Sunteți pe pagina 1din 21

BOLILE METABOLICE SI DE NUTRIIE

Bolile metabolice se datoresc, n principal, tulburrilor de metabolism ale factorilor nutritivi.


Aceste dereglri au cauze endogene (ex.: insuficiena de insulin), cauze exogene sau mixte, ct !i
factori ereditari"constituionali.
#isfunciile endocrine au rsunet asupra metabolismului nutritiv al organismului$ la fel, unii
factori de risc, precum sedentarismul, fumatul, stresul.
%n unele boli, exist o neconcordan ntre alimentele consumate, arderea lor n organism !i
c&eltuielile de energie, n sensul unui consum crescut n raport cu c&eltuielile (obezitatea), sau a unui
aport sczut n raport cu arderile !i c&eltuielile (subnutriie).
NOIUNI DE FIZIOLOGIE
METABOLISMUL
'rganismul este un sistem desc&is care face sc&imb de substan !i energie cu mediul extern.
Acest sc&imb permanent reprezint, deci, metabolismul.
(etabolismul ncepe odat cu ingestia alimentelor !i sfr!e!te cu excreia produ!ilor
neutilizabili.
METABOLISMUL GLUCIDELOR
)lucidele au, n organism, rol energetic. n urma digestiei, ele a*ung la nivelul intestinului
subire sub form de monoza&aride !i se absorb.
+oncentraia glucozei n snge " glicemia " se menine constant (,,-,".,/, g0.,,,) prin
mecanismul de glicoreglare, care reprezint ec&ilibrul funcional ntre aciunea factorilor
&iperglicemiani !i a celor &ipoglicemiani.
1actorii &iperglicemiani:
- glucagonul " &ormon al celulelor alfa ale pancreasului
- adrenalina
- &ormonii glucocorticoizi ai suprarenalei
- &ormonul somatotrop al &ipofizei
- tiroxina
1actorii &ipoglicemiani:
- insulina " &ormoni ai celulelor beta ale pancreasului.
2rin degradarea complet a . g glucoza, pn la +,
/
!i ap, se elibereaz 3-, 4ilocalorii.
METABOLISMUL LIPIDELOR
5ipidele au n organism rol energetic, plastic !i funcional. 6le se absorb la nivelul intestinului
subire sub form de acizi gra!i, monogliceride, colesterol, fosfolipide.
%n organism, se transform astfel:
- se depun ca rezerver"lipogeneza
- catabolizare " duce la eliberare de energie
- cetogenez " produce corpii cetonici
- gluconeogeneza " sintetizare de glucoz din glicerol.
7eglarea metabolismului lipidic este fcut de nevoile energetice ale organismului, de sistemul
nervos central, &ipofiz, ficat.
METABOLISMUL PROTEINELOR
2roteinele au rol plastic, energetic !i funcional. 6le se absorb sub form de aminoacizi pe cale
portal, n ficat, !i de aici, n circulaia general. #e la acest nivel, urmeaz calea sintezei de proteine "
rennoirea permanent a componentelor celulelor, !i calea degradrii catabolice. n copilrie, rennoirea
" anabolismul proteinelor " este foarte intens. n sc&imb, la vrstnici, reaciile de degradare "
catabolismul intensific.
2rodu!ii de catabolism azotai: ureea, acidul uric, creatinina$ ele se elimin prin urin.
7eglarea metabolismului proteic este fcut de &ormonul testosteron, &ormonii glicocorticoizi
!i tiroidieni, ficat, rinic&i, sistem nervos central.
1
EDUCAIA PENTRU SNTATE I PREVENIREA BOLILOR DE NUTRIIE I
METABOLISM
Msuri de
pr!i"#$ie
pri%#r
" educarea ntregii populaii, pentru a evita supraalimentaia !i sedentarismul, factori
de risc ai obezitii$
" dispensarizarea persoanelor (tinerilor) cu risc constituional$
" asigurarea unei alimentaii ec&ilibrate, fr excese de proteine, glucide sau lipide.
Msuri de
pr!i"#$ie
se&u'd#r
" pacienii cu obezitate vor fi educai s respecte regimul alimentar &ipocaloric, s
foloseasc mi!carea ca mi*loc de pstrare a greutii normale a corpului$
" pacienii subnutrii vor fi educai s consume o cantitate suficient de alimente,
pentru a preveni complicaiile bolii$
" evitarea excesului de proteine (carne) de ctre pacienii cu gut$
" dispensarizarea pacienilor cu boli de nutriie !i metabolism, controlul clinic !i
biologic pentru a sesiza apariia complicaiilor.
Msuri de
pr!i"#$ie
(er)i#r
" se adreseaz:
" obezilor cu complicaii cardiace, respiratorii, pentru a preveni agravarea acestor stri$
" pacienilor cu gut !i0sau complicaii renale, pentru a preveni instalarea insuficienei
renale cronice.
*NGRI+IREA PACIENTULUI CU OBEZITATE
'bezitatea este starea patologic caracterizat prin cre!terea greutii corporale ideale cu peste
.8"/,9 !i sporirea masei esutului adipos.
Cu"e,ere#
d#(e"r
+ircumstane de apariie:
" persoane de sex feminin, n perioada de menopauz
" n mediul urban incidena este mai crescut
" persoane cu obiceiuri alimentare modificate: supraalimentaie, consum crescut de
dulciuri
" persoane cu risc constituional " prezena obezitii la rudele de gradul . (prini,
frai)
" modul de via " sedentarism, consum de alcool
M#'i!es(ri de depe'de'( -se%'e .i si%p(%e/
" cre!tere n greutate fa de greutatea ideal
" oboseal " astenie " dispnee " &ipertensiune arterial " prezena varicelor la membrele
inferioare " constipaie : amenoree.
Pr0"e%e " tulburri respiratorii !i circulatorii:
" mobilizare cu dificultate$
" intoleran la activitatea fizic$
" alterarea tranzitului intestinal$
" tulburri menstruale$
" risc de alterare a integritii tegumentelor (intertrigo, piodermite)$
" risc de complicaii cardiace (;<A, ateroscleroz)$
" risc de complicaii respiratorii$
" risc de artroze " gonartroz, coxartroz, spondiloz$
" risc de alterare a altor metabolisme " glucidic, lipidic (diabetul za&arat,
&iperuricemie)$
" pierderea imaginii !i a stimei de sine.
O0ie&(i1e " pacientul s"!i reduc greutatea corporal n raport cu greutatea ideal, n funcie de
sex !i vrst$
" pacientul s prezinte mobilitate !i postur adecvat$
" s"!i poat satisface, autonom, nevoile$
" s fie con!tient de rolul mi!crii !i al alimentaiei ec&ilibrate n reducerea greutii
corporale$
2
" s se previn complicaiile.
I'(er1e'(ii Asistenta stabile!te regimul alimentar:
" &ipocaloric, cu .,,, cal0zi, pentru pacientul cu activitate obi!nuit (.,, g glucide pe
zi, =8 g lipide pe zi, >8 g proteine pe zi), &iposodat !i normo&idric (.,8 l0zi)$
" &ipocaloric cu -,,"?,, cal0zi, pentru pacientul n repaus$
" se reduc din alimentaie produsele rafinate (ciocolat, cacao, fri!c, unt, carne gras,
conserve, brnzeturi grase)$
" fr restricie " se administreaz legumele !i fructele proaspete, carnea slab, laptele
degresat, oule fierte tari, lic&idele nendulcite$
" postul absolut este recomandat numai n condiii de spital$
@tabile!te programul " de activitate fizic a pacientului:
" exerciii fizice moderate$
" mers pe *os 3,"A, minute0zi$
" practicarea unor sporturi (not, tenis, ciclism)$
" evitarea eforturilor fizice mari, sporadice, care cresc apetitul$
" administreaz tratamentul medicamentos cu aciune anorexigen !i de stimulare a
catabolismului !i diurezei (silutin, gastro"fibran)$
" msoar zilnic greutatea corporal$ o noteaz n foaia de temperatur$
" susine !i ncura*eaz pacientul cu probleme psi&ice (pierderea imaginii !i stimei de
sine)$
" supline!te pacientul n cazul apariiei unor manifestri de dependen n satisfacerea
nevoilor sale$
" educ pacientul pentru a"l con!tientiza c, prin respectarea alimentaiei !i a
programului de activitate zilnic, poate nltura surplusul de greutate !i preveni
complicaiile$
" pregte!te pentru intervenie c&irurgical pacientul cu obezitate excesiv !i din
raiuni estetice (bB"bass *e*uno"ileal, cu realizarea unui sindrom de malabsorbie
secundar).
