Sunteți pe pagina 1din 10

P.I.B.

indicator de rezultate macroeconomice


Cap I.1. Indicatori macroeconomici prezentare generala

Activitatile economice ce se desfasoara in cadrul unei economii nationale se
concretizeaza intr-o gama variata de bunuri si servicii. Evaluarea acestora sub aspect
fizic sau valoric se realizeaza cu ajutorul indicatorilor economici.
Indicatorul economic constituie expresia numerica a laturii cantitative a
fenomenelor si proceselor economice in anumite conditii de spatiu si timp. El permite
evidentierea acestor fenomene si procese sub aspect cantitativ, structural si calitativ,ca
si interdependentele dintre anumite subsisteme ale economiei nationale.
In functie de nivelul pentru care se calculeaza acesti indicatori, pot exista
indicatori micro si macroeconomici; daca primii masoara rezultatele la nivelul
agentului economic individual, ultimii exprima performanta la nivelul ansamblului
economiei nationale. Punctul de plecare in determinarea indicatorilor macroeconomici
il reprezinta cei microeconomici.
Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul intern, produsul
national, venitul national, venitul disponobil, venitul personal al populatiei.
Indicatorul macroeconomic de rezultate, produsul intern, exprima productia
finala de bunuri economice, tinand seama de criteriul intern, in expresie bruta si
neta.
Cap I.2. P.I.B. metode de calcul
Produsul intern brut exprima valoarea bruta a productiei finale produsa in
decursul perioadei de calcul de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea
in interiorul tarii.
!ind vorbim de productie finala, avem in vedere bunurile si serviciile
produse in decursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea
altor bunuri. In cazul in care acestea vor face obiectul utilizarii intr-un proces de
productie ulterior, vorbim de productie intermediara "sau consum intermediar#. $aca
adunam consumul intermediar la produsul intern brut obtinem un alt indicator,
produsul global brut "P.%.&.#.
'aptul de a nu retine in calculul P.I.&. aceste bunuri intermediare permite
evitarea dublei inregistrari si a obtinerii unor imagini deformate ale rezultatelor
macroeconomice. &unurile finale, retinnute in calculul P.I.&. , sunt destinate a intra
direct in consum, fiind vindute consumatorilor finali.
-(-
Exprimarea valorica a P.I.&. si, de fapt, a tuturor indicatorilor
macroeconomici, reprezinta unica posibilitate de insumare a bunurilor eterogene
realizate in cadrul economiei nationale.
Presupunand o economie in care se produc n bunuri p in n cantitati q,
atunci

=
=
n
i
i i
q p B I P
(
. . .
!alculul P.I.&. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode:
(# metoda valorii adaugate "sau metoda productiei#
)# metoda c*eltuielilor "sau a utilizarii productiei finale#
+# metoda veniturilor
I.2.1. Metoda valorii adaugate
In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute
obtinute in toate unitatile din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe
ansamblul economiei nationale. $eci,

=
=
n
i
i
VAB B I P
(
. . .
unde i reprezinta sectoarele sau ramurile economiei nationale.
Presupunem, pentru exemplificare, un bun realizat intr-o economie la un
moment dat si vindut in cursul perioadei la pretul de (,,, u.m. Acest bun consideram
ca este folosit pentru producerea altui bun vindut ulterior la pretul de (-,, u.m., bun
destinat consumului.!um P.I.&. include doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar
ultimul bun va fi inclus in P.I.&., nu si primul. .aloarea P.I.&. va fi deci de (-,, u.m.
!alculul P.I.&. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare
moment al productiei. $aca la primul produs valoarea adaugata este de (,,, "nu exista
consum intermediar#, in cazul celui de-al doilea produs, valoarea adaugata este de
(-,,-(,,,/-,, u.m. $eci
P.I.B. = V.A.
0
+ V.A.
1
= 1000 +500 = 1500,
unde cu ..A. am notat valoarea adaugata.
In concluzie, P.I.&. poate fi considerat ca fiind valoarea adaugata totala a
tuturor agentilor economici dintr-o economie nationala.
$aca la P.I.&. exprimat in preturile factorilor "P.I.&.
P'
# adaugam impozitele
indirecte nete "II0#, obtinem produsul intern brut in preturile pietei "P.I.&.
PP
#:
P.I.B.
PP
=P.I.B.
PF
+IIN
Produsul intern net in preturile factorilor "P.I.0.
P'
# exprima valoarea
adaugata neta "..A.0.# a agentilor economici, sectoarelor sau ramurilor economiei
-)-
nationale si se calculeaza scazand consumul de capital fix sau amortizarea din valoarea
adaugata bruta :

