CUPRINS

1.ARGUMENT .................................................................................................. 3
2.ISTORICUL BOLII ........................................................................................ 4
I.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR ................................................................................................... 5
I.2. CAVITATEA NAZAL .............................................................. .............. .............. .... 5
I.3.FARINGELE ................................... ............................................. .............. .............. .... 6
I.4. LARINGELE ... ............................................. .............. ................................................. 6
I.5. TRAHEEA I BRONHIILE............ .............. ............................................. .............. .... 7
I.6. PL MNII ................................... ............................................. .............. .............. ...... 8
I.7. PLEURA....................................... .............. .............. ............................................. .... 12
I.8. MECANICA RESPIRATORIE ....... .............. .............. ............................................. .. 12
1. DEFINI IA BOLII .......................... ............................................. .............. .............. .... 17
2. CLASIFICARE ................ ............................................................ .............. .................. 17
3. ETIOLOGIE....... .............. ............................................................................................ 17
4. PAT OGENIE ... ............................................. .............. ................................................. 18
6. FORME CLINICE............ ............................................................................................ 19
7. SIMPTOMATOLOGIE ..................... .............. ............................................. .............. .. 19
8. DIAGNOSTIC POZITIV.............................................................. .............. .............. .... 20
9. EXAMENUL CLINIC..................... .............. ............................................. .............. .... 21
10. EXAMINARI COMPLEMENTARE ............................................ .............. ................ 21
11. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC ................................................................................. 22
12. DIAGNOSTICUL DIFEREN IAL ............................................ .............. .................. 22
13. EVOLU IE ................................... ............................................. .............. .............. .... 23
14. PROGNOSTIC .............................. .............. .............. ............................................. .... 24
15. COMPLICA II ............ ................................................................ .............. ................ 24
16. TRATAMENT UL ....................................... .............. ................................................. 24
17. PROFILAXIA OMULUI BOLNAV SI SANATOS ... ............................................. .... 27
II. NGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE
PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC ........................................................... 28
II.1.EDUCATIA PACINETULUI SI A FAMILIEI .......................... ................................ 30
II.2.INGRIJIREA LA DOMICILIU ....... .............. .............. ............................................. .. 31
II.3.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROFILAXIE................ .............. .............. .. 32
III.PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE A CAZURILOR
URMARITE..................................................................................................... 33
CAZUL 1 ............................................ .............. ............................................. .............. .... 33
CAZUL II ............ .............. ............................................. ................................................. 38
CAZUL III ............................................ .............. ............................................. .............. .. 43

IV. ANEXE...................................................................................................... 47
IV. 1 BRONHOSCOPIA ....... ............................................................ ................................ 47
IV. 2 DETERMINAREA VOLUMELOR RESPIRATORII ................ .............. .............. .. 49
IV. 3 ANALIZA GAZELOR DIN SANGE ....................................... .............. .............. .... 50
IV. 4 RECOLTAREA SPUTEI ............ .............. ............................................. .............. .... 51
IV. 5 ADMINISTRAREA OXIGENULUI ........................................................................ 51

IV. 6 INHALAREA DE AEROSOLI ... ............................................. .............. .............. .... 52

V.BIBLIOGRAFIE .......................................................................................... 54

1.ARGUMENT

Bolile respiratorii reprezint o problem de s n tate public deosebit , la noi

n ar , lund n calcul indicii de mortalitate i morbiditate datorate acestor boli.
Acest lucru l-am aflat n cursul practicii ndelungate efectuate n clinica de boli
interne. Mi-am dat seama c afectarea func iei respiratorii atrage dup sine
afectarea st rii de s n tate a ntregului organism.
Procesul complex al respira iei, al c rui rol biologic const n alimentarea
organismului cu O2 necesa r oxida iilor tisulare i eliminarea CO2, produs final al
metabolismului, rezult din mbinarea activit ii a trei siste me func ionale
diferite: pl mni, aparatul cardiovascular i sngele. Acest sistem:
circula iesnge se comport , prin urma re, ca o unitate func ional ale c rei
componente ac ioneaz organizat n vederea men inerii proceselor tisulare la un
nivel normal. Perturbarea func iei uneia dintre verigile acestui sistem nseamn ,
obligatoriu, i afectarea celorlalte dou .

Preferin a pentru astmul bron ic nu cred c a putea-o defini sau motiva ntrun anume fel. Poate gravitatea i variabilitatea etiologiei sale m-au determinat so aleg. Este o afec iune foarte grav i foarte complicat ce necesit mult
aten ie att n ceea ce prive te tratamentul, ct mai ales pre venirea, profilaxia ei.
Presupune o permanent supraveghere din partea asistentei medicale al c rei rol
extrem de important const mai mult n educarea bolnavului cu privire la
prevenirea crizelor astma tice pentru a asigura eficien a maxim a terapiei.

respira ie

2.ISTORICUL BOLII
Astmul bronsic este o boala cronica,obstructiva si difuza a cailor
aeriene inferioare care evolueaza cu crize recurente si ireversibile de dispnee
paroxistica sau cu perioade de respiratie suieratoare(wheezing),insotite de
hipersecretie si spasm bronsic.Apare mai frecvent la copii cu o constructie
diafazica, cu sensibilitate particulara a arborelui bronsic si cu o labilitate a
reactiilor neurovegetative.
Astmul bronsic prezinta o evolutie de durata , manifestandu-se episodic
sub forma unor crize adeseori paroxistice si cu caracter brutal,ce pune in
dificultate activitatea ventilatorie.
Aceste crize se datoreaza contractiilor bronsice declansati de numerosi
factori,tulburari cinetice respective dand nastere sindromului obstructiv.
Tulburarile ventilatorii ce survin in criza de astm bronsic sunt legate
astfel de stramptoarea lumenului bronsic si bronhilar si destinderea dectirilor
alveolare,in cadru carora sunt angajate in mod secundar si tulburari in
hemodinamica capilalelor,precum si irigatia pulmonara.
Obstructia ventilatorie din cursul astmului cunoaste in mecanismele ei
de producere a spasmului musculaturii netede.Acestuia i se alatura si edemul
,precum si hipersecretia bronsica.Obstructia bronsica este insotita de cele mai
multe ori de un asincronism ventilator.
Pentru afirmarea diagnosticului de astm bronsic,sunt necesare:
-antecedente alergice personale si familiale;
-debutul crizei;
-dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero-nocturna;
-reversibilitatea crizelor sub influenta corticoizilor sau
simpaticomimeticelor;

-tulburari de distributie;
-perturbari ale volumelor plasmatice si ale debitului
expirator;

I.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este alc tuit din totalitatea organelor care contribuie la

realizarea schimburilor dintre oxigenul atmosferic i bioxidul de carbon rezultat

din procesele metabolice din organism.
C ile respiratorii se mpart, la rndul lor, dup originea embriologic i
a ezarea anatomic n:
y c ile respiratorii supe rioare, formate din cavit ile nazale i faringe;
y c ile respiratorii inferioare, formate din laringe, trahee i bronhii.

I.2. CAVITATEA NAZAL

Cavitatea nazal este mp r it de septul nazal n dou cavit i simetrice,
a ezate sub baza craniului i deasupra cavit ii bucale, avnd o direc ie anteroposterioar .
Cavit ile nazale comunic cu exteriorul prin dou orificii, situate la baza
piramidei nazale, denumite n ri, ia r posterior, prin alte dou orificii, denumite
coane care se deschid n faringe.
Nasul este o proemine n situat pe linia median a fetei, care pe lng
rolul de protec ie a ca vit ii nazale, este totodat i un ornament al fe ei, cu rol
de mimica i expresivitate a fetei.
Stratul superficial al piramidei nazale l formeaz pielea, iar n jurul
orificiului nazal, imediat sub piele se afl mu chii cutana i, care strmteaz i
dilat n rile.
Cavit ile nazale sunt submp r ite de o creast de perete lateral denumita
limen nasi, n dou compartimente:
unul anterior, denumit vestibul nazal care se ntinde de la orificiul
reprezentat de nar i pn la limen nasi;
unul posterior sau cavitatea nazal propriu-zis care se ntinde de la limen
nasi pn la coane.
Mucoasa nazal nvele te ntreaga suprafa intern a cavit ii nazale, ia r

la nivelul orificiilor de de schidere a sinusurilor paranazale ea se continu cu

mucoasa sinuzal .

Sinusurile paranazale sunt cavit i perechi, pline cu aer, situate n oasele

craniului, care se deschid n cavitatea nazal .
Vasc ulariza ia i inerva ia c ilor nazale
Arterele care aduc sngele spre pere ii cavit ilor nazale sunt ramuri
nazale din artera maxilar , artera facial i arterele etmoidale anterioare i
posterioare.
Venele duc sngele venos spre venele superficiale ale fe ei, spre venele
valului palatin, spre plexul venos pterigoidian i spre sinusurile venoase ale
durei mater din cutia cranian .
Inerva ia este dat de ramurile nazale ale nervilor oftalmic i maxilar care
sunt ramuri ale nervului trigemen.

I.3.FARINGELE
Este un organ cavitar, median, situat naintea coloanei vertebrale cervicale
i posterior de cavit ile nazal , bucal i laringe.
Vasc ulariza ia i inerva ia faringelui
Vasculariza ia se produce cu ajutorul ramurilor arterei carotide externe.
Inerva ia provine din plexul faringian, care este format din ramuri provenite din
mai mul i nervi.

I.4. LARINGELE
Este situat n partea anterioar a gtului, sub osul hioid. Laringele are dou
ma ri func ii:
-una respiratorie si de protectie a cailor respiratorii inferioare;
-alta fonatorie
Vasc ulariza ia i inerva ia laringelui
Laringele prime te snge prin artera tiroidian superioar i de la artera

tiroidian inferioar . Venele nso esc arterele. Inerva ia senzitiv i motorie a

laringelui este dat de nervul vag prin cele dou ramuri ale sale: nervul laringian
superior si nervul laringian recurent.

