ILUMUNISMUL

1. Cunoaterea este faptul sau condiia de a ti ceva cu un grad considerabil de familiaritate

ctigat prin experien, contact sau asociere cu individul sau lucrul respectiv;
3. Faptul sau condiia de a nelege adevrul, faptele sau realitatea imediat, cu mintea sau prin
intermediul simurilor; percepie, cunoatere, nelegere;
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Cunoaterea filosofic
2. Cunoaterea resprezint cunotina, informaia, nelegerea teoretic sau practic cu privire la o
anumit ramur a tiinei, artei, nvrii sau a altei zone care implic studiu, cercetare sau practic
i dobndirea abilitilor
4. Suma total a ceea ce se cunoate: ntregul corp al adevrurilor, faptelor, informaiilor,
principiilor sau altor obiecte ale cunoaterii dobndite de omenire.
Experiena
Informaia
Invtura
Cunoaterea
Cunoaterea filosofic
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Problema originii cunoaterii umane este aceea de a ti dac ea provine din experien
(empirism) sau din raiune.
Problema naturii cunoaterii ne face s distingem diverse forme ale cunoasterii, indeosebi pe
acelea ce tin de spiritul de finete (cerut in toate stiinele umane- psihologie, pedagogie si pe acelea ce
in de spiritul geometric (este cerut in tiina despre lume).
Problema importanei cunoaterii noastre este aceea de a ti dac putem ajunge la absolut i la
cunoaterea naturii intime a lucrurilor, cum crede dogmatismul (Platon), ori daca cunoaterea noastr
rmne limitat la lumea fenomenelor, fr a ne putea vreodat pronuna asupra celor trei probleme
fundamentale: natura materiei, esena sufletului omenesc (i a instabilitii sale) i existena lui
Dumnezeu (i a naturii sale).
In istoria filosofiei s-au formulat poziii foarte diverse cu privire la natura, modalitaile i scopul
cunoaterii, marcnd o adevarat revoluie in gnoseologie.
Cunoaterea filosofic
In epistemologie, filosofii admit 3 tipuri de cunoatere
Cunoaterea factual (rezult in urma unor observaii indrecte, contemplative)
Cunoaterea practic (const n a ti cum)
Cunoaterea prin contact (cunoaterea oamenilor, a locurilor i a lucrurilor)
Analizand structura cunoaterii, aproape toi filosofii au admis c ea se prezint ca o relaie ntre
dou componente ireductibile una la alta, anume subiectul si obiectul cunoaterii.
- nivelul cunoaterii observaionale, care pornete de la obiecte, fenomene, diferite procese i n
cadrul cruia sunt evideniate cu ajutorul organelor de sim nsuirile exterioare i individuale ale
obiectului
- nivelul cunoaterii empirice care are n vedere analiza i descrierea clasei de obiecte identice,
pentru prelucrarea datelor fiind folosite o serie de operaii logice
- nivelul cunoaterii teoretice care urmrete elaborarea conceptelor i stabilirea legilor teoretice i
n cadrul creia capacitatea constructiv a subiectului cunoaterii are un rol important.
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Obiect Subiect
relaie cognitiv
(cunotin i comunicare) => obiectivitate
Astfel au fost identificate i trei niveluri ale procesului cunoaterii:
valoarea cunoaterii
Idealist-obiectiv
Materialist-metafizic
Cel care centreaz filosofia pe om, pe necesitatea perfecionrii lui morale, fcnd trecerea spre
gndirea despre gndire, este Socrate.
Stroe noteaz c "teoria cunoaterii ncepe s fie vzut ca o component necesar oricrei construcii
filosofice, ea explicnd ce este i cum se realizeaz cunoaterea lumii de ctre om.

fie ca o cretere a puterii noastre asupra lumii nconjurtoare (concepie dezvoltat de Fr. Bacon).
Adevrul

Adevrul este o valoare
gnoseologic ce
caracterizeaz
cunotinele despre
realitate.


Este una din valorile
supreme ale omului care
evideniaz semnificaia
general uman a
cunoasterii


Adevrul este un caracter
al cunoaterii noastre si nu
a ceea ce exist (realul)

ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Cunoaterea a fost mereu neleas n dou moduri:

fie ca un progres realizat n interiorul nostru (concepie aparinnd lui Platon);
Cunoaterea filosofic


Certificat de
raiune
Adevrul
Atingerea adevrului constituie idealul ntregii noastre cunoateri, n funcie de care se
structureaz intreaga activitate cognitiv a omului. Conform definiei adevrului, condiia pe care o
propozie trebuie sa o indeplineasca pentru a fi adevarat, are in vedere existenta unei corespondente
ntre coninutul (sensul) acesteia i realitatea la care ea se refer

Unii filosofi au propus definiii ale adevrului care sa cuprind i un criteriu pe baz cruia
s se poat face deosebirea dintre adevr si fals.
Teoriei corespondenei definete adevrul prin acordul cunotinelor cu realitatea, cu obiectul lor.

