Sunteți pe pagina 1din 28

INDRUMAR

DE AFACERI IN
I O R D A N I A
2013
1. CADRUL GENERAL
2. REPERE SI POLITICI ECONOMICE
3. COMERTUL EXTERIOR
4. REGIMUL COMERCIAL
5. POLITICA FISCALA
6. RELATIILE ECONOMICE ROMANO-IORDANIENE
7. CLIMATUL DE AFACERI
8. INFORMATII PRACTICE PENTRU CALATORIILE IN IORDANIA
9. ADRESE UTILE, DIVERSE
1. CADRUL GENERAL
Denumirea oficial a rii: Regatul Hasemit al Iordaniei
Forma de guvernmnt: Monarhie constitutionala ereditar n sistem parlamentar: regele pastreaz, prin
Constitutie, atributii legislative si executive, detinnd, n apt, ca suveran, puterea suprem ! Impr ire
administrativ " #$ guvernorate %muhaazat&: 'mman, '(lun, 'l )al*a+, 'l ,ara-, 'l Mara*, 't .ailah, 'z
/ar*a+, Irbid, 0arash, Ma+an, Madaba si /ona 1conomica 2peciala 'l '*aba %ncepnd cu #3 ebruarie
$44#&!
Capitala: 'mman, $,56 mil! locuitori! 7rincipalele orase sunt: /ar-a %8#4!444 locuitori&, Irbid %#!49 milioane
locuitori&, )al*a %:48!444 locuitori&"$4#4!
Geografie: ;rientul Mi(lociu, avnd ca vecini 2iria la nord, Ira-ul la nord"est, 'rabia 2audit la sud"est <i
Israelul la vest! =olul '*aba, la sud, i permite iesirea la Marea Rosie!
Grani!: #6#8 -m
$
> pe tari: Ira- #9# -m, Israel $59 -m, 'rabia 2audit ?$9 -m, 2iria 5?3 -m, Cisiordania 8?
-m!
C"i#$: n cea mai mare parte de<ertic, arid> din noiembrie pn n aprilie, sezon ploios n vest!
R!"i!%: platou de<ertic n cea mai mare parte a zonei de est> podi< n vest! @alea AMarii BisuriA separa
malurile de est si de vest ale raului Iordan> cel mai (os punct: Marea Moart " :#$ m, iar cel mai nalt: 0abal
Ram #?5: m!
S&'ra%aa: 98!$#5 -m
$
%uscat: 99,99: -m
$
, apa: 5$8 -m
$
&!
A'! !ri(ria"!: 5 mile marine!
Pr()"!#! *! #!*i&: resurse de apa oarte limitate, despduriri, eroziunea solului, de<ertiicare!
Populatia: 6!: milioane locuitori %$4#$&, din care cca! 94 C traiesc n orase!
7este (umatate din populatia tarii este ormat din palestinieni naturalizati, care activeaza cu preponderenta
in domeniile bancar, comercial si industrial!
Reugiatii ira-ieni stabiliti in Iordania %tara gazda pentru peste 644 de mii de cetateni ira-ieni, dintre care
doar (umtate sunt rezidenti legali&!
Limba oficial: araba> limba secundar este engleza %nDeleas <i olosit de clasa mi(locie si in mediile de
aaceri&!
Ziua aional: $3 mai %#8:6& " proclamarea independentei %de sub mandatul britanic&!
Constituie: a ost adoptat la 9 ianuarie #83$!
!ufragiul: $4 ani> universal!
"#ecutivul: Eeul statului: Regele 'bdullah )in al Hussein al II"lea>
Cabinet: 1ste ormat de ctre primul ministru dup consultri cu Regele>
Legislativul: 'dunarea naDional bicameral sau Ma(lis 'l F Gmma este ormat din 2enat <i Camera
ReprezentanDilor! Coniguratia actuala a 7arlamentului iordanian este rezultatul alegerilor legislative care au
avut loc in luna!!!! $4#5!
$eligia: Islamul %sunit& este religie de stat %exista si un minister pentru probleme islamice& ! Comunitatea
crestin, minoritar, practic cultele ortodox, catolic si greco"catolic! Musulmani suniDi 99C, cre<tini 9C
%oneda nationala: Hinarul iordanian %0H&
# 0H I #444 ilsi sau #44 *irsi %piastri&> Rata de schimb: # G2H I 4,?49 0H!
Hinarul iordanian este legat de G2H, rata de schimb neschimbata din #883!
umere de urgenta: 'mbulanta: #88> 7ompieri: #88> 7olitie:#8#> 2ervicii de Grgenta: #89> 7olitia Rutiera:
#84> 7olitia de 'utostrada: 35:"5:4$
Fusul orar: =M.J$ iarna %octombrie"ebruarie&, =M.J5 vara %martie"septembrie&
Clima: .emperatura medie in 'mman in perioada de vara este $6KC, dar poate atinge :8K in anumite zone!
In perioada iernii, temperatura medie este ?KC! Inormatii suplimentare: .ravel guide about 0ordan Comunicatii:
Coduri teleonice: 'pel din Iordania in Romania: 44 :4 L!> 'pel din Romania in Iordania: 44 86$ L!>
.eleonie mobila: =2M> 2uix Internet: .+(
2. REPERE SI POLITICI ECONOMICE
RISCUL DE TARA
P("i
i, C(#!r,ia"
S,a
-&
Ri*i
,a
S,a
-&
Ri*i
,a
LI.ERTATEA ECONOMICA: 7uncta(: 68!8M#44> Nivelul: moderat> Oocul 5$ pe plan modial din #?8 %anul
$4##&/ Oocul in regiune: 5 din #? %anul $4##&
Nota:la ambele categorii, Iordania a crescut cu un punct, respectiv a avansat cu o poztiei comparativ cu
anul $4#4
RATA CRESTERII ECONOMICE 0PI.1: $!?% in 2012.
TRENDUL ECONOMIC: Iordania este clasiicat de )anca Mondial ca o Dar cu Avenit mediu ridicatP %:663
G2HMcap de locuitor la nivelul anului $4##&! 1ste o Dar mic, cu resurse naturale limitate! Heterminarea cu
care promoveaza procesul de reorme economice, menite s liberalizeze comerDul <i sa atraga investiDiile, a
permis Iordaniei s inregistreze perormante economice bune in ultimii ani %crestere de $!? procente in anul
$4#$ comparativ cu anul $4##, rata apropiata de rata de crestere a populatiei&! 7n n $44?, rata de
cre<tere a 7I)"ului a ost menDinuta la aproximativ 6C! 1conomia Iordaniei rmne vulnerabil la <ocurile
externe <i tulburrile regionale, insa o crestere in mar(a de 5C asigura o conservare a standardului de viata!
In plus, este oarte dependent de a(utorul extern, acesta cirandu"se, in anul $4#$ la circa $!3 miliarde de
dolari! 1ectele recesiunii economice globale, la care s"au adaugat cele generate de evolutiile socio"politice
din regiunea ;rientul Mi(lociu si 'rica de Nord s"au acut simtite si in Iordania in cursul anului $4#$, cand o
serie de proiecte de mari dimenisuni au trebuit sa ie amanate, in lipsa asigurarii resurselor bugetare
necesare!Intrarile de valuta ale nationalilor iordanieni care lucreaza in exterior au insumat, la sarsitul anului
$4#$, 5!6 miliarde de dolari, in crestere cu 5!3C comparativ cu anul $4##, ceea ce reprezinta circa ##!6C
din 7I)!
7remierul iordanian a subliniat imperativul guvernului pe care il conduce de a reduce deicitul bugetar
concomitent cu asigurarea accesului unui numar cat mai mare de cetateni la produsele si serviciile de baza,
la preturi normale!
In ultima parte a anului $4#$, Iordania a convenit, in cooperare cu Bondul Monetar International, adoptarea
unui ambitios si necesar program de reormare economica care, in principal, este de natura sa asigure
sustenabilitate bugetara si stabilitate iscala, concomitent cu asigurarea conditiilor relansarii economice!
Implementarea acestui program a demarat cu decizia de reducere a subventiilor la combustibili, o masura
generata de presiunea oarte mare asupra bugetului tarii, datorata cresterii semniicative a acturii
energetice aerenta importurilor de petrol si derivate, ca substitut al gazelor naturale din 1gipt!
In cadrul acestui program de tip stand"bQ, care se va acoperi perioada $4#$"$4#:, institutia inanciara
amintita va acorda Iordaniei un imprumut de $ miliarde dolari, program menit, in principal, sa asigure un
nivel corespunzator al creditarii dinspre principalii donatori internationali! Implementarea acestui program va
include trei mari categorii de masuri:
1- asigurarea consolidarii iscale pe termen scurt si mediu, eort sustinut de reormarea sistemului de
cheltuieli publice si al celui de taxe si impozite>
2- adoptarea, in cooperare cu )anca Mondiala, a unui set de masuri in sectorul energetic menit sa
reduca nivelul datoriei companiei nationale de electricitate, Nepco, pana la un nivel de siguranta
%inclusiv reasezarea sistemului de tariare, reglementarea subsectorului energiei regenerabile&>
3- adoptarea de reorme structurale destinate imbunatatirii mediului de aaceri, cresterii transparentei
si incura(arii si acilitarii comertului!
PRINCIPALELE SECTOARE ECONOMICE: 7rincipalele sectoare economice care si"au adus contributia la
7I) in anul $4#$ sunt: industria prelucratoare"59!3C, serviciile inanciar"bancare si comert"$$!$:C, urmate
de transporturi si telecomunicatii F contributie de #3!3C, bunuri si servicii guvernamentale"##!9C, comert cu
ridicata, serviciile de distributie, servicii hoteliere si restaurante"##!3C, constructii"3C, agricultura"9!$#C si
minerit % osati&"$C!
7erormante bune au ost inregistrate de unele sectoare economice %exporturi"crestere de #3!6C, din care
cele mai importante au ost cele de osati, produse textile si de ructe si legume proaspete, sectorul de
servicii"inclusiv inanciar"bancare&, minerit %J#5!:C&, agricol %J3!:C&, al industriei prelucratoare %J:!5C& si
serviciile publice %J5!?C&, precum si o evolutie pozitiva a consumului intern!
F(2%aii, singura bogatie naturala a Iordaniei! Compania iordaniana de stat A0ordan 7hosphate Mines Co
F 07MCA este singura care detine licenta de exploatare a depozitelor de osati! Hispune de : mine si un
complex chimic in portul '*aba!
1xportul osatilor se ace prin terminalul specializat, din portul '*aba! Capacitatea de depozitare in port
este de cca 534!444 tone! .erminalul dispune de instalatii si echipamente care permite amestecul M o
prelucrare primara, conorm cerintelor beneiciarilor, precum si capacitati de manevrare" incarcare in nave
pentru o cantitate de 8 milioane toneMan! 1xista doua cheiuri special amena(ate, la care pot acosta vapoare
de 54!444 si #44!44 tone capacitate!
7rincipale destinatii de export: China, India, 0aponia, 'rica de est, G1, India, Indonezia! Restul cantitatilor
sunt olosite pentru abricarea acidului osoric %#,5 milioane tone& la Complexul chimic '*aba si pentru
livrari catre companii diverse %#,4 milioane tone&! 'lte produse de export: H'7, 366!444 tone %indeosebi in
'sia si estul 'ricii&, acid osoric %indeosebi iu G1, dar cu respectarea unor norme stricte de mediu&