I.5. TRAHEEA I BRONHIILE

Traheea este un organ al c ilor respiratorii inferioare.
Este un conduct fibrocartilaginos ce continu etajul infraglotic al
laringelui i se termin la bifurca ia ei n cele dou bronhii principale.
Raporturile traheei
Traheei i se desc riu dou por iuni:
una cervical ;
una toracal .
Traheea cervical vine n raport anterior cu istmul glandei tiroide, ia r
lateral cu artera carotid comun , vena jugular intern i nervul vag. Posterior
vine n raport cu esofagul.
Traheea toracal vine n raport anterior cu sternul, lateral cu fa a
mediastinal a pl mnului i posterior cu esofagul.
Structura anatomic a traheei
Traheea este alc tuit dintr-un schelet fibrocartilaginos, din mu chiul
traheei si din mucoas i submucoas .
1) Scheletul cartilaginos este format din 16-20 de inele cartilaginoase
care n partea posterioar sunt incomplete. Este completat de o membran
musculofibroelastic ce permite dilatarea esofagului,
2) Mu chiul traheal este format din fibre transversale care se prind pe
extremit ile inelelor cartilaginoase incomplete.
3) Submucoasa este bogat n esut elastic.
4) Mucoasa traheal este format dintr-un epiteliu pseudo-stratificat
cilindric ciliat n care se g sesc celule care secret mucus.
Bronhiile
Bronhiile sunt dou conducte fibrocartilaginoase care ajung n hilul
pulmona r, prin care p trund n pl mn unde se ramific i formeaz arborele
bron ic.

Bronhiile principale dreapt i stng continu c ile respiratorii inferioare

de la bifurca ia traheei pn la pl mni.
Bronhia principal dreapt e ste mai scurt dect cea stng 5 pn la 7
inele fibrocartilaginoase. Are calibrul mai mare i traiectul ei spre pl mn este
mai apropiat de vertical .
Bronhia principal stng con ine 12-19 inele. Are calibrul mai mic i
traiectul ei spre pl mn este mai apropiat de orizontal .
Structura bronhiei principale este similar cu cea a traheei.

I.6. PL MNII
Pl mnii sunt organele propriu-zise ale schimburilor respiratorii.
Pl mnul drept i pl mnul stng sunt situa i n torace, de o parte i de
alta a mediastinului, n cele dou cavit i pleurale.
Mediastinul este o por iune a toracelui cuprins ntre stern (anterior),
coloana vertebral toracal (posterior) i pleurele media stinale (lateral). n ele
sunt situate inima i pericardul, vasele ma ri, traheea i esofagul toracic etc.
Mediastinul separ cavit ile pleurale stng i dreapt -, iar inferior cele dou
cavit i i mediastinul sunt sepa rate de cavitatea abdominal prin mu chiul
diafragm.
Greutatea pl mnilor la adult este de 1.300g (600g stngul i 700g
dreptul ).
Capacitatea total , exprimat prin volumul de aer pe care l con in cei doi
pl mni, este de aproximativ 4.500 5.000 cm3.

Culoarea pl mnului:

- la copil este roz;

- la adult este alb cenu iu

negre.

- la fum tori este cenu iu cu mari pete

Configura ia exterioar i raporturile pl mnului

Baza pl mnului este u or concav i se g se te n raport cu diafragma
prin intermediul c reia la pl mnul drept intr n raport cu lobul drept al
ficatului, iar la pl mnul stng cu lobul stng al ficatului, fundul stomacului i
splina.

Vrful pl mnului dep e te perechea I de coaste i ajunge la baza

gtului.
Fa a costal vine n raport cu coastele. Pe fa a costal a pl mnului drept
exist doua fisuri (oblic i orizontal ) care mpart pl mnul drept n trei lobi:
superior, mijlociu i inferior.
Pl mnul stng prezint o fisur oblic care l mparte ntr-un lob inferior
i superior.
Fa a median (fa a mediastinal ) este plan . Pe aceast fa se g se te
hilul pulmonar; care este locul de intrare i de ie ire din pl m n al bronhiei
principale, al arterelor i venelor pulmonare, bron ice, al nervilor vegetativi i al
vaselor limfatice; toate acestea fiind elemente care alc tuiesc pediculul
pulmona r.
Fisurile sau scizurile pulmonare sunt n num r de dou la pl mnul drept
i una la pl mnul st ng.
Fisura oblic mparte pl mnul stng n doi lobi: unul superior i altul
inferior.
La nivelul pl mnului drept, pe fa a costal a acestuia, de la jum tatea
fisurii oblice pleac fisura orizontal . Fisurile oblic i orizontal mpart
pl mnul drept n trei lobi: superior, mijlociu i inferior.
Constitu ia anatomic a pl mnului
Pl mnul are structura unei glande tubuloacinoase, adic este format din
arborele bron ic care este un sistem de tuburi, i din acini pulmonari (mici saci).
Pl mnul este format din unit i anatomice i func ionale dup cum
urmeaz :
Lobulii pulmonari care sunt separa i ntre ei prin fisuri sau scizuri.
Pl mnul drept are trei lobi: superior, mijlociu i inferior. Pl mnul stng a re doi
lobi: superior i inferior.
Fiecare lob pulmonar este format din segmente.
Se gmentele pulmonare sunt unit i anatomice, func ionale i clinice care

formeaz lobi pulmonari.

Fiecare segment are un pedicul segmentar format din bronhia
segmentului, vase i nervi ai segmentului respectiv.

Se gmentul pulmonar este i o unitate chirurgical a pl mnului.

La pl mnul drept, lobul:
superior are 3 segmente: apical, anterior i posterior;
mijlociu are 2 segmente: lateral i medial;
inferior are 5 segmente: apical al lobului inferior, antero-bazal, laterobazal, postero bazal i medio-bazal.
La plamanul stang,lobul:

1. superior are 5 segmente: apical, posterior sau apico-posterior, anterior,

lingular-superior i lingular-inferior;
inferior are 4 segmente: apical al lobului inferior, antero-bazal, laterobazal i postero-bazal.
Fiecare segment este format din lobuli.
Lobulul pulmonar este unitatea anatomic i func ional a pl mnului care
intr n constitu ia segmentelor pulmonare.
Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spa ial au i ei, ca i
segmentele, o form pira midal , cu vrful c tre bronhia lobular i baza spre
suprafa a pl mnului. Lobulii sunt nconjura i de esut conjunctiv cu fibre
elastice, celule conjunctive i macrofage.
Lobulul pulmonar este format din acini pulmonari, iar acinii din alve ole
pulmona re.
Structura arborelui bron ic
Dup ce au trecut de hil, bronhiile principale se mpart n bronhii lobare .
Bronhiile lobare se ramific n bronhii se gmentare, care la rndul lor se mpart
n bronhii interlobulare.
Bronhiile supralobulare p trund n lobuli unde devin bronhiole
intralobulare.
Ultimele ramifica ii ale arborelui bron ic sunt bronhiolele terminale care
dau na tere bronhiolelor respiratorii.

Bronhiile respiratorii se continu cu canalele alveolare ale c ror pere i se

dilat sub form de saci alveolari. n sacii alveolari se deschid alveolele
pulmona re.
Acinul pulmonar este format din totalitatea elementelor care continu o
bronhie terminal . Un lob are 50 100 acini. O bronhiol intralobular d
na tere la 50 100 de bronhiole terminale.
Alveolele pulmonare
Alveolele pulmonare au forma unor mici saci plini cu aer care comunic
cu sacul alveolar. Suprafa a total a alveolelor este de 150 200 m2. Ele sunt
alc tuite din dou tipuri de celule alveolare: celule mari (8 10Q) i celule mici
(4 6Q). Acestea formeaz epiteliul alveolar i se g se sc pe o me mbran bazal .
Celulele epiteliale alveolare au rol respirator i fa gocitar.
Sub membrana bazal se afl esut conjunctiv, bogat n fibre de reticulin
i n fibre elastice i con ine o re ea capilar foarte bine dezvoltat .
Bariera hematoaerian este format din epiteliu alveolar, membrana
bazal a alveolei, esut conjunctiv de sub membrana bazal , membrana bazal a
capilarului i endoteliul capilarului.
Vasc ulariza ia i inerva ia pl mnului
Vasculariza ia este dubl :
1) func ional apar ine micii circula ii. Realizeaz schimburi de gaze.
Este reprezentat de trunchiul arterei pulmonare i venele arterei pulmonare.
Trunchiul arterei pulmonare ncepe din ve ntriculul drept i dup un scurt
traiect se mparte n cele dou artere pulmonare stng si dreapt -, care
p trund n pl mni prin hil. Ajunse n pl mni se mpart n ramuri care urm resc
ramifica ia arborelui bron ic, iar in final se capila rizeaz formnd re eaua
capilar perialveolar n care are loc schimbul de gaze (O2 si CO2).
Artera pulmonar duce la inim snge venos, nc rcat cu CO2. Sngele

nc rcat cu O2 este preluat de venele pulmonare, cte 2 pentru fiecare pl mn.

Acestea p r sesc pl mnul prin hil, se vars n atriul stng i pleac n circula ia
sistemic .
2) nutritiv apar ine marii circula ii. Este reprezentat de arterele i
venele bron ice.

Artere bron ice se desprind din artera toracic , iar venele bron ice se
vars n vena azygoz.
Inerva ia pl mnului este realizat de sistemul nervos ve getativ printr-un
plex pulmona r anterior i altul posterior.

I.7. PLEURA
Este o membran seroas format din 2 foi e care se continu una pe
cealalt la nivelul pediculului pulmonar.
Pleura pa rietal c ptu e te pere ii cutiei toracice. Pleura visceral acoper
pl mnul i p trunde i n fisuri.
Cavitatea pleural este spa iul virtual dintre pleura visceral i cea
parietal . n cavitatea virtual se g se te o lam fin de lichid pleural care
permite alunecarea celor 2 foi e ntre ele.
n cavitatea pleural exist o presiune negativ .
Cavitatea pleural virtual poate deveni real cnd, n cazuri de boal ,
con ine aer (pneumotorax), snge (hemotorax), puroi (piotorax) etc.

I.8. MECANICA RESPIRATORIE

Actul respira iei este constituit din dou faze: inspira ia i expira ia.
1) Inspira ia este un proces activ, care const n m rirea brusc a tuturor
dimensiunilor cutiei toracice, datorit contrac iei mu chilor inspiratori.
Diame trele toracice antero-posterioare i transversal se m resc n timpul
inspira iei, datorit orizontaliz rii coastelor produs de contrac ia mu chilo r
intercostali externi.
n timpul unei inspira ii for ate intr n ac iune i mu chii intercostali
externi mpreuna cu mu chii inspiratori accesori: sternocleidomastodian, trapezi
i ai spatelui.
Diametrul antero-posterior cre te datorit contrac iei mu chilor
intercostali externi care deplaseaz coastele de la 2 la 6, de jos n sus i ridic
coastele de la 7 la 10. Al turi de deplasarea lateral a coastelor 7, 10 se produce
i o cre tere a diametrului transversal.

