Enun[uri

Siptf,miina
24/Clasa a Xll'a
fema siptilminii
Grupuri
Cfiteva noliuni de teorie
Fie M + A. O aplicalie
f:
M x M
--> M,
(x, y) +
9(x,
y) se numeqte lege de compozifie
(operafie algebricd)
pe M.
Notafii:
Q(x,
y): 16
o
!,
x
x
y, x
v
y, x
T
y, x Ly etc-
Fie
(M,
x).
Mullimea HcM, H + A se nume$tepafie stabilii alui M in raport cu legea
,,*"
dacd 16
*
yeH,V x, yeH.
Fie M
= {a,
ar,..., a,} multime finitA
qi
,,x"
o lege de compozilie internd
pe M, atwci
a2 ai at
___-_______
aij
Perechea
(G,
*)
se numegte
grup dacd;
a) legea,,x" este asociativi, adicd
(x
*
y)
*
z
=
x
*
(J
*
.),
V x, y,
zeG-
b) legea
,,*"
are element neuffu, adicd I eeG astfelincitx
*
e
=
e
*
x
=
x, V xeG'
c) toate elementele lui G sunt simetrizabile, adicd ) xeG xeG astfel incat
x'
*
x
=
x
*
x'
=e
(x' simetricul lui r).
Grupul
(G,
x)
se numeqte
grap comutaliy
(abelian) dacd legea
,,*"
este comutativd, adic6
x*!=y*I,Vx,yeG.
Fie (G,
*)
grup qi tl submullime nevidl a lui G.
FI se numeqte subgrup al lui G dacd:
a)VayeH=lxyeH
b) V xell + x'eH, unde x'este simetricul lui r in G.
Fie (G,
x)
qi (I,
.)
doui grupuri. O funcfiel: G + f se nume$te morfism de
grupuri dacd,
f
(x
*
y)
=f(x)
"
f(y),V
x, yeG.
Daci morfismulf G -+ I este funcfie bijectivl atunci/se numeqte izomorfisrn iar (G,
x;
$i
(I,
.)
sunt grupuri izomorfe.
Dacd
(G,
x)
si (f,
o)
sunt grupuri qi/:
G
->
I este morfism atunci:
a)
f
(er)
=
2, trrde e,
$i
e, sunt elemente neutre ale lui G in f.
b)
/(x) = f(i)',
;re G, unde x' este simetricul lui x in G, iar
ff(x))'
este simetricul lui
/(x)
in f.
Dacd
(G,
.)
este grup finit
qi xe G. Se numeste ordinul lui x in G, cel mai mic numdr natural
nenul ft cu proprietatea cd xk
=
e.
113
ar
a2
118
Matematicd
-
Bacalaureat
Siptimiina 2i/Clasa a XII-a
Tema sf,pt[mflnii
lnele gi
corpuri
Citeva noliuni de teorie
Inele:
Fie A o mullime nevid5, iar
,,x"
qi
,,o"
doud legi de compozilie interne pe A.
(A, x,
.;
se nume$te inel dacd:
a) (A, *) este grup abelian
b) legea
,,""
este asociativd qi
are element neutm
c) legea
,,o"
este distributivd fald de legea
,,*",
anume:
x
"
(y *
z)
=
(x. y) * (r
.
z)
gi (x *
!)
"
z
=
(x
"
z)
* (1t
"
z),oricare
ar h x, y,
zeA.
Dacd legea
,,o"
este comutativl atunci inelul (A, *,
")
se numegte inel comatativ
Exemple de inele:
a) (2, +,
r,
(Q,
+,
.),
(lR, +,
.),
(C,
4,
.)
inele numerice
b) (2,,
+,
.)
inelul claselor de resturi modulo n, unde Z,=
{0,i,
i, ..., ii} iu,
['3'
1re
ZI a(mod n)
=
K,L
=
0,,
-
t,
*.hl]
c)
(e.//,(A),
+,
.)
inelul matricelor pltratice, unde, A este unul dintre inelele Z,
q,,
R,
C, relN.
