Sunteți pe pagina 1din 50

CUPRINS

BAZE DE DATE. FUNDAMENTE................................................................................ 3


BAZE DE DATE RELATIONALE. COMPONENTE.................................................. 13
MICROSOFT ACCESS................................................................................................. 23
Limbajul SQL................................................................................................................. 30
CONCEPTE ALE BAZELOR DE DATE RELATIONALE ........................................ 35
SECURITATEA BAZELOR DE DATE ....................................................................... 42
CONCEPTE OBIECTUALE ......................................................................................... 48






















BAZE DE DATE. FUNDAMENTE


1. Unele dintre proprietile bazei de date sunt:
a. Nivele de abstracie referentiate ale bazei de date;
b. Elementele de date sunt stocate exact n modul n care sunt prezentate
utilizatorului bazei de date;
c. Ofer mai puin independen logic a datelor dect sistemele de
fiiere pe care le-a nlocuit;
d. Mecanisme care ofer independena datelor att logic ct i fizic;
e. Bazele de date nu sunt sisteme de gestiune a bazelor de date.

2. Unele dintre proprietile bazei de date sunt:
a. Nivele de abstracie referentiate ale bazei de date;
b. Elementele de date sunt stocate exact n modul n care sunt prezentate
utilizatorului bazei de date;
c. Ofer mai puin independen logic a datelor dect sistemele de
fiiere pe care le-a nlocuit;
d. Mecanisme care ofer dependenta datelor att logic ct i fizic;
e. Bazele de date sunt ntotdeauna administrate prin intermediul unui
sistem de gestiune a bazelor de date.

3. Query-urile create de utilizator sunt importante pentru c:
a. Programele de aplicaii nu se refer la ele;
b. Sunt entitati prin care utilizatorii caut n baza de date diverse
informatii;
c. Ele asigur independena fizic a datelor;
d. Ele nu pot fi adaptate la necesitile utilizatorului bazei de date;
e. Actualizrile datelor sunt prezentate cu ntrziere.

4. Query-urile create de utilizator sunt importante pentru c:
a. Programele de aplicaii se refer la ele;
b. Utilizatorii care caut n baza de date nu se refer niciodata la ele;
c. Ele asigur independena fizic a datelor;
d. Ele nu pot fi adaptate la necesitile utilizatorului bazei de date;
e. Actualizrile datelor sunt prezentate cu ntrziere;

5. Query-urile create de utilizator sunt importante pentru c:
a. Programele de aplicaii nu se refer la ele;
b. Utilizatorii care caut n baza de date nu le pot folosi;
c. Ele asigur independena fizic a datelor;
d. Ele pot fi adaptate la necesitile utilizatorului bazei de date;
e. Actualizrile datelor sunt prezentate cu ntrziere;

6. Nivelul fizic al modelului ANSI/SPARC:
a. Ofer independen fizic a datelor;
b. Conine fiierele fizice care formeaza baza de date;
c. Conine fiiere care sunt citite i scrise de ctre SGBD independent
de sistemul de operare al computerului;
d. Este n mod normal vizibil pentru utilizatorul bazei de date;
e. Furnizeaz date pentru nivelul fizic al bazei de date.

7. Nivelul fizic al modelului ANSI/SPARC:
a. Ofer independen fizic a datelor;
b. Conine fiierele logice care conin baza de date;
c. Conine fiiere care sunt citite i scrise de ctre SGBD independent
de sistemul de operare al computerului;
d. Este n mod normal invizibil pentru utilizatorul bazei de date;
e. Furnizeaz date pentru nivelul fizic al bazei de date.

8. Nivelul fizic al modelului ANSI/SPARC:
a. Ofer independen fizic a datelor;
b. Conine fiierele logice care conin baza de date;
c. Conine fiiere care sunt citite i scrise de ctre SGBD independent
de sistemul de operare al computerului;
d. Este n mod normal vizibil pentru utilizatorul bazei de date;
e. Furnizeaz date pentru nivelul logic al bazei de date.