2) Expira ia este un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile sale de

repaus din cauza relax rii musculaturii inspiratorii. Dimensiunile toracelui se
mic oreaz , iar pl mnii, care nu mai sunt inu i n stare de tensiune se retract .
Expirul se realizeaz datorit elasticit ii esutului toraco-pulmonar.
n expirul for at particip mu chii accesori, mu chii abdominali i mu chii
intercostali.
Ventila ia pulmonar si alve olar
Schimburile gazoase dintre mediul exterior i pl mni constituie ventila ia
pulmona r .
Volumul curent reprezint cantitatea de aer care p trunde i iese din
pl mn n timpul unui inspir sau expir de repaus (500ml).
La sfr itul unei expira ii de repaus n pl mn se mai afl } 2.500 ml de
aer, din care } 2.350 ml particip la schimbul de gaze purtnd numele de aer
alveolar. Restul de } 150 ml se afl n c ile respiratorii unde nu se produce
schimbul de gaze i constituie spa iu mort a natomic.
Peste volumul de aer curent, o inspira ie maxim poate introduce nc
aproximativ 1.500 c m3 aer, care poart denumirea de volum inspirator de
rezerv sau aer comple mentar.
Printr-o expira ie for at , dup o expira ie obi nuit , se poate elimina nc
o cantitate de 1.000 1.500 c m3 aer, denumit volum expirator de rezerv sau aer
de rezerv .
Suma acestor trei volume expiratorii (aer curent, aer complementar i ae r
de rezerv ) constituie capacitatea vital i se determin prin efectuarea unei
expira ii for ate dup o inspira ie maxim .
Debitul ventilator de repaus (V) reprezint cantitatea de aer ventilat n
timp de un minut n condi ii de repaus. El reprezint produsul dintre volumul
curent (VT) i frecven a respiratorie.
Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) reprezint cantitatea de ae r
expirat for at timp de 1 secund .
Ventila ia alveolar (VA)

reprezint cantitatea de aer care p trunde n

pl mn dup sc derea volumului spa iului mort anatomic (VSMA) n timp de un

minut.

Volumul de aproximativ 1.500 c m3 ae r c are r mne in pl mn dup o

expira ie for at constituie aer rezidual.

n alveole r mne un volum de } 200 cm3 denumit aer minimal.

Suma volumui curent cu volumul de rezerva insipirator constituie

capacitatea inspiratorie i reprezint 70% din capacitatea vital .
Consumul de oxigen pe minut reprezint volumul de oxigen re inut de
snge din volumul de aer ventilat ntr-un minut.
Echivalentul ventilator al oxigenului reprezint volumul de aer care
trebuie ventilat pentru consumul de 100 ml de oxigen.
Coeficientul de utilizare al oxigenului reprezint cantitatea de oxigen
re inut de sngele capilar din fiecare litru de aer ventilat.
Capacitatea rezidual func ional este cantitatea de aer care r mne n
pl mni dup expirarea aerului curent.
Volumul rezidual reprezint cantitatea de aer care r mne n pl mni dup
o expira ie maxim for at .
Capacitatea pulmonara total reprezint suma capacit ii vitale cu
volumul rezidual.
Schimburile gazoase respiratorii
La nivelul membranei alveolo-capilare are loc un schimb de gaze ntre
axul alveolar i gazele din sngele venos din re eaua capilar peri-alveolar ,
astfel nct O2 trece n snge, iar CO2 n aerul alveolar.

1. Etapa pulmonar
Acest schimb se realizeaz prin procesul de difuziune al membranei
alveolo-capilare.
Difuziunea reprezint tendin a moleculei unui gaz de a se deplasa dintr-o
zon n care concentra ia molecular este mai mare spre o zon unde
concentra ia este mai mic .
Factorii care determin viteza de difuziune a CO2 si O2 la nivelul

pl mnului:

a) gradientul de pre siune par ial a gazelor din aerul alveolar i din sngele
din re eaua capilar peri-alveolar ;
b) suprafa a de difuziune este suprafa a prin care aerul vine n contact cu
me mbranele alveolo-capilare;
c) distan a de difuziune este grosimea me mbranei alveolo-capilare;
d) coeficientul de difuziune depinde de solubilitatea gazului i greutatea lui
molecular astfel nct coeficientul de difuziune al CO2 este de 30 de ori mai
ma re dect al O2 ceea ce explic viteza practic egal de difuziune a celor dou
gaze n ciuda gradientelor de presiune par ial diferite.
2. Etapa sanguin
Transportul O2 se face sub dou forme:
a) dizolvat n plasm se transport n cantit i mai mici n plasm ;
b) legat de he moglobin principala form de transport a O2 astfel nct 1 g
de hemoglobin leag 1,34 ml O2, fiecare atom de Fe din structura hemoglobinei
leag n mod labil 1 molecul de O2;
Transportul CO2 se face sub trei forme:

I. dizolvat n plasm ;
II. legat de anumite grup ri ale proteinelor plasmatice, inclusiv legat de
hemoglobin ;
III. sub form de bicarbonat forma predominant de transport a CO2;

3. Etapa tisular
La nive lul capilarelor tisulare, sngele arterializat cedeaz O2 necesa r
activit ii celulare i se ncarc cu CO2 rezultat din metabolismul tisular.
CO2 difuzeaz cu rapiditate in lichidul intersti ial, unde se g se te o

tensiune de } 46 mmHg.
Reglarea respira iei
Adaptarea ventila iei pulmonare la necesit ile variabile ale organismului
se realizeaz permanent gra ie unor mecanisme extrem de fine, care regleaz
ventila ia prin modificarea att a frecven ei, ct i a amplitudinii re spira iei.

n condi ii obi nuite, respira ia ritmica spontan a adultului are o frecven

de 12 18/min. Respira ia spontan depinde de desc rc rile ritmice de impulsuri
nervoase de la centrii respiratori spre musculatura re spiratorie.
Reglarea nervoas :
n condi ii neobi nuite, centrii respiratori bulbari pot fi influen a i
temporar de stimuli proveni i de la nivelul unor variate zone receptoare din
organism. Stimulii de la nivelul c ilor respiratorii superioare pot produce:
str nutul, tusea, degluti ia, voma si sughi ul.
Reglarea chimic :
n condi ii fiziologice cre terea concentra iei n CO2 a sngelui
hipercapnia are ca urmare intensificarea ventila iei pulmonare, urmat de
reducerea la normal a pCO2.
Sc derea concentra iei n CO2 a sngelui hipocapnia determin

diminuarea pn la oprirea total a respira iei.

Apneea voluntar este urmat de polipnee, n cursul c reia se elimin

excesul de CO2 acumulat anterior.
Polipneea voluntar este urmat de apnee, pn ce concentra ia de CO2 n

snge atinge niveluri fiziologice.

Diminuarea concentra iei O2 n aerul inspira t constituie un stimul al

ventila iei pulmonare, determinnd o hiperventila ie u oar .

Ventila ia se modific u or sub ac iunea hipoxemiei atta timp ct pO2 din
aerul alveolar nu scade sub 60 mmHg. Cnd se fixeaz pCO2 la valori sub
normale hipoxia nu determin efecte stimulente a supra ventila iei, dect atunci
cnd presiunea O2 alveolelor scade sub 60 mmHg.

1. DEFINI IA BOLII
Astmul bron ic este o entitate clinic caracterizat prin accese de dispnee
predominant expiratorie cu durat , severitate i moment de apari ie variabile,
care apare la persoane cu hiperexcitabilitate traheobronhic la stimuli varia i, nu
este consecin a unei afec iuni cardiovasculare fiind sub aspect anatomic o
stenoz bron iolar tranzitorie.

2. CLASIFICARE
Dup criteriul etiologic se deosebe sc 2 tipuri de astm bron ic: alergic si
nealergic.
Astmul bron ic alergic se mai nume te i extrinsec sau atopic, apare la
persoane cu antecedente alergice familiale cu sensibilizare la diver i alergeni.
Astmul nealergic nu are la baz o etiologie bine definit i nici un
mecanism patogenic cunoscut. n cate goria astmului bron ic nealergic sunt
incluse:
astmul infec ios sau endogen;
astmul cu alte etiologii (psihic, endocrin, meteorologic iritativ);
astmul provocat de efort.

3. ETIOLOGIE
Principalii factori etiologici ai astmului bron ic sunt:

1) factorii endogeni: mediatori, chimici, fiziologici ai receptorilor respectivi,

i anume: acetil-colina, adrenalina, noradrenalina i histamina;
2) factorii exogeni: pneumoalergenii din praful de cas , praful de strad ,
polen, mucegaiuri, peri de animale.
La ace tia se adaug diver i factori iritativi, care pot fi clasifica i n:
a) fizico-chimici: gazele care con in dioxid de azot, fumul, deodorante,
parfumuri, vaporii i gaze de buc t rie;
b) meteorologici: cea a, aerul rece, gaze i pulberi industriale, cea a cu
pulberi, atmosfera poluant , umiditatea;

c) endocrini: dezechilibrele hormonale, n special pentru tiroid au rol

apreciabil n determinarea bolii, iar perioada premenstruala, menopauza, sarcina
sunt alte cauze frecvente pentru apari ia crizelor de astm;
d) nervoase: emo iile, st rile conflictuale agita ie paroxistic , traumatismele
psihice;
e) dezechilibrul neurovegetativ reprezentat prin spasmul musculaturii netede
i hipersecre ia bron ic ;
f) suprasolicitarea la efort: sport de performan , ascensiuni montane.