aluminium luoride, concentratie 8?C, ##!444 tone!
In*&2ria !3i"a F sector care a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare insemnata, in special in cadrul denumite
Rualiied Industrial /ones";I/! Hezvoltarea a ost acilitata de existenta 'cordului de liber schimb cu 2G',
care a permis patrundera, in sistem dutQ"ree, pe piata nord"americana a marurilor iordaniene! 1xporturile
iordaniene de textile vor cunoaste si in viitor o crestere bazata pe avanta(ele competitive ale Iordaniei
precum si de 'cordurile RI/, B.', S.;, 1G .rade 'greement! Hupa incheierea acordului de comert liber
cu 2G', se constata o scadere a atractivitatii productiei realizate in sistem RI/ %indeosebi de textile si
conectii&, comparativ cu restul zonelor economice din Iordania, in conditiile in care marea ma(oritate a
produselor textile manuacturate sunt exportate in regim de dutQ"ree!
In*&2ria %ar#a,!&i,a F crestere anuala de #3 C si o contributie de #4C in =H7, #4C din totalul
exporturilor iordaniene, investitii de peste :34 milioane dolari! 7iete: 'rica de Nord, 'rabia 2audita, G1 si
2G'! Companii reprezentative: Hi-ma 7harma % TTT!hi-ma!com&, Har 'l HaTa % TTT! dadgroup!com&,
HaQat 7harmaceutical Industries %TTT!haQatpharma!com &! 7roductivitatea in sectorul armaceutic va creste
in continuare, sectorul avand o strategie orientata catre export, cu onduri importante alocate pentru RUH si
respectarea drepturilor de proprietate %.RI72 'greement&!
T!4n("(5ia in%(r#ai!i 0IT1 F sectorul a ost identiicat ca unul dintre motoarele principale pentru
dezvoltarea economico"sociala a Iordaniei %contributie de #:!5C din 7I) la nivelul anului $4#$, comparativ
cu $C in anul $444&, in conormitate cu tendintele care se maniesta in secoulul $#! 7rogramul national A
Connecting 0ordaniansA are ca scop intoducerea I. in toate ramurile economiei si sistemul de educatie!
Conorm raportului V=lobal Inormation .echnologQ Report $448"#4A Iordania isi mentine locul :: %din totalul
de #55 de tari& ocupat si in anul $4#4, in ceea ce priveste gradul de dezvoltare al sectorului I.!
T&ri2#&" F se mentine una din ramurile economice de baza ale Iordaniei, cu o contributie importanta la
ormarea 7I)! In anul $4#$, incasarile provenite din turism au ost de circa 5!3 miliarde dolari, ceea ce
reprezinta o crestere importanta, respectiv de #3!5C comparativ cu anul $4##! 7e primele 3 luni ale
anului $4#5, incasarile obtinute din turism au ost de 8:?!$ milioane dinari %circa 6?4 milioane dolari&, ceea
ce reprezinta o scadere de 5!3 procente comparativ cu perioada similara a anului $4#$!
Oocuri cele mai vizitate : 7etra, Sadi Rum , Marea Moarta,0erash, Oocul de botez!
Fr&,! 2i "!5&#! 'r(a2'!! " 0ordan 1xporters U 7roducers 'ssociation or Bruits U @egetables F
TTT!(epa!org!(o> Ministerul agriculturii din Iordania spri(ina, prin programe si subventii, producatorii agricoli!
Iordania exporta anual in Romania legume si ructe in valoare medie de circa 3 milioane W, principalul
producator si exportator iind 0ordan River CompanQ %0;RIC;& din @alea Iordanului! @alorile medii anuale
ale exporturilor de legume si ructe proaspete ese cireaza la circa 344 milioane dolari!
En!r5i! - '!r(" 2i 5a-! na&ra"!, !n!r5i! n&,"!ara
2trategia de dezvoltare a sectorului energetic a luat in considerare alternative si optiuni diverse disponibile
astel incat sa asigure cererea crescanda de energie electrica, atat pentru uzul casnic cat si industrial!
@olumul estimat al investitiilor pentru dezvoltarea inrastructurii energetice este de #:"#9 miliarde dolari
pana in anul $4$4! Implementarea acestui ambitios plan va conduce la o crestere a contributiei resurselor
energetice locale de la :C in anul $448 la circa 58C in anul $4$4, dupa cum urmeaza: resurse petroliere"
58C, gaze naturale"$8C, resurse regenerabile"#4C, sisturi bituminoase"#:C, energie nucleara"6C!
1. Iordania nu dispune de resurse energetice F importa cca 83C din necesarul de petrol si gaze naturale,
principalii urnizori iin 'rabia 2audita, Ira- si respectiv 1gipt! Costul acestor importuri reprezinta $3C din
=H7! 1stimarile autoritatilor prevad o crestere a necesarului de produse energetice de 3C anual, pana in
$4$4! In anul $4##, valoarea acturii la importurile de materii prime energetice a ost de circa 3 miliarde
dolari&!
2. Iordania dispune de o singura rainarie F /ar*a , obiectiv modernizat in cooperare cu Romania, in anii 94"
84! In conormitate cu 7lanul strategic al energiei, elaborat de ministerul iordanian de resort, se
intentioneaza modernizarea rainariei, marirea capacitatilor de stocare a petrolului in portul '*aba F investitii
totale in valoare de ?#3 milioane dolari, termene de implementare: $449"$4#$!
3. Iordania nu dispune de conducte pentru transportul petrolului! Importul de petrol se realizeaza prin portul
'*aba> de aici se transporta, cu cisternele, la Rainaria /ar*a %cca 534 ,m, nord&> petrolul provine din
'rabia 2audita si din zona =olului!
Iordania a incheiat cu Ira-ul un acord de cooperare in domeniul petrolier, care prevede sporirea cantitatilor
de petrol importate, de la #4!444 de bariliMzi la #3!444 de bariliMzi, precum si 54!444 de tone de combustibil
greuMluna, la preturi avanta(oase! He asemenea, cele doua tari au in vedere si construirea, in perioada
urmatoare, a unei conducte magistrale care va lega provincia ira-iana )asra de portul iordanian '*aba!
Capacitatea conductei este de # milion de bariliMzi!
4. Importul de gaze naturale se realizeaza din 1gipt, prin conducta A7an 'rabA, care tranziteaza Iordania!
Conducta intra in Iordania prin portul '*aba se indreapta spre nord, la granita cu 2iria! Constructia
conductei a ost terminata pe teritoriul iordanian, in anul $446 %cca :34 -m&, urmand a se continua traseul in
2iria si Oiban, si inviitor spre .urcia! Iordania a realizat conversiaMalimentarea cu gaze naturale a centralelor
electrice de la '*aba si /ar*a pentru a asigura o unctionare mai eicienta si nepoluanta! ?3C din energia
electrica a tarii este generata de olosirea gazului metan in centrale! Repetatele accidente care au avut loc
pe teritoriul egiptean, au condus la tot atatea intreruperi %cu o durata medie de cateva saptamani& a livrarilor
de gaze catre Iordania, context in care autoritatile iau in calcul variante menite sa asigure un lux constant al
acestei materii prime %realizarea de capacitati de import si stocare a gazului licheiat in portul '*aba&!
5. 1nergie nucleara : Iordania a decis sa dezvolte un program energetic prin olosirea in scopuri pasnice a
energiei nucleare, tara nedispunand de alte resurse energetice! 2trategia elaborata de Comisia nucleara
iordaniana, prevede ca 54C din energia electrica sa provina, treptat, din reactoare nucleare, care vor i puse
in unctiune in perioada $4#:"$4$3! In prima aza se va construi un reactor de :44 MS, bazat pe rezervele
naturale de uraniu ale Iordaniei! Conorm deciziei recente, pe baza licitatiei organizate, construcutia
reactorului nuclear iordanian a ost incredintata companiei ruse 'tomstroQexport!In ultimii ani, Iordania
incheiat acorduri speciice cu un numar de state, printre care Branta, Canada, Coreea de 2ud si 2G' %cu
acestea din urma au semnat, in oct! $44?, la @iena, 'cordul de cooperare in domeniul energiei nucleare,
care acopera domeniile tehnologie, asistenta, securitate, manipulare si depozitare materiale radioactive,
scolarizare si pregatire specialisti&! Oa inceputul anului $4##, Iordania si Romania au semnat acordul de
cooperare in domeniul energiei nucleare!
6. Resurse petroliere : Iordania dispune de importante reserve de sisturi bituminoase, peste :4 miliarde
tone! Ministerul iordanian al 1nergiei si Resurselor Minerale a stabilit contacte cu irme internationale
pentru elaborarea unor studii de ezabilitate care sa conduca la inceperea exploatarii, eiciente, a acestor
rezerve! 7lanurile prevad ca, la orizontul anului $4$4, productia de titei din sisturi bituminoase %estimata la
#44!444 de bariliMzi& sa inlocuiasca total importul de petrol conventional! In prezent, 5 companii straine se
ala anga(ate in extractia de sisturi bituminoase, respectiv 1esti 1nergia F 1stonia, ,ara- International Iol si
RoQal Hutch 2hell, in perimetrele din zonele 'l Oa(oun, 'l ,amshah si 'l Harir!
7. 'lte resurse cu potential: Rezervele de uraniu ale Iordaniei %estimate la circa 64"?4 mii tone&, in asociatie
cu concentrari de alte metale, se gasesc in cantitati mai importante in special in zona centrala a tarii, iind
demarata de(a cooperarea cu mai multe companii straine %'reva, Rio .into, 2inoG& in vederea punerii in
exploatare, in regim de participare a statului iordanian la impartirea si valoriicarea acestora!
8. Iordania este printre cele mai sarace tari din lume in privinta rezervelor de apa, deicitul anual se ridica la
644 milioane m
5
> guvernul acorda onduri importante descoperirii unor noi resurse de apa, conservare si
reciclare. Hintre proiectele mai importante mentionam: bazinul Hissi, proiect in valoare de cca! 644 mil!
dolari, care se gaseste intr"o aza destul de avansata de realizare de catre un consortiu de irme"banci din
.urcia %grupul ='M'&! Oa lucrarile proiectului mai participa, in calitate de subcontractori, si irmele romanesti
1lectromonta( si Boradex! Gn alt proiect pentru resurse de apa este conducta care va lega Marea Rosie de
