7 metode de predare-

invatare
Simona Negru,
profesor Scoala Ghindeni, Dolj


.
diseminare a cursului Comenius
Education for sustainable
development
organizat de Quarter Mediation, Assen,
Olanda, 21-25.06.2010
Continutul materialului reprezinta responsabilitatea autorului
Procesul de predare-invatare
Procesul de invatare include profesorii si
elevii, dar si metodele de predare-invatare.
In cadrul cursului la care am participat, in
cadrul discutiilor intre organizatori si ceilalti
participanti la curs, au fost identificate mai
multe metode, care sa satisfaca atat cerintele
profesorilor, cat si pe cele ale elevilor.
Procesul de identificare a fost extensiv, dar
s-a ajuns la concentrarea unui numar de 7
metode folosite in scoli si in centre de formare.

Cele 7 metode de predare-invatare
PRELEGEREA
= Un discurs oficial pe o anumita tema, pe care
profesorul il tine in fata clasei.
Definirea prelegerii a fost cel mai usor de realizat.
Majoritatea profesorilor ii cunosc sensul si este
acceptata si privita ca o metoda traditionala de
invatare la toate nivelele.
Observatii:
-Elevii prefera alte metode
de invatare in detrimentul
prelegerii.
-Aceasta metoda isi arata
Eficienta cand exista o
Interactiune substantiala
intre lector si elev.


INVATAREA CU AJUTORUL
CALCULATORULUI
= Un termen generic pentru un
program de calculator folosit de
catre elevi in scopul dobandirii de cunostinte sau abilitati.
Calculatoarele sunt utilizate in toate scolile, dar in proportii
diferite. Este probabil cea mai discutata metoda, avand in
vedere ca toti profesorii o folosesc, dar e greu sa fie
separata de alte metode.
Observatii:
- Invatarea cu ajutorul calculatorului este identificata
ca fiind una dintre cele mai folosite tehnici. Odata cu
reducerea lecturii cartilor, profesorii au intuit importanta
accesului elevilor la calculatoare.
- Folosirea intensiva a acestei metode sporeste sansele
atingerii obiectivelor invatarii, creand multe posibilitati de
lucru interactiv cu elevii.


INVATAREA INDIVIDUALA
= Activitati menite sa le permita elevilor invatarea si folosirea
sistemelor si materialelor didactice pentru o munca performanta,
ajutandu-i sa invete independent sau in grupuri, cu sau fara
supraveghera unui profesor.
Pregatirea individuala se utilizeaza in cadrul atelierelor de lucru, in
clasa, sau acasa. Cuprinde sarcini de lucru care trebuie realizate
individual sau in grup, folosind in mod interactiv instrumentele de
lucru de care dispune.

Observatii:
Elevii nivelului primar au nevoie de sprijin 1:1, de exemplu intr-un
atelier de lucru refritor la mediul inconjurator, au nevoie de
instructiuni detaliate si de o demonstratie pentru ca ei sa-si
dezvolte propriile abilitati.
Utilizarea frecventa a acestei metode duce la cresterea
probabilitatii atingerii obiectivelor.
De obicei, invatarea individuala are loc in clasa, in cadrul unui
atelier de lucru, unde profesorul ii sfatuieste si ii ghideaza pe elevi
in realizarea sarcinilor de lucru. Este foarte important sa I se arate
elevului ce are de facut, sa se verifice calitatea produselor elevilor
si sa se corecteze greselile.
Este o metoda foarte legata de dezvoltarea abilitatilor practice.


INVATAREA IN COMPANII
= Orice instruire realizata in cadrul unei companii
care sprijina invatarea din scoala.
Elevii scolilor profesionale sau ai liceelor
vocationale isi completeaza educatia efectuand
practica in diverse institutii sau companii.
Observatii:
- Cei care practica invatarea
in companii au nevoia sa-si
lege experienta de invatare
de piata muncii.
DEZVOLTAREA ABILITATILOR PRACTICE
= Activitati care-i permit elevului sa-si puna in practica
acumularile teoretice invatate, prin folosirea corecta a
unor echipamente de laborator, participarea la ateliere
de lucru, sau in diferite centre de invatare.
Este probabil cea mai utilizata in invatamantul vocational
(VET) si cea mai usor de folosit, dar, de asemenea, ea
poate fi interpretata si ca parte a multor alte metode.
Observatii:
- Folosirea ei foarte mult nu sporeste in mod
obligatoriu sansa atingerii obiectivelor invatarii.
- Profesorii au subliniat importanta acestei
metode de dezvoltare a abilitatilor practice
pentru a ilustra si aplica teoria predata elevilor.



ACTIVITATEA DE MENTORIAT
= Sprijinirea, ghidarea, acordarea asistentei intr-un domeniu de
catre un profesor sau mentor desemnat pentru un elev sau
grup de elevi.
Una dintre cele mai putin utilizate metode, dar si foarte
dezbatuta datorita interpretarilor sale. Ghidarea este
termenul cel mai utilizat, atat in cazul invatamantului
preuniversitar, cat si in cadrul invatamantului la distanta,
unde metoda este foarte folosita.
Observatii:
Comparativ cu alte metode, procentul in care se utilizeaza
aceasta tehnica este mic. Profesorii nu sunt foarte familiari
cu metoda si n-o pot utiliza cu usurinta. Prin urmare, se
simte nevoia perfectionarii profesorilor pe aceasta tema.
Activitatea de mentorat poate fi vazuta ca o etapa inaintea
invatarii individuale.
Relatia stabilita intre mentor si elev este una mult mai
matura.


INVATAREA DESCHISA FACILITATA
= O abordare a invatarii care le ofera elevilor flexibilitate in a alege
ce, unde, cand, cum si in ce ritm sa invete.
De asemenea, una dintre metodele mai putin folosite.
Invatamantul deschis este o metoda cunoscuta, careia i se adauga
facilitarea, noi hotarand ca tot studiul desfasurat in scoli,
individual sau in grup, si care include posibilitatea unui sprijin, este
inclus in aceasta metoda.
Observatii:
- Aceasta tehnica este folosita de un numar relativ redus de
persoane implicate in procesul de invatare. Utilizarea mai intensa a
acestei metode mareste probabilitatea realizarii obiectivelor
invatarii.
- Cu ajutorul acestei metode se pot diferentia elevii implicati in
diferite activitati. O ordonare a sarcinilor de lucru pe diferite nivele
separa elevii care lucreaza in ritmuri diferite. Cei care se descurca
cu usurinta vor beneficia de putin sprijin, cei mai lenti sau ale caror
abilitati sunt mai slabe, vor beneficia de mai mult ajutor din partea
profesorului.