Msur#re# ,reu((ii &rpr#"e
" pentru stabilirea gradului obezittii, se utilizeaz diferite forme de calcul al greuttii ideale:
) C < " .,,
) C greutatea n 4g < C talia n cm
*NGRI+2REA PACIENTULUI CU SINDROM DE SLBIRE -SUBPONDERAL/
@lbirea este o stare patologic, caracterizat prin scderea greutii corporale sub .8"/,9 din
greutatea ideal !i prin reducerea masei esutului adipos !i muscular$ scade !i cantitatea de ap din
organism cu =,9.
1orma cea mai sever este ca!exia.
@lbirea este cauzat, fie de reducerea aportului alimentar, fie de cre!terea consumului energetic.
@ecundar, se poate instala ca urmare a unei incapaciti temporare sau definitive de a utiliza principiile
alimentare (gastrectomie, boli endocrine, alcoolism, boli psi&ice).
@unt dou tipuri de slbire:
" tipul stenic " stare fiziologic, constituional cnd persoana !i pstreaz vigoarea
" tipul astenic " slbirea propriu"zis.
3
Cu"e,ere#
d#(e"r
Circumstane de apariie:
" persoane n perioada de cre!tere excesiv (copii)$
" aport alimentar sczut : srcie$
" persoane cu efort fizic intens, fr aport alimentar.
+orespunztor
" persoane cu tulburri de deglutiie, de masticaie$
" persoane cu tulburri endocrine (BasedoD), psi&ice, stri febrile.
Manifestri de dependent (semne !i simptome)
" astenie " scdere n greutate uscciunea tegumentelor$
" edeme " plgi nevindecabile " bradicardie " &ipotensiune arterial.
Pr0"e%e " intoleran la efort fizic$
" scdere n greutate$
" tulburri circulatorii$
" risc de scdere a afectivitii$
" risc crescut fa de infecii respiratorii (<B+)$
" risc de complicaii " ptoze viscerale, &ernii.
O0ie&(i1e " pacientul s"!i recapete pofta de mncare, s recupereze deficitul ponderal$
" pacientul s"!i dobndeasc fora fizic, starea de bine, fizic !i psi&ic$
" s se previn apariia complicaiilor infecioase sau de alt natur$
I'(er1e')ii " asistenta asigur realimentarea progresiv, pe cale oral sau prin0!i alimentare
parenteral:
" valoarea caloric a alimentelor, n primele zile, este de .,,, " .8,, cal.0zi, crescnd
progresiv cu 8, cal.0zi$
" factorii nutritivi " aport de alimente bogate n proteine, cu coninut redus de lipide !i
dulciuri concentrate$
" numrul de mese este de 8"30zi, la nceput, cu alimente de consisten lic&id, apoi,
cu consisten normal$
" pe cale parenteral, se administreaz perfuzii cu soluii &ipertone de glucoz .,,,
ml0zi !i preparate proteice$ n aceste soluii, se administreaz vitamine din grupul B !i
vitamina +$
" pentru stimularea apetitului, se administreaz, la indicaia medicului, doze mici, pe
cale subcutanat, de insulin naintea meselor (? u x =)$
" msoar zilnic greutatea corporal !i apreciaz evoluia n funcie de curba
ponderal$
" asigur igiena corporal$
" nva, ambulator, pacientul !i familia acestuia cum s pregteasc alimentele !i
modul n care s se fac alimentarea$
" administreaz tratamentul prescris " anabolizante (@teranabol " i.m., #ecanofort "
i.m., (adiol per os)$
" educ pacientul s se prezinte la controale periodice, clinice !i de laborator.
4
*NGRI+IREA PACIENTULUI CU GUT
)uta este boala metabolic caracterizat, biologic, prin &iperuricemie, depune urice n articulaii
(acute sau cronice) !i leziuni viscerale (renale).
+auzele bolii: scderea eliminrii renale de acid uric, &iperproductie de acid uric supraalimentaie
" n special, proteic.
Cu"e,ere#
d#(e"r
Circumstane de apariie:
" persoane cu alimentaie bogat n proteine (carne, viscere).
Manifestri de dependent (semne !i simptome):
" durere aprut noaptea, brusc, violent, insuportabil$ este monoarticular (de obicei,
la nivelul &alucelui)$
" zona articular cu coloraie violacee, cldur local: febr, frison, ta&icardie, uneori,
vrsturi$
" problemele dispar ziua$ durerile revin noaptea, prinznd !i alte articulaii.
Aceste manifestri alctuiesc accesul gutos
" n stagiul cronic:
" accesele dureroase se repet la intervale variabile$
" apar tofi guto!i la mai multe articulaii !i n piele (la pavilionul urec&ii, coate,
degete)$
" constantele de laborator (uree, acid uric, creatinin) sunt modificate ntre accesele
gutoase$
" sunt prezente anc&iloze articulare.
Pr0"e%e n accesul gutos:
- durere articular$
- &ipertermie$
- risc de des&idratare n stadiul cronic;
- dureri articulare$
- alterarea tegumentelor prin prezenta tofilor guto!i$
- mobilitate redus$
- risc de invaliditi$
- risc de complicaii " litiaz uric$
O0ie&(i1e - pacientul s prezinte un ec&ilibru al metabolismului proteinelor$
- pacientul s cunoasc !i s respecte alimentaia prescris, pentru a preveni accesele
gutoase$
- s se previn complicaiile bolii.
I'(er1e')ii n accesul gutos:
- asigur repausul la pat pe toat perioada dureroas$
- aplic comprese locale, alcoolizate reci, imobilizeaz articulaia$
- asigur alimentaia lacto"finos"vegetarian, &ipocaloric, cu un aport mai mare de
lic&ide$
- administreaz tratamentul prescris " +olc&icina, n doze regresive, ca medicaie
specific, !i antiinflamatoare nesteroide (Endometacin, 1enilbutazona)$
- n guta cronic:
- instituie regimul alimentar:
- &ipoproteic (.g04g corp0zi), (viscerele, mezelurile, conservele de carne, carnea de
vit, de pasre, se exclud)$
- legumele, fructele se consum n alternant cu produsele lactate, pentru meninerea
p;"ului alcalin al urinei$
- lic&ide circa / l0zi, pentru a cre!te clearance"ul uric$
- recolteaz snge !i urin pentru examene de laborator$
- educ pacientul, internat sau n ambulator, s respecte alimentaia pentru a preveni
complicaiile bolii$
- administreaz tratamentul medicamentos pentru a in&iba sinteza acidului uric
((ilurit) sau pentru resorbia uratului de sodiu$
5
- supline!te pacientul pentru a"!i satisface trebuinele, atunci cnd au survenit
anc&iloze, invaliditi.
*NGRI+IREA PACIENTULUI CU DIABET ZA3ARAT -DZ/
#iabetul za&arat este o boal metabolic cu evoluie cronic, transmis genetic sau c!tigat n
timpul vieii, caracterizat prin perturbarea metabolismului glucidic, nsoit sau urmat de perturbarea
celorlalte metabolisme (lipidic, proteic, mineral). Apare datorit unei secretii insuficiente de insulin
la nivelul celulelor F pancreatice.
1recventa diabetului za&arat. %n .AA, statisticile arat c diabetul za&arat era prezent n procent
de =9, azi se nregistreaz mai mult de /,9 din totalul cazurilor de mbolnvire.
6tiopatogenia diabetului za&arat:
" diabetul primar este determinat genetic, are evolutie stadial$
#iabetul secundar este cstigat n cursul vietii, se produce prin / mecanisme:
" lezarea pancreasului prin factori diversi cum ar fi: medicamentosi, toxici, infectiosi,
alteroscleroze etc.