Marea Moarta %Adead see " redseeA& proiect hidro, energetic si pentru salvarea Marii Moarte, intre Iordania,
Israel si 7alestina, valoare estimativa 5 miliarde dolari! Realizarea proiectului depinde de evolutia situatiei
politice din zona si de asigurarea resurselor inanciare!
EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI 02006-20111
Prin,i'a"ii in*i,a(ri 2006 2010 2011
20
12
7I) %miliarde G2H& $#,66 $5,55 $9!95
$8!
6
7I) pe locuitor %G2H& 5!6#6,4# :5:4 :663
:8
:3
Rata inlatiei %C& :,4 3 5!6$ :!9
Contul curent %miliarde G2H& "$,:$ $,:9 NH
"
$!9
Heicit iscal %in C din 7I)& "##,$ 3!: "8!9 "##
POLITICA ECONOMICA
Iordania practica un sistem economic bazat pe piata! He la venirea pe tronul Iordaniei a regelui 'bdullah al
II"lea, in ebruarie #888, Iordania a cunoscut o dezvoltare in domeniile politic, social si economic! In
contextul recentelor evolutii din regiune, Regatul Hasemit al Iordaniei este o tara sigura, cu un bun climat al
aacerilor si cooperarii economice si care, la initiativa regelui, cunoaste un amplu proces de reorme si
demersuri, menit sa consolideze aceasta tara ca un stat model pentru regiunea ;rientului Mi(lociu!
=uvernul a inceput implementarea unor programe de stabilizare economica si restructurare sectoriala,
impreuna cu IBMI si )anca Mondiala, in scopul asigurarii cresterii economice, reducerii dezechilibrelor in
economie si cresterii rolului sectorului particular! 7rogramele cuprind reducerea treptata a cheltuielilor
bugetare, inlaturarea barierelor comerciale si ridicarea subventiilor pentru energie! 'ceasta reprezinta o
schimbare radicala a politicii economice: inlocuirea vechii politici practicate de guvern, timp de decenii,
caracterizata prin ApaternalismA si redeinirea raporturilor public"privat si guvern"cetatean printr"un nou cadru
de reglementari si legi, adaptare la procesul de globalizare!
7entru deinirea noului cadru social dintre cetatenii iordanieni si 2tat, in anul $443, a ost elaborat conceptul
A0ordan BirstA F acord social prin care statul spri(ina cetatenii in domeniile educatiei, scolarizare si pregatire
proesionala, sanatate si conditii de viata, in pregatirea pentru viitor, pentru asigurarea unei societati
moderne, bazate pe bunastare, cunoastere si realizare! 0ordan Birst inseamna continuarea procesului de
liberalizare, toleranta si diversitate in cadrul societatii, respectarea legilor, egalitate si sanse egale! 7entru
intarirea democratiei, guvernul s"a anga(at sa garanteze libertatile publice si sa actioneze in mai mare
masura pentru eradicarera saraciei si a soma(ului, prin programe nationale de crestere a productivitatii si
eicientei economice, dezvoltarea zonelor rurale! 'ccentul este pus in aceasta perioada pe asigurarea unei
dezvoltari socio"economice cat mai echilibrate, pe reducerea decala(elor care se maniesta la nivelul
guvernoratelor!
EVOLUTII ECONOMICE
2i in anul $4#$, Iordania a trebuit sa aca ata atat turbulentelor care se maniesta inca la nivelul pietelor
externe de capital cat si evolutiilor in plan socio"politic din regiunea ;rientului Mi(lociu si 'ricii de Nord, care
si"au pus amprenta asupra dinamicii indicatorilor macroeconomici! Gn element care a continuat sa aecteze
serios economia iordaniana l"a constituit inconstanta livrarilor de gaze naturale din 1gipt, aspect care a
generat o crestere semniicativa a acturii energetice a tarii, prin recurgerea la importul de produse
petroliere! In acelasi timp, Iordania a continuat activ procesul de reorme economice menite sa asigure o
imbunatatire a mediului de aaceri, un climat cat mai avorabil pentru investitiile straine si o crestere a
competitivitatii industriei nationale! In egala masura, a ost continuat procesul de deschidere si cooperare cu
principalele institutii inanciare si onduri de investitii internationale %)anca Mondiala, Bondul Monetar
International, )anca 1uropeana de Investitii si, recent, a devenit membru al )ancii 1uropene pentru
Reconstructie si Hezvoltare")1RH&, precum si de integrare si de racordare tot mai ampla la sistemul de
comert mondial, respectiv acordurile de liber schimb la care Iordania este parte! Hiicultatile bugetare au
determinat amanarea sau reducerea investitiilor de capital necesare unor proiecte de dezvoltare de mari
dimensiuni incluse in strategia nationala denumita Executive Development Programme pentru perioada
$4##"$4#5 %realizarea retelei nationale de cale erata, a liniei de cale erata /ar*a"'mman, a unor investitii
in inrastructura rutiera, energetica etc!& reducerile bugetare iind redirectionate catre alte domenii prioritare
pentru nivelul de trai al populatiei sau pentru a mentine inlatia intr"o mar(a de siguranta! In cursul lunii
ianuarie, guvernul a anuntat un pachet inanciar de 6:3 milioane dolari destinat acoperirii unor nevoi sociale
presante, respectiv asigurarea cresterii salariilor unctionarilor publici si a pensiilor, acoperirea impactului
reduceri de taxe la combustibili pentru populatie si al subventionarii unor categorii de bunuri alimentare si
servicii! ; alta evolutie o reprezinta inscrierea Iordaniei pe calea integrarii in cadrul blocului tarilor arabe
care alcatuiesc Consiliul de Cooperare al =olului"CC=, proces apreciat ca iind de natura sa aduca dupa
sine importante beneicii in plan economic! Oa summit"ul de la Riad al seilor de stat CC= %decembrie $4##&
s"a decis acordarea unui spri(in inanciar Iordaniei de $!3 miliarde de dolari pentru urmatorii 3 ani, ceea ce
reprezinta un semnal evident al continuitatii acestui proces! In prezent, o serie de proiecte de dezvoltare
econonomica, printre care si sistemul de tarnsport public /ar*a"'mman este pe lista celor care vor i
inantate din onduri =CC!
In anul $4#$, ritmul activitatii economice in Iordania s"a mentinut relativ egal cu cel inregistrat in anul
anterior, pe ondul unei evolutii neavorabile a economiei regionale si globale! Hatorita incetinirii activitatii
inanciare si comerciale, precum si scaderii productiei in sectorul extractiv, cresterea economica s"a redus
de la circa 9C in $449, la circa $!5 in anul $4##, iar, pentru anul $4#$, cresterea 7I) a ost de circa $!?
procente! 7entru anul $4#$, datele statistice indica o crestere a indicelui opreturilor de consum de :!$C,
inlatia crescand cu circa :!3C comparativ cu anul $4## %din care produse alimentare si bauturi J:!6C,
imbracaminte si produse textile J:!?:C, bunuri de larg consum J5!:?C&! Rezervele valutare au scazut
semniicativ %"53C&, de la circa #4,3 miliarde G2H la sarsitul lunii noiembrie $4## %echivalentul a 6!3 luni de
import& la 6!8 miliarde dinari %8!66 miliarde dolari& la sarsitul lunii octombrie $4#$ %acopera circa : luni de
importuri&!
Heicitul de cont curent extern %dupa adaugarea granturilor externe&, s"a situat in mar(a procentului de
3!3C din 7I) , respectiv #!4:6 miliarde dinari %#!:6 miliarde de dolari&, ca urmare unei cresteri mai rapide a
importurilor comparativ cu rata de crestere a exporturilor iordaniene! 2istemul bancar a ramas in continuare
solid, rezervele bancii nationale iind la nivelul lunii decembrie $4#$ de circa 9!3 miliarde dolari %acopera
circa 3!6 luni de importuri&!
Cresterea economica este estimata in (ur de 5 procente in $4#5, relectand ritmul lent de imbunatatire a
conditiilor economice globale si regionale! Hatele statistice indica aptul ca, pe ansamblu, anul $4#$ a
marcat o relativa redcuere a structurii si volumului comertului exterior iordanian! 7e primele ## luni ale
anului $4#$, exporturile iordaniene au cunoscut o scadere de #!? procente %3!49 miliarde dinari"5!38
miliarde dolari&, in timp ce importurile au crescut cu ## procente %#5!3# miliarde dinari"8!36 miliarde dolari&!
Rezultatul acestor evolutii se relcta in cresterea deicitului comercial care a crescut, in aceeasi perioada, de
la ? miliarde dinari %:!83 miliarde dolari& la 9!:5 miliarde dinari %3!86 miliarde dolari&! 7erspectiva pe termen
mediu depinde insa de evolutia preturilor produselor pe piata internationala si de lichiditatile din zona, in
special cele din tarile Consiliului de Cooperare a =olului, care are o contributie importanta la ormarea
luxului investitiilor straine in Iordania, transerurile iordanienilor din aara tarii, inantarile externe si incasarile
din turism!
In anul $4#$, )anca Centrala a Iordaniei %)CI& a continuat sa aplice masurile de mentinere a increderii in
sistemul bancar si de spri(inire a economiei interne initiate in anul $4##, inclusiv prin garantarea integrala a
depozitelor bancare, restrangerea volumului operatiunilor in numerar, reducerea dobanzii de politica
monetara si diminuarea plaonului depozitelor minime obligatorii!
2istemul bancar al Iordaniei a ost putin aectat de criza inanciara globala si se mentine in continuare
sanatos! )ancile iordaniene sunt solide, bine capitalizate si dispun de importante lichiditati indeosebi
denominate in dinari iordanieni! Indicatorii de prudenta bancara sunt solizi, lichiditatea este conortabila, iar
capitalizarea medie se situeaza la un nivel ridicat> depozitele totale continua sa ie baza ma(ora de inantare,
in timp ce creditele neperormante se situeaza la un nivel scazut! 2i in anul $4#5, accentul politicii monetare
a )ancii centrale s"a mentinut pe continuarea prudentei maniestate in cursul anilor $4## si $4#$, cu accent
pe intarirea disciplinei in piata si reducerea gradului de vulnerabilitate a sistemului bancar si a monedei