= = = A B I P N A V A B A V N I P
PF PF PF PF
. . . . . . . . . . . .
Pentru a obtine produsul intern net in preturile pietei "P.I.0.
PP
#, se aduna
impozitele indirecte nete "II0# la valoarea adaugata neta in preturile factorilor
"..A.0.
P'
#:
P.I.N.
PP
= PF
N A V . . .
+ IIN=P.I.N.
PF
+IIN
I.2.2. Metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale)
Aceasta metoda consta in insumarea tuturor c*eltuielilor efectuate in cadrul
unei economii nationale pentru ac*izitionarea de bunuri materiale si servicii la
preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate.
$in aceasta perspectiva, P.I.&.
PP
va include in structora sa consumul privat
"!
P.
#, c*eltuielile guvernamentale sau consumul public "!
P&
#, investitiile brute "I
b
# si
exportul net "E
n
#.
!onsumul privat sau personal "!
P.
# exprima c*eltuielile de consum ale
menajelor, ocazionate de ac*izitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate
satisfacerii trebuintelor acestora.
!*eltuielile guvernamentale sau consumul public "!
P&
# se refera la
c*eltuielile administratiei centrale si locale pentru ac*izitionarea de bunuri si servicii.
!*eltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi, cum sunt
prestatiile de securitate sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent,
nefiind efectuate in sc*imbul unor bunuri sau servicii.
Investitiile "I
b
# se refera la ac*izitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare
"sau formarea bruta a capitalului#.
Exportul net "E
n
# surprinde relatiile de sc*imb cu alte tari. 1e calculeaza
scazind din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici
apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor importate. $eci, dupa metoda
c*eltuielilor,
P.I.B.
PP
=C
PV
+ C
PB
+ I
b
+
n
I.2.3. Metoda veniturilor
2etoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din
activitatea economica si din patrimoniu. In acest sens, in P.I.&. sunt incluse salariile
reprezentand recompensarea muncii, profitul ce revine intreprinzatorilor si veniturile
din proprietate, precum rente si dobanzi. 3a acestea se adauga consumul de capital fix
"amortizarea#.
$eci, dupa metoda veniturilor,
P.I.B. = !alarii + Pro"it + #ente + Amorti$area
-+-
Cap I.3. Deflatorul P.I.B.
P.I.&. poate fi exprimat utilizind doua tipuri de preturi: preturi curente si
preturi constante. Preturile constante reprezinta de fapt preturile curente ale unei
perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine P.I.B. nominal, in timp
ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale in preturi constante conduce la P.I.B. real.
Intr-o economie in care se obtin n bunuri, P.I.B. nominal este:

=
=
n
i
i i N
q p B I P
(
( (
. . .
adica va rezulta din insumarea valorii curente a bunurilor si serviciilor
finale. P.I.B. real va fi obtinut ponderind cantitatile curente "4
(
# cu preturile unei
perioade anterioare "p
,
#, considerata perioada de referinta:

(
(
,
. . .
i
n
i
i #
q p B I P

=
=
1e observa ca P.I.&. nominal poate creste ca urmare a influentei separate sau
concomitente a preturilor si cantitatilor diferitelor bunuri produse, in vreme ce P.I.&.
real 5 doar ca urmare a cantitatilor, peturile raminand nesc*imbate. $e aici rezulta ca
P.I.&. nominal nu reflecta intotdeauna imbunatatirea conditiilor de viata si a
bunastarii, pe cand P.I.&. real da, deoarece e posbil ca P.I.&. nominal sa inregistreze o
crestere cand preturile marc*eaza o dinamica accentuata, c*iar daca cantitatile de
bunuri pot sa se reduca. $aca raportam P.I.&. nominal la cel real, obtinem deflatorul
P.I.B.
1e numeste deflator deoarece poate fi utilizat pentru ajustarea prn deflatie
"sau inflatie# a calculatiilor indicatori macroeconomici in preturi curente, cu scopul de
a ajunge la masurarea modificarilor reale ale productiei. $eflatorul P.I.&. "$
P.I.&.
# se
calculeaza astfel:
%e"latorul P.I.B.

=
=
= =
n
i
i i
i
n
i
i
#
N
q p
q p
B I P
B I P
(
( ,
(
(
(
. . .
. . .
$eflatorul P.I.&. compara pretul bunurilor intr-un an cu pretul acelorasi
bunuri intr-un an considerat de baza. !u ajutorul deflatorului se poate determina
evolutia preturilor in cadrul unei economii. Astfel, daca deflatorul P.I.&. este de (-,6
in anul (, si raportarea se face fata de anul zero, preturile au marcat in acest interval o
crestere cu -,6.7otodata, cunoasterea deflatorului si a P.I.&. nominal permite
determinarea P.I.&. real.
P.I.B.
N
= P.I.B.
#
& %
P.I.B