4. PATOGENIE
n patogenia astmului bron ic concur : terenul, leziunile c ilor respiratorii
i cauzele declan ante.
Particula rit ile patogene ale diferitelor tipuri de astm bron ic:
n astmul alergic mediatorii chimici ac ioneaz direct asupra musculaturii
netede a bronhiilor, asupra glandelor mucoase i a endoteliilor capilarelor
bron ice, producnd obstruc ia cu prec dere a bronhiilor mici.
n astmul infec ios la obstruc ia bron ic particip att reac ii iritativ
inflamatore ct i o reac ie imunoalergic .
n astmul indus prin efort sau exerci iu patogenia este mai complex ,
bronhospasmul putnd fi declan at de hiperventila ie hipocapnie,
hiperreactivitate vagal eliberarea de mediatori spasmogeni i tulburarea
echilibrului dintre activitatea receptorilor alfadrenergici i betaadrenergici.
Starea de r u astmatic este forma dramatic a dispneei astmatice i se
caracterizeaz prin simptome de asfixie permanent , cu durat de mai multe zile
i uneori cu evolu ie spre exitus, dac nu se intervine cu trata ment
corespunz tor.

5. ANATOMIE PATOLOGIC
n accesul astmatic se constat edemul i congestia mucoasei bron ice,
hipersecre ie i bronhoconstric ie. La examenul histologic se observ edemul,
infiltra ia celular n peretele bron ic (eozinofile, limfocite, plasmocite),
hiperplazia glande lor bron ice, iar micropsia electronic eviden iaz o
dezintegrare granular cu formarea de vacuole n citopla sma mastocitelor,
cre terea num rului de celule bazale i formarea de granule secretorii n acestea.

n starea de r u astmatic, pl mni apar destin i, c ile bron ice astupate cu

mucus dens, cu eozinofile abundente n mucus i peretele bron ic, membrana
bazal a epiteliului bron ic ngro ata i musculatura neted a bronhiilor
hipertrofiat .

6. FORME CLINICE
Astmul bron ic extrinsec debuteaz nainte de 45 de ani i este provocat
de diver i alergeni exogeni, care p trund n organism prin inhala ie. Se
caracterizeaz prin dispnee paroxistic cu caracter expirator i tuse nso it de ,,
wheezing .
Astmul bron ic intrinsec apare frec vent dup 45 de ani.
Astmul profe sional este de dou tipuri: alergic i chimic iritativ. Dou
criterii sta u la baza clasific rii: expunerea inhalativ sigur pe un alergen
prezent la locul de munc i dovedirea sensibiliz rii fa de un alergen
profesional.
Astmul indus de efortul fizic este determinat de p trunderea aerului rece
i uscat n c ile respiratorii i determin bronhospasm i criz astmatic .
Astmul cu intoleran a la aspirin se ntlne te la persoane care prezint o
rinit cronic , tulbur ri ventilatorii obstructive latente, reversibile dup un puf
de bronhodilatator.
Asfixia major se instaleaz brusc, n cteva ore, sau progresiv, n interval
de cteva zile.

7. SIMPTOMATOLOGIE
Semne clinice
n formele lui tipice, astmul bron ic se manifest prin accese paroxiste i
dispnee. Criza de astm apa re, att ziua, ct mai ales n cursul nop ii n plin somn.
Debutul este brusc, uneori fiind precedat de predoame: str nut, l crimare,
gdil tura n gat.
Bolnavul se treze te cu o mare sete de aer, respira ia de vine uier toare,
ca un iuit (wheezing), cu expira ia prelungit i jenant . Dispneea este absolut
tipic cu frecven rar , tusea constant , ini ial uscat , devine apoi productiv .
Sputa albicioas , gelatinoas , pu in abundent este cunoscut sub denumirea de
sput perlat . Poate deveni nsa sero-mucoasa i chiar muco-purulenta.

Aspectul
La examenul obiectiv, fa a bolna vului este anxioas buh it , suferind ,
cianotic , acoperit cu sudori reci, resimte ,, sete de aer.
Bolnavul se ridic n picioare sprijinindu- i bra ele de mas , sp tar de
scaun.
Examenul aparatului respirator pune n eviden :
- toracele este imobil, globulos cu coastele orizontalizate;
- hipersonoritate la percu ie i murmur vezicular diminuat ca intensitate i
expira ia prelungit ;
- bradipnee;
- mu chii respiratori auxiliari proeminen i;
- raluri sibilante si ronflanate difuz, uneori raluri subcrepitante.

8. DIAGNOSTIC POZITIV
Simptomele bolii cu astm
Semne clinice:
1. Dispneea este de obicei simptomul dominat n astm. Este rareori
absent . Poate fi paroxistic (debut brusc i durat limitat ), subacut (debut
progresiv i de durat mai lung ) i cronic (cu varia ii de intensitate n astmul
cu dispnee continu ). Frecven a respiratorie este normal sau u or crescut .
2. Wheezing-ul (respira ia uier toare) nso e te constant dispneea. Este
relativ caracteristic bolilor obstructive i n special astmului.
3. Tusea nso e te de obicei dispneea, rareori este simptomul dominant
sau unic. Este uscat , chinuitoare i survine n crize. Uneori se nso e te de
expectora ie n cantitate mic , u or g lbuie (aparent purulent ) ce apare spre
sfr itul crizei de astm.
4. Sputa este un produs rezultat din hipersecre ia patologic a glandelor
mucoasei bron ice. Sputa este de trei feluri:
- sputa mucoas este sidefie, alb (n astmul bron ic i n bron ite acute sau
cronice);

- sputa purulent este de culoare galben-verzuie, omogen , de consisten

cremoas sau lichid (n supura ie pulmonar i n caz de deschidere a unei
colec ii purulente din vecin tatea pl mnului ntr-o bronhie);
- sputa muco-purulent , de culoare galben-verzuie (n pneumonii, bron ite
acute i cronice, tuberculoz i supura ii pulmonare).
5. Cianoza reprezint modificarea tegumentelor i a mucoaselor n
albastru violaceu. Ea poate fi: central (n bolile pulmonare ) i periferic (n
insuficien a cardiac ).
6. Senza ia de constric ie toracic nso e te inconstant dispneea. Este o
senza ie de ap sare pe cutia toracic care aparent mpiedic inspirul adnc.

9. EXAMENUL CLINIC
Examenul fizic al bolnavului n accesul astmatic relev elemente relativ
tipice. Bolnavul are dispnee, predominant expiratorie, frecven a respira iei
variind ntre 20 30/minut i frecvent tuse.
Inspec ia toracelui arat o eventual folosire a mu chilor accesorii n
timpul respira iei, torace hiperinflat cu amplia ii respiratorii, relativ limitate i
prelungirea fazei expiratorii i a respira iei.
La percu ie este prezent o hipersonoritate difuz , iar la asculta ie pe
fondul unei expira ii prelungite se g sesc raluri muzicale sibilante, inspiratorii i
expiratorii, adesea percepute de bolnav i care dau un aspect caracteristic
uier tor al respira iei (expira iei). n raport cu hipersecre ia bron ic , se pot
percepe raluri subcrepitante pe ambele cmpuri pulmonare (zgomot de
porumbar). Murmurul vezicular este de regul p strat i este adesea aspru.
Diminua rea intensit ii murmurului vezicular sau chiar dispari ia sa, paralel cu
intensificarea dispneei (frecven a respiratorie " 30/minut) sugereaz o obstruc ie
bron ic sever ce poate evolua spre starea de r u astmatic.
n timpul accesului astmatic bolnavii sunt afebrili tahicardici (n medie
90-115/minut) i f r varia ii semnificative ale T.A.

10. EXAMINARI COMPLEMENTARE

1) examenul sputei pune n evident num rul mare de eozinofile i cristale
Charcot-Leyden;
2) radiografia pulmonar eviden iaz reten ia intraalveolar de aer,
hipertranspa ren a cmpurilor pulmonare;

3) hemograma (indic leucocitoz cu euzinofile)

4) explorarea func ional respiratorie este util pentru:
a)precizarea diagnosticului de astm bron ic;
b)precizarea alergenului specific implicat n determinarea bronhospasmului
4.1) volumele pulmonare explorate sunt:
a) volumul curent;
b) volumul rezidual;
c) VEMS volumul expirator maxim/secund .
4.2) testele de bronhodilata ie se folosesc cnd diagnosticul de a stm este
nesigur i exist un sindrom obstructiv;
4.3) testele cutanate alergoalergice sunt folosite ca teste de rutin , iar
precizarea originii alergice a astmului se practic ntre crize, niciodat n cursul
corticoterapiei.

11. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC

- Este nsa dificil, deoarece identificarea cauzelor declan atoare ale

crizelor nu este ntotdeauna posibil . Pentru natura alergic a astmului bron ic

pledeaz :
- antecedentele alergice familiale personale;
- apari ia acceselor repetitive n condi ii asem n toare de timp (perioada de
polenizare), de loc (declan area crizelor la locul de munc sau n anumite
nc peri) i n condi ii de contact cu acelea i obiecte generatoare de alergeni;
- testele cutanate;
- testele de provocare bron ic pozitive.
Diagnosticul pozitiv al astmului bron ic intrinsec se pune pe:
- tabloul clinic;
- examen de sput ;
- absen a oric ror dovezi de hipersensibilizare la diferi i alergeni.

12. DIAGNOSTICUL DIFEREN IAL

Este bazat pe:

astmul cardiac;
bron ita cronic obstructiv ;
dispnee laringian ;
corpi str ini n arborele traheo-bron ic;
tiroida plonjat sau substernal ;
adenopatii mediastinale;
nevroze respiratorii;
cancer traheo-bron ic;
afec iuni cardiovasculare (insuficien ventricular stng ).

Astmul bron ic mai trebuie diferen iat i de alte afec iuni

bronhopleuropulmonare, n care poate ap rea uneori i un bronhospasm
(embolia pulmonar cu sau f r infarct pulmonar, pneumotoraxul spontan).

13. EVOLU IE
Evolu ia a stmului bron ic este cronic cu crize intercalate de acalmii cu
durat variabil . Remisiunile uneori nu pot fi explicate, alteori, nsa, apar n
leg tura cu anumite condi ii (la pubertate, n timpul sarcinii, odat cu
schimbarea locuin ei sau n alt localitate, dup infec ii febrile). Revenirea
crizelor de astm este dependent de factori cauzali varia i.
Astmul care debuteaz n adolescen sau la vrst adult regre seaz mai
greu dect astmul copilului.
n cursul evolu iei astmului alergic, bolnavul se poate sensibiliza i la al i
alergeni. Supraad ugarea infec iei bron ice i cronicizarea acesteia face ca
evolu ia s progreseze c tre emfize m pulmonar.
Astmul care apare n jurul vrstei de 50 de ani, evolueaz cu episoade
bron ice repetate i cu o dispnee de efort persistent ntre accese, pentru ca dup
o perioad variabil de timp s devin un astm cu dispnee continu .
Agravarea se realizeaz fie prin repeti ia frecvent a acceselor, cu
remisiuni incomplete ale dispneei ntre episoade paroxistice, fie prin
suprapunerea unor episoa de repetate de infec ie bron ic , care i dau un a spect
clinic de evolu ie de bron it cronic obstructiv i, cu timpul, duc la
constituirea unui cord pulmonar cronic.