nationale, dinarul si a unui nivel relativ scazut al inlatiei %cresterea masei monetare a ost de doar 4!5C ata
de anul $4#$&!
Mentinerea ratei ixe de schimb reprezinta axa stabilitatii inanciare, legarea dinarului iordanian de dolarul
american avand un rol pozitiv asupra economiei si evolutiei inlatiei, oerind stabilitate in contextul unui
climat regional si global diicil! In acelasi timp, in vederea cresterii productivitatii si asigurarea sustenabilitatii
pe termen lung a ratei ixe de schimb, sunt necesare progrese decisive in domeniul reormelor structurale,
cum ar i liberalizarea in continuare a sectorului energetic, implementarea reormelor de securitate sociala
%inclusiv asigurarea ondului de soma( pe termen scurt&!
Continuarea reormelor structurale din sectorul public este esentiala pentru acilitarea unei cresteri
sustenabile in sectorul privat si imbunatatirea mediului de aaceri! Recentele propuneri de modiicare a taxei
pe venit si a legii promovarii investitiilor, vor (uca un rol esential in promovarea activitatii sectorului privat
iordanian!
In viziunea =uvernului iordanian, Iordania trebuie sa devina un punct central pe harta comertului regional!
In acest sens, Ministerul iordanian al Industriei si Comertului coopereaza intens cu 0ordan Investment )oard
%organismul promovarii investitiilor in economia tarii&, 0edco %0ordan 1nterprise Hevelopment Corporation&,
Camera de Comert 'mman si Camera de Comert a Iordaniei, in vederea atragerii masive de investitii avand
ca obiectiv dezvoltarea si consolidarea comertului si inrastructurii comerciale intre tarile din regiune!
Gn vector esential al strategiei adoptate in acest sens il constituie promovarea larga a unui parteneriat
public"privat sanatos, care sa serveasca economia nationala, in conormitate cu directivele Curtii Regale!
3. COMERTUL EXTERIOR
Iordania este oarte deschisa comerDului internaDional, ponderea comertului international al tarii iind
aproximativ constanta, respectiv de circa 93C din 7I) %exporturi"inclusiv re"exporturi:$6!6, importuri:38!8&,
aspect determinat si de pozitia geograica excelenta in regiune, cu acces direct la tarile arabe din =ol si
Ira-! In acelasi timp, Iordania nregistreaz un deicit structural de balanDa comerciala datorit dependenDei
de importul de materii prime %inclusiv energetice"petrol si gaze naturale& si materiale industriale! Iordania
este membru al ;MC <i a semnat un acord de liber schimb %B.'& cu 2tatele Gnite ale 'mericii, n decembrie
$44#, care a eliminat taxele vamale la ma(oritatea bunurilor <i serviciilor pn n $4#4! Iordania a semnat,
de asemenea, un acord de asociere cu G1, care prevede eliminarea graduala a taxelor vamale in comertul
bilateral! 7rimii! Mrurile exportate sunt, in principal, imbracaminte si accesorii de mbr cminte,
ngr<minte, produse armaceutice <i legume si ructe proaspete! Iordania importa, n principal,
combustibili <i uleiuri minerale, vehicule si echipamente de transport, ma<ini, precum <i echipamentele
electrice si electronice!
EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR IN PERIOADA 2007 8 2012 0IAN-NOIEM.RIE1
MIOI'RH1 H;O'RI
2012
2007 2006 2010 2011 0ian-
n(i!#)ri!1
1xport %B;)& 3,93 6,: 3!98 ?!83 5!38
Import %B;)& ##,?$ #:,# #3!#6 #9!9# 9!96
.otal #?!3? $4!3 $#!43 $3!35 8!36
)alanta comerciala "3,9? "?,? " 9!#? "#4!93 "3!86
Hatele statistice la inalul lunii noiembrie $4#$, indica posibilitatea de crestere a deicitului comercial al
Iordaniei in raport cu principalii parteneri externi, situatie sustinuta, indeosebi, de cresterea
semniicativa a importurilor energetice ale tarii!
7rincipalele produse oerite de Iordania la export sunt conectiile, urmate de ingrasamintele pe baza de
osati, legume si ructe proaspete, produsele armaceutice!
7rincipalul produs importat de Iordania il constituie masinile si echipamentele de transport, urmat de
petrol, produse industriale manuacturate, produse alimentare, cereale, animale vii!
Heicitul balantei comerciale si ponderile exportului si importului in 7rodusul Intern )rut al Iordaniei sunt
prezentate in tabelul anterior!
DISTRI.UTIA GEOGRAFICA A IMPORTURILOR
%milioane G2H&
9ONA GEOGRAFICA 2010 2011 2012 0IAN-NOIEM.RIE1
TOTAL 11.1:3,; 17.71 2;6<2.67
.'RI 'R')1
5!?58,38 6!8# 6?:3!5:
GNIGN1' 1GR;71'N'
$!$8:,3# 5!95 55#9!#:
.'RI N'B.'
685!8# #!5# #566!$6
.'RI N1'R')1 HIN
'2I'
5!:$9,:? :!9 :888!$6
'O.1 .'RI
#89!## 55: $:83!56
PRINCIPALII PARTENERI LA IMPORTUL DIN UE
%milioane G2H&
TARA 2010 2011 2012
TOTAL 301=.67 37;0.03
3<0=.
2;
=1RM'NI' ?34!3# 934!:?
?86!4
9
I.'OI' :4#!64 865!95
86#!3
5
BR'N.' $:3!9: 568!93
535!#
?
M'R1' )RI.'NI1 $4$!5$ $89!4?
$3$!5
3
;O'NH' #43!56 #?6!68
#64!9
#
)1O=I' ?5!84 #$?!?4
#4?!3
:
27'NI' 99!68 $$9!99
#9?!9
8
2G1HI' ?8!3$ 98!?#
##5!3
:
ROMANIA 3:.71 1=1.1:
133.1
=
'G2.RI' :#!4: ?8!?9 9$!49
H'N1M'RC' 5$!:5 6#!$3 33!9?
PRINCIPALII PARTENERI COMERCIALI LA EXPORT
%milioane G2H&
2012 2011
n7onder
7ondere
in
TARA
total
@aloare
7oz
itia TARA
total
@aloar
e
P(-i
ia
exporturi exporturi
%C& %C&
2G' #? ##45!8$ 1 2G' #3!$6 #4$?!$8 1
Ira- #3 #44$!66 2 Ira- #:!9? #44#!#: 2
'rabia
2auditand ## ?5$!89 3 India ?!:? 84:!5# 3
India ## ?#3!95 ;
'rabia
2audita 5!$? 65#!:: ;
Indonezia 6 $68!? : Oiban 5!$: $8$!63 :
1'G 3!9 $:6!?8 < 2iria $!$5 $35!8# <
Oiban 5 $5:!59 = 1'G $!49 $$3 =
2iria 5 #8?!#5 7 Indonezia #!9 $#$!69 7
China $!? #93!#4 6 China #!33 #8?!9: 6
.urcia $!$ #$3!:# 10 ,uTeit #!:6 #58!#? 10
;. REGIMUL COMERCIAL
;.1. CADRUL >URIDIC EXTERN AL RELATIILOR ECONOMICE
Integrarea rapida a Iordaniei in economia mondiala a ost accentuata o data cu dobandirea calitatii de
membru al S.; %aprilie $444& precum si semnarea 'cordurilor de Comert Oiber cu 2G',G1 %anii $444"
$44$& precum si a 'cordului de la 'gadir %eb!$44:& si, recent %de la # octombrie $4#$& a 'cordului de liber
schimb cu Canada! Iordania constituie un exemplu in zona, prin aptul ca, printr"o politica de comert exterior
de cooperare cu lumea araba si acorduri de comert liber, a reusit sa depaseasca problema lipsei de resurse
naturale si sa asigure o crestere economica, sa atraga investitii straine, sa imbunatateasca nivelul de trai al
populatiei!
Mai multe ino privind participarea Iordaniei la S.; se gasesc pe site"ul:
http:MMTTT!Tto!orgMenglishMtheTtoXeMcountriesXeM(ordanXe!htm
Mai multe ino despre politica de comert exterior a Iordaniei se gasesc pe site"ul Ministerului Industriei si Comertului TTT!mit!gov!(o
;.2 TARIFUL VAMAL IORDANIAN. REGLEMENTARI
.ariul vamal al Iordaniei, cunoscut si sub denumirea de nomenclatorul combinat %CN&, se bazeaza pe
2istemul armonizat de descriere si codiicare a marurilor %H2, )ruxelles, #895& si este alcatuit pe capitole
numerotate cu $ cire, divizat in $# de sectiuni! 2e aplica de la # ianuarie #88:! Nomenclatorul combinat
este utilizat att in operatiunile de import"export, ct si in scopuri statistice!
.axele vamale se calculeaza, in general, Vad"valoremP %procenta( din valoarea marii&! )aza de calcul a taxei
vamale pentru tranzactiile de import este pretul platit pentru bunurile importate, la care se adauga costul
transportului si a asigurarii! @aloarea in vama este, de regula, valoarea in conditia de livrare CIB !
7entru produsele agricole, taxele vamale se calculeaza in mod normal pe baze cantitative %la greutate&!
Bructele, legumele si produsele horticole au taxe vamale sezoniere care, de regula, prote(eaza acelasi gen
de produse de origine autohtona!
1xista o serie de cazuri in care importurile sunt exceptate de la plata taxelor vamale si acestea se reera, in
principal, la: mostrele comerciale, bunuri destinate expozitiilor si trgurilor comerciale!
Iordania n& %a,! 'ar! din 2=7C si nici din 7rotocolul privind negocieri comerciale intre tari in curs de
dezvoltare, 7#6!
.ariul vamal cuprinde un singur nivel de taxe vamale ! Marurile importate in Iordania sunt supuse acestor
taxe vamale, in*i%!r!n *! ara *! 'r(?!ni!na! 1xceptie ac marurile provenind din tari cu care Iordania
are incheiate acorduri preerentiale de comert, rerspectiv: G1, 2G', 2ingapore si 'cordul de la 'gadir
%1gipt, .unisia, Maroc&!
.axele vamala de import au urmatoarele 6 valori: 4, 3, #4, #3, $4 <i 54 C! 1xceptie ac tutunul, produsele
din tutun si bauturile alcoolice care sunt supuse unor taxe vamale cuprinse intre 34"#94 C, precum si aurul
neprelucrat la care se aplic o taxa vamala de 4,3 C!
7e langa taxele vamale, prevazute in .ariul vamal, marurile importate in Iordania sunt supuse unei a3!
5!n!ra"! *! ?an-ar! F general sales tax F care are un nivel ix de #5 C! .axa de vanzare se aplica la
valoarea CIB a marii, plus taxa vamala! 7entru anumite bunuri importate se mai aplica unele taxe aditionale
%de tip accize&, avand niveluri variabile, cum sunt: pentru unele aparate electrice si electronice intre #:"#6
C, pentru autovehicule, #4"34C, in unctie de capacitatea cilindrica, etc!
Hepartamentul @amilor din Iordania a lansat Si2!#&" In!5ra a" Tari%&"&i Va#a" '! in!rn! 2i inran! -
In!5ra!* C&2(#2 Tari%% " sistem care aciliteaza obtinerea rapida a inormatiilor legate de tariul vamal
%cautare maruri " taxa vamala& cerinte, proceduri vamale, acorduri vamale etc!
Mai multe detalii pot i accesate pe adresa TTT!custom!gov!(o
In Iordania, prevederile si procedurile vamale legate de importul si exportul marurilor se desasoara in
conormitate cu Oegea nr! $4 M #889 F Custom OaT! %traducere in l engleza pe TTT!customs!gov!(o Mcustom