Teoria coerenei definete adevrul prin faptul ca ea se afl n acord cu celelalte cunotine
acceptate de subiect
Teoria pragmatist definete adevrul prin prezumia ca are consecine utile, eficiente, n diferitele
zone ale aciunii umane
Teoria consensului susine ca adevrul nu are suport ontic, legile naturii si abstraciile tiinifice au
aprut ca simple convenii.

Cum se formeaza adevrul?
Senzaii Simuri
Experien
teorie
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Teoria Adevrului Dublu
INTELECT AGENT UNIVERSAL
(ACTIV)
In Evul Mediu tardiv, s-a formulat o teorie care const din: secundum fidem adevrul
dupa credint si secundum rationem adevrul dupa raiune.
Conform lui Averroes, nu exist nici un conflict ntre religie i filosofie. Exist astfel dou ci distincte
de atingere a adevrului: calea filosofiei i cea a religiei.
INTELECT ACTIV
INTELECT PASIV
FORMA CORPULUI
- Nu este identitc cu sufletul individual
- Nu au fost niciodat forme ale corpului individual
- Sunt eterne, universale i unice
INTELECT PASIV
- Este individual
SUFLETUL INDIVIDUAL
- Este efemer
activar
e
Nemurirea sufletului individual este numai un adevr de credin, nu unul absolut. Adevrul
absolut este accesibil numai Intelectului adept. Astfel doctrina conducea la anularea cunotinei
individuale i la ideea c sufletul este efemer.
INTELECTUL INDIVIDULUI
INTELECT ADEPT
- Pune in funciune
predispoziia corporal i d
astfel natere unei
receptiviti fa de inteligibil
- Sunt numeric egale cu sufletele
individuale care au reuit s intre
in comuniune cu Intelectul
Universal.
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"








Dogmatismul


Cunoaterea filosofic i teologic


Cunoasterea stiintifica








Cunoasterea filosofic
Iluminismul - premise
Cauzele formrii curentului psihologic:
ILUMINISMUL
Empirismul lui Francis Bacon
Panteismul lui Baruch Spinoza
Scepticismul lui Pierre Bayle
Raionalismul lui ReneDecartes
Descoperirle lui Isaac Newton
Teoria adevrului dublu al lui Averroes
Privilegiile feudale (monarhie)
Supremaia monarhului
Constrangerile sociale si politice
Cenzura in diferite aspecte sociale
Iluminismul numit i Epoca Luminilor sau Epoca Raiunii este o micare ideologic i cultural,
antifeudal si antidespotic, desfurat ntre sec. XVII-XIX n rile Europei, ale Americii de Nord i ale
Americii de Sud i avnd drept scop crearea unei societi raionale, prin rspndirea culturii, a
luminilor n mase
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Iluminismul caracteristici
Are caracter antidespotic i antifeudal
- instituiile feudale erau supuse unei critici severe;
- se cerea anularea privilegiilor feudale;
- se cer drepturi sociale i politice egale pentru intregul popor.

Are un spirit raionalist i materialist
- raiunea este calitatea fundamental cu care natura l-a inzestrat pe om
- toatele fenomenele vieii cunosc o interpretare materialist - lumea este o realitate
obiectiv care exist indiferent de voina omului sau chiar a Divinitii.

Are caracter anticlerical i laic
- pledeaz pentru eliberarea spiritului de prejudeci sau superstiii
- caut,ca i umanistii,s elibereze individul de sub puterea bisericii,a credinelor populare;