14. PROGNOSTIC
Prognosticul astmului bron ic este net favorabil, mai ales dup
eviden ierea factorului alergic i pentru forma paroxist de astm.
Prognosticul este benign pentru cazurile monoalergice, iar apari ia
complica iilor (hipertensiune pulmonar , cord pulmonar cronic) determin o
evolu ie letal .
Prognosticul este influe n at de corectitudinea terapiei i de asocierea
complica iilor astmului bron ic.

15. COMPLICA II
Complica iile importante ale astmului bron ic sunt:
- infec iile bron ice (bron ita acut sau cronic , stenoz bron ic ,
bron iectazia);
- emfizemul pulmonar cronic (la cei cu astm vechi, netratat, cu bron ite
repetate);
- cordul pulmonar cronic.
Alte complica ii mai rare: pneumotoraxul spontan, fracturile costale,
emfizemul mediastinal i subcutanat.

16. TRATAMENTUL
Tratamentul astmului bron ic este profilactic i curativ.
Tratamentul profilactic se refer la nl turarea i evita rea alergenului
(alergenilor), schimbare a locului de munc , uneori a domiciliului, prevenirea
crizelor paroxistice i a infec iilor intercurente.
Tratamentul curativ este patogenic i simptomatic i se adreseaz crizelor
de astm ct i terenului, fondului astmatic.
Tratamentul trebuie individualizat n raport de gravitatea crizei, care poate
fi u oar , moderat sau sever .
a) Crizele u oare cu durata de 10 30 min, se cupleaz cu Miofilin sau
Eufiliu n tablete de 100 mg de 3 ori pe zi.
b) n crizele moderate care depa esc o jum tate de or se prefer Miofilinul
injectabil, n doz de 1 3 fiole/24 ore. Dac atacul astmatic nu cedeaz la

Miofilin dat i.V. se poate administra per os de 1 3 tablete de betastimulante

neselective de tip Bronhodilatin, Terbutalin i din cele selective: Salbutamol ori
Fenoterol n doz de 1 3 tablete.
Betastimulantele se pot da i sub form de aerosoli, cte 2 3 pufuri/zi,
singure sau asociate cu Miofilin. Nu se abuzeaz de Alupent, Astmopent,
Barotec Salbutamol, preparate sub form de aerosoli, deoarece dau obi nuin .
Atroventul este un derivat sintetic de atropin privat de efectele nedorite
ale atropinei. Se folose te sub form de tablete sau aerosoli, att n tratamentul
de atac, ct i de ntre inere. Doza este de 2 3 tablete/zi.
c) n crizele severe de lung durat i n stare de r u astmatic se apeleaz la
tratamentul i.V. cu Miofilin, Hemisuccina t de hidrocortizon (H.H.C.), oxigen
intermitent, hidratare i aport de potasiu pe cale oral .
Se ncepe cu microperfuzie cu 1 2 fiole de Miofilin n 150 g glucoza 5%
dat n 30 min. Apoi se monteaz o perfuzie lent cu 1 2 fiole n 500 ml
glucoz n acela i timp, bolnavul prime te oxigen intermitent, se hidrateaz cu
1,5 2 l de ceai care are i efecte fluidificante i expectorante.
Se d potasiu din solu ia de 5 6 KCl la 300 g ap de ment cte 3
linguri/zi. Se pot da i 2 3 tablete de 0,5 g Kcl.

Dac bolnavul nu r spunde la acest tratament dup 2 3 zile se trece la

terapia cu H.H.C. asociat cu Miofilin sau Salbutamol. La trata mentul de atac cu
H.H.C. se asociaz oxigen, hidratare i potasiu. Doza de Miofilin este de 2 3
fiole pe zi, iar de Salbutamol de 1 2 tablete sau 1 2 pufuri/zi.
Dac dup 72 de ore bolnavul este refractar (obstruc ie, dispneea nu
nceteaz ) se trece la terapia oral cu Prednison pentru 7 14 zile. Prima doz
este de 1 mg/kg corp greutate, dup care se reduce treptat pentru a ajunge la
doza de 15 mg/zi.
Tratamentul preventiv al crizelor de astm
Ketotifen (Zaditenul) se administreaz cte tablete de 2 ori/zi i cre te
progresiv pn la 1 tablet .
Nedocromilul doza este de 1 tablet /zi.

Dipropionatul de beclametazona derivat cortizonic sub form de

aerosoli. Se dau 1 3 pufuri/zi timp de 2 3 zile n alternan cu Prednisonul.
Nu se folose te n criza de astm.
Nifedipina se folose te n afara crizei i pe termen lung. Doza este de 1
2 drajeuri/zi.
Bronhodilatatoarele simpatic omimetice:
a) Adrenalina se administreaz n injec ii subcutanate, n doze de 0,2 0,3
ml;
zi;

b) Efedrina se administreaz oral, n doze de 15 50 mg, de 3 4 ori pe

c) Izoprenalina se administreaz prin inhala ie folosindu-se preparate de

aerosoli presuriza i, 80 100 mcg/doza;
d) Orciprenalina (Alupent, Asmopent) doza recomandat este de un puf,
care se repet la nevoie dup 3 5 min;
e) Salbutamolul se administreaz un puf de 0,1 mg;
Bronhodilatatoare parasimpaticolitice(anticolinerice):

y Antropina i.V. n timpul crizei, n doz de 0,5

mg;
Bronhodilatatoare parasimpatic olitice(anticolinerice):
a) Aminofilina se administreaz pe cale oral (3 6 comprimate de miofilin)
i i.V. (1 fiola de miofilin) la interval de 6 8 ore;
b) Proxifilina i Diprofilina se administreaz oral, i.M. sau i.V;
Inhibitoarele degranul rii mastocitelor:
a) Cromoglicatul de sodiu (Intal, Lomudal etc.) 1 capsul de 4 ori/zi, la 4
6 ore interval;
b) Ketotifenul se administreaz pe cale oral n gelule de 1 mg, diminea a i
seara;
Corticoizii:
Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor
suprarenale.

Tipuri de corticoizi:
a) Prednisonul se administreaz la nceput n doze mari de 50 60 mg/zi,
timp de 4 7 zile. Doza zilnic poate fi luat n ntre gime la orele 6 8
diminea a. Reducerea dozei se face pn se ajunge la 15 mg/zi. n continuare se
reduce doza cu cte 1,5 mg tot la 10 zile, pn se ajunge la 5 mg/zi. Doza pe
cale oral este la nceput de 30 50 mg/zi n 4 6 prize, apoi se reduce la 5 20
mg/zi i.M. 25 mg/zi;
b) Metilprednisonul (Medrol, Urbasol etc.) n doz de 20 120 mg la
interval de 2 4 s pt mni
c) Triamcinolon doza ini ial este de 8 40 mg/zi divizat n 4 prize. Doza
se reduce treptat cu 2 mg la fiecare 2- 3 zile.
d) Hidrocortizonul hemisuccinat n fiole con innd 25 mg i 100 mg
substan activ ;
e) Dexametazonul 1,5 3 mg/zi, dup care se scade treptat;
f) Beclometazona i Betametazona se administreaz prin inhalare sub forma
de aerosoli doza i n inspir profund, 2 4 inhala ii de 2 4 ori pe zi.
Hiposensibilizarea specific injec iile se fac subcutanat.

Terapia fizica educa ii i exerci ii respiratorii.

Fluidificantele secre iei bron ice i antitusivele: Bronhexina (Bisolvon): 2
drajeuri de 3 ori/zi sau 8 ml solu ie de 3 ori/zi.
Psihoterapia si medica ia psihotrop
a) Diazepa m;
b) Napotom;
c) Rudotel.

17. PROFILAXIA OMULUI BOLNAV SI SANATOS

Educa ia pacientului const n:
Obiective:
informa ii corecte i complete despre boal , preven ia i tratamentul ei;
administrarea corect a terapiei;

monitorizarea bolii;
recunoa terea momentului n care boala nu mai este controlat i aplicarea
ma surilor adecvate;
solicitarea asistentei medicale sau a serviciului de urgen a
Metode:
discu ii individuale;
demonstra ii;
materiale informative audio-vizuale;
educa ie n grup ( edin e interactive, ateliere de lucru);
psihoterapie de grup.

II. NGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE

ACORDATE PACIENTILOR CU ASTM BRONSIC

In general toti pacientii cu probleme respiratori au nevoie de ingrijiri

privind:
1.Asigurarea conditiilor de spitalizare care se realizeaza prin:
-aerisirea saloanelor,curate fara curenti de aer,cu temperatura cuprinsa
intre 18-20 C;
-repartizarea pacientului in saloane diferite intre acuti si cronici,iar pe cei
cronici asigurarea pe cat posibil a conditiilor propice;
-lenjeria pacientiilor transpirati trebuie schimata de cate ori este nevoie;
-pielea pacientiilor transpirati sa fie spalata cu alcool mentolat care
invioreaza circulatia periferica.
2.Alimentatia cuprinde:
-regim hidrozaharat;
-alimentatie hipercolorica evitandu-se supraalimentarea si regimul bogat
in grasimi;
-interzicerea alcoolului si a fumatului;

3.Supravegherea functiilor vitale constau in :

-masura functiilor vitale si notarea in foaie de observatie(la pacientii
asmatici importanta se acorda sindromului febril)
-calmarea durerilor toracice sau junghiurilor prin aplicatii locale calde;
-dispneea si cianoza se combate prin administrare de oxigen;
-tusea chinuitoare si durearoasa se linisteste prin administrare de
calmante si expectorante,iar pentru usurarea eliminarii expectoratiei se
administraza fluidificante ale secretiei bronsice;
-accesele de tuse se amelioreaza prin bronhodilatoarea,iar pentru
infectiile bronsice se administreaza antibiotic;
4.conduita de urgenta a asistentei medicale in ingrijirea
pacientului cu astm bronisc,consta in :
-pacintul sa fie asezat in pozitie semisezand;
-se supravegheaza functia respiratorie;
-se liniste ste pacientul;
-se indeparteaza persoanele din jurul sau;
-i se explica cum sa respire
-i se administreaza medicamentatia de urgent;
-urmareste criza respiratorie;
-indeparteaza factori alergeni din jurul sau:
-anunta medical.