laT&
7revederi deosebite se aplica produselor M marurilor din /onele libere F conorm Oegii nr! 5$ M#88: cu
'mendamente F Oegea /onelor libere %TTT!(ordanecb!orgMpdMBreeXzonesXcorporationXlaT!pd&
'utoritatile vamale iordaniene au anuntat, in contextul prevederilor Acordului de asociere dintre Uniunea
Europeana si Regatul Hasemit al Iordaniei, introducerea de noi reglementari la importul produselor originare din
Gniunea 1uropeana, dupa cum urmeaza:
#1 Pr(*&2! in*&2ria"!
1)produsele cuprinse in Oista ' din 'nexa III a 'cordului vor i exceptate de la plata taxelor vamale>
2)pentru produsele cuprinse in Oista ) din 'nexa III, taxele vamale aplicate curent vor i reduse cu 64C>
3)produsele cuprinse in Oista # din 'nexa I@ vor i exceptate de la plata taxelor vamale>
4)pentru produsele cuprinse in Oista $ din 'nexa I@, taxele vamale aplicate curent vor i reduse cu :4C>
5) taxele vamale aplicate in mod curent pentru produsele cuprinse in Oista 5 din 'nexa I@ raman
neschimbate!
2)Pr(*&2! a5ri,("! 'r(,!2a! *in An!3a III
1)produsele cuprinse in Oistele C si H vor i exceptate de la plata taxelor vamale>
2)taxele vamale aplicate curent pentru produsele cuprinse in Oista 1 vor i reduse cu ?3C>
3)taxele vamale aplicate curent pentru produsele cuprinse in lista B vor i reduse cu 34C>
4)taxele vamale aplicate curent pentru produsele cuprinse in Oista = raman neschimbate!
3)Pr(*&2! a5ri,("! *in Pr((,(" 021
1)produsele din categoriile ', ), C si H vor i exceptate de la plata taxelor vamale>
2)taxele vamale aplicate curent produselor din categoria 1 vor i reduse cu ?3C>
3)taxele vamale aplicate curent produselor din categoria B vor i reduse cu 54C>
4)taxele vamale aplicate produselor din categoria = raman nemodiicate!
He asemenea, vehiculele uzate"cu un rula( minim de 6444 de -m si inregistrate de cel putin 6 luni %cod
vamal 9?45& vor i exceptate de la plata taxelor vamale, in conormitate cu Oista # din 'nexa I@, iar
vehiculele noi %cod vamal 9?45& vor beneicia de o reducere de 64C a taxelor vamale, in conormitate cu
Oista ) din 'nexa III a 'cordului!
7entru a beneicia de acilitatile vamale ce rezulta din aplicarea 'cordului de asociere, companiile trebuie
sa respecte prevederile regulilor de origine, care ac parte integranta din 'cord! .otodata, companiile
interesate vor trebui sa completeze campul nr!56 din declaratia vamala, pentru a putea beneicia de noile
reglementari prezentate mai sus!
D(,&#!n! n!,!2ar! '!nr& i#'(r
Hocumentele comerciale solicitate la operatiunile de import sunt actura comerciala si documentele de
transport %conosamentul maritim, scrisoarea de trasura, rachtul aerian&! 7entru nici unul dintre aceste
documente nu se solicita viza consulara! In cazul importurilor de articole textile si conectii se va prezenta
certiicatul de origine, eliberat de catre Camera de Comert!
Documentele solicitate de autoritatile vamale iordaniene pentru marfurile din UE :
actura comerciala originala, certiicata de Camera de Comert sau alta agentie acreditata de autoritatile
vamale>
certiicat de origine, paraat de Camera de Comert, sau alta agentie acreditata de autoritatile vamale
%1GR #&!
pac-ing list!
Haca nu se prezinta aceste documenteMsau pana la clariicarea situatiei, %eventual traducerea certiicatului
de origine si a acturii& autoritatile vamale iordaniene solicita plata dierentei taxelor vamale
;.3. ACORDUL DE ASOCIERE IORDANIA 8 UNIUNEA EUROPEANA %intrat in vigoare in luna mai $44$&
Relatiile Iordaniei cu G1 sunt deinite de A7lanul de actiuneA, document economic si politic care stabileste
obiective strategice, de cooperate! 1l oera Regatului relatii intarite in domeniile politic, securitate, economic
si cultural, dar si responsabilitati in prevenirea si solutionarea conlictelor! Implementarea 7lanului cuprinde
si domeniile mai sensibile, respectiv agricultura si serviciile, prin liberalizarea treptata a exporturilor
iordaniene, imbunatatirea standardelor, simpliicarea procedurilor de vama si protectie itosanitara Conorm
7lanului de actiune, Iordania va primi a(utor inanciar marit, in valoare de cca 3?4 milioane euro, pentru
spri(inirea reormelor si a modernizarii economiei!
7rin intarea in vigoare, a 'cordului dintre Iordania, G1 si Israel, pentru iniintarea /onelor 2peciale Caliicate
%RI/&, dupa modelul american al RI/, vor creste posibilitatile de patrundere pe piata celor $3 de state ale
G1, a unor produse iordaniene, in regim preerential!
Hintre tarile europene, Branta este primul exportator in Iordania, cu o pondere de $6C, urmata de =ermania
%$4C&, Italia %#?C& si Marea )ritanie %#3C&! In structura schimburilor economice igureaza urmatoarele
categorii de produse: material de transport, produse manuacturate si produse chimice> aceste trei categorii
de produse insumand 96C din totalul exporturilor europene! 2e mai exporta produse alimentare, cca #4C
%TTT!(ordanecb!orgMagreementsXeurope!shtm&
Baptul ca Romania a devenit membra a G1 si a adoptat legislatia comerciala comunitara in relatiile cu
Iordania, aduce beneicii pentru exportatorii romani! 'cestia vor beneicia de taxe vamale zero, sau reduse
treptat pana la zero, pana in anul $4#4! % 'cord de comert liber&!
7entru produse care detin o pondere importanta la exportul romanesc pe piata iordaniana cum sunt lemnul,
metalul, transormatoarele electrice, taxa vamala este zero incepand cu # ian! $44?!
C(#!r&" ,& 'r(*&2!"! in*&2ria"! i(r*ani!n! %H2 Cap! $3"88& beneiciaza de acces liber pe piata G1
%ara taxe vamale&, incepand de la data intrarii in vigoare a 'cordului de ComerD Oiber cu G1 %#!43!$44$&!
;.3.1 COMERTUL CU PRODUSE AGRICOLE
Masurile reeritoare la comertul cu produse agricole dintre G1 si Iordania au intrat in vigoare de la data de #
ianuarie $445! G1 a stabilit un regim separat %mai restrictiv& pentru importul produselor agricole din Iordania,
dierit ata de cel al importurilor produselor industriale!
7rodusele agricole iordaniene exportate in G1 %@S Ca'. 1-2;& beneiciaza de acilitatile M regimul
preerential MBN! %conorm 7rotocol # al 'cordului F TTT!agreements!(edco!gov!(oMmainMeuXdocMp5pro#&!
7entru ructe si legume exportate in G1 a ost stabilit un pret de reerinta " Apret de intrareA " si doua niveluri
de taxe vamale! 7rimul nivel reprezinta taxe vamale aplicabile pentru produsele importate cu un pret mai
mare decat Apretul de intrareA, iar al doilea nivel de taxe vamale se aplic produselor care au un pret mai
mic decat pretul de intrare!
Mrurile importate al cror pret CIB este sub pretul de reerinta ac obiectul unei taxe suplimentare aplicate
la tariul AnormalA, F suplimentarea iind de 34"?3C!
Cele mai multe produse care beneiciaza de tratament preerential sunt supuse unor restrictii cantitative
siMsau sezoniere!
1xemplu: cartoii noi %poz! 4?!4#!84!3#& originari din Iordania beneiciaza de scutiri de taxa vamala pentru
G1 numai in perioada # ianuarie " 5# martie si numai pentru o cantitate de #444 toneMan! Haca se exporta
cantitati mai mari, taxele se aplic la nivelul MBN F #5,$ C!
1xemplu: mandarine %poz! 49!43!$4& din Iordania beneiciaza de scutiri de taxa vamala pentru G1 numai
pentru o cantitate de #444 toneMan!
Haca se exporta cantitati mai mari, mandarinele se taxeaza cu 64 C din nivelul MBN, respectiv #9,? x 64 C
I ##,$ C!
7entru unele produse agricole M prelucrate, exista prevederea de a se mari anual cota M cantitatile care sunt
admise la export in G1 ara taxe vamale %coloana H F prevederi speciice&!
1xemplu: preparate din ructe F taxa vamala Y4P pentru #444 toneMan export in G1! Cota va creste cu 5 C pe
an, timp de : ani, respectiv #454 tone, #464, #484, ##$4 tone in anii $44:, $443, $446, $44?!
Recent, autoritatile vamale iordaniene au emis Circulara nr! :4, privind masurile de reducere a taxelor
vamale la importurile produselor agricole procesate % 'nexa III a 7rotocolului& originare din Gniunea
1uropeana, astel:
1) 7rodusele cuprinse in listele C si H vor i exceptate de la plata taxelor vamale>
2) .axele vamale curente aplicate produselor cuprinse in lista 1 vor i reduse cu ?3C>
3) .axele vamale curente aplicate produselor cuprinse in lista B vor i reduse cu 34C>
4) .axele vamale curente, aplicate produselor cuprinse in lista = vor i mentinute neschimbate
He asemenea, pentru produsele agricole cuprinse in 7rotocol %$&, au ost adoptate urmatoarele masuri:
1) 7rodusele din categoriile %'&, %)&, %C& si %H& vor i exceptate de la plata taxelor vamale>
2) .axele vamale curente, aplicate produselor din categoria %1& vor i reduse cu ?3C>
3) .axele vamale curente, aplicate produselor din categoria %B& vor i reduse cu 34C>
4) .axele vamale curente, aplicate produselor din categoria %=& raman nemodiicate
;.3.2 LI.ERALI9AREA COMERTULUI CU PRODUSE INDUSTRIALE
7rodusele industriale exportate de G1 in Iordania beneiciaza de o reducere treptata a taxelor vamale, pe o
perioada de #$ ani, incepand de la data intrarii in vigoare a 'cordului F $44$! Bac exceptie produsele
incluse n Oista de :8$ %'nexa I@ la 'cord&, respectiv, in principal: tigari, autovehicule, pasta de tomate,
textile si conectii, mobila, incaltaminte si covoare! %TTT!agreements!(edco!gov!(oMmainMeuXdocMpart$!html&
Reducerea treptata a taxelor vamale pentru produsele industriale europene exportate in Iordania se va
eectua astel:
1- pentru cele la care taxele vamale sunt de 3"#4 C, deducerea va i de $4 C anual, incepand cu