" suprasolicitarea functional a pancreasului endocrin prin exces de glucide, obezitate etc.
#up '(@, clasificarea actual a diabetului za&arat este urmtoarea:
" diabet za&arat tip E, insulinodependent (*uvenil) " /,9 din cazuri apar sub vrsta de /, de ani. 6xist
o predispozitie genetic$
" diabet za&arat tip EE, insulinoindependent (de maturitate) " apare tardiv, dup vrsta maturittii " -,9
din cazuri au rspuns pozitiv la antidiabeticele orale.
" diabetul gestational.
T#0"u" &"i'i&4
" poliurie (urineaz ?"8 l0/? ore)$
" polidipsie, ingestia /"8 l de lic&ide 0/?ore$
" polifagie accentuat n special la tineri$
" scdere ponderal, ca urmare a catabolismului si pierderilor de material energetic (glucoz)$
" astenie fizic si intelectual$
" crampe musculare$
" &alena acetonic$
" prurit genital si infectii genitale fr rspuns la tratamentele obisnuite$
" manifestrile unor complicatii (plgi nevindecabile, furunculoz).
Di#0e(u" 5#6#r#( (ip I
7 se mai numeste insulinodependent deoarece n momentul diagnosticului productia proprie de insulin
este extrem de mic, sau absent, fiind necesar administrarea insulinei$
" la aparitia acestui tip de diabet contribuie mai multi factori, n primul rnd exist o predispozitie
genetic, la aceasta se adaug anumiti factori (infectiosi, toxici, alimentari) a cror actiune va
determina aparitia unui rspuns imun mpotriva celulelor F din pancreas$
" vrsta la care apare acest tip de diabet za&arat este de pn la ?, ani$
" tratamentul se face n exclusivitate cu insulin.
Di#0e(u" 5#6#r#( (ip II
#ezvoltarea diabetului za&arat tip EE are la origine insulinorezistenta. Aceasta se defineste ca o
lips de efect la actiunea insulinei asupra celulelor organismului. #rept urmare glicemia va creste,
neputnd fi utilizat de celule.
+onsecinta insulinorezistentei este &iperinsulinismul, adic o crestere exagerat a consecintei
insulinei din snge datorit stimulrii puternice a celulelor F din pancreas de ctre glicemia crescut.
@timularea n exces a celulelor F de ctre &iperglicemia permanent va duce n timp la o
alterare a productiei de insulin, mergnd pn la epuizarea acestor celule.
F#&(ri e(i",i&i4
" ereditatea, obezitatea, sedentarismul, stresul, substante c&imice si medicamente (corticoizi,
anticonvulsivante, unele diuretice, citostatice etc.).
Tr#(#%e'(u"4
" bolnavii cu diabet za&arat tip EE beneficeaz de mai multe optiuni terapeutice$
6
" naintea nceperii tratamentului se ncearc corectarea glicemiei cu: diet, efort fizic, plante
medicinale$
" tratamentul specific al acestui tip de diabet sunt #'(idi#0e(i&e"e r#"e (&ipoglicemiante orale).
Re#&(ii"e #d1erse #"e #'(idi#0e(i&e"r r#"e4
" reactii alergice, leucopenie, trombocitopenie, anemie, &ipoglicemie, disconfort digestiv (dureri
abdominale, diaree), acidoz lactic$
" i'su"i'(er#pi# " este o modalitate de tratament si pentru o parte din cei cu diabet za&arat tip EE, care
au a*uns la epuizarea rezervelor proprii de insulin.
ADMINISTRAREA INSULINEI
DEFINITIE
Ensulina este medicamentatul care asigur supravietuirea pacientilor cu diabet za&arat tip . !i
controlul glicemiilor pentru un numr semnificativ (n cre!tere) dintre pacientii cu diabet za&arat / !i
gravide cu diabet gestational.
OBIECTIVE
" promovarea !i mentinerea strii de bine, clinic !i psi&ologic al pacientilor$
" evitarea &ipoglicemiilor severe, a &iperglicemiei simptomatice !i a cetoacidozei.
INDICATII
" #iabet za&arat tip . (indicatie absolut)$
" #iabet za&arat tip /:
" atunci cnd cu dozele maxime tolerate ale preparatelor anti&iperglicemiante orale combinate
cu dieta nu se ating obiectivele terapeutice$
" episoade de stres metabolic acut (infarct miocardic, AG+, infectii moderate sau severe)$
" pre", intra" !i postoperator cnd se suspend medicatia oral$
" in cazul contraindicatiilor preparatelor orale (insuficienta &epatic !i renal)$
" reactii adverse ale unor preparate orale$
" #iabetul za&arat gestational care nu se rezolv prin diet$
" Hrgente &iperglicemice (cetoacidoz, &iperglicemie osmolar).
TIPURI DE INSULIN
" Ensuline rapide: Actrapid, ;umalog, cu actiune scurt sunt singurele care se folosesc n situatii de
urgent metabolic pentru c se pot administra intravenos$
Actionnd n mai putin de ., min:
" Ensuline intermediare (cu actiune prelungit): (onotard, Ensulatard, ;umulin basal, Ensuman basal$
" Ensuline lente: Hltratard, ;umulin lente, ;uminsulin 5ong$
" Ensuline premixate (cu actiune rapid !i intermediar): (ixtard, ;umulin, Ensuman +omb.
PSTRAREA INSULINEI
" se pstreaz de regul la frigider ntre / " -I, nu n congelator sau aproape de acesta$
" in vederea administrrii flaconul se scoate din frigider cu 3, min nainte. Ju se nclze!te nainte de
administrare$
" flaconul integru !i0sau cel din care se face administrarea se poate pstra sub =,I la ntuneric, nu mai
mult de /- de zile. #ac timpul este dep!it se pierde valabilitatea.
STABILIREA DOZEI I TIPULUI DE INSULIN
" se face de ctre medic, individualizat$
" medicul instruie!te pacientul cum s"!i a*usteze dozele n functie de continutul de &idrocarbonati din
diet$
" tipul de insulin este ales n functie de toleranta pacientului$
" administrarea insulinei se face conform unei sc&eme stabilite de medic.
7
PRECAUTII GENERALE
" se verific aspectul pentru a observa dac nu au aprut modificri: insulinele rapide au aspect
limpede, clar, insulinele intermediare sau lente au aspect lactescent, turbid, fr flocoane. 2rezenta
flocoanelor presupune sc&imbarea flaconului.
" insulinele intermediare sau lente se omogenizeaz prin culcarea flaconului n pozitie orizontal !i
rulare blnd ntre palme de =,"?, de ori. Agitatia n pozitie vertical produce bule !i imperfectiuni la
dozare. #ac nu se omogenizeaz, nu se administreaz.
" nu se amestec insuline cu concentratii diferite !i nici tipuri diferite de insulin. #ac este necesar se
folosesc seringi separate.
PRECAUTII SPECIALE
" insulinele rapide sunt singurele insuline care se folosesc n situatii de urgent metabolic, n stri
febrile, boli infectioase, traumatisme, interventii c&irurgicale$
" insulinele rapide sunt singurele care se pot administra pe cale i.v. intrnd n actiune n mai putin de
., minute. #easemenea se pot administra pe cale @.+. !i E.(.$
" alegerea locului n functie de tipul de insulina:
" pentru insulinele rapide " abdominal " cu exceptia a 8 cm n *urul ombilicului, zon n care
absorbtia e cea mai rapid$
" insuline intermediare: coaps, fes$
" pentru pacientii slabi, normoponderali, copii, in*ectarea se face n zona deltoidian !i coaps,
ntr"un ung&i de ?8I$
" in regiunea abdominal sau fesier in*ectarea se face ncepnd sub un ung&i de A,I$
" exercitiul fizic cre!te rata absorbtiei prin cre!terea fluxului sanguin$
" deasemenea expunerea la cldur (baie, masarea zonelor, pla*) favorizeaz absorbtia mai rapid !i
glucidele se administreaz cu cteva minute mai devreme$
" expunerea la frig ncetine!te absorbtia, alimentele fiind administrate cu cteva minute mai trziu$
" rotatia locului de in*ectie (n aceea!i arie tinnd seama de timpul de absorbtie al insulinei) este
important pentru prevenirea complicatiilor (lipo&ipertrofia " depunere excesiv de grsime sau
lipoatrofia " topirea tesutului grsos subcutanat)$
" dac sngereaz sau iese lic&id se aplic un tampon pentru 8"- secunde fr s se maseze pentru a nu
grbi absorbtia insulinei$
" reducerea durerii este posibil dac:
" solutia se in*ecteaz la temperatura camerei$
" aerul se elimin corect$
" zona se spal sau se d cu alcool !i se a!teapt evaporarea$
" zona trebuie s fie relaxat$
" ptrunderea n piele se face rapid$
" nu se sc&imb directia acului$
" se folosesc ace adecvate (3, -,./,.3 mm) n functie de regiune.
