PLANUL CURSULUI

I. Topografia clinica a abdomenului

II. Simptome functionale
Durerea abdomenului
Greata
Varsaturile
Hemotemeza si melena
Meteorismul abdominal
Disfagia
Pirozisul
Regurgitatiile
Emetatia
PLANUL CURSULUI

III. Examenul local al bolnavului
digestiv
Inspectia
Palparea
Percutia
Ascultatia
IV. Investigatiile paraclinice in bolile
digestiv
Punctia abdominala
Examenul radiologic
Examenul endoscopic
TOPOGRAFIA CLINICA A
ABDOMENULUI

Abdomenul a fost impartit conventional in 9 zone
topografice:
epigastrul
hipocondrul drept
hipocondrul stang
mezogastru (regiunea ombilizala)
flancul drept
flancul stang
hipogastru
fosa iliaca dreapta
fosa iliaca stanga
2 linii orizontale
una superioara prin falsele coaste
una inferioara prin spinele iliace antero-superioare
2 linii verticale
ce trec prin mijlocul arcadelor crurale
Fiecarei zone ii corespunde o anumita patologie
TOPOGRAFIA CLINICA A
ABDOMENULUI

DUREREA ABDOMINALA

caracteristicile durerii
arsura (ulcer duodenal si gastric)
lovitura de pumnal (in perforatia unui organ)
durere ce creste progresiv in intensitate (colica biliara)
durere alternand cu perioade de liniste (ocluzie intestinala)
localizarea (sugereaza organul afectat);
iradierea
in umarul drept (colica biliara)
hipocondrul stang si lomba stanga (pancreatita)
coloana dorsala T6-T10 (in ulcer perforat)
organele genitale (colica renala)
durata
ore (colica biliara)
saptamani (ulcer, gastrite)
timpul de aparitie (postmondial, sezonier)
factorii de ameliorare (medicatia alcalina ulcer)
simptome de acompaniament
febra
absenta tranzitului
diareea
varsaturile
SENZATIA DE GREATA

Senzatia de repulsie fata de alimente sau ca o nevoie de a
varsa resimtita in faringe
Se insoteste de:
paloare
transpiratii
hipersalivatie
senzatie de gol epigastric
tahicardie
scaderea tensiunii arteriale
Cauze
afectiuni digestive
colica (biliara, nefretica)
migrena
boli neurologice
boli renale
boli infectioase (hepatita virala)
alcoolism
sarcina
consum de medicamente
VARSATURILE

Evacuarea brusca si fortata pe gura a continutului gastro-
intestinal, precedata de greata
Act reflex cu centrul in bulbul rahidian
Cauzele varsaturilor
centrale
nu sunt precedate de greata
apar spontan
au caracter exploziv
apar in afectiuni ce evolueaza cu hipertensiune
intracraniana (meningite, tumori sau abcese cerebrale,
hemoragii cerebrale, dupa supradoze digitatica)
periferice
sunt precedate de greata
apar in:
o afectiuni digestive (gastrice, intestinale,
peritoneale)
o afectiuni hepatice
o afectiuni extradigestive (sindroame vestibulare)
o calatorii (pe mare, cu avionul)
SEMIOLOGIA VARSATURILOR

Sunt analizate urmatoarele aspecte:
cantitatea obisnuit 200-300ml, cresc mult in
stenoza pilorica
frecventa
rare (in ulcerul gastric si duodenal)
frecvente (in stenoza pilorica)
incoercibile (???, uremie, pancreatita acuta, toxiinfectii alimentare)
orarul
matinale (alcoolism, sarcina, tumori cerebrale)
postprondial precoce (gastrite acute)
postprondial tardiv (ulcer duodenal)
la 12-14 ore dupa ingestia alimentelor (stenoza pilorica)
mirosul
ranced (stenoza pilorica, staza gastrica)
fecaloid (ocluzie intestinala, fistula gastro-colica)
cu miros de acetona (diabet decompensat)
continutul
apos (gastrita, sarcina)
alimentar (stenoza pilorica, ulcer)
biliar (afectiuni ale colecistului)
fecaloid (ocluzie)
sangbivalent (hematemeza)