5.Ingrijirile acordate de asistenta medicala pacientul cu astm

bronsic vor fi:
-sa ajute pacientul sa respire normal;
-sa ajute sa se miste si sa aiba o pozitie de adecvata;
-sa asigre pacientului un somn suficient de odihnitor
-sa asigure igiena corporala majora si a cavitatii bucale;
-sa ajute sa-si exprime emotiile tulburarile sau opiniile;

-sa-l invete cum sa-si cunoasca starea de sanatate si cum sa aiba grija
de el insasi;
6.Scopurile urmarite de asistenta medicala la nivelul plamanilor
si ale bronhiilor sunt :
-restabilirea permeabilitatii cailor respiratorii;
-invatarea bolnavului sa tuseasca si sa expectoreze;
-aspirarea secretiilor la nevoie ;
-amelionarea starii respiratorii prin explicarea bolnavului cum sa -si
reduca activitatiile fizice;
-sa ajute pacientul sa faca gesturi utile respiratiei;
-asigura aport suficient de lichide;
-ii explica ca alcoolul si fumatul sunt interzise, sa evite zonele
aglomerate;
-diminuarea anxietati prin explicarea acestui in ce consta boala,cum
evolueaza;
7.Supravegherea si ingrijirea specifica pacientului cu dispnee:
-notarea in foaia de observatie a respiratiei;
-notarea mucozitatilor;
-stabilirea culorii tegumentalor si a mucoaselor;
-aplicarea tehnicilor de ingrijire adecvate(ixigenoterapia,drenaj
postural,fizioterapia);
-administrarea si supravegherea medica mentatiei;
-pregatirea pacientului pentru explorarile specific bolii;
-precautii date de secretii,tuse necontrolate,stranut.

II.1.EDUCATIA PACINETULUI SI A FAMILIEI

Educam pacientul si familia pentru a cunoaste ca astmul bronsic este o
boala croncica ca re poate fi controlata;
-respectarea tratamentului care este de lunga durata
-administrarea corecta a tratamentului presc ris de medic;
-gimnastica respiratorie cu accent pe expiratie;
-inlaturarea cauzei care a determinat alergia;

-evitarea factorilor declansatori;

-un mod de viata linistit cu aer uscat cu evitarea agentilor iritanti
pentru mucoasa respiratorie;
-vaccinari,desensebilizari,administrare de antialergice;
-recunoasterea eventualelor reactii adve rse ale medica mentului;
-cunoasterea manifestarilor ce determina agravarea afectiunii;
-a evita oboseala fizica si intelectuala;
-evitarea schimburilor bruste de temperatura;
-regim alimentar hiposodat bogat in vitamine cu evitarea constipatiei;
-reechilibrarea fondului nevrotic ;
-mentinerea echilibrului hidroelectolitic,normalizarea
greutatii,asigurarea de K+;

-climato-terapia de altitudine (in perioadele de acalmie a

bolii)
II.2.INGRIJIREA LA DOMICILIU

Protocol educative:
1) PEFmetria este o metoda ieftina,simpla,disponibila prin care se
ma soara PEF(debitul expirator de varf).PEFnetria este o metoda ideala pentru
monitorizarea functiei pulmmonare la domiciliul pacientului.
2) Sunt sugestive pentru astm urmatoarele modificare ale PEF:
-cresterea PEF cu peste 15% la 15-20 minute dupa administrarea de
bronhodildtator cu durata scurta de actiune;
-scaderea PEF cu peste 15% la 5 min dupa terminarea unui efort
nestandardizat cu durata de 6min (alergare sau exercitiu)
-variabilitatea PEF>cu 20% in decursul unei zile
Monotorizarea functiei pulmonare la domiciliu se realizeaza cu
ajutorul PEFmetriei si este un element obicetiv de apreciere a evolutiei unui
bolnavului astmatic
Tehnica masuri PEF cu ajutorul PEFmetriei :
1.se aduce cursorul la 0(in partea inferioara a scalei);

2.se sta in picioare cu capul drept tinand PEFmetriei orizontal astfel

incat sa nu se impiedice in miscarea cursorului
3.se inspira adanc,se tine respiratia cateva momente si se pune piesa
bucala in jurul ei si se expira cat mai puternic si mai repede.Nu se
introduce limba in piesa bucala!;
4.se citeste rezultatul
5.se reface masuratoarea(pasi 1-4)inca de doua ori;
6.se alege si se noteaza valoarea cea mai mare din cele trei
ma suratori;

II.3.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROFILAXIE

Asistenta medicala trebuie sa aiba ca prin obiectiv mijloacele de
protective fata de infectiile incrucisate.Bolnavii trebuie instruiti asupra modului
de prevenire a imprastierii sputei in timpul tusei si asupra utilizarii
scuipatoarelor.
Protectia muncii pe sectia de pneumologie prevede purtarea mastilor
din tifon in cursul unor procedee de ingrijire ca:
-facerea patului;
-predarea lenjeriei mudare;
-recoltarea sputei
-infectii nozofaringiene;
Hainele de protective se vor schimba cat mai des,astfel se are in
vedere:
-prevenirea infectie respiratorii;
-tratarea corecta a acesteia;
-educatia sanitara in comunitatile de copii;
-asigurarea de locuinta salubra (calduroasa fara mucegai) ;
-evitarea factorilor iritantii toxici la locurile de munca;
-la nevoie schimbarea locului de munca;
-sa practici tehnici de relaxare;

-asistenta medicala trebuie sa explice bolna vului metodele de

administrare a medicamentelor care scurteaza crizele(miofilin i.v);

-bolnavul sa fie informat asupra modului cum sa provoace tusea si
expectorarea secretiilor dupa tuse;
-i se vor explica tehnicile de diminuare a dispneei si cele de educare a
tusei.

III.PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE A

CAZURILOR URMARITE
CAZUL 1
A.I are 62 de ani,este pensionar si locuieste impreuna cu sotia sa.Are trei
copii sii nepoti pe care-i iubeste foarte mult.
Pacientul a venit la spital cu o infectie re spiratorie,a debutat acum cinci
zile si care s-a accentuat progresiv silind pacientul sa acuze tuse cu expectoratie
mucoasa redusa ,dispnee expiratorie cu wheezing,cefelee,agitatie,dure ri
precordiale,stiiundu-se din 1995 cu astm bronsic.
Pe diagnosticul pus la internare de astm bronsic
infectios(allergic),pacientul afirma ca a fost hipertensiv cu valori moderate din
1995 fara a urma tratament hipotensor urmand cu valoarea maxima 180.

CULEGEREA DE DATE
DATE FIXE
Numele si pronumele -A.I
Varsta
Sex

-62 ani
-masculin

Alergii

-praf,fulgi,polen,acareti

DATE VARIABILE
Nationalitate

-Romana

Religia
-ortodoxa(crede in Dumnezeu si merge la
biserica)
Ocupatia

-pensionar(a lucrat in tamplarie 30 de ani);

Domiciliu

-Bucuresti;

Conditii de locuit -Bune;

Relatii cu familia -bune (isi viziteaza copii si are grija de nepoti);
Obiceiuri -consuma alcool in cantitati mici,prefera carnea
prajita si rantasurile,in general mancarea
foarte
grasa;
ANTECEDENTE PERSONALE
Fiziologice
Patologice

-Gr sagv.All,Rh
-Hta 1995,astm bronsic 1995

DATE CLINICE LA INTERNARE

Constienta

-prezenta;

T.A

-180/90mm/Hg;

Res.

-28/min;

Tem.

-38.5 C;

P.

-100/min;

Scaun

-1/zi;

Diureza

-3 mic/zi;

Greutate

-75 de kg;

Inaltime

-1,75m;

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Elemente de dependent
-tuse;
-cefalee;
-agitatie;
-dureri precordiale ;
-respiratie=28/min ;
-prezinta alergie;
-somn agitat ;
-oboseste repede;
Pacientul este depe ndent din urmatoarele nevoie prior itare:

-transpiratii;

1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Problema : -dispneea;

Cauza

:-obstructie nazala;

Manifestata prin:polipnee,expirati prelungite,tuse cu expectoratie,HTA.

Obiective:-pacientul sa fie capabil sa-si regleze respiratia si circulatia in
curs de trei zile

Interventii autonome:-asezarea pacientului intr-o pozitie care sa-i

favorizeze
respiratia (poozitia ortopneica);
-asigur conditiile de micro climat;
-urma resc functiile vitale si le notez in F.O;
Rol delegat:adminietrez -HHC 50-200 mg I.V;
-berotec 2-3 pufuri ;
-oxigenoterapie prin sonda 6-8l /min;
-nifepidin 1 tab x 3/zi;
aer)

Evaluare: -temperatura din camera este de 20 C (fara curenti de

-pacientul altereaza pozitia care ii favorizeaza

respiratia

-evaluarea facuta pe trei zile

2.NEVOIA DE A-SI PASTRA TEMPERATURA IN LIMITE
NORMALE
Problema: -hipertermia 38,5 C;
Cauza :

-infectia respiratorie;

Manifestata prin: -temperatura ridicata,tagumente umede;

Obiective:
temperatura;

-pacientul sa fie capabil sa-si regleze

-pacientul sa aiba o stare de bine fizica si

psihica;

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;

Interventii autonome : -aerisesc salonul;
-asigur imbracaminte lejera;
-aplic comprese reci;
-serve sc pacintului cu cantitati mari de lichide;
-calculez bilantul ingesta-excreta pe 24 h
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-mentin igiena corpului;
Interventii
delegate:administrez-antitermice;
3.NEVOIA
DE A
COMUNICA
Problema: -lipsa comunicarii eficiente;

-antibiotice vibramicin 200mg/zi;

Cauza:

-stresul,nelinistea;

Evaluare:prin: -tea-pacientul
si
Manifesteata
ma ca nu va prezinta
fi sigur de tagumentele
sprijinul sotiei,aceste
neavand
destula putere si teama de nu se sufoca in timpul
uscate;
crizei;
-pacientul ii scade temperatura;
-evaluare pe 24 h;

mucoasele

Obiective: -pacientul sa fie capabil sa isi exprime temerile si sa isi

diminueze stresul si nelinistea pe trei zile;
Interventii autonome :-favorizez adaptarea pacientului la mediu;
-creez un climat de securitate,calm intele gere;
sufocarii