SUPRAVEG3EREA PACIENTULUI
" pot apare complicatii:
" &ipoglicemia " pacientul trebuie s aib asupra lui .8 gr &idrocarbonati (= bucti de za&r)$
" edemul insulinie " apare la pacientii nou descoperiti din cauza retentiei &idrosaline la
nceputul initierii tratamentului cu insulin$
" lipodistrofia &ipertrofic " cre!terea n volum a tesutului adipos nevascularizat ceea ce
ncetine!te mult absorbtia insulinei$
" lipodistrofia atrofic " diminuarea tesutului adipos subcutanat la locul administrrii insulinei,
mai frecvent la femeile tinere$
" alergia local " edem, noduli, eritem pruriginos sau dureros$
" alergia generalizat " de la urticarie pn la !ocul anafilactic$
" cu exceptia &ipoglicemiei pe care o sesizeaz bolnavul, celelalte vor fi interpretate !i evaluate de
medicul specialist.
8
INVESTIGATII PARACLINICE DE DIAGNOSTICARE A DZ
76+'5<A76A #6 <6@<6 @AJ)GEJ6 26J<7H (A@H7A76A )5E+6(E6E
7apid, usor de recoltat, folosind o picatur de snge capilar din deget, lobul urec&ii sau calcaie
(bebelusi), testul glicemic este o metod uzual de monitorizare a nivelului glucozei din snge la
pacientii cu diabet, de screenin, de depistare a &ipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential
intre coma diabetic si nondiabetic. 2roba poate fi luat n spital ct si la domiciliul pacientului.
M#(eri#"e 'e&es#re4
" manusi$
" glucometru portabil$
" tampoane alcoolizate$
" comprese tifon$
" banda* adeziv.
Pre,#(ire# e&6ip#%e'(u"ui4
" se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia (ace, reserve, banda de citire, baterie etc.).
Re&"(#re#4
" confirmarea identittii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient)$
" se comunic pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a"i reduce anxietatea si a ne
asigura de cooperarea sa$
" se spala mainile bine si se pun mnusi$
" se selecteaz locul punctiei (deget sau lobul urec&ii pentru adulti, clcie pentru nounascut)$
" daca este necesar, pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de .,
minute$
" se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuc cu o compres$
" se pregteste glucometrul (se calibreaz si se desc&ide) si apoi se punctioneaz locul dintr"o singur
miscare scurt si rapid$
" dupa punctionare se va evita s se fac compresie sau s se KstoarcaL locul, pentru a evita
amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare$
" se las s curg picatura de snge pe banda pregatit a glucometrului, asigurandu"ne c este
suficient pentru citirea rezultatului$
" dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionrii pn se opreste sngerarea$
" dupa oprirea sngerrii se aplic un banda* adeziv$
" se noteaz rezultatul, data si ora.
C'sider#(ii spe&i#"e4
" se va evita recotarea din locuri edematiate, cianotice. #ac nu se poate obtine snge capilar, se va
punctiona o ven cu seringa si se va pune din sering pe banda glucometrului o picatur mare de
snge$
" dac pacientul va trebui s foloseasc acas glucometrul si s si recolteze singur trebuie nvtat s o
fac corect cel mai indicat fiind s i se ofere si un g&id scris de folosire a glucometrului. #e asemenea
va trebui s stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vin la spital$
Tes(u" de ("er#'(# "# ,"u&5# -r#" si i818/4
" pe langa recoltarea de sange capilar, testul de toleranta la glucoza oral si i.v. poate oferi informatii
fidele privitoare la modul de functionare si tendintele metabolismului glucidic al pacientului.
<estul oral de toleranta la glucoza masoara metablismul carbo&idratilor dupa ingestia unei
cantitati substantiale de glucoza (>8".,, g glucoza pulvis dizolvate in =,, ml apa, concentratie /89,
care se bea in decurs de 8 minute). +orpul va absorbi rapid doza, declansand cresterea nivelului
plasmatic de glucoza si un varf al acesteia la =, minute " . ora de la ingestie. 2ancreasul va raspunde
secretand insulina care sa readuca nivelul glicemiei la normal in decurs de /"= ore de la ingestie. En tot
9
acest timp este indicat sa fie monitorizat nivelul glicemiei din sange si urina pentru a depista evalua
secretia de insulina si abilitatea organismului de a metabolize glucoza.
<estul de toleranta la glucoza trebuie intotdeauna precedat de o pregatire corecta a pacientului.
+u = zile inainte, acesta trebuie sa aiba un regim alimentar bogat in carbo&idrati. <estul se realizeaza
dimineata, pe nemancate (M *eun) dupa cel putin - ore de repaus caloric, cand se recolteaza prima
proba de sange venos. Enterpretarea rezultatelor se face in functie de valorile glicemice inregistrate
dupa /"= ore de la ingestie. En tot timpul acesta pacientul trebuie monitorizat si observate evntualele
semne si simptome de &ipoglicemie0&iperglicemie, nervozitate, slabiciune.
<estul i.v de toleranta la glucoza se efectueaza la pacientii care nu pot ingera glucoza per os.
(pacienti cu boli de malabsorbtie, gastrectomii etc). <estul masoara nivelul glucozei in sange dupa
administrarea i.v a unei perfuzii cu glucoza 8,9 in timp de ="? minute. <estele glicemice se vor
recolta la =, minute, . ora, / ore, si la = ore de la administrarea glucozei. #upa o crestere imediata de
pana la =,,"?,, mg0dl a nivelului glicemiei (insotita de glicozurie) nivelul glicemiei va reveni la
normal in timp de . ora, . ora si un sfert. #aca de la /"= ore de la administrarea de glucoza, nivelul
acesteia nu a revenit la normal, se confirma suspiciunea de diabet.
Re5er1# #"&#"i'
" se recolteaz snge venos pe &eparin, sau cu sistem vacutainer$ normal />m6N0l scade n diabetul
decompensat.
E$#%e'e de "#0r#(r #"e uri'ei
G"i&5uri#
" se recolteaz urina din /? ore ntr"un borcan curat, gradat. #in ntreaga cantitate se trimite la
laborator .8,"/,, ml urin. 2e etic&eta ce nsoteste produsul se specific cantitatea de urin 0/? ore.
Jormal glicozuria este absent.
D5#re# &rpi"r &e('i&i
" se recolteaz urina 0/? ore, se trimit la laborator .8, ml de urin. 2rezenta corpilor cetonici n urin
se ntlneste n coma diabetic si la pacientii cu vrsturi prelungite.
T"er#'(# "# ,"u&ide
S&p: stabilirea dozei de insulin ce urmeaz a se administra$
" se administreaz pacientului timp de = zile, n alimentaie o cantitate fix de glucide (ex. /,, g)$
" zilnic se recolteaz urina din " /? de ore (pentru glicozurie) !i snge (pentru dozarea glucozei)$
" se face media glicozuriei pe cele = zile !i se scade din cantitatea de glucide administrate n /? de ore.