Propune accesul poporului la educaie i emanciparea lui prin cultur
Este doar un curent ideologic i cultural, nu un curent literar
- scrierile erau marcate de un puternic curent materialist;
- prin alegorie, satira i fabula se critica indirect fanatismul religios i orientarea politic;
- se promoveaz ideea de toleran i egalitate ntre oameni.
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Iluminismul adevar si cunoastere
Iluminismul a pretins eliberarea fiinei umane de sub tutela sa autoindus.
Raionalismul extrem i scepticismul epocii au transformat perspectiva mecanicist asupra universului
ntr-o variant revizuit radical a cretintii, numita deism
A fost reprezentat de cele mai strlucite mini ale vremii: Voltaire (1694-1778) , Jean Jacque
Rousseau (1712- 1778), Denis Diderot (1713- 1784), Charles de Secondat, baron de
Montesquieu (1689- 1755), Jean-Baptiste le Rond d'Alembert (1717- 1783).
O preocupare a filosofiei luminilor n contrast cu doctrina Bisericii Catolice, a fost cutarea i
definirea fericirii. Fericirea era conceput n spirit raionalist ca fiind imediat, un mod de a te mulumi
cu posibilul.
Evenimentul care marcheaz inceputul acestui curent este revoluia burghez din Anglia (1688).
Actul de natere al Iluminsmului poate fi considerat votarea de catre parlamentul englez a Declaratiei
Drepturilor Omului.
Sub raport ideologic acest curent se cristalizeaz in Franta in secolul al XVIII-lea fiind marcat de
apariia unei mari opere colective (17 volume si 11 volume de planse) - Enciclopedia , alctuita
sub coordonarea lui Jean Jaques Rousseau. Enciclopedia sintetizeaz toate cunotinele umane.
...
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Teoria cunoaterii se constituie ns ca disciplin filosofic de sine stttoare prin interpretarea i
evaluarea coninutului produselor i finalitii activitii de cunoatere. (Eseu asupra intelectului
omenesc din 1690 a lui J. Locke).
Iluminismul reprezentant
Voltaire sau Franois-Marie Arouet (1694-1778) a fost scriitor i filosof al Iluminismului francez.(Les
Lumires).
- Studiaz limbile clasice (latina i greaca),filosofia, literatura i retorica.
- A fost numit istoriograf i acceptat n Academia Francez.
- A practicat criticismul n fiecare form a religiei instituionale, dar i n nenelegerile politice.
- Concepia sa politic se ntemeiaz pe armonia dintre monarhii care dein puterea politic i
filozofii care dein nelepciunea.
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
- A contribuit la Enciclopedia lui Diderot si a scris articole pentru Dicionarul Filosofic.
- Operele lui resping violent ideea absolutismului i a originii divine a monarhiei.
- Deviza a lui Voltaire era lupta pentru triumful raiunii asupra superstiiei, intoleranei, obscurismului i
fanatismului religios din Europa secolului al XVIII-lea..
Montesquieu nelesese libertatea ca fiind lipsa restriciilor
n a face ce doreti n limitele legilor
impuse de monarhia constituional.
Rousseau definea libertatea ca posibilitatea de a te
conduce singur, trind sub o lege pe care tu nsui ai
adoptat-o.
Voltaire credea in teoria conservrii suveranittaii
statului nedivizat, nefiind transmis poporului, ci
rmnnd n minile monarhului.
El pled pentru un catolicism
inclusivist, tolerant, uman.
Se resemneaz n faa
aciunilor enigmatice ale
divinitii
Empirism
Credint cretin
Raiune
Apariie Evanescen
ntr-o prim faz
ncearc s se lanseze
n exerciii de teodicee
Iluminismul reprezentant
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Raiunea nsi resimte necesitatea logica a lui Dumnezeu
Se ndoiete de raionalitatea naturii i de obiectivitatea actului providenial
i pune problema sensului fiinei
Se resemneaz n faa aciunilor enigmatice ale divinitii
Deism
Lumin Fericire
Cunoaterea teologic
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Cci roada luminii st in orice buntate, in neprihnire
i in adevr, umblai deci ca nite copii ai luminii.
Efeseni 5:8
Cunoaterea catafatic - cunoaterea natural a lui Dumnezeu, ce pornete de la creaie ctre
Creatorul ei..La baza acestei cunoateri se afl raionalitatea creaiei.
Teologia cretin
Cunoatere prin revelare i relevare
Are un dat i o component dinamic
Cunoaterea apofatic - experiena direct a prezentei lui Dumnezeu, care depseste simpla Lui
cunoatere raional. Cunoaterea apofatic caut s adapteze mintea omului la realitile
dumnezeieti pentru ca omul s tind spre asemnare cu Dumnezeu prin progresul lui spiritual i
moral.

Voi suntei lumina lumii
Matei 5:14
Ferice de omul care gsete inelepciunea
i de omul care capt pricepere.
Proverbe 3:13
Lumin Fericire
Inima celor pricepui caut tiina
Proverbe 15:14
ILUMINISMUL - "Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!"
Nu condiia noastr, ci calitatea sufletului nostru ne face fericii.
Voltaire
Cunoasterea teologic
Raiunea clasic teoretizat de Descartes, Spinoza i Leibniz se epuieaz n probleme
metafizice, pe cnd raiunea la care fac apel filosofii iluminiti este n esena ei mai practic, abordeaz
realitile sociale, politice i religioase