-raspund la intrebari si explic imposibilitatea

in timpul crizei;

-facilitez contactul cu familia,ii explic familiei

pacientului necesitatea apropierii de tatal lor;

Evaluare:
-pacientul este mai linistit si
comunica cu asistenta
medicala si cu familia sa;
II
-evaluareCAZUL
facuta
pe trei zile;
B.E ,56 de ani, de profesie electrician este casatorit si locuieste cu sotia sa
intr-un apartament in conditii igienice.
Nu are copii si aceasta il afecteaza foarte mult(sotia sa nefiind fertila).Se
simte destul de singur pentru ca nici parintii nu mai traiesc,dar are doua surori
cu care se viziteaza in special in zile festive.
Din istoricul relatat de pacient se constata ca a facut primele aspecte de
dispnee in 2004 dupa o baie fierbinte pe fondul unei viroze respiratorii
neglijate,atunci i se pune diagnosticul de bronsita asmatiforma pentru care
primeste trata ment fara rezultate deosebite.
In urma numeroaselor internari si a trata mentelor corespunzatoare obtine
o alcalmie pasagera pana in 2005 cand prin internari se stabile ste diagnosticul de
astm bronsic urmand trata ment prin dispensarizari si internari frecvente.
Ajuns la spital ,pacientul prezinta dispnee,wheezing continuu,tuse fara
expectoratie,agitatie iritabilitate si diabet zaharat fara ca pacientul sa acuze
tulburari.
CULEGEREA DE DATE

DATE FIXE
Numele si prenumele
Varsta
Sex

-B.E;

-56 de ani;
-masculin;

Alergii

-praf,polen;

DATE VARIABILE
Nationalitatea

-romana;

Religia

-ortodoxa(nu este prea credincios);

Ocupatia

-electrician;

Conditii de locuit

-bune;

Relatii de familie

-bune;

Obiceiuri
-in general ii place sa manance bine,ii plac
prajiturile si bea cafea;
ANTECENDENTE PERSONALE
Fiziologice

-Gr sangv.B III,Rh+;

Patologice

-multipli polipi nazali operati in 1995

-bronsita asmatiforma in 2004;

DATE CLINICE LA INTERNARE

Constienta
T.A

-prezenta;
-140/70mmHg;

Tem.

-36 C;

Nr.de respiratii
P

-27/min;

-80/min;

Scaun
Diureza

-1/zi;
-8 mic/zi;

Greutatea

-90 kg;

Inaltimea

-1.80m;

ANALIZA AI INTERPRETAREA DATELOR

Manifestari de dependent
-dispnee de tip expirator;
-tuse fara expectoratie;
-poliurie;
-polifagie;
-agitatie,iritabilitate;
Pacientul este dependent din ur matoarele nevoi prioritare:
-polidipsie;
1.NEVOIA DE A RESPIRA
Problema:
-alergie; -dispneea;
Cauza:

-obstructie nazala;

-somn agitat.

Manifestata prin:
Obiective:
respiratia in

-polipnee,expiratii prelungite;

-pacientul sa fie capabil sa-si regleze

trei zile;

Interventii autonome: -pacientul sa il asez intr-o pozitie care sa-i

favorizeze respiratia(pozitia ortopneica);
-asigur conditiile de microclimat corespunzator;
-urmaresc funtiile vitale si le notez in foaia de
observatie;
Interventii dele gate:administrez:-miofilin 1 fiola I.V. lent;
-HHC50-100mg I.V;
-berotec 2-3 pufuri;
-oxigenoterapia;
Evaluare:

-temperatura din salon este de 20 C

-pacientul alterneaza pozitia care sa-i favorizeze

respiratia;
-dupa administrarea tratamentului respiratia este
mai usoara;

-tegumentele sunt normal colorate;

-evaluare
pe SI
treiAzile;
2.NEVOIA
DEfacuta
A BEA
MANCA
Problema:
-alimentatie
neadecvata;

Cauza:

-lipsa cunoasterii de sine si boala;

Manifestata prin:

-consum mare de glucide si dulciuri;

Obiective:
-pacientul sa cunoasca principiile
rationale in termen de trei zile;
-sa scada in greutate in termen de 1 luna;

Interventii autonome: -invat pacientul valoarea nutritiva a

alimentelor si
necesarul caloric pentru varsta,activitatea si
inaltimea sa;
-constientizez pacientul de necesitatea tinerii
unui regim dat fiind ca are si diabet zaharat pe
langa astm bronsic;
-ii indic sa bea cat mai multe lichide ,sa evite
cafeaua,efortul fizic;
-cantaresc zilnic pacientul;
Evaluare:
pe care le

-pacientul cunoaste despre cele doua boli

are si s-a adaptat regimului;

-consuma cu placere
lapte,carne,branzeturi,fructe;

-evaluare facuta pe trei

3.NEVOIA
DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE
zile;
SALE
Problema:
Cauza:

-lipsa sprijinului moral si spiritual;

-culpabilitatea;

Manifestata prin:
-lipsa copiilor;

-negarea existentei in Dumnezeu;

-grija fata de sensul vietii si al mortii;

-preocuparea pentru credinta si valoarea ei;
Obiective:
de sine;

-pacientul sa-si pastreze imaginea pozitiva

-pacientul sa aiba o stare psihica buna;

Interventii autonome: -sa incurajeze pacientul sa-si exprime
sentimentele
de utilitate;
-planific cu pacientul activitati care sa ii dea
sentimentul de utilitate;

-caut modalitati de practicare a religiei;

-i-l pun in legatura cu un preot;
Evaluare:
preot;

-pacientul accepta sa vorbea sca cu un

CAZUL III

-pacientul citeste documente religioase;

M.A de 65 ani ,este pensionara si vaduva de 5 ani.Are doi copii ca re sunt

casatoriti.Este adusa de unul din copii la spital intr-un stadiu clinic mai
sever,prezentand semne de insuficienta respiratorie accentuate,anxietate
,polipnee cu expectoratie prelungita si tiraj cianoza transpiratii profunde fara
tuse si expectoratie.

-evaluare facuta pe trei zile.

Cauza acestui sindrom asfisic este abuzul de simpaticomime tice.Din

antecedente se constata lipsa orca rei coardiopatii , pacienta stiidu-se asmatica
din 1997.
Ajunsa la spital pacienta este consienta si i se explica necesitatea de a tusi
si a expectora si de a ramane in sta re de veche pana la instalarea echilibrului
respirator.

CULEGEREA DE DATE
DATE FIXE
Numele si prenumele
Varsta

-M.A;

-65 de ani;

Sex

-feminin;

Alergii

-praf si polen;

DATE VARIABILE
Nationalitatea
Religia

-romana;

-ortodoxa;

Ocupatia

-pensionara;

Conditii de locuit

-bune;

Relatii de familie

-bune;

Obiceiuri
masura;

-mananca in general de toate dar cu

-bea cafea;

ANTECEDENTE PERSONALE
Fiziologice
Patologice

-Gr.Sangv.0I,Rh+;
-apendictectomie in 1987;

-astm bronsic in 1997;

DATE CLINICE LA INTERNARE
Constienta
T.A
Temp

-prezenta;
- 150/70 Hg;
-36,5 C;

Nr.respiratii
P

-28/min;

-88/min;

Diureza

-3 mic/zi;

Greutate

-64 de Kg;

Inaltime

-1,70 m ;

ANALIZA SI INTREPRETAREA DATELOR

Manifestari de dependent: -polipnee;
-cianoza;
-transpiratii profunde;
-anxietate;
-alergie;
Pacienta este dependenta din urmatoarele nevoii prioritare:
1.NEVOIA DE A RESPIRA
Problema:
Cauza:

-dispneea;

-obstructie nazala;

Manifestata prin -polipnee,expiratii prelungite,cianoza;

in

Obiective: -pacienta sa fie capabila sa-si regleze respiratia

trei zile;
Interventii autonome : asez pacienta intr-o pozitie care sa-i favorizeze
respiratia;

Interventii delegate:administrez-miofilin 2 fiole in perfuzie cu ser

fiziologic;

-HHC in doza initiala de 50 mg I.V;

-oxigen pe sonda nazala;

Evaluare:

-temperatura aerului din camera este de 20 C

-pacienta nu mai prezinta cianoza si respiratia s-a

calmat;
2.NEVOIA DE A FI CURAT SI A-SI PROTEJA TEGUMENTELE
Problema:
Cauza:

-alterarea tagumentelor;

-stare generala alterata;

Manifestata prin: -transpiratii profunde (diaforeza);

Obiective: -pacienta sa prezinte tegumentele si
mucoasele integre;
Intervenitii autonome:-asigur o toaleta curata a tegumentelor si a
mucoaselor
printr-o spalare partiala;
-schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este
nevoie;
Evaluare:
inte gre;

-pacienta prezinta tegumentele si mucoasele

-evaluare facuta pe 24 h.
3.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI
Problema:
Cauza :

-imposibilitatea de a dormi:
-respiratie cu greutate,obstructie;

Manifesta prin:
boala;

-anxietate,teama de sufocare in somn,teama de

Obiective:
-pacienta sa beneficieaza de somn si odihna
corespunzatoare;
Interventii autonome :-explic pacientei necesitatea de a se odihni;

-linistesc pacienta dandu-i lamuriri cu privire la

dansei si la riscurile ei;

boala

Interventii delegate:administrez-rudotel 1 tab/zi;

bine

Evaluare: -pacienta a colaborat cu cadrele medicale si a dormit

-evaluare pe trei zile;

IV. ANEXE
IV.1 BRONHOSCOPIA
Definitie: Explorarea arborului traheobronsic sub vizibilitate directa, cu
ajutorul unui aparat numit bronhoscop.
Scopul

bronhoscopiei

este:

1) diagnostic se executa in cazuri de tumori,supuratii

bronhopulmonare,suspiciunea unor corpi stra ini etc.Realizeaza observatia
directa,vizuala a mucoasei bronsice si permite prelevari de secretii si recoltari de
probe citologice si histologice (biopsie);
2) terapeutic se executa pentru eliberarea cailor respiratorii de secretii
abundente prin aspiratie si pentru introducerea unor medicamente in a rborele
traheobronsic.
MATERIALE NECESARE:
-bronhoscop;
-aspirator electric cu sondele respective;
-tampoane pentru porttampoane;
-pense;
-departator de gura;
-oglinda frontala sau la mpa Clar;

-seringa laringiana de 5 ml;

-lampa de spirt;
-oglinda laringiana;
-tavita renala;
-masti pentru medic si asistente;
-comprese de tifon;
-substante anesteziante ( cocaina 2 4%, xo;oma 2 4%)
-medicamente necesare in caz de accidente;
-aparatura pentru oxigenoterapie;
-radiografiile toracale ale bolnavului si megatoscopul pus in functie .