E$e%p"u: media glicozuriei este -, g0/? ore. Aceasta se scade din /,, g de glucide administrate
zilnic, ceea ce nseamn c ./, g de glucide sunt tolerate, iar -, g netolerate. 2entru acestea din urm
se administreaz insulin (o unitate pentru / g de glucoz n urin)$
" dac pecientul nu prezint glicozurie sau ., g0/? ore, se consider o bun toleran la glucide.
E$#%e'u" !u'du"ui de &6i O!(#"%s&pi# -F8O/
7 pune n evident o saz pupilar (semn de ;<A intracranian si atrofie optic)$
Te6'i&#:
" examinarea se face ntr"o camer obscur cu a*utorul oftalmoscopului, care mreste elementele de
.8"/, ori.
2rin oftalmoscopie direct se examineaz: corpul vitros, retina, pupila nervului optic (sau pata
oarb), macula (pata galben), vasele retiniene.
10
Pre,(ire# p#&ie'(u"ui
" este necesr ca pupila s fie dilatat, n acest scop asistenta medical va instila ."/ picturi de
&amatropin .9 sau mBdrium n sacul con*unctival, cu =, min nainte de examinare.
A(e'(ie9 administrarea de &ematropin si mai ales de atropin este contraindicat n glaucom.
Emediat dup efectuarea fundului de oc&i (1.') se poate msura tensiunea n artera central a
retinei (<A+7)$ pregtirea este comun pt. ambele examinri.
Galoarea normal a <A+7C=8mm;gO".,.
6xamenul 1.'. si <.A.+.7. se indic n tumorile cerebrale, bolile neurologice, pulmonare,
renale, #P,etc.
EDUCAIA PENTRU SNTATE A POPULAIEI PRIVIND PREVENIREA
DIABETULUI ZA3ARAT
Msuri de
pr!i"#$ie
pri%#r
msurile vizeaz reducerea numrului de cazuri noi de mbolnvire !i constau n:
" dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potenial diabetogeni (diabet za&arat
la rudele de grad E)$
" dispensarizarea persoanelor cu infecii pancreatotrope (virus urleian, virusul
&epatitei)$
" educarea populaiei pentru a reduce din alimentaie glucidele rafinate, excesul de
glucide$
" educarea populaiei pentru a combate supraalimentaia, obezitatea, stresul " factori
ce favorizeaz diabetul za&arat de maturitate$
- educarea femeilor care au nscut fei cu greutate de peste 8 4g s reduc glucidele
din alimentaie, s monitorizeze glicemia$
- educarea tinerilor diabetici care vor s aib copii snto!i s evite cstoriile cu
parteneri diabetici (riscul pentru copil este de 3,".,,9 s aib diabet za&arat).
Msuri de
pr!i"#$ie
se&u'd#r
- dispensarizarea bolnavilor cu diabet za&arat prin efectuarea periodic, a controalelor
clinice !i de laborator$
- nvarea pacientului s"!i administreze corect medicamentele !i s"!i prepare
alimentele pentru a putea duce o via cvasi normal$
- nvarea pacientului s evite alcoolul, fumatul, eforturile fizice mari, obezitatea,
pentru a preveni complicaiile bolii$
- nvarea pacientului s utilizeze mi*loacele de monitorizare a glicemiei la
domiciliu.
Msuri de
pr!i"#$ie
(er)i#r
" readaptarea individului, reinserarea sa social n cazul apariiei unor complicaii
invalidante (nevrite, retinopatie diabetic).
Msuri de
,r#du" IV
" n stadiile finale ale bolii, asigurarea unei mori demne, lini!tite.
P"#' de :',ri;ire# # p#&ie'(u"ui &u di#0e( 5#6#r#(
DIAGNOSTIC
NURSING SAU
POTENIAL
OBIECTIVE
INTERVENIILE ASISTENTEI4
PROPRII " DELEGATE
EVALUARE
A"i%e'(#)ie
i'#de&1#(4
+auza:
- dezec&ilibrul
metabolismului
glucidelor.
(anifestri:
- polifagie$
@ se obin
ec&ilibrul
metabolismului
glucidic.
2acientul s se
alimenteze n
raport cu nevoile
sale cantitative !i
2entru pacientul ambulator:
" invit periodic pacientul la controale
clinice !i de laborator n cadrul dispen"
sarului medical (glicozurie, glicemie)$
2entru pacientul dezec&ilibrat, internat
n spital:
" asigur alimentaia pacientului$
" evalueaz nevoile cantitative !i
2acientul prezint
glicemia !i
glicozuria n
limitele admise.
2acientul
respect dieta
recomandat.
11
- polidipsie. calitative0/? ore.
2acientul sa fie
constient de
importanta
regimului
alimentar.
calitative n funcie de vrst (copil,
adolescent, adult), sex, stare
fiziologic (sarcin, alptare),
activitatea pacientului, forma bolii:
proteine .=".89, lipide =,"=89,
glucide 8,9 (/8,"=,, gr) n raia
alimentar0/? & la adult, ca !i la
persoana nediabetic$
" pentru activitatea u!oar se
recomand =,"=8 cal.04gcorp0/? &$
" numrul meselor0/? &: ?"8"3 (= mese
principale !i /"= gustri)$
" alegerea alimentelor se face n
funcie de coninutul de glucide$
" alimente interzise za&r, produse
za&aroase, fructe uscate pr*ituri,
leguminoase uscate, siropuri, struguri,
prune$
" alimente permise, cntrite: o pine
(8,9 glucide), cartofi (/,9 glucide),
pastele finoase, fructe, legume, (cu
peste 89 glucide), lapte, brnz de
vaci, mmlig$
" alimente permise necntrite: carnea
!i derivatele din carne, pe!tele, oule,
brnzeturile, smntn, untul,
legumele cu 89 glucide (varza,
conopida, ptlgelele ro!ii, fasolea
verde)$ din alimentaia zilnic s nu
lipseasc carnea, oul, pe!tele$
" prepararea alimentelor: se va folosi
pentru ndulcirea ceaiurilor,
compotului, ciclamat de sodiu sau
za&arina (care se pun dup fierberea
produselor)$
" sosurile nu se ngroa! cu fin, ci cu
legume pasate$
" pastele finoase se cntresc nainte
de fierbere$
" pinea se cntre!te nainte de a fi
pr*it (prin des&idratare se
concentreaz n glucide)$ se folose!te
fierberea !i coacerea ca te&nici de
preparare a alimentelor$
" recolteaz produsele pentru
examenul de laborator (snge, urin)$
" administreaz medicaia prescris de
medic la orele indicate$
" insulina ordinar: @.+. n doza
recomandat, administrat cu .8"=,
min. naintea mesei (folose!te sering
special gradat n uniti de insulin,
ine seama c alcoolul inactiveaz
2acientul !i
administreaz
corect tratamentul
medicamentos.
12
produsul)$
" ritmul de administrare: /"= ori pe zi,
naintea meselor principale$
administrarea <.G. numai n cazul
comei diabetice$
" insulina monocomponent,
semilent, lent o dat sau de dou ori
pe zi la ore fixe in*ecii @.+.$
" respect cu strictee msurile de
asepsie$
" alterneaz locul de in*ectare pentru a
preveni lipodistrofiile
5oc de in*ectare:
" faa extern a braului, .0= mi*locie$
faa antero extern a coapsei, .0=
mi*locie$
" regiunea subclavicular$
" flancurile peretelui abdominal$
" regiunea fesier$ superoextern$
" administreaz medicaia oral &ipo"
glicemiant$ sulfamide
&ipoglicemiante sau biguanide !i
urmre!te efectele secundare ale
acestora (greuri, vrsturi,
epigastralgii, inapeten)$
" administreaz medicaia ad*uvant "
vita" minoterapia, Q+5.
Des6idr#(#re
+auza:
" poliuria
(anifestri:
" scdere n
greutate$
" astenie$
" oboseal$
" epuizare.
2acientul s"!i
recapete condiia
fizic.
2acientul s fie
con!tient c prin
respectarea
alimentaiei !i a
tratamentului,
poate s duc o
via
cvasinormal.
2acientul sa aibe
o eliminare
urinara in limitele
normale.