Corpuri:
in inelul (K +,
.)
elementul neutru al adundrii este 0 iar elemenful neutru al inmullirii
este 1. Un inel K se nume$te corp dacd.0 * 1 gi V re K, x + 0, este simetrizabil in raport
cu inmullirea: Y xeK, x + O +1rreK astfel incAt frx
=
xx-r
=
1.
Corpul K este comutativ dacd
,,."
este comutativi.
Exemple de corpuri: (Q, +,
.),
(lR,
+,
),
(C, +,
.),
(Z^, +,.) n prim
Fie inelele (A, +,
.)
9i
(A', +,
.).
O functief, A -+ A'se numeste moffism de inele dacd:
a)
f
(x + y)
= f(x)
+
f(y),
Y x, y eA
b)
f(x
.
y)
= f(x)
.
f(y),
V x, y eA
c)/(1o)
=
1r,.
DacE A gi A' sunt corpuri atunci
/
se numeste morfism de corpuri.
Un morfism de inele/se numeqte izomorfism dacn func.tia/este bijectivd.
Enunturi
123
Silptilmflna 26lClasa a Xll-a
Tema sflptimflnii
lnele de
polinoame
cu Goeficienti
intr-un Gorp comutativ
Cflteva noliuni de teorie
Forma algebricd a unui polinom in nedeterminate X peste corpul K, Ke
{Q,
R", C, Zpl,
p prim este:
/=
a,,x" + dn-txn-r + ..- + arX + ao, iN ao, ap ...' a,e K se numesc coeficienlii
polinomului/.
(KlXl, +,.) este inelul polinoamelor in nedeterminatz X cu coeficienli in I(.
f =
aoe K se numeqte polinom constant
.f =
0 se numegtepo/inom nul
Gradul
polinomului
f =
o,,X" + an-tXn-r + ... + aoeKffi este grad(f)
=
n dacd a, + 0
;i
ai=0,i>n'
Polinomul nul are gradul
- -.
grad(f + g)
(
max(gradff), grad(g))
grad(f
.g;
=
gradff) + grad(g).
Fancfia polinomiald asociatd unui polinom
f
este
f:
K --> K,
f(x) =
aox" + a,-rxn-1 + -.. + a1x + ao, x- variabild
DacI cre K atunci/(d)
=
a,a;' + ar_ra!-t + ... + ara. + 40 se numeqte valoarea polinomului
/in
punctul o.
Teorema impdrlirii cu rest:
f, geKfXl, g * 0
=
(11) q, reKlXl astfel incdt/=
I-
q +
a
grad(r) < grad(g).
/-
deimpdr{it; g
-
impa4ibri q
-
cdt; r
-
rest.
Dacd r
=
0
=
g/f (g divide f) sau/ig (/este divizibil cu g)
Restul impirlirii unui polinom/la x
-
a estef(a), x
=
a este rdddcind a unui polinom
dacdf(a)
=
Q
Teorema lui Bdzout: a este rlddcind, a lfi
fe
KlXl e X
-
a I
f.
x
=
a este rdd[cind de ordin p, pe [.{
*
pentru polinomul
/
<+
f
(a)
=
0,
f
(a)
= f
'(a)
-
...
= f{o-t)(a) =
Q sif@)(a) + 0 unde/tr)(a) este derivata de ordin p aluif in punctul a.
Relafiile lui Vibte:
Fie/= a xn + a,-rx'-l + ... + arx + aoeC.lxl, an*0 sJx1, xy ---, x,eC ridicinile polinomuluil
Atunci:
Sr
=
rr + x2+ ... + *,-
-:!1
,o,
Sr= xrxr+ x1x3+ ... + x--1x.=oo-'
n-t n
an
S,
=
x,x"x, + ... + x1./\n-r*n=
-L 1 t 2 t h-L il-t ,t
0o
Sn
=
xrx;xr...x,
=
(- l)gL.
ao
Polinomul ireductibil in K[X] este polinomul
f
at grad(fl
=
n ) O pentru care nu existd
polinoamele g qi heK[X] astfel incdt/= g-h, grad(fl <n, grad(g) <n.
in caz contrar, spunem ci polinomul
f
este reductibil in KlX7.