9. Nivelul logic al modelului ANSI/SPARC:
a. Conine obiecte ale bazei de date care sunt asamblate de ctre SGBD
din datele din nivelul fizic;
b. Ofer independen logic a datelor;
c. Nu conine schema bazei de date;
d. Este adresat de ctre nivelul intern;
e. Se afl ntre nivelele logic i conceptual;

10. Nivelul logic al modelului ANSI/SPARC:
a. Conine obiecte private ale bazei de date care nu sunt asamblate de
ctre SGBD din datele din nivelul fizic;
b. Ofer independen logic a datelor;
c. Conine schema bazei de date;
d. Este adresat de ctre nivelul intern;
e. Se afl ntre nivelele logic i utilizator.

11. Nivelul logic al modelului ANSI/SPARC:
a. Nu conine obiecte ale bazei de date care sunt asamblate de ctre
SGBD din datele din nivelul fizic;
b. Ofer independen logic a datelor;
c. Conine schema referita de utilizator a bazei de date;
d. Este adresat de ctre nivelul extern;
e. Se afl ntre nivelele utilizator i logic.

12. Nivelul logic al modelului ANSI/SPARC:
a. Nu conine obiecte ale bazei de date care sunt asamblate de ctre
SGBD din datele din nivelul fizic;
b. Ofer independen logic a datelor;
c. Conine schema bazata a fisierelor bazei de date;
d. Este adresat de ctre nivelul utilizatorului intern al bazei de date;
e. Se afl ntre nivelele fizic i extern.

13. Nivelul extern al modelului ANSI/SPARC:
a. Conine subschema bazei de date;
b. Se afl ntre nivelele fizic i logic;
c. Este adresat indirect de ctre utilizatorii bazei de date;
d. Conine toate vederile utilizator pentru baza de date;
e. Ofer dependen fizic a datelor fata de suportul de memorare.

14. Nivelul extern al modelului ANSI/SPARC:
a. Conine infoschema bazei de date;
b. Se afl ntre nivelele fizic i logic;
c. Este adresat direct de ctre utilizatorii bazei de date;
d. Conine toate vederile utilizator pentru baza de date;
e. Ofer dependen fizic a datelor.

15. Nivelul extern al modelului ANSI/SPARC:
a. Conine infoschema bazei de date;
b. Se afl ntre nivelele fizic i logic;
c. Este adresat indirect de ctre utilizatorii bazei de date;
d. Conine toate vederile utilizator pentru baza de date;
e. Ofer independen fizic a datelor.

16. Independena fizic a datelor:
a. Este ceva ce o baz de date fie are, fie nu are
b. Este o proprietate pe care toate sistemele o au ntr-o anumit msur
c. Permite efectuarea de modificri eseniale n nivelul fizic al
modelului ANSI/SPARC
d. Este obinut prin separarea nivelelor fizic i logistic ale modelului
ANSI/SPARC
e. Este obinut prin separarea nivelelor logic i extern ale modelului
ANSI/SPARC

17. Independena logic a datelor:
a. Este o proprietate pe care toate sistemele de computere o au ntr-o
anumit msur
b. Este obinut prin separarea nivelelor fizic i logic ale modelului
ANSI/SPARC
c. Este obinut prin legarea nivelelor logic i extern ale modelului
ANSI/SPARC
d. Permite tergerea nerestricionat a datelor din fiierele fizice ale bazei
de date fr s afecteze utilizatorii i procesele curente din baza de date
e. Permite adugarea nerestricionat a unor obiecte n fiierele fizice ale
bazei de date fr s afecteze utilizatorii i procesele curente din baza de
date

18. Independena logic a datelor:
a. Este o proprietate pe care toate sistemele de computere o au ntr-o
anumit msur
b. Este obinut prin separarea nivelelor fizic i logic ale modelului
ANSI/SPARC
c. Este obinut prin separarea nivelelor logic i extern ale modelului
ANSI/SPARC
d. Permite tergerea nerestricionat a datelor din fiierele fizice ale bazei
de date fr s afecteze utilizatorii i procesele curente din baza de date
e. Permite adugarea cu restrictii a unor obiecte n fiierele fizice ale bazei
de date fr s afecteze utilizatorii i procesele curente din baza de date