primul an al intrarii in vigoare a Y'corduluiP % $44$&!
'ceste maruri cuprind: produse de consum de baza, echipamente medicale, materii prime industriale, piese
de schimb pentru industrie, produse si echipamente industriale, materiale pentru industria chimica,
armaceutica si a ingrasamintelor! %'nexa III, Oista '& TTT!agreements!(edco!gov!(oMmainMeuXdocMp$a5&
2- pentru cele la care taxele vamale sunt de $4"54 C, deducerea va i de #4 C anual, incepand cu al
3"lea an de la data intrarii in vigoare a Y'corduluiP %$44$&!
7rodusele din aceasta categorie sunt prezentate in 'nexa III, Oista ) si se reera la produse locale, care au
nevoie de o perioada de adaptare, transormate, modernizare
TTT!agreements!(edco!gov!(oMmainMeuXdocMp$a5
'utoritatile iordaniene, pot lua masuri exceptionale, de reintroducere a taxelor vamale, pe timp limitat,
pentru a prote(a producDia local %dar nu mai mult de $3 C din valoarea anuala totala a importurilor
respective&!
Recent, autoritatile vamale iordaniene au emis Circulara nr! :4, privind masurile de reducere a taxelor
vamale la importurile produselor realizate in interiorul Gniunii 1uropene, astel:
a& produsele cuprinse in lista ' din 'nexa III, vor i exceptate de la plata taxelor vamale>
2) pentru produsele cuprinse in lista ) din 'nexa III, taxele vamale vor i reduse cu 64C>
3) produsele din lista # din 'nexa I@ vor i exceptate de la plata taxelor vamale>
4) pentru produsele cuprinse in lista $ din 'nexa I@, taxele vamale curente vor i reduse cu :4C>
5) taxele vamale curente vor i mentinute pentru produsele cuprinse in lista 5 din 'nexa I@
He asemenea, vehiculele second"hand" cu un rula( de minim 6444 -m, %cod 9?45&, vor i exceptate de la
plata taxelor vamale, in conormitate cu lista # din 'nexa I@ iar vehiculele noi % cod 9?45& vor beneicia de o
reducere a taxelor vamale cu 64C, in conormitate cu lista ) din cadrul 'nexei III!
;.3.3. REGULILE DE ORIGINE
; diicultate intampinata de exportatorii iordanieni este respectarea regulilor impuse de G1 privind originea
marurilor! 7rin semnarea, de catre Iordania, a acordurilor de cooperare si comert liber de la 'gadir, cu trei
state arabe, 1gipt, Maroc, .unisia %$44:, acord sustinut inanciar de G1&, care permite cumul de origine
%cumularea procenta(elor privind originea marurilor&, se vor crea conditii pentru solutionarea acestei
probleme %principiul Abilateral cumulationA&!
;.3.; MASURI NETARIFARE
Iordania exporta in Romania medicamente si dispune de capacitati de productie si comercializare
medicamente in tara noastra, in baza unor investitii de cca #4 mil! dolari! Intre autoritatile din cele doua tari,
respectiv ministerele sanatatii, au avut loc discutii si clariicari privind documentatia de autorizare de punere
pe piata a medicamentelor F pregatirile pe care trebuie sa le aca pentru asigurarea conormitatii
documentatiei de autorizare cu standardele europene si pentru a se asigura ca vor putea ramane pe piata
armaceutica romaneasca dupa # ian! $44?! 'gentia Nationala a Medicamentului a elaborat un =hid privind
documentatia de autorizare a medicamentelor in Romania, aprobat de ;rdinele ministrului sanatatii ;M2
nr!#:3#M$443 si nr! 8$M$446, in concordanta cu Hirectiva $44#M95MC1!
;.3.: MASURI TARIFARE
7rin scrisoarea nr!$#"#"#"$#$63, ministerul industriei, comertului si aprovizionarii notiica Helegatia Comisiei
Gniunii 1uropene la 'mman, asupra deciziei =uvernului iordanian de introducere masurii de salvgardare
aplicabila importurilor de bare si ti(e din ier si otel %Ybars and rods o iron and steelP&! Masura se aplica
urmatoarelor grupe tariare, conorm tariului vamal iordanian, respectiv: ?$#5!#43, ?$#5!$46, ?$#:!#43,
?$#:!$43, ?$#:!543, ?$#:!8#3, ?$#:!883, ?$#3!#43, ?$#3!343 si ?$#3!843, incepand cu data de #6 iunie,
$4#5!Hecizia se aplica pe o perioada de doi ani si (umatate ata de propunerea initiala care prevedea o
perioada de trei ani! Masura de salvgardare se aplica astel:
1) pentru pozitiile tariare ?$#5!#43, ?$#:!#43, ?$#:!$43, ?$#:!543, ?$#:!8#3, ?$#:!883,
?$#3!#43, ?$#3!343 si ?$#3!843, se adauga o taxa suplimentara de 94 dinari iordanieni %?#!$
euro& pe tona, pe o perioada de 5 ani, urmand ca, ulterior, sa ie redusa anual, cu o rata de #4
dinari iordanieni %9!8 euro&Mtona!
2) pentru sub"pozitiile tariare din grupa ?$#5, urmeaza sa se aplice o taxa suplimentara de de
94 dinari iordanieni %?#!$ euro& pe tona, pe o perioada de 5 ani, urmand ca, ulterior, sa ie
redusa anual, cu o rata de #4 dinari iordanieni %9!8 euro&Mtona!
4.4ALTE ACORDURI
;.;.1 A,(r*&" *! C(#!r Li)!r *inr! I(r*ania 2i SUA
Reprezinta un exemplu al spri(inului american pentru politica de moderatie si liberalizare dusa de guvernul
iordanian!
Iordania va (uca rolul principal in initiativa americana de creare a Middle 1ast Bree .rade 'greement "
M1B.', prin spri(inirea tarilor din zona in modernizarea sistemului legislativ, in vederea aderarii la
;rganizatia Mondiala a Comertului si incheierea de 'corduri de Comert liber cu 2G'! In conormitate cu
initiativa M1B.', 2G' vor extinde prevederile 2istemului =eneralizat de 7reerinte % =27 & respectiv taxe
vamale zero, pentru 5344 de produse din sase tari din regiune, inclusiv 'utoritatea 7alestiniana! 2G'
propune, de asemenea, negocierea unor acorduri bilaterale privind investitiile, care se asigure un tratament
corect si transparent investitorilor, la el ca si celor locali! Hupa incheirea acordurilor
bilaterale, 2G' vor putea extinde, pentru intreaga subregiune, prevederile acordurilor de comert liber!
Crearea M1B.' ar putea i inalizata in anul $4#5!
Hatorita rolului Iordaniei in lupta impotriva terorismului si asigurarea stabilitatii in regiune, Iordania primeste
din partea 2G' o asistenta inanciara importanta %Congress"Boreign 'id )ill si G2'IH&! Homeniul care a
cunoscut o dezvoltare si ampliicare deosebita in ultimii ani intre Iordania si 2G' este cel economic,
beneiciind de avanta(ele acordului de comert liber %86C din exporturile iordaniene pe piata 2G' se
eectueaza ara taxe vamale& ! Comertul bilateral a cunoscut cresteri spectaculoase, exporturile iordaniene
pe piata 2G' crescand de la valoarea de #9 milioane dolari, in #889, la peste 864 milioane dolari in $449! ;
mare parte din aceasta valoare a ost creata in 9(n!"! In*&2ria"! Ca"i%i,a! 8 AI9
0A&a"i%i!* In*&2ria" 9(n!21
Conditiile ca bunurile produse sa ie BcaliicateA, produs din A&a"i%i!* In*&2ria" 9(n! " AI9 constau in
asigurarea unui procent de minimum 53C valoare adaugata!
Hin acest procent, ##,?C provine din Iordania, 9C din Israel, iar restul poate proveni din Iordania, Israel,
2G' sau de la 'utoritatea 7alestiniana!
Mai multe ino pe: http:MMTTT!(ordanecb!orgMinvestmentX*iz!shtm
'cordul de liber schimb Iordania"2G' prevede, in continuare, etape care trebuie parcurse si solutionate,
indeosebi protectia mediului incon(urator, protectia dreptului de proprietate intelectuala " elemente esentiale
in asigurarea unei cresteri economic sanatoase si atragerea investitorilor straini!
'cordurile Iordaniei cu 2G' se gasesc pe situl : TTT!(ordanecb!orgMagreements!shtm
;.;.2 A,(r*&" *! C(#!r Li)!r *inr! I(r*ania 2i Cana*a
Negocierile pe marginea incheierii unui acord de liber schimb bilateral au inceput in anul $44?! 'cordul a
intrat in vigoare la data de # octombrie $4#$, prevederile sale iind aplicabile, deocamdata, doar produselor
nu si serviciilor! 'lte doua acorduri"reeritoare la orta de munca si mediu au intrat in vigoare tot de la #
octombrie $4#$!
@ersiunea integrala a acestui acord poate i consultata pe TTT!international!gc!ca
4.4.3 A,(r*&" *! "a A5a*ir TTT!agadiragreement!org %$44:& F Iordania, 1gipt, Maroc si .unisia" /ona de
comert liber care cuprinde o piata de peste #44 milioane de locuitori si asigura o productie totala de #64
miliarde dolari! 'cordul de la 'gadir este complementar 'cordurilor de asociere semnate de G1 cu partenerii
mediteraneeni %1uro"Mediteranean 'ssociation 'greement&!
In viitor, prin dezvoltarea comerului si a cooperarii economice, a investitiilor, va aparea posibilitatea creerii
unei integrari regionale ample, G1".arile mediteraniene F zona de comert liber, in anul $4#4! 2ecretariatul si
A.echnical GnitA pentru urmarirea implementarii prevederilor acordului, intre cei patru membrii, este la
'mman %(tpZmit!gov!(o&!
'cordurile Iordaniei cu .arile arabe se gasesc pe situl :
TTT!(ordanecb!orgMagreementsXarabcountries!shtm :
=reater 'rab Bree .rade 'greement F ='B.' %#88?&>
'greement or the 1stablishment o a Bree .rade /one betTeen the 'rabic Mediteranian Nations F
'='HIR 'greement %$44:&!
4.4.4 A,(r*&" *! C(#!r "i)!r ,& Sin5a'(r! %mai $44:&
TTT!(ordanecb!orgMagreementsXasia!shtm
'cordul prevede scutirea de taxe, imediat, pentru toate produsele iordaniene> pentru importurile din
2ingapore reducerea de taxe se va ace treptat, in baza graicelor negociate intre parti, durata maxima iind
de #4 ani!
;.: 9ONA ECONOMICA SPECIALA AAA.A %'21/' F '*aba 2pecial 1conomic /one 'uthoritQ&
'21/' a ost iniintata in anul $44#, din initiativa =uvernului Iordanian, de a continua si dezvolta zona
portului '*aba, intr"un centru zonal pentru comert, turism si cultura " 5?3 ,m
$
zona libera, taxe reduse
pentru dezvoltareMinvestitii, aeroport A;pen 2-iesA %TTT!a*abazone!com&
Hintre acilitatile oerite de /ona Oibera '*aba mentionam: lipsa restrictiilor privind investitiile in industrie,