124
Matematici
-
Bacalaureat
Orice
polinom
feKtx)
de
gradul
1
este
ireductibil
peste
K.
DacitfeKlXl,
grad(fl
2 2 este ireductibil in Kffi, atunci/nu
are rldlcini
ln K.
Enunluri
Siptdmiina 27
/Clasa
a Xll-a
fema siptimf,nii
Primitive
Giiteva notiuni de teorie
Funclia
/:
I -+ IR, afunite
primitive pe intervalul lclR dac[ existI o funclie F: 1 --> ]R,
derivabil6, astfel incdt F'(x)
= f(x),
V xe 1.
-
Funcfia F se va nrmiprimitiua funcfiei/pe intervalul 1.
-
Mult'mea primitivelor se noteazi
"o
ft
)0,
qi se numeqte inregrata nedcfinitii a funcf,eil
-
Orice funcgie continui/: 1+ lR admite primitive.
-
DacI o func1ie nu are proprietatea lui Darboux pe intervalul 1, atunci nu admite primitive
peL
-
Dacd o funclie/: I + IR are un punct de discontinuitate de spe{a [, atunci/nu admite
primitive.
-DacdF
este o primitivn a funcflei/: 1+ lR, atunci
p(x)d*
=
F(x) + C, C
-
multrimea
funcfiilor reale constante
-
Operalia de calcul a primitivelor unei funcfii
(care admite primitive) se numo$te
integrare.
-
Fie
/,
g: I + IR doutr func1ii care admit primitive
9i
ce lR, tl + 0, atunci funcaiile
/
+ g
ei
q/admit primitive
ei
Jffr)
+
s(x)dr =
ft
)a*
+
Js(x)d*; JqfOl*
=
cl,f(r)dt.
Formula de integrare prin pdrli:
129
P{l)S(;ird*
=f(x)g(x) -
lf
'@>t@ar, unde/,
g: I + IR sunt tunc1ii derivabile cu derivate
continue
t
laax
=
ax + C, aeB,D
=
IR
2.
lx'dx
=
#+
c, aetN, D
=
IR
z.
!*ax
=
*+
c, aelR
-
{-
1}, D
=
(0, e)
+.
ledx
=
fi*C,
aelR] \
t-
1), D
=
lR
t.
I+*=htxt+c,D=R,*
u
!z+*
=
*^lfll+
C, aeR, D
=
rR* \
{+
d}
t
I=jd.
=
IT"rrOo
+ C, a+ o, D
=
lR
8.
Jsinxdx
=
-
cosr + C, D
=
IR
9.
Jcosxttx
=
sinx + C, D
=
lR
ro.
J-!0,
=
tsr + c, D
=rn
i
{fzt
+ rl
}t
rez}
130 Matematicd
-
Bacalaureat
rr.
[-1-Ox
-
-
cts.r + C, D= IR \
{klr
I keLl
'sin' .x
n.
ltecdx=
-
lnlcosxl + C, D= rn r
{tz*
+
I
}t
rez\
13.
Jctgrd,
=
lnlsinxl + C, D= IR \
Ucr
I keZl
A.
!+dx
=
ln(x *
"@
*l + c, aeR,D
=
lR
ix"
+ a'
$.
l+dx
=
ln(x *
E
-
t
I
+ c, aeFc*, D
=
(--,
-
a)u(,,
+
-)
ix -d
ro.
l4ox
=
arcsinl + c, ae(0, +
-1,
tr
=
(-
a, a)
'G-
a
134
Matematicd
-
Bacalaureat
Siptilmiina
28lClasa a Xll'a
Tema siptimOnii
lnte$rala definiti
Ceteva nofiuni de teorie
Fiedatintervalulfa,bl,a,belR,A=(o=*01"r<...<xn=b)odiviziuneaintervalului
la,
b)
qi6
=
(,,
4r,
...,e) cu (,e
[r,,
x,-r), i
=1,
n un sistem de puncte intermediare asociat
diviziunii A.