19. Fiiere sistem simple:
a. Nu sunt cu adevrat baze de date n sine, chiar dac unii comerciani le
numesc astfel
b. Nu pot fi folosite pentru a memora obiectele dintr-o baz de date
c. Ofer independen logic de date atunci cnd sunt folosite direct de
ctre programe de aplicaii
d. Fisierele nu pot fi legate unul de celalat
e. Nu se cunoaste continutul lor

20. Fiiere sistem simple:
a. Contin informatii nesemnificative intr-o baza de date
b. Pot fi folosite pentru a memora obiectele dintr-o baz de date
c. Ofer independen logic de date atunci cnd sunt folosite direct de
ctre programe de aplicaii
d. Fisierele nu pot fi legate unul de celalat
e. Nu se cunoaste continutul lor

21. Fiiere sistem simple:
a. Contin informatii nesemnificative intr-o baza de date
b. Nu pot memora obiectele dintr-o baz de date
c. Nu ofer independen logic de date atunci cnd sunt folosite direct de
ctre programe de aplicaii
d. Fisierele nu pot fi legate unul de celalat
e. Nu se cunoaste continutul lor

22. Fiiere sistem simple:
a. Contin informatii nesemnificative intr-o baza de date
b. Nu pot memora obiectele dintr-o baz de date
c. Ofer independen fizica a datelor atunci cnd sunt folosite direct de
ctre programe de aplicaii
d. Cer utilizatorului sau programului de aplicaie s lege un fiier de altul
e. Nu se cunoaste continutul lor

23. Modelul ierarhic al bazei de date:
a. A fost dezvoltat pentru prima oar de ctre Peter Chen
b. Stocheaz la un loc n baza de date datele i metodele
c. Conecteaz datele ntr-o structur ierarhic folosind pointeri de adrese
fizice
d. n forma sa pur, permite mai multi printi pentru orice nregistrare dat
e. Permite procesarea unor seturi de nregistrri din baza de date

24. Modelul ierarhic al bazei de date:
a. A fost dezvoltat pentru prima oar de ctre Peter Chen
b. Stocheaz la un loc n baza de date datele i metodele
c. Conecteaz datele ntr-o structur ierarhic folosind legaturi intrinseci
d. n forma sa pur, permite doar un singur printe pentru orice nregistrare
dat
e. Permite procesarea unor seturi de nregistrri din baza de date

25. Modelul tip reea
a. A fost propus pentru prima oar de ctre dr. E.F. Codd
b. Conecteaz nregistrrile din baza de date folosind legaturi intre
utilizatori
c. Permite procesarea unor seturi de nregistrri din baza de date
d. Permite prini multipli pentru orice nregistrare dat
e. Este cunoscut pentru simplitatea utilizrii sale

26. Modelul tip reea
a. A fost propus pentru prima oar de ctre Rubens Barichello
b. Conecteaz nregistrrile din baza de date folosind pointeri de adrese
fizice
c. Permite procesarea unor seturi de nregistrri din baza de date
d. Permite un singur pentru orice nregistrare dat
e. Este cunoscut pentru simplitatea utilizrii sale

27. Modelul relaional:
a. A fost propus pentru prima oar de ctre dr. E.F. Codd
b. Folosete pointeri fizici pentru a conecta nregistrrile din baza de date
c. Nu ofer o flexibilitate superioar pentru cereri ad hoc
d. Este dificil de neles i de folosit
e. Prezint datele sub form de fisiere unidimensionale

28. Modelul relaional:
a. A fost propus pentru prima oar de ctre dr. Michael Schumi
b. Nu folosete pointeri fizici pentru a conecta nregistrrile din baza de
date
c. Ofer o flexibilitate foarte slaba pentru cereri ad hoc
d. Este dificil de neles i de folosit
e. Prezint datele sub form de fisiere unicat

29. Modelul relaional:
a. A fost propus pentru prima oar de ctre dr. Gates
b. Folosete pointeri formali pentru a conecta nregistrrile din baza de date
c. Ofer o flexibilitate superioar pentru cereri ad hoc
d. Este dificil de neles i de folosit
e. Prezint datele sub form de tabele unidimensionale de mici dimensiuni