turism si comert, cota de 3C taxa unica pe venit, scutiri de taxe pentru marurile si produsele
importate in /ona, repatrierea deplina a proitului si capitalului, proceduri simple pentru olosirea mainii de
lucru din aara! 2e urmareste implementarea A 7lanului de dezvoltare a /onei OibereA si transormarea ei
intr"un centru de aaceri si de turism al zonei Marii Rosii!
7rincipalele proiecte cuprind: dezvoltarea acilitatilor portului '*aba, in special a terminalului de
containere si relocarea lui in sudul zonei, realizarea unui terminal o"shore de descarcareMdistributie gaze
licheiate %ON=&, devoltarea unor capacitati industriale si depozite in (urul 'eroportului International, hoteluri,
centre de aaceri si rezidentiale! Hin zona =olului au ost atrase importante investitii pentru construirea a
unor centre turistice, comerciale si de distractii! Constructiile se dezvolta, esalonat, pe perioada urmatorilor
3"#4 ani, iar volumul investitiilor se ridica la cca 3 miliarde dolari!
7ortul '*aba reprezinta o poarta de intrare a marurilor si produselor destinate Ira-ului! Companiile
romanesti interesate, in baza unei startegii pe termen lung, pot analiza posibilitatea iniintarii unor capacitati
de productie in /ona libera '*aba, beneiciiind de acilitatile existente, pentru realizarea de produse si
servicii pentru piata Iordaniana dar mai ales pentru Ira- si alte tari din zona ;rientului Mi(lociu! Mai multe
ino pe: http:MMTTT!(ordanecb!orgMinvestmentXa*aba!shtm
'*aba Container .erminal " TTT!act!com!(o
:. POLITICA FISCALA
:.1 IMPO9ITAREA VENITURILOR O.TINUTE DE COMPANII
Companiile incorporate in Iordania, care au sediul central sau realizeaza ma(oritatea aacerilor in aceasta
tara sunt impozitate pe venitul global realizat %inclusiv din strainatate&!
Companiile sunt supuse unui impozit pe proit de 53C, unui impozit local de :C! si #6,3C impozit pe salarii
care merge la 2ocial 2ecuritQ Corporation!
Companiile rezidente, cu activitate de productie in /onele Oibere beneiciaza de o serie de acilitati,
mergand pana la scutiri de impozit pe proitul realizat!
:.2 TAXA PE VALOAREA ADAUGATA
@nzarea de maruri, serviciile si importurile sunt supuse platii .@', exceptnd unele activitati si operatiuni
pentru care se acorda derogari! .axa pe valoarea adaugata standard este de #6C, iar pentru .@' redusa,
de 4C si #4C, se publica, periodic, liste cu produsele care beneiciaza de aceste reduceri!
<. RELATIILE ECONOMICE ROMANO-IORDANIENE
<.1 EVOLUTIA SC@IM.URILOR COMERCIALE ALE ROMANIEI CU IORDANIA, IN PERIOADA 200=-2012
0SEPTEM.RIE1 %milioane G2H&
SCHIMB
URI 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
COMERC
IALE augu
st
TOTAL 50!7 5003 !!"9 82!3 17!.77 13!.77 1!8.7!
E#$ORT "3!5 """8 !302 7773 171.1" 133.17 1!5."0
IM$ORT 702 555 3"7 "90 5.!3 3.!0 3.3!
SOL% &3!!3 &3893 &5955 &7283 &1!5.51 &129.57
&1!2.0
"
Caracteristica pietei iordaniene este participarea
companiilor romanesti la realizarea, in cooperare, de
obiective economice complexe F linii electrice de inalta
tensiune, modernizari la rainaria /ar*a!
CondiDiile de acces pe pia D pentru produsele <i serviciile romne<ti s"au nsprit, concurenDa este puternic
datorit mrurilor provenite din China, India, Coreea de 2ud, 1gipt, .urcia, 1G, Gcraina! Iordania exporta in
Romania, in principal, ructe si legume proaspete si medicamente si dispune de capacitati de productie si
comercializare produse armaceutice in tara noastra, in baza unor investitii de circa #$ milioane G2H!
Cooperarea industrial romno" iordanian este domeniul n care s"au obDinut rezultate importante n anii
[94 "[84 prin realizarea de ctre companiile romne<ti a unor proiecte de modernizare a Rainariei /ar*a,
parcuri de rezervoare pentru petrol n 7ortul '*aba, modernizri la abrici de ciment, drumuri <i amena(ri
turistice!
Gn sector de succes al cooperrii romno"iordaniene l constituie transportul <i distribuDia energiei electrice,
inclusiv realizarea de staDii <i posturi de transormare! 7roiectele pentru transportul energiei electrice
rspund posibilitDilor irmelor romne<ti, n msura n care livrrile de urnituri din Dar creeaz avanta(e
competitive!
Companiile romne<ti Romelectro, IM2'. <i 1lectromonta(, care au birouri proprii de reprezentare n
Iordania %la 'mman&, sunt binecunoscute <i apreciate pe piaDa iordanian, participnd n ultimii $4 de ani la
realizarea a circa #:44 ,m linii electrice aeriene de nalt tensiune pentru transportul energiei electrice!
<.2 Pari,i'ar!a %ir#!"(r r(#an!2i "a 'r(5ra#&" *! r!,(n2r&,i! a IraC&"&i
2e contureaza ormule de parteneriat cu irmele iordaniene iar pe masura ce situatia si securitatea din Ira-
se vor imbunatatii, vor i create conditii pentru companiile si specialistii romani sa participle, direct, la
realizarea proiectelor de reconstructie! Bormulele de parteneriat identiicabile intr"un astel de cadru ar urma
s beneicieze de Yculoarul iordanianP care deservesc Ira-ul, YculoarP constituit din 7ortul '*aba, /ona
1conomic 2pecial '*aba <i /onele Oibere /ar*a si ,arama, prin care se estimeaz c se deruleaza 34"
64 C din totalul importurilor ira-iene pe termen scurt <i mediu!
=. CLIMATUL DE AFACERI
=.1 CADRU GENERAL
Iordania dispune de un climat de aaceri competitiv, modern si conectat la luxurile economice, comerciale,
investitionale si inanciare regionale si internationale! 'tat irmele locale cat si cele straine dispun de tot
ceea ce este necesar pentru a initia si dezvolta aaceri, respectiv o buna inrastructura de comunicatii"retele
de teleonie mobila, internet rapid, servicii de calitate oerite de sistemul cameral, sistem one"stop"shop
implementat de Ministerul Industriei si Comertului si un sistem bancar competitiv si dezvoltat!
=.2 SISTEMUL CAMERELOR DE COMERT SI ASOCIATII ALE EXPORTATORILOR
Ca#!ra *! C(#!r a I(r*ani!i 0>(r*an C4a#)!r (% C(##!r,!1 TTT!(occ!org!(o
1ste o organizatie ara scop lucrativ a sectorului particular, care reprezinta interesele membrilor sai in
domeniile economic, comercial si al serviciilor! Reuneste toate cele #3 camere de comert existente in
Iordania! CCI urnizeaza servicii intregii comunitati a comerciantilor si oamenilor de aaceri iordanieni %circa
?4!444 entitati&!
Ca#!ra *! In*&2ri! a I(r*ani!i 0>(r*an C4a#)!r (% in*&2rD1 TTT!(ci!org!(o
' ost iniintata prin Oegea Camerelor de Industrie nr! :5 din $445, iind o institutie autonoma din punct de
vedere inanciar si administrativ!Coordoneaza si reprezinta interesele comunitatii industriasilor iordanieni in
tara si in strainatate! 1ste entitatea nationala care reuneste cele trei camere de industrie din Iordania
%'mman, /ar*a si Irbid&!
A"! a2(,iaii 2'!,ia"i-a!:
0ordan 1urope )usiness 'ssociation %01)'&F TTT!(eba!org!(o
0ordanian )usinessmen 'ssociation F TTT!(ba!com!(o
Intre aceste organizatii si cele similare din Romannia, au ost semnate documente de cooperare:
Memorandum de cooperare ntre Camera de ComerD <i Industrie a Romniei <i a Municipiului )ucure<ti
<i Camera de ComerD a Iordaniei, privind stimularea iniDiativei particulare n diversiicarea
schimburilor comerciale <i n realizarea unor proiecte industriale n cele dou Dri, precum <i pentru
imbunttirea schimbului de inormaDii <i oportunitDi de aaceri %$44:&
Memorandum de intelegere privind colaborarea bilateral ntre Centrul Romn pentru 7romovarea
ComerDului <i CorporaDia Iordanian pentru Hezvoltarea 1xporturilor <i a Centrelor Comerciale, pentru
mbuntDirea comunicrii <i a schimbului de inormaDii n spri(inul oamenilor de aaceri din cele dou Dri
%$44:&
M;G de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Bederatia ;amenilor de 'aceri
'rabi %$443&
'cord de Cooperare intre 'N1IR si 0ordan 1urope )usiness 'ssociation % 01)' & 2I 0ordanian 1xporters
'ssociation %$446&
'cord de Cooperare intre Camera de Comert si Industrie )ucuresti si Camera de Comert 'mman %$448&
D!2,4i*!r!a &n!i a%a,!ri in I(r*ania:
Inregistrarea irmelor se ace la )iroul de Control a
Companiilor din cadrul Ministerului Industriei si
Comertului %MIC&! 7entru inregistrarea companiilor
straine, ormalitatile au ost simpliicate prin
introducerea sistemului )iroului Gnic! Companiile
trebuie, de asemenea, sa se inregistreze la
Camera de Comert si Industrie, Hepartamentul de
.axe si ;iciul de 'sigurari
2ociale! In plus,
companiile trebuie sa
obtina o licenta
anuala de unctionare,
eliberata de consiliul
local din localitatea de
domiciliu! 7entru
proiecte industriale
este necesara
obtinerea unui
certiicat de
inregistrare industriala
de la MIC, dupa
completarea si
depunerea unui dosar
la Hepartamentul
Hezvoltarii Industriale
din cadrul MIC
7. INFORMATII PRACTICE
PENRU CALATORIILE IN
IORDANIA
Incepand cu anul $448, cetatenii
romani care calatoresc in Iordania
pot obtine viza de intrare si
sedere temporara pe 'eroportul
International VRueen 'liaP
'mman, sau la unul din punctele
terestre de rontiera, contra unei
taxe de $4 dinari iordanieni %cca
54 G2H& si ara a prezenta o
invitatie in acest scop!
'mbasada Romaniei la 'mman
'dresa: 53, Madina MunaTara
2tr! 7!;! )ox $968
'mman ###9#, 0ordan
.el: 4486$ 6 39#!5:!$5> Bax:
4486$ 6 39#!$3!$#
)iroul de 7romovare Comercial
1conomica
.el: J86$"6"39#5:$5M39#!$8!5#>
Bax: J86$"6"39#$3$#
1"Mail: rotradeZorange!(o
Reprezentanta .'R;M F 'mman
'dresa: 2hmeisani, #4#,
'bdulhamid 2hara 2tr!
7 ; )ox
#8#93
'mman ,
0ordam
.el: 44"6$ 6
36$4?64
ext!#64
Mobil 4486$
?8 84556??
'
m
b
a
s
a
d
a