Numarul ,"1f,711,11r,- *,-r)qe nume$te suma Riemann asociatdfuncliei/
diviziunii
A qi sistemului de puncte intermediare
(.
n
-
O funclie/:
fa,
bl+ lR se numegte integrabilii
pe
fa,
bldacl lim^ 2r,\,rr*,-
x,-r)
=
I
-
ll^1,+0, =
l
este finit6, unde llAll
=
EZtl*,-
x,-,1 este norma diviziunii A.
t
v!
tuf
(l,a*
9i
se numegte integrala definitd a funcfiei/pe intervalul
[a,
D].
-
O funcfie monotonA
pe intervalul
la,
bl este integrabili
pe intervalul
[a,
b].
-
O func{ie continud pe intervalul
la,
bl este integrabill
pe intervalul
[a,
b].
-
Formula Leibniz-Newton: Fie
f
:
fa,
bf -+ lR o funcfie integrabili care admite
primitive
pe
la,
bl. Atunci, pentru orice primitivd F a funcliei
/
are loc relafia:
llraw-=F(b)-F(a).
*
Teoretna de medie: Dacd
f
:
la,
bl -s lR este o funcfie continui, atunci exist[ cela, bf
astfel incdt
=J-1'761a*
= f
(c).
b
-
aJo"
-
Formula de integrare
prin pdrfi: DaciLf
,
g:
[a,
b) + IR sunt doui func{ii derivabile, cu
derivare continue, utun.i
J'l{r)
.
g'@)dx
=f 1x)gi\lb,-
If
'Al
'
s(x)L
-
Prima
formul.d
d.e schimbare de variabili:
Fie
[a,
bl
1
]
4
R, I interval din IR,
/
continui
pe ,I
qi u derivabild cu derivata continud
rh tutbl
pe
la,
bl. Atunci
)lttr1-1)r
.
u'(x)dx
=
lu,,,f
{t)dt.
-
A doua
formuld
de schimbare de vqriabild:
Fiela,bl5 J
4R,Iint"*aldinIR,/continudpe J,ubljectivdiarrzqia-1derivabilecu
derivate continue. Atunci
luf{u{r))d,
=
ffif
@><u-')'(r)dr.
140
Tema sdpt[mflnii
Matematicd
-
Bacalaureat
29lclasa a Xll-a Siptimiina
Aplicalii ale integralei definite
C0teva no{iuni de teorie
-
Datd funclia/:
[a,b]
-+ IR continuipozitivdqimult'mea[9
tf,
y)elRxlR I a< x< b,
0 < y <,f(x)) numita subgraficul tunctiei/atunci
!are
arie
qi aria (ry
=
J't71r1tar.
-Dacdf,
g:
la,
bf -+ IR sunt func1ii continue astfel incit/(r) <
S(r),
Y xefa, Dl, atunci
aria suprafe.tei plane cuprinsl intre graficele funcliilor/qi g qi dreptele de ecuafii x
=
a
qi
eh not
x
=
b este egald cu
J,ls(r)
- f
(x)ldx
=
*iu(L
,).
-
Dacd
f
:
la,
bl
-+ lR este o funclie continu5, atunci corpul de rotafie determinat de
f
are
oh
-
volum si Vr= frJ,f
'(x\dx.
-
Utilizdnd integrabilitatea unei func1ii/:
[0,
1] + lR (functie monotond, funcfie continud)
se poate calcula limita unui
qir (a,),r1 al cdrui termen general d, se poate scrie sub forma
unei sume Riemann, oblinand:
1ti
r{) = []71r;o*.
nfri \n)
ro"