HEMATEMEZA SI MELENA

HEMATEMEZA
Reprezinta eliminarea prin varsatura de sange proaspat sau
digerat provenit din tubul digestiv (esofag, stomac, duoden)
MELENA eliminare de sange negru, lucios, ca pacura
prin scaun
Cauzele hematemezei
boli ale esofagului
o varice esofagiene rupte
o cancer esofagian
o ulcer esofagian
o sindrom Mallory-Weiss
boli ale stomacului si duodenului
o ulcer gastric si duodenal
o cancerul gastric
o gastrite hemoragice difuze
o iritatii medicamentoase (aspirina, corticoizi)
boli generale
o purpura Henoch-Schnlein
o insuficienta renala cronica
o supradojaz in tratamentul cu anticoagulante
o telangiectazia hemoragica ereditara (boala Rendu-Osler)
HEMATEMEZA SI MELENA

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HEMATEMEZEI cu:
Hemoftizia
apare dupa un efort de tuse
culoarea rosie-aerata
existenta unor afectiuni pulmonare
Sange inghitit dupa un epistaxis sau dupa
sangerarea in timpul unei amigdalectomii

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL MELENEI cu:
scaun inchis la bolnavii care consuma:
preparate din fier
antiacide pe baza de bismut subnitric
carbune medicinal
consumatorii de fructe de padure (afine)
METEORISMUL ABDOMINAL

Cresterea volumului de gaz la nivelul tubului digestiv
Fiziologic exista o cantitate de aer in tractul gastro-
intestinal rezultata din procese de fermentatie si putrefactie
la nivelul colonului
la nivel gastric
Clasificarea meteorismului abdominal:
dupa sediu
localizat
generalizat
dupa intensitate
usor
moderat
intens
dupa orar
postmondial
permanent
DUREREA ESOFAGIANA
Durerea esofagiana se poate prezenta in 3
forme:
odinofagie durere la deglutitie
apare in procese inflamatorii locale
tulburari neuro-musculare
pirozis arsuri retrosternale accentuate la
ingestia de alcool si lichide fierbinti
Apare in esofagita de reflux, ulcerul duodenal,
hernia hiatala, alte esofagite
METEORISMUL ABDOMINAL

ETIOPTOGENIE
ingestie exagerata de aer
tahifagie
hernie hiatala
exces de productie de gaze
colite de fermentatie
colite de putrefactie
dispepsii post antibioterapic
insuficienta rezorbtie si eliminare a gazelor
enterite
ocluzie intestinala
infarct mezenteric
ciroza hepatica
DIAGNOSTICUL
inspectia cresterea de volum a abdomenului
palpare abdomen incordat
percuti timpanism
auscultatie zgomote hidro-aerice
SETEA

Se poate prezenta sub urmatoarele aspecte
polidipsia (nevoia exagerata de a bea lichide):
stenoza pilorica
diareea din enteropatii acute
diabet zaharat
diabet insipid
potomania (nevoia de a bea lichide chiar in
absenta setei)
stari nevrotice
leziuni hipotalamice
oligodipsia (nevoie scazuta de a bea lichide)
hiperhidratare extracelulara
leziuni hipotalamice
dipsofobia (repulsia fata de apa)
turbare
APETITUL

Tulburari patologice:
Anorexia, inapetenta (lipsa poftei de mancare)
totala (pentru toate alimentele)
selectiva (pentru unele alimente, carnea pentru cancerul gastric)
cauze:
cancer
sindrom de malabsorbtie
gastrite
afectiuni extradigestive:
o psihoze
o insuficienta renala
o neoplazii diverse
o anemii
Hiperorexia (exagerarea foamei)
ulcer duodenal
parazitoze intestinale
hipertiroidie
diabet
Bulimia (revenirea senzatiei de foame imediat dupa mancare) in
psihonevroze
EXAMENUL LOCAL AL BOLNAVULUI
DIGESTIV

INSPECTIA ABDOMENULUI
Aspectul normal
globular la nou nascut
plat la copii
convex la adult
la multipare: flasc, cu vergeturi
Modificari patologice
modificarile tegumentelor abdomenului
vergeturi
icter
eruptii (zona zoster, alergii alimentare)
manifestari hemoragice (echimoze, petesii)
circulatie venoasa colaterala
cicatrici postoperatorii
pete echimotice in jurul ombilicului (semnul Cullen in
pancreatita acuta)
INSPECTIA ABDOMENULUI