Pregatirea bolnavului
a) psihica;
b) fizica:Examinarea se face dimineata pe nemancate.Examinarea
se
executa in camera de bronhoscopia semiintunecata,pe masa
de
operatie,izolata cu o saltea de cauciu,care asigura
si confortul
necesar bolnavului.
Bolna vului i se face o anestezia cu cativa ml pentru a face gargara.
Asistenta va atrage atentia bolnavului sa tina anestezicul cat mai
mult timp in gura si apoi sa-l scuipe in tavita renala,evitand sa-l inghita .Apoi
aprinde lampa de spirt,incerca seringa laringiana cu anestezic si o ofera
medicului.
Bolna vului i se dau cateva comprese de tifon si-l invita sa scoata
limba si sa o tina afara fixata cu compresele in mana.
Introducerea bronhoscopului si examinarea propriu-zisa se vor face
in decubit dorsal,cu capul in extensie pe articulatie atlantooccipitala,cu gura larg

deschisa.Umerii bolnavului sunt ridicati c u ajutorul unei perne tari sau a unui
sul,pana la intaltimea de 12-15 cm de la suprafata mesei.
Ingrijirea bolnavului dupa bronhoscopie.
Timp de 4 ore,pana la reaparitia sensibilitatii complete a mucoaselo r
anesteziate,el se va abtine de la orice alimentatie.
De asemanarea,timp de 2-3 zile primeste un regim de curatare a laringelui
(lichide si alimentare pasate) din cauza iritatiei traumatice cauzate de tubul
bronhoscopului.
Incidente si accidente
1. -dureri in gura;
2. -disfagie sau afagie;
3. -dureri retrosternale;
4. -cefalee;
5. -tahicardie;
6. -insomnie;
7. -tuse
8. -expectoratie;
9. -stare subfebrila;
10. -intoxicatii de diferite grade cu cocaina;
11. -leziuni ale mucoasei bucale;
12. -hemoragii.
IV.2 DETERMINAREA VOLUMELOR RESPIRATORII
Dupa o respiratie obisnuita de 20 30 de secunde,bolnavul este solicitat
sa faca o insipiratie completa urmata imediat de expulzarea maximala a aerului
din plamani.Se repeta respiratia maximala de mai multe ori pana se obtin trei
valori cu factorul de conversiune al aparatului.Valorile obtinute in ml de aer se

corecteaza la tempe ratura corpului, presiunea atmosferica si saturatia cu vapori

de apa (BTPS).
Analizand curbele obtinute se pot calcula urmatoarele valori
capacitatea vitala a plamanilor (alcatuita din trei valori):

volumul curent;
volumul inspirator de rezerva sau aerul complementar;
volumul expirator de rezerva
capacitatea inspiratorie;
volumul ventilatiei de repaus sau debitul ventilator pe minut;
consumul de oxigen pe minut;
in raportul cu debitul ventilator/min,consumul de O2 poate fi
exprimat sub forama unor indici de eficienta;
-echivalentul ventilator al O2;
-coeficientul de utizilare O2
volumul expirator ma xim pe secunda(VEMS)
capacitatea reziduala functionala;
volumul rezidual
capcaitatea pulmonara totala.
IV.3 ANALIZA GAZELOR DIN SANGE
Determinarea cantitatii de oxigen din sange se pot face chimic sau fizic.
Pentru metoda chimica se utilizeaza procedeul Van Slike si Peters din
sangele venos si arterial.Recoltarea sangelui se face evitand contactul cu aerul
atmosferic.

Pentru metoda fizica se utizileaza oximetria.Aparatele utilizate in acest

scop (numite oximetre) determina gradul de saturatie al sangelui obtinut pe cale
nesangeranda.
IV.4 RECOLTAREA SPUTEI

Sputa pentru examinarile de laborator se recolteaza dimineata pe

nemancate, cand bolnavul o elimina in cea mai mare cantitate si nemestecata cu
resturi de alimente .Inainte de a o expectora,bolnavul trebuie sa-si cla teasca gura
si faringele cu apa.Recoltarea se face in vase de sticla cu gura larga,pahara, cutii
Petrii sau in scuipatoare speciale, avand grija sa nu se murdareasca exteriorul
vasului.Aceste vase trebuie sa fie bine spalate ,uscate sii sa c ontina substante
antiseptice
Colectarea sputei se incepe prin educarea bolnavului in sensul de a nu
inghiti sputa,de a nu o imprastia ,a nu o scuipa in batista,servetele de hartie
etc.,ci numai in vasul pe care il primeste in acest scop de la asistenta.
Adunarea sputei se face timp de 24 de ore.Pentru determinari catitative se
utizilizeaza va se gradate,acoperite cu placi de stica.In vas se va turna o cantitate
fixa de substanta dezinfectanta,ca solutie de lizol 55 sau pergrament de potasiu
etc. (100 g) care trebuie apoi scazuta din catitatea totala din vas.Aceasta va
impiedica sputa sa adere in fundul si peretii vasului.
Daca sputa se aduna pentru apecierea aspectului calitativ atunci este bine
sa fie expectorata in scuipatoarea emailate cu capac care inainte de utilizare vor
fi bine curatite. In acest caz nu este voie sa se adauge nici o alta substanta din
vas,care ar putea denatura aspectul sputei.

IV.5 ADMINISTRAREA OXIGENULUI

Tehnici
1) Aspirarea directa a oxigenului din balon
De robinetul baonului se recordeaza un tub de cauciu care se termina
printr-o piesa tubulara de ebonita.Capatul liber al acestui tub se introduc in gura
bolnavului sau intr-una din nari,se deschide robinetul si se comprima usor
balonul.
2) Administrarea intranazala prin sonda Nelaton

Se introduce intr-una din narile bolnavului o sonda fiarta,pana la o

adancime de 6-8 cm , pana cand varful sondei apare in faringe.Sonda se fixeaza
cu leucoplast si se recordeaza la sursa de oxigen.
3) Ochelarii de oxigen
Reprezinta un dizpozitiv format din 2 tuburi subtiri de cauciu,prevazut cu
cate o oliva de stica sau ebonita la capete care se introduce in vestibulul foselor
nazale.Se fixeaza pe fata bolnavului ca niste ochelari.
4)Masca de oxigen
Masca este confectionata dintr-un material de plastic si se fixeaza pe fata
bolnavului cu ajutorul unor benzi.Pe margini este prevazuta cu o garnitura
pneumatica izolatoare de cauciuc care,dupa aplicarea mastii pe fata,va fi
umflata.
5) Administrarea oxigenului prin palnie:
Tubul subtire al palniei se recoreaza prin intermiediul umidificatorului cu
o conducta de cauciu la reductorul de presiune al pompei de oxigen,iar partea
lata se aplica pe fata bolnavului.
6)Cortul de oxigen:
Este format dintr-un mate rial plastic transparent,care acopera patul in
intregime fiind sustinut de un suport metalic.Este prevazut electric,care face sa
circule aerul in interiorul lui si-l raceste la temparatura de la sursa de oxigen.Se
administreaza un gaz 50-60% care va trebui masurat regulat.Este prevazut cu un
ventilator.
7)Aparatul de respiratie artificiala:
Prin acest aparat bolnavul se intubeaza cu o sonda orotraheala,se cupleaza
la aparatul de respiratie artificiala care suplineste functia respiratorie a
bolnavului.

In plamanul bolnavului aerul ramane pasiv.

IV.6 INHALAREA DE AEROSOLI

Aerosolii
Reprezinta un amestec de gaz cu un medicament dispersat in particule
sferice de ordinul micronilor,amestec cu proprietatile fizico-chimice identice cu
acelea ale sistemelor coloidale.

Prin aerosoli se pot introduce in organism,prin depunerea lor pe surafata

cailor respiratorii, anitibiotice,substante antesteziante, antialergice,
locale,
bronhodilatatoare,hemostatice
vaccinuri,vita mine,fluidificante,expectorante etc,.cu scopul de a actiona local
sau dupa desorbtia lor,gene ral.
Din cantitatea de aerosoli patrunsa in caile respiratorii:
47 25%se elimina prin expiratie;
48 35% se depune in caile respiratorii superioare si mijlocii;
49 40%ajunge pana la alveolele pulmonare
Trata mentul cu aerosoli nu necesita pregatirea prealabila a bolnavului in
functie de amboul utilizat,asistenta va explica bolna vului cum sa-si regleze
respiratia in cursul tratamentului,facand inspiratia prin ambou si expiratia in
afara acestuia.
Se umple rezervorul generatorului cu medicamentul dizolvat in apa
distilata,se regleaza aparatul de incalzire la temperatura dorita si se aplica
amboul pe fata bolnavului.Bolnavul va fi asezat in pozitie sezand sau
semisezand.

V.BIBLIOGRAFIE
,,Anatomia i fiziologia omului I.C. Voiculescu, I.C. Petricu
editura Medical , Bucure ti 1971;
,,Tehnica ngrijirii bolnavului, edi ia a IV-a, vol. I, vol. II Dr.
Carol Moze editura Medical , 1978;
,,Urgen ele medicale Florian Chiru, Crin M rcean, Sorin
Simion, Elena Iancu editura RCR Print, Bucure ti 2003;
,,Manualul de medicin intern pentru cadre medii sub
redac ia C. Borundel editura Medical , 1979;
,,Medicina intern vol.I sub redac ia Acad. Prof. Dr. I.
Bruckner editura Medical , Bucure ti 1979;
,, Actualit i n diagnosticul i tratamentul astmului bron ic
cronic sub coordonarea Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu;

,, Tratat de clinic i patologie medical vol. I, - Prof. Dr. Ion

Iliescu editura Didactic i pedagogic , 1993