-8-
Cap. II. Evolutia P.I.B. in Romania in ultimii ani
Cap II.1. Evolutia P.I.B. intre anii 11!1"
In tabelul ce urmeaza, este prezentata evolutia P.I.&. pe elemente componente
si pe cap de locuitor, intre anii (99(-(99:.
#tructura P.I.B. categorii de utilizari
pe anii 11 ! 1"
"mld. lei#
(99( (99) (99+ (998 (99- (99; (99:
P.I.&. )),+,9 ;,)9,) ),,+-,: 89::+,) :)(+-,- (,<9(9,; )-,8<,,)
P.I.&.=locuitor"lei# 9-,-: );8;-; <<,8<: )(<9;9: +(<,888 8<(:<): (((,9:::
!onsumul final (;:),- 8;8),- (-)+-,< +<8-),8 -<;;),8 <99+9,8 )(+::),<
!onsumul final al
populatiei
(+)+,: +:-,,< ();:,,+ +(88),, 8<-8-,( :-)<<,< (<<8(;,)
!onsumul final al
adm. publice
+++,9 <;(,( )8:+,) ;<-(,< 9<::,, (8):+,9 )8)9(,9
!onsumul final al
adm. private
(8,9 +,,; 9),+ (-<,; )8,,+ +:;,: (,;8,:
'ormarea bruta
de capital fix
+(:,, ((-;,< +-<+,: (,,9-,: (-8)8,9 )899<,- --,:8,)
.ariatia
stocurilor
+,(,( :+;,: ))(),) ))-),; ),<-,( +(;(,8 --,(,+
Exportul net -<;,: --,;,< -99;,, -(,):,- -8,+;,9 -9(:9,: -(:<:-,-
!onform datelor prezentate de !omisia 0ationala pentru 1atistica, dupa cum se
observa din tabelul de mai sus, Produsul Intern &rut a cunoscut o evolutie crescatoare
din punct de vedere valoric in perioada (99( 5 (99:. Insa ritmul anual de crestere a
P.I.&. a fost negativ in fiecare din anii (99:- (99+ fata de anul de referinta (99(.
$e asemeni, nici la capitolul Export nu stam bine: exportul net a inregistrat
valori negative in fiecare an din (99( pana in (99: ceea ce inseamna ca am exportat
mai putin decat am importat.
---
Cap II.2. P.I.B. pe trime$trul I al anului 1
Publicarea de catre !omisia 0ationala pentru 1tatistica, a produsului intern
brut estimat pentru trimestrul I al anului (999 la numai doua luni de la expirarea
perioadei de referinta, pune in evidenta ritmul rapid in care statistica publica se
adapteaza normelor practicate in statistica internationala privind diseminarea datelor.
$atele publicate de !omisia 0ationala pentru 1atistica referitoare la nivelul, evolutia
si structura Produsului Intern &rut in trimestrul ( (999 vin sa confirme semnalele
oferite de indicatorii lunari privind scaderea rezultatelor productiei in anul curent
comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent.
Produsul Intern &rut realizat in primul trimestru al anului (999 este cu
8,;6 mai mic decat cel inregistrat in acelasi trimestru al anului precedent. Aceasta, in
conditiile in care scaderea inregistrata in trimestrul ( (99< fata de acelasi trimestru din
anul precedent depaseste ;6.
Produsul Intern &rut calculat prin metoda valorii adaugate rezulta in urma
insumarii valorii adaugate brute ale ramurilor cu impozitele nete pe produs. Atat
valoarea adaugata bruta cat si impozitele nete pe produs aferente trimestrului ( (999
scad comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent> valoarea adaugata scade cu
-6 iar impozitele nete descresc numai cu ,,:6.
$aca descresterile inregistrate de valoarea adaugata bruta la nivelul
ramurilor in trimestrul ( (999 fata de trimestrul ( (99< se situeaza sub cele ale anului
(99< comparativ cu anul precedent, in cazul constructiilor, scaderea se ridica la (-,<6
fata de ((,-6 I anul (99<.
1caderea Produsul Intern &rut pe activitati "influentata intr-o oarecare
masura de caracterul sezonier al productiei din agricultura, silvicultura si piscicultura#
exprima stadiul de dezvoltare a economiei ?omaniei: serviciile detin doar 8<6, iar
industria peste o treime din Produsul Intern &rut .
!onform metodei c*eltuielilor sau a utilizarii bunurilor si serviciilor finale,
Produsul Intern &rut se obtine insumand consumul final, formarea bruta de capital fix,
variatia stocurilor si exportul net. $aca consumul final si formarea bruta de capital fix
scad comparativ cu trimestrul ( (99< cu valori cuprinse intre 5(,-6 si 5(,,-6,
exportul net si variatia stocurilor cresc "@:,(6 respectiv @(-,)6#.