30. Modelul relaional:
a. A fost propus pentru prima oar de ctre dr. E.F. IBM
b. Folosete pointeri fizici pentru a conecta nregistrrile din baza de date
c. Ofer o proasta flexibilitate pentru cereri ad hoc
d. Este dificil de neles i de folosit
e. Prezint datele sub form de tabele bidimensionale

31. Modelul orientat-obiect:
a. Stocheaz datele ca variabile mpreun cu modulele logice de aplicaii
numite metode
b. Ofer apelarea ad-hoc, n format liber, a variabilelor
c. A fost inventat pentru prima oar n anii '80.
d. Ofer un mediu mai prost pentru tipuri complexe de date dect modelul
relaional
e. Restricioneaz accesul la variabile prin derivare

32. Modelul orientat-obiect:
a. Stocheaz datele ca variabile mpreun cu modulele fizice de aplicaii
numite metode
b. Ofer apelarea ad-hoc, n format liber, a variabilelor
c. A fost inventat pentru prima oar n anii '80.
d. Ofer un mediu mai bun pentru tipuri complexe de date dect modelul
relaional
e. Restricioneaz accesul la variabile prin integrare

33. Modelul orientat-obiect:
a. Stocheaz datele ca si constante mpreun cu modulele logice de aplicaii
numite metode
b. Ofer apelarea ad-hoc, n format liber, a variabilelor
c. A fost inventat pentru prima oar n anii '80.
d. Ofer un mediu mai bun pentru tipuri singulare de date dect modelul
relaional
e. Restricioneaz accesul la variabile prin ncapsulare

34. Modelul relaional-obiect:
a. A fost propus pentru prima oar de ctre Charles Bachman
b. Combin concepte din modelele relaional i orientat-obiect n ncercarea
de a obine ce e mai bun la fiecare
c. Nu este implementat de produsele SGBD cu cel mai mare succes
comercial
d. Depete restriciile impuse chestionrilor ad hoc existente n modelul
relaional
e. Nu depete restriciile impuse chestionrilor ad hoc existente n
modelul orientat-obiect

35. Conform susintorilor modelului relaional, problemele legate de
modelul CODASYL sunt urmtoarele:
a. Este prea matematic.
b. Este prea complicat.
c. Nu cuprinde standarde general acceptate.
d. Cutrile orientate pe seturi sunt prea banale
e. Nu se poate realiza o implementare eficient

36. Conform susintorilor modelului de reea, problemele legate de
modelul relaional sunt urmtoarele:
a. Procesarea cte unei nregistrri odat nu se poate face prea uor.
b. Este prea complicat.
c. Nu are un suport matematic formal
d. Nu se poate realiza o implementare utilizator retea
e. Cuprinde prea multe standarde general acceptate.

37. Conform susintorilor modelului de reea, problemele legate de
modelul relaional sunt urmtoarele:
a. Procesarea mai multor nregistrri odat nu se poate face prea uor.
b. Este prea complicat;
c. Nu are un suport matematic formal;
d. Nu se poate realiza o implementare eficient;
a. e.Cuprinde standarde general acceptate.

38. Conform susintorilor modelului de reea, problemele legate de
modelul relaional sunt urmtoarele :
a. Procesarea unor interogari nu se poate face prea uor;
b. Este prea complicat;
c. Nu are un suport matematic formal;
d. Realizeaza implementari neeficiente;
e. Nu cuprinde standarde general acceptate.

39. Principalele motive pentru care modelul relaional a devenit att de
popular sunt:
a. Computerele au devenit mai ieftine, astfel nct flexibilitatea a
devenit mai important dect eficiena;
b. Au aprut limbaje interogare complicate precum My-SQL;
c. Modelul de reea nu a avut succes pe pia;
d. Au fost dezvoltate produse complexe cu olegatura intrinseca cu baza
de date obiectuala;
e. A fost inventat calculul relaional.

40. Principalele motive pentru care modelul relaional a devenit att de
popular sunt:
a. Computerele au devenit mai complexe, astfel nct flexibilitatea a
devenit nesemnificativa;
b. Au aprut limbaje interogare simple precum SQL;
c. Modelul de reea nu a avut succes pe pia;
d. Au fost dezvoltate produse complexe cu olegatura intrinseca cu baza
de date obiectuala;
e. A fost inventat calculul relaional.