MODIFICARI PATOLOGICE
modificari ale peretelui abdominal
formatiuni modulare
bipoame
metastaze cutanate
hernii si eventratii
modificari ale ombilicului (hernii)
hernii ale liniei mediane
modificari de volum ale abdomenului
marirea globala
meteorism
obezitate
ciroza (abdomen de batracian)
marirea partiala
hernii
eventratii
tumori
marirea unui visce (ficat, splina)
escavarea (retractia) abdomenului
stenoza pilorica
inanitie
INSPECTIA ABDOMENULUI
participarea abdomenului la miscarile respiratorii
imobilitate respiratorie (peritonite) generalizata
limitarea localizata a miscarilor respiratorii (colecistita,
apendicita)
EXAMENUL ABDOMENULUI

PALPAREA tehnica:
palparea superficiala (mono sau bimanuala):
pornind din fosa iliaca stanga in sens antiorar
fiziologic: peretele este suplu, elastic, nedureros
patologic:
puncte abdominale dureroase:
o xifoidian afectiunile cardiei
o epigastric ulcer gastric
o cistic colecitita
o duodenal ulcer duodenal
o apendicular 3 variante
Mac Burney (A1)
Morris (A2)
Lanz (A3)
o uterin (deasupra simfizei pubiene)
EXAMENUL ABDOMENULUI

apararea musculara rigiditate redusa a peretelui
abdominal care cedeaza la palpare insistenta
contractura peretelui abdominal
o generalizata (abdomen de lemn)
o peritonita localizata (colecistita acuta, apendicita
acuta)
EXAMENUL ABDOMENULUI

Palparea profunda evidentiaza:
tumori intraabdominale:
sediul
marimea
forma
conturul
suprafata
consistenta
sensibilitatea dureroasa etc
rezistenta pastoasa peritonita tuberculoasa
clopotajul gastric (zgomot hidro-aeric determinat de lovirea
succesiva a epigastrului cu pulpa degetelor in stenoza pilorica)
sensibilitatea prin destindere (recul):
o presiune profunda de abdomen dupa care se retrage brusc
mana (durere vie iritatie peritoneala)
examinarea punctelor herniare
inghinal
ombilical
EXAMENUL ABDOMENULUI

PERCUTIA:
Normal = sunet sonor timpanic
Patologie:
hipersonoritate:
dilatare gastrica acuta
pneumoperitoneu
ocluzie intestinala
matitate
ascita (matitate deplasabila ??? cu concavitatea in sus)
tumora \
chist ovarian -- (matitate cu concavitatea in jos)
sarcina /
prezenta lichidului in cavitatea peritoneala
(semnul valului)
EXAMENUL ABDOMENULUI

Auscultatia
fiziologic: zgomote hidro-aerice
intermitente
patologic:
zgomote hidro-aerice de intensitate mare
(ocluzia intestinala)
absenta zgomotelor hidro-aerice (abdomen
tacut in peritonita, ??? paralitic)
sufluri sistolice paraombilizale (stenoza de
artera renala), abdominale
frecatura splenica (perisplenite)
INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE

PUNCTIA ABDOMINALA
Tehnica
Scop
diagnostic (exploratorie)
terapeutic (evacuatorie)
Indicatii (toate cazurile de ascita)
Incidente
inteparea unei vene tegumentare
inteparea intestinului
infectarea peretelui abdominal
infectarea ascitei
fistulizarea traiectului
soc, sincopa
INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE

EXAMENUL RADIOLOGIC (RADIOSCOPIE
RADIOGRAFIE)
examenul radiologic al esofagului
examenul radiologic al stomacului si
duodenului
examenul radiologic al intestinului subtire
examenul radiologic al colonului
INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE

EXAMENUL ECHOGRAFIC:
echografia ficatului
echografia colecistului
echografia pancreasului
echografia splinei
echografia rinichilor
studiul echografic al adenopatiilor
intraabdominale
examenul Doppler al vaselor abdominale
vena porta si ramurile sale
vena cava inferioara
circulatia colaterala profunda
INVESTIGATIILE PARACLINICE IN
BOLILE DIGESTIVE

EXAMENUL ENDOSCOPIC
Endoscopia digestiva superioara
esofag
stomac
duoden
Colonoscopia totala
Rectosigmoidoscopia

NOTA: Are marele avantaj ca pe langa faptul ca
vizualizeaza in timp real segmentele studiate
efectueaza si biopsia zonelor patologice urmata
de examen histopatologic.