I
o
r
d
a
n
i
e
i

i
n

R
o
m
a
n
i
a

4
$
4
:
6
#
,

N
o
!

#

H
u
m
b
r
a
v
a

R
o
s
i
e

2
t
r
e
e
t

2
e
c
t
o
r

$
,

)
u
c
h
a
r
e
s
t
Romania
.
e
l
:

4
4
:
4
"
4
$
#
"
$
#
4
"
9
4
"
9
4
M
$
#
4
"
:
?
"
4
3

B
a
x
:

4
4
:
4
"
4
$
#
"
$
#
4
"
4
5
"
$
4
1"mail:
embassQZ(ordanembassQ!ro
6. ADRESE UTILE SI DIVERSE
INSTITUTII SI ORGANI9ATII DE COMERT
'merican Chamber o Commerce In 0ordan " TTT!amcham!(o
'mman Chamber o Commerce " TTT!ammanchamber!org
'mman Chamber o IndustrQ " TTT!aci!org!(o
'mman Sorld .rade Center " TTT!aTtc!com
'ssociation o )an-s in 0ordan " TTT!ab(!org!(o
Head 2ea 7roducts Manuacturers 'ssociation " TTT!deadsea(ordan!com
Inormation .echnologQ 'ssociation o 0ordan IN.'0 " TTT!inta(!net
International 'dvertising 'ssociation " 0ordan Chapter " TTT!iaa(ordan!org
International Chamber o Commerce " 0ordan "
http:MMTTT!iccTbo!orgMhomeMnationalXcommitteesMmiddleXeastM(ordan!asp
Irbid Chamber o IndustrQ " TTT!ici!com!(o
0ordan 'ssociation o 7harmaceutical Manuacturers " TTT!(apm!com
0ordan Computer 2ocietQ " TTT!(cs!org!(o
0ordan Construction Contractors 'ssociation " TTT!(cca!org!(o
0ordan 1ngineers 'ssociation " TTT!(ea!org!(o
0ordan 1urope )usiness 'ssociation %01)'& " TTT!(eba!org!(o
0ordan 1xporters 'ssociation " TTT!(ordanexporters!org
0ordan 1xporters U 7roducers 'ssociation or Bruits U @egetables " TTT!(epav!org
0ordan Burniture 1xporters U Manuacturers 'ssociation " TTT!(ema!com 0ordan
=arments, 'ccessories U .extiles 1xporters+ 'ssociation " TTT!(gate!org!(o 0ordan
Hotel 'ssociation " TTT!(ohotels!com
0ordan Inbound .our ;perators 'ssociation " TTT!(itoa!org
0ordan Insurance Bederation " TTT!(oi!org
0ordan Intellectual 7ropertQ 'ssociation " TTT!(ipa!(o 0ordan
;live 7roducts 1xporters 'ssociation " TTT!(opea!org 0ordan
7harmaceutical 'ssociation " TTT!(pa!org!(o
0ordan 7ress 'ssociation " TTT!(pa!(o
0ordan 2ocietQ o .ourism and .ravel 'gents " TTT!(sta!org!(o
0ordan 2tone and .ile 1xporters 'ssociation " TTT!(ostone!com
0ordan .our =uides 'ssociation " TTT!tourguides!com!(o
0ordanian 2ocietQ o Cosmetic 2ciences " TTT!cosmarabia!org
0ordanian @eterinarQ 'ssociation " TTT!(ordan"vet!org
Near 1ast"North 'rica Regional 'gricultural Credit 'ssociation " TTT!nenaraca!org
2hipping 'gents 'ssociation " TTT!shipping!com!(o
\oung 1ntrepreneurs 'ssociation " TTT!Qea!com!(o
/ar*a Chamber o Commerce " TTT!zci!org!(o
Blavius 'postolescu
Consilier 1conomic
)iroul de 7romovare Comercial"
1conomica 'mman Regatul
Hasemit al Iordaniei
'ctualizat: Noiembrie $4#5