41. Evenimentele istorice importante n dezvoltarea bazelor de date sunt:
a. GUAM a fost prima baz de date disponibil pe pia;
b. IDS de la General Electric a fost prima baz de date de tip reea
cunoscut;
c. Dr. E.F. Coddated a publicat faimoasa sa lucrare tiinific n anul
1970;
d. Primele baze de date relaionale au fost realizate de Microsoft;
e. Aproape toate bazele de date relaionale disponibile pe pia sunt
descendente fie din System RELAT fie din POSTGRESQL.

42. Evenimentele istorice importante n dezvoltarea bazelor de date sunt:
a. GUAM a fost prima baz de date disponibil pe pia;
b. IDMBS de la General Electric a fost prima baz de date de tip reea
cunoscut;
c. Dr. E.F. Codd a publicat faimoasa sa lucrare tiinific n anul 1970;
d. Primele baze de date relaionale au fost realizate de Microsoft;
e. Aproape toate bazele de date relaionale disponibile pe pia sunt
descendente fie din System RELAT fie din POSTGRESQL.

43. Evenimentele istorice importante n dezvoltarea bazelor de date sunt:
a. GUAM a fost prima baz de date disponibil pe pia;
b. IDMBS de la General Electric a fost prima baz de date de tip reea
cunoscut;
c. Dr. E.F. Coddasyl a publicat faimoasa sa lucrare tiinific n anul
1970;
d. Primele baze de date relaionale au fost realizate de IBM i UC
Berkeley;
e. Aproape toate bazele de date relaionale disponibile pe pia sunt
descendente din bazele de date obiectuale.

44. Bazele de date relaionale disponibile n prezent includ:
a. Oracle;
b. Microsoft VISUALSQL Server;
c. System R;
d. IDS;
e. CACHE.

45. Bazele de date relaionale disponibile n prezent includ:
a. OracleDelfi;
b. Microsoft SQL Server;
c. System R;
d. IDS;
e. Sybasat.

46. Bazele de date relaionale disponibile n prezent includ:
a. OracleDevelopeDelphi;
b. Microsoft My=SQL Server;
c. System R;
d. IDS;
e. Sybase.

47. Exemple de modificri fizice care pot fi fcute ntr-un sistem care are
un grad ridicat de independen fizic a datelor sunt:
a. Mutarea unui fiier de pe un disc pe altul;
b. Adugarea de noi vederi;
c. Adugarea de noi coloane in fiiere de date;
d. Divizarea sau combinarea unor obiecte din baza de date;
e. Reactivarea unui fiier de date.

48. Exemple de modificri fizice care pot fi fcute ntr-un sistem care are
un grad ridicat de independen fizic a datelor sunt:
a. Partitionarea unui fiier de pe un disc pe altul;
b. Adugarea de noi vederi;
c. Adugarea de noi fiiere de date;
d. Divizarea sau combinarea unor obiecte din baza de date;
e. Redefinirea unui fiier de date.

49. Exemple de modificri fizice care pot fi fcute ntr-un sistem care are
un grad ridicat de independen fizic a datelor sunt:
a. Partitionarea unui fiier de pe un disc pe altul;
b. Adugarea de noi vederi ;
c. Adugarea de noi date in fiierele de date;
d. Divizarea sau combinarea unor obiecte din baza de date;
e. Redenumirea unui fiier de date.

50. Exemple de modificri logice ce pot fi fcute ntr-un sistem care are un
grad ridicat de independen logic a datelor sunt:
Mutarea unui obiect al bazei de date dintr-un fiier fizic n altul;
tergerea obiectelor bazei de date;
Adugarea de noi obiecte n baza de date;
Adugarea de elemente la constantele existente n baza de date;
tergerea de elemente din obiecteleexistente n baza de date.