2acientul sa se
&idrateze
suficient.
" msoar zilnic diureza !i noteaz n
foaia de temperatur$
" msoar greutatea corporal la
interval de /"= zile$
" evalueaz manifestrile de
des&idratare:
aspectul pielii !i al mucoaselor, pulsul,
tensiunea arterial$
" evalueaz astenia, epuizarea
pacientului l a*ut n ngri*iri igienice
pentru conservarea forei sale fizice$
" racolteaza urina pentru examenele de
laborator.
2acientul duce o
via
cvasinormal,
!i desf!oar n
bune condiii
activitatea
profesional.
A'$ie(#(e#
+auza:
" necunoa!terea
prognosticului
bolii.
(anifestri:
" insomnie,
ngri*orare
2acientul s
cunoasc
manifestrile
bolii, regimul de
via pe care s"l
respecte, s se
obin ec&ilibrul
su psi&ic, sa"si
" asigur condiii de ngri*ire n spital
n saloane mici, lini!tite, care s
permit repausul fizic !i psi&ic al
pacientului$
" explic pacientului normele de via
!i alimentaie pe care trebuie s le
respecte$
" pune la dispoziie pacientului
2acientul este
ec&ilibrat psi&ic,
particip activ la
propria ngri*ire.
13
exprime
diminuarea
anxietatii$
1amilia s fie
implicat n
ngri*irea
pacientului.
exemple de pacieni cu evoluie
favorabil ndelungat$
" pacientul este linistit si incura*at, este
invatat te&nici de relaxare$
" la nevoie este administrata medicatia
recomandata de medic$
Ris& de i'!e&)ie
+auze:
" epuizarea$
" scderea
rezistenei
organismului.
(anifestri:
" vindecarea
ntrziat a plgilor.
2acientul s fie
ferit de
complicaii
infecioase.
" supraveg&eaz zilnic temperatura
corpului, pulsul, tensiunea arterial,
consemneaz n foaia de temperatur
rezultatul$
" supraveg&eaz tegumentele
bolnavului ! mucoasele, sesiznd
manifestrile cutanate$
" educ pacientul privind pstrarea
igiene personale corporale, n general,
!i picioarelor, n special, pentru a
preven escoriaiile, fisurile, btturile
la acest nive care se pot infecta u!or
(atenie la obezi, la nivelul plicilor).
2acientul
prezint
tegumente
integre.
Ris& de &%p"i&#)ii
#&u(e
+auze:
" dezec&ilibrul
metabolismului
glucidelor !i
lipidelor.
(anifestri:
" com
&iperglicemic$
" oboseal,
somnolen,
inapeten$
" greuri, vrsturi,
diaree
" ta&icardie
" pierderea lent a
con!tientei
" piele uscat
" respiraie
Qusmaul, " &alen
de aceton
" com
&ipoglicemic:
" ameeli, astenie
" transpiraii
" <.A. crescut
" pierderea brusc a
con!tienei
" piele umed
" respiraie normal
2acientul s nu
prezinte
complicaii acute
ale bolii.
" sesizeaz unele modificri, care se
datoreaz unor complicaii:
modificri ale comportamentului
(obnubilarea), transpiraii, respiraie
Qusmaul$
" acord ngri*iri speciale:
" a) n coma &iperglicemic:
" administreaz doza de insulin
ordinar recomandat de medic pe cale
subcutanat !i intravenoas, la
intervalul stabilit$
" recolteaz, periodic, snge pentru
dozarea glucozei, a rezervei alcaline !i
urin pentru glicozurie$
" supraveg&eaz pulsul, tensiunea
arterial, respiraia, revenirea
con!tienei$
" reec&ilibreaz &idroelectrolitic !i
acido" bazic pacientul prin perfuzii cu
ser fiziologic soluie 7inger, soluie
1isc&er !i soluie bicarbonat de sodiu
.? g9,$
" ngri*e!te tegumentele !i mucoasele
pacientului comatos.
b) n coma &ipoglicemic:
" administreaz soluie glucozat,
&iper"ton .,"/,9, /8,"8,, ml0&,
repetat, pn la revenirea din starea de
com !i la reluarea alimentaiei pe cale
natural$
" educ pacientul pentru prevenirea
acestor complicaii !i l nva s
respecte raia de glucide0/? &:
2acientul nu
prezint
complicaii
acute ale bolii.
1amilia susine
moral pacientul.
14
" s cntreasc alimentele$
" s nlocuiasc unele alimente cu
coninut mare de glucide prin altele cu
coninut mai redus, pentru a obine
senzaia de saietate (exemplu: pine
8,9 glucide se poate nlocui cu
mmliga cu ./9 glucide)$
" nva pacientul insulinodependent
cum s"!i dozeze medicamentul, cum
s"!i fac in*ecia cu insulin, cum s
respecte regulile de asepsie, cum s
alterneze locul de in*ectare, cum s
pstreze produsul (loc uscat, <O?, O>
grade), s mnnce la .8"=, minute
dup administrare$
" nva pacientul s recunoasc
semnele si complicaiilor acute !i cum
s intervin n cazul acestora (n caz de
&ipoglicemie s"!i administreze puin
ap ndulcit)$
" nvat pacientul s foloseasc teste
rapide de determinare a glicemiei si
glicozuriei la domiciliu$
" implic familia n ngri*irea
pacientului pentru a cereea climatul de
liniste si securitate$
" n cazul copiilor, printii sunt
implicati n totala ngri*ire a copilului
diabetic.
Risc de complicaii
cronice:
" retinopatie
diabetica (scderea
acuitii vizuale)$
" nefropatia
diabetica
(complicatie la
nivelul rinic&ilor)$
" neuropatie
diabetica (leziunile
aparute la nivelul
nervilor)$
" macroangiopatia
diabetica (afectarea
cordului si vaselor
mari)$
2acinetul sa
cunoasca
manifestarile
boliim regimul de
viata pe care sa"l
respecte.
2acientul sa fie
ferit de
complicatii
infectioase.
" recolteaza produsele pentru examenul
de laborator (sange, urina)$
" monitorizeaza pulsul, tensiunea
arteriala, respiratia$
" administreaza mecitia prescrisa de
medic, la orele indicate de acesta$
" respecta cu strictete masurile de
asepsie$
" invita pacientul la examene al
fundului de oc&i$
" implic familia n ngri*irea
pacientului pentru a cereea climatul de
liniste si securitate$
" n cazul copiilor, printii sunt
implicati n totala ngri*ire a copilului
diabetic.
2acientul nu
prezint
complicaii
cronice ale bolii.
1amilia susine
moral pacientul.
15
C%# di#0e(i&
6ste complicaia cea mai grav a diabetului za&arat. 2oate fi declan!at de:
" eroare dietetic (post prelungit !i nu excesul alimentar)$
" oprirea sau diminuarea ne*ustificat a tratamentului cu insulin$
" erori n dozarea insulinei$
" surmena*, factori psi&ici$
" infecii, intoxicaii, corticoterapie, etc.
<ablou clinic
" n precom
" n com
Atitudine de
urgent
l.a. +oma diabetic este totdeauna precedat de o faz prodromal C precoma
exteriorizat clinic prin:
" anorexie total (este un avertisment la un diabetic care de obicei este polifag),
nsoit de greuri, vrsturi, greutate epigastric$
" polidipsie, poliurie$
" polipnee cu &alen acetonic (elemente valoroase pentru a interveni nainte de
apariia comei).
En coma diabetic acido"cetonic exist = semne ma*ore:
l.b.
28 Disp'ee
" respiraia Qussmaul (n ? timpi: inspiraie, pauz, expiraie " pauz) ampl,
zgomotoas$
<8Tu"0urri de &u'.(i') (com calm)$
=8 Des6idr#(#re ,"0#":
" tegument uscat$
" extremiti reci, de aspect violaceu$
" pliu cutanat persistent$
" uscciunea limbii (ro!ie pr*it), a mucoaselor$
" facies supt, nas ascuit$
" &ipotonia globilor oculari, nfundai n orbite$
" &ipotensiune arterial, colaps.