In Produsul Intern &rut, consumul final detine 9;,86, iar in cadrul acestuia,
consumului gospodariilor populatiei ii revin <-,+6. 'ormarea bruta de capital fix
reprezinta (-,96 in P.I.&.
Cap. III. Comparatii $tati$tice internationale
-;-
Interpretarea performantelor economice ale tarilor candidate la Aniunea
Europeana si ierar*izarea acestora se bazeaza pe rezultatele rundei de comparare (99;
a Programului International de !omparare "P!I#, lucrare care se realizeaza prin
eforturi conjugate ale Brganizatiei pentru !ooperare si $ezvoltare Economica
"B!$E#, ale EA?B17A7 "&iroul de 1tatistica al !omunitatii Europene# si ale altor
organizatii internationale ale tarilor participante la comparare.
Cap III.1. Comparatii $tati$tice internationale ale P.I.B. pe locuitor in anul 1%
Pentru toate statele membre ale B!$E s-a calculat un nivel al P.I.&. brut pe
locuitor de circa ),,,, dolari 1AA. 'ata de aceasta valoare "B!$E / (,,6#, nivelul
P.I.&. pe locuitor plaseaza tarile regiunii balcanice astfel: !e*ia si 1lovenia 5 ;:6,
?omania 5 ++6, !roatia 5 +)6, &ulgaria 5 )-6 si Albania - (86. !ea mai bogata
tara esta 3uxemburg, al carei nivel P.I.&. pe locuitor depaseste cu ;,6 media B!$E.
7arile candidate la Aniunea Europeana , cu un produs inten brut pe locuitor
in medie de :;(8C 1AA, detin +<6 din nivelul P.I.&. pe locuitor al spatiului B!$E.
$intre acestea, 1lovenia si ?epublica !e*a se inscriu in lotul fruntas al tarilor, cu
(+.),: respectiv ().:,9 C 1AA, in timp ce &ulgaria si 3etonia inregistreaza valori ale
P.I.&. pe locuitor de 89<: si -,-)C 1AA .
?aportul dintre nivelul maxim si nivelul minim al P.I.&. pe locuitor in
rindul tarilor candidate este de (- ),;.
?omania, al carei P.I.&. pe locuitor a fost de ;9--C 1AA in (99;, se
situeaza sub media calculata pentru tarile candidate la Aniunea Europeana,
reprezentand ++6 din nivelul P.I.&. pe locuitor calculat pentru statele membre B!$E
si <;6 din nivelul mediu al aceluiasi indicator caracterizand acelasi indicator
caracterizand cele (, tari candidate la Aniunea Europeana.
In ceea ce priveste tarile fostei Aniuni 1ovietice, al caror nivel mediu al
P.I.&. pe locuitor a fost de 89;;C, ?usia este in topul ierar*iei, inregistrind +86 din
nivelul mediu corespunzator spatiului B!$E.
Cap III.2. Evolutia P.I.&. in tarile candidate la A.E. in perioada (99--(99:
?ata de crestere anuala a P.I.&. realizata de tarile candidate demonstreaza o
dezvoltare economica sustinuta, pentru al cincilea an succesiv, fiind superioara celei
inregistrata in tarile membre ale Aniunii Europene cu aproximativ ),;6.7otusi, rata
de crestere variaza considerabil de la o tara la alta.
$upa cum se observa, singurele tari care se situeaza sub aceasta medie sunt
!ipru, ?epublica !e*a, ?omania si &ulgaria. In sc*imb, sapte tari candidate"Estonia,
Angaria, 3etonia, 3ituania, 1lovacia, 1lovenia si Polonia# au inregistrat in (99: o
crestere superioara mediei tarilor candidate "@+,;6#.
-:-
In ceea ce priveste principalele componente ale P.I.&., trebuie mentionat ca
in (99:, contributia consumului final al gospodariilor populatiei la realizarea P.I.&. a
variat in jurul cifrei de -,6 in 1lovacia si :-6 in ?omania.
Aceste valori corespund cu cele inregistrate in tarile membre ale Aniunii
Europene, unde in Irlanda este cea mai redusa contributie a consumului final al
populatiei in P.I.&. "-),(6# iar in %recia, cea mai ridicata ":),86#. 3a fel ca si in
Aniunea Europeana, tarile candidate ale caror performante economice sunt mai reduse
prezinta ponderea cea mai mare a consumului gospodariilor populatiei in P.I.&.
In ceea ce priveste consumul final al administratiilor publice, se obseva o
diferenta de mai mult de () puncte procentuale intre ponderea cea mai scazuta
inregistrata in ?omania "(,,(6 din P.I.&.# si Estonia ")),96#. $iferenta este putin
mai mica decat cea inregistrata in tarile membre, unde %ermania prezinta cea mai