>8 alte semne: &ipotermie, vrsturi, dureri abdominale, midriaz, &alen
acetonic.
" 2entru confirmarea diagnosticului pot fi determinate (accesibile oricrui
cabinet medical) glicozuria (reactiv: 1e&ling sau JBlander), acetonuria (reacia
5egal) sau prin teste rapide.
" +a tratament de urgen se administreaz insulina /, H i.v. (c&iar la
domiciliu).
" @e transport de urgen la spital unde tratamentul este etapizat pe ore !i strict
individualizat pentru combaterea acidozei !i &idratare.
" @e recolteaz probe de laborator pentru determinarea glicemiei, glicozuriei
cantitative, acetonuriei, &ematocritului, azotemiei, ionogramei, rezervei
alcaline.
C%# 6ip,"i&e%i&
+oma &ipoglicemica este manifestarea extrema a &ipoglicemiei, se anunta cu pierderea starii de
constiinta sau, altfel spus, cu incapacitatea pacientului de a actiona adecvat pentru a iesi din
&ipoglicemie fara interventia altor persoane. +oma este caracterizata printr"o imposibilitate totala de
trezire.
<abloul clinic " Hneori este precedat de foame imperioas, senzaie de oboseal, ta&icardie,
anxietate, transpiraii, agitaie psi&o"motorie (logoree, delir, fasciculaii
musculare)$
" #e cele mai multe ori se instaleaz brusc$
" Are tablou caracteristic de com RumedR !i &iperton:
" transpiraii profuze$
" agitaie psi&ic$
16
" contracturi musculare$
" convulsii$
" &iperflexia osteo"tendinoas$
" &ipertonia globilor oculari$
" semnul Babins4i bilateral.
+onduita de
urgent
+oma &ipoglicemic (la un bolnav diabetic) trebuie difereniat de coma
diabetic (vezi anterior), de care se deosebe!te prin: absena respiraiei de tip
Kussmaul i a halenei acetonice, a fenomenelor de deshidratare (pielea este
uscat n coma diabetic i umed n cea hipoglicemic) i absena
tulburrilor neurologice
" +nd diferenierea este greu de fcut, se administreaz /,"=, ml glucoz
&ipertonic (/, "?,9) care este urmat de o ameliorare rapid n cazul unei
come &ipoglicemice !i de nici un efcet in cazul comei diabetice.
" <ransportare la spital.
@c&ema diagnosticului diferenial dintre coma diabetic !i coma &ipoglicemic
C%# di#0e(i& C%# 6ip,"i&e%i&
Cau!e:
" nerespectarea dietei$
" doz insuficient de insulin$
" diferite infecii, tulburri gastro"intestinale$
" boli intercurente.
Cau!e:
" alimentaie insuficient$
" supradozarea de insulin sau (mult mai rar
&ipoglicemiante orale)$
" eforturi fizice mari
"ebut
" debut lent (mai multe zile).
"ebut
" debut brusc, sau la cteva ore dup
administrarea de insulin.
#$oluia simptomelor
" poliurie$
" polidipsie$
" uscciunea gurii$
" greturi, vrsturi$
" astenie, somnolen"com$
" respiraie Qussmaul.
#$oluia simptomelor
" anxietate, nelini!te$
" transpiraii, palpitaii$
" senzaie de foame$
" cefalee, diplopie$
" dezorientare psi&ic$
" agitaie psi&omotorie$
" convulsii tonic"clonice$
" pierderea cuno!tinei.
%tarea clinic
" tegument uscat, &iperemic$
" limb uscat, crpat$
" &ipotensiune arterial$
" &ipo " !i areflexie.
%tarea clinic
" tegument palid, umed$
" <.A. normal sau crescut$
" pupile dilatate$
" reflexele osteotendinoase accentuate
(&iperreflexie)
" Babins4i pozitiv bilteral.
COMPLICATII CRONICE ALE DIABETULUI ZA3ARAT
"8 NEUROPATIA DIABETICA
Apare cel mai precoce, la aproximativ 8 ani de evoluie. +linic se manifest prin: dificultti la
mers, scaderea forei musculare, &ipotrofie sau atonie muscular, diminuarea sau abolirea reflexelor
osteotendinoase, dureri de diferite intensitti la nivelul membrelor, parestezii (furnicturi, amoreli,
curentri), diminuarea sau abolirea sensibilitilor termice, tactile, dureroase, vibratorii.
' complicaie a neuropatiei diabetice este ,#',re'# 'eurp#( (debuteaz ca o flicten "
bsic cu continut clar la nivelul unui mic traumatism " rostura de pantof, cui etc., care se poate
infecta).
17
#atorita acestor complicaii este necasar o atent ingri*ire a picioarelor. Hng&iile de la picioare
nu se vor tia cu foarfecele ci se vor pili cu pile nemetalice (pe suport de carton). Ju se va umbla
descul$ se vor folosi sosete de ln, se va spla zilnic cu spun si se va !terge prin tamponare (nu
frecare) cu un prosop moale, mai ales ntre degete, baie cldut la picioare timp de 8 minute,
ncltmintea le*er (nici prea strns, nici prea larg, fr cuie, fr tocuri mari).
<ratamentul neuropatiei consta in:
" Jeuramion in cure 3 luni$
" Gitamine Bl, B3, Bl/ " cure de ., zile pe luna.
" (ilgama
<8 MACROANGIOPATIA DIABETICA (afectarea vaselor sanguine mari)
Apare dupa ., ani de #P. 1actorii de risc sunt: fumatul, stresul si sedentarismul.
+onsecinele: ateroscleroza cerebrla cu AG+ (accident vascular cerebral " -,9 de natur
trombotic), cardiopatie isc&emic cronic, infarct miocardic acut nedureros, sindroame de isc&emie
periferic (obstructia arterelor periferice, n special a membrelor inferioare).
=8 MICROANGIOPATIA DIABETICA (afectarea vaselor sanguine de calibru mic)
#etermin afectare retinian (retinopatia diabetic cu slabirea0pierderea vederii) si renala
(nefropatia diabetic cu insuficient renal cronic si necesitatea dializei).
>8 GANGRENA DIABETICA
6ste consecina asocierii mai multor factori: neuropatia diabetic, microangiopatia diabetic,
factori infectiosi. 6ste, deci, o complicaie a complicaiilor #P.
2revenirea gangrenei se face respectnd tratamentul (impiedic apariia neuropatiei si
microangiopatiei) precum si regulile de igien corespunztoare (previne infecia).
I'("er#'(# "# ,"u(e'
Entoleranta la gluten este o afectiune cronica a intestinului subtire de natura autoimuna (propriul
sistem imunitar provoaca afectiunea), ce apare la persoanele cu o anumita predispozitie genetica,
putandu"se manifesta la orice varsta. 2rocesul patogen este cauzat de intoleranta la gluten " proteina
prezenta in cereale precum grau, orz, secara si ovaz.
Ce es(e 0#"# &e"i#&
Entoleranta la gluten sau boala celiaca mai este cunoscuta si sub denumirea de enteropatie
gluten sensibila, sprue celiac sau nontropical. Aceasta este o afectiune cronica a intestinului subtire de
natura autoimuna (propriul sistem imunitar provoaca afectiunea), ce apare la persoanele cu o anumita
predispozitie genetica, putandu"se manifesta la orice varsta. 6volutia bolii este caracterizata prin
perioade de exacerbare (agravare) si acalmie (ameliorare).
2rocesul patogen este cauzat de intoleranta la gluten (proteina prezenta in cereale precum grau,
orz, secara si uneori ovaz), fractiunea proteica toxica fiind mai ales gliadina.
Atunci cand o persoana cu intoleranta la gluten consuma produse ce il contin (alimente,
suplimente nutritive sau medicamente), sistemul imunitar al gazdei se autoactiveaza si sintetizeaza
anticorpi antigliadina pe care ii secreta la nivel intestinal (sistemul imunitar ataca prin anticorpi),
determinand aparitia unei reactii inflamatorii la nivelul mucoasei. Aceasta inseamna ca protuberantele
mici, de forma unor degete, numite vili, de la suprafata intestinului subtire, cu a*utorul carora
substantele nutritive din alimente sunt absorbite in organism, vor fi distruse.
Gilii intestinali devin aplatizati si inflamati, ceea ce duce la micsorarea suprafetei de absorbtie a
intestinului subtire si afecteaza absorbtia normala a nutrientilor, in special a grasimilor, a vitaminelor
liposolubile (A, #, 6, Q), a calciului, a fierului si a folatilor, acest proces purtand numele de sindrom
de malabsorbtie.
C#u5e"e i'("er#'(ei "# ,"u(e'
Ju se cunoaste cauza exacta care determina boala celiaca, dar cercetarile medicale din ultimii
ani au identificat anumite gene care definesc o predispozitie crescuta pentru aceasta boala, a carei
incidenta este mai mare in 6uropa.
1actorii de mediu, precum si infectiile virale sau bacteriene pot declansa diferite modificari la
nivelul intestinului subtire, in cazul persoanelor predispuse genetic. Engerarea alimentelor care contin
18
gluten declanseaza apoi diferite reactii imune, ce cauzeaza leziunile intestinale caracteristice bolii.
Aceste leziuni ale intestinului subtire determina tulburari de digestie si de absorbtie (maldigestie,
malabsorbtie).
2ersoanele cu boala celiaca prezinta deseori si alte afectiuni, precum:
" dermatita &erpetiforma (mai frecventa la adulti, dar poate aparea si la copii)$
" diabet tip E (diabetul insulino"dependent)$
" tiroidita autoimuna$
" sindromul #oDn$
" sindromul @*ogren$
" deficit selectiv de anticorpi (deficit de imunoglobulina A).
Si%p(%e"e 0"ii &e"i#&e
@imptomele caracteristice bolii celiace apar secundar leziunilor intestinale cauzate de ingestia
glutenului. @imptomele difera de la un caz la altul, de la simptome usoare care trec deseori
neobservate, la simptome si complicatii severe care au un impact negativ asupra vietii de zi cu zi.
5a unele persoane, simptomele apar inca din copilarie, la altele apar la maturitate si au caracter
intermitent (apar si dispar la un anumit interval de timp). +u toate ca simptomele bolii celiace sunt
aceleasi indiferent de varsta, ele sunt mai frecvente si mai intense la copii (debut precoce al bolii).
Aceste simptome constau in:
" balonare abdominala, meteorism, disconfort abdominal " cauza a unei digestii defectuoase a
alimentelor la nivelul intestinului subtire si al colonului (intestinul gros)$
" dureri epigastrice (de stomac), de intensitate redusa$
" scaun anormal, de obicei diareic, apos, desc&is la culoare, spumos si urat mirositor$ scaunul contine o
cantitate mare de lipide (grasimi) si are un aspect lucios, stralucitor, fiind de asemenea foarte aderent$
" scadere in greutate, in ciuda unui apetit normal " cu un grad de risc mai ales in randul copiilor, care
din cauza tulburarilor de digestie si absorbtie, nu asimileaza nutrientii, de aceea nu se dezvolta
corespunzator varstei (subnutriti)$
" fatigabilitate (stare de oboseala) si slabiciune ca rezultat al slabei absorbtii de nutrienti la nivelul
intestinului, precum si al deficitului de absorbtie a fierului si folatilor, care cauzeaza anemie (in special
in randul adultilor)$
" varsaturi care apar la un anumit interval de la ingestia glutenului, mai frecvent intalnite in randul
copiilor cu boala celiaca$
" crampe musculare, dureri osoase ca urmare a deficitului de absorbtie a calciului, afte ulceroase,
eruptii dureroase pe piele, numite dermatite, cu aspect de &erpes.
C%p"i&#(ii"e 0"ii &e"i#&e
Boala celiaca poate conduce la:
" probleme datorate slabei absorbtii intestinale a calciului alimentar cu aparitia ra&itismului (la copii),
osteopeniei si osteoporozei (la adulti)$
" infertilitate feminina si amenoree (lipsa menstruatiilor)$
" pubertate intarziata$
" infectii respiratorii recurente (frecvente)$
" tulburari de memorie si concentrare$
" tulburari psi&ice, precum iritabilitatea la copii si depresia la adulti$
" anemie feripriva (deficit de fier) sau anemie macrocitara (deficit de acid folic).
<oate aceste simptome nespecifice, care pot aparea si in alte afectiuni, intarzie deseori
diagnosticul bolii celiace.
C%p"i&#(ii %#i ,r#1e #"e 0"ii &e"i#&e su'(4
" pierderea sarcinii si malformatiile congenitale ale fatului, ca de pilda problemele canalului0tubului
neural (coloana vertebrala, cu maduva si invelusurile ei, craniu si creier), sunt unele dintre riscurile
care apar, in cazul in care mamele insarcinate nu au urmat un tratament corespunzator pentru celiac&ie.
6le sunt cauzate in special de proasta asimilare a acidului folic si a altor nutrienti.
" atacurile de apoplexie sau convulsiile apar ca urmare a proastei asimilari de nutrienti (acidul folic).
@e produc depuneri de calciu, numite calcifieri, in substanta cerebrala (creier), care in timp creeaza
zone de descarcari electrice anormale provocand atacuri de apoplexie, convulsii.
19
" +ancerul de intestin subtire, cancerul cavitatii bucale sau al esofagului constituie maladii cu un risc
crescut de aparitie la cei afectati de boala celiaca.
" 5imfomul cu celule < (tumoarea maligna a tractului gastrointestinal) este o alta complicatie severa
datorata leziunilor intestinale.
Di#,'s(i&#re# 0"ii
#iagnosticul bolii celiace este deseori confundat cu cel al altor afectiuni, precum intoleranta
alimentara, sindromul decolon iritabil, boala +ro&n, colita ulceroasa, diverticulita, infectiile intestinale
din cauza simptomelor asemanatoare.
#eseori, diagnosticul bolii celiace este unul de excludere a celorlalte afectiuni cu simptome
similare, dar care nu raspund la tratament.
Estoricul medical, examenul clinic si testele de laborator stau la baza diagnosticului de boala
celiaca. #iagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subtire, interventie
realizata in timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv).
Tes(e de s#',e si i%u'",i&e
#e curand, cercetatorii au descoperit la persoanele care sufera de celiac&ie prezenta in sange a
unui numar mai mare de anticorpi decat nivelul normal. Anticorpii sunt produsul sistemului imunitar,
ca raspuns la acele substante pe care organismul le percepe ca fiind nocive.
2entru a putea diagnostica celiac&ia, medicii testeaza sangele pentru a doza anticorpii la gluten:
" Eg A t<): Emunoglobulina (Eg A) si anticorpii tisulari ai transglutaminazei (t<))$
" Eg A 6(A: Emunoglobulina A (Eg A) si anticorpii 6(A$
" Eg A A)A: Emunoglobulina A (Eg A) si anticorpii antigliadina (A)A)$
#aca testele imunologice sunt pozitive, se realizeaza biopsia intestinala pentru confirmarea
diagnosticului.
20
BIBLIOGRAFIE4
+. Borundel L(anual de medicin intern pentru cadre mediiL 6ditura (edical Bucuresti .A>A
1. Hdma L 2roceduri de nursingL 6ditura 6x ponto +onstanta, /,,>
5. <itirc L Breviar de explorri functionale si de ngri*iri speciale acordate bolnavului" pentru scolile
sanitare" 6ditura Giata (edical 7omneasc Bucuresti, .AA?
5. <itirc L<e&nici de evaluare si ngri*iri acordate de asistentii medicaliL 6ditura Giata 7omneasc
Bucuresti, .AA>.
5. <itirc L)&id de JursingL 6ditura Giata (edical 7omneasc Bucuresti, /,,.
5. <itirc L Hrgentele medico" +&irurgicaleL 6ditura (edical Bucuresti, /,,=
5. <itirc L%ngri*iri speciale acordate pacientilor de ctre asistentii medicaliL 6ditura Giata (edical
7omnesc Bucuresti /,,3.
21