mica pondere "()6# a consumului final al administratiei publice in P.I.&. , iar 1uedia
cea mai ridicata ");,96#.
Este interesant de remarcat faptul ca, in ultimii ani, in tarile baltice aceasta
contributie s-a stabilizat la aproape ),6 din P.I.&. "(9,;6 in 3ituania si )),96 in
Estonia#, dupa saltul inregistrat in (99) cand, o data cu castigarea independentei, au
fost dezvoltate serviciile publice si infrastructura pentru o noua societate.
$in punctul de vedere al formarii brute de capital fix realizat in (99:, doua
tari se evidentiaza. &ulgaria reprezinta cea mai mica pondere a acestora in P.I.&.
"((,+6#, ceea ce nu este surprinzator, avind in vedere situatia economica. !ealalta
tara este 1lovacia, care are pentru al doilea an consecutiv un nivel foarte ridicat al
investitiilor in raport cu P.I.&. !u titlu de comparatie, printre tarile membre, cel mai
ridicat nivel al formarii brute de capital fix a fost inregistrat in Portugalia ")-,;6#.
7arile in tranzitie prezinta situatii foarte contradictorii in ce priveste
activitatea de comert exterior.
In (99: valorile cele mai ridicate au fost inregistrate de exporturile
Estoniei, care reprezentau :),96 din P.I.&., iar importurile <-,)6. 3a polul opus se
situa Polonia, ale carei exporturi reprezentau );,86 din P.I.&., iar importurile, +(,-6.
3a noua dintre cele zece tari pentru care sunt disponibile datele datele pentru (99: s-
au inregistrat balante comerciale negative, ceea ce inseamna ca aceste tari importa
bunuri si servicii mai mult decit exporta. &ulgaria este singura exceptie.
Cap. I&. Relevanta indicatorilor macroeconomici
!u toate succesele inregistrate, practica economica furnizeaza si multe
neajunsuri, aspecte negative in acest domeniu. $e pilda indicatorul P.I.&. nu cuprinde
intreaga activitate depusa in cadrul unei economii nationale. 1unt tari in care
-<-
economia subterana reprezinta o pondere importanta ce nu se ia in calcul. 0u exista
un indicator care sa reflecte exact nivelul bunastarii omului deoarece, de exmplu,
P.0.&. cuprinde si productia de armament. Pentru aceste imperfectiuni, nu indicatorii
economiei sunt responsabili, ci este vorba de imperfectiunea sistemului economic, al
societatii.
Aspectele negative amintite, si altele, sunt realitati pe care omul nu a reusit
inca sa le depaseasca, care necesita eforturi mari in continuare, atit pe planul gandirii
economice, cat si in practica economica, pentru a gasi solutii mai eficiente.
Istoria indicatorilor economici arata ca dintre diferitele scoli, curente,
concepte, au avut un rol mai important in elaborarea acestor indicatori acelea care au
vizat economia de piata, proprietatea privata, concurenta, cererea si oferta etc.
Experienta tarilor celor mai dezvoltate confirma cele spuse.
In final este necesar sa amintim si raportul ce se stabileste intre economicul
si politicul in lumea contemporana, reflectat si de indicatorii macroeconomici.
In conditiile actuale, cei care lucreza in domeniul economic sau elaboreaza
diferite programe pe termen lung sau scurt, nu dispun de puterea decizionala la nivel
macroeconomic. Aceasta putere se gaseste in aminile politicienilor, dintre care sunt
mai putin specialisti in economie, adica Parlamentul decide, in ultima instanta, ce este
bine sau nu in domeniul macroeconomic.Acest caracter puternic politizat al deciziilor
macroeconomice reprezinta un aspect negativ in viata sociala, este o frina in calea
progresului. 0u este intimplator nici faptul ca indicatorii macroeconomici sunt
interpretati in mod diferit de cei care se gasesc la guvernare si de cei care se gasesc in
opozitie.
-9-
Bi'liografie(
(# $umitru !iucur
Ilie %avrila DEconomie, Ed. Economica, &ucuresti, (999
!onstantin Popescu
)# !atalin Euidumac DIntroducere in studiul economiei de piata,
Angela ?ogojanu Ed. All, &ucuresti, (99<
+# %ilbert Abra*am-'rois, DEconomie politica, &ucuresti
8# 2arius &acescu D2acroeconomie
Angelica &acescu
-(,-