BAZE DE DATE RELATIONALE. COMPONENTE

1. Exemple de entiti sunt
a. Un client
b. O list alfabetic de produse
c. Numarul de comand a unui client
d. Fia de salarizare a unui angajat
e. Numele unui client

2. Exemple de entiti sunt
a. Varsta unui client
b. O list alfabetic de produse
c. O comand a unui client
d. Fia de salarizare a unui angajat
e. Numele unui client

3. Exemple de atribute sunt
a. Un angajat
b. Numele unui angajat
c. Fia de salarizare a unui angajat
d. Numarul de angajai
e. Data de natere a unui angajat

4. Exemple de atribute sunt
a. Un angajat
b. Varsta unui angajat
c. Fia de salarizare a unui angajat
d. O list alfabetic de angajai
e. Data de natere a unui angajat

5. O legatura intre doua entitati de tipul unul la mai multe este notat prin:
a. Un marcaj vertical n apropiere de sfritul liniei i o "lab de gsc" la
sfritul liniei
b. Cifra 1 n apropiere de inceputul liniei i semnul infinit, la sfritul
liniei
c. Dou marcaje verticale n apropiere de sfritul liniei
d. Un cerc i un marcaj vertical n apropiere de sfritul liniei
e. Simbolul matematic pentru infinit deasupra sfritului liniei

6. Tipurile de relaii valabile ntr-o baz de date relaional sunt
a. Unul-la- mai multe
b. Niciunul-la-nimic
c. Multe-la-multe
d. Unul-la-unicul
e. Unul-la multe-la unul

7. Tipurile de relaii valabile ntr-o baz de date relaional sunt
a. Unul-la-multe atribute
b. Niciunul-la-multe
c. Multe-la-multe
d. Unul-la-unu
e. Unul-la multe-la unul

7. Tipurile de relaii valabile ntr-o baz de date relaional sunt
a. Unul-la-multe atribute
b. Niciunul-la-multe
c. Mai multe-la-mai multe
d. Una-la-alta
e. Unul-la multe-la unul

8. Dac un produs poate fi fabricat n mai multe companii, iar o companie
poate fabrica mai multe produse, acesta este un exemplu pentru care tip de
relaie?
a. Unul-la-unu
b. Unul-la-multe
c. Multe-la-unul
d. Mai multe-la-mai multe
e. Recursiv

9. Care dintre urmtoarele sunt exemple de relaii recursive?
a. O unitate organizaional compus din alte uniti organizaionale
b. O unitate organizaional compus din departamente
c. Un angajat care conduce masina
d. Un angajat care conduce un departament
e. Un angajat care are muli dependeni

10. Care dintre urmtoarele sunt exemple de relaii recursive?
a. O unitate organizaional compus din ateliere
b. O unitate organizaional compus din departamente
c. Un angajat care conduce ali angajai
d. Un angajat care conduce un departament
e. Un angajat care are muli dependeni

11. Exemple pentru o regul de lucru sunt:
a. O constrngere referenial trebuie s se refere la cheia primar a
tabelului-printe.
b. Un angajat trebuie s aib vrsta de cel puin 18 ani.
c. Un query care elimin coloane pe care un angajat nu trebuie s le vad.
d. Angajaii onoreaza comenzile.
e. Fiecare comand are un numar.

12. Exemple pentru o regul de lucru sunt:
a. O constrngere referenial trebuie s se refere la cheia primar a
tabelului-printe.
b. Un angajat are o varsta.
c. Un query care elimin coloane pe care un angajat nu trebuie s le vad.
d. Angajaii de sub nivelul de salarizare 6 nu au voie s modifice comenzile.
e. Fiecare comand are un numar.

13. Exemple pentru o regul de lucru sunt:
a. O constrngere referenial trebuie s se refere la cheia primar a
tabelului-printe.
b. Un angajat trebuie s aiba o vrsta.
c. Un query care elimin coloane pe care un angajat nu trebuie s le vad.
d. Angajaii muncesc.
e. Fiecare comand poate aparine doar de un singur client, dar fiecare
client poate s aib mai multe comenzi

14. Un tabel relaional:
a. Este compus din rnduri i coloane.
b. Trebuie s aib asignat un tip de date.
c. Trebuie s aib asignate un nume multiple.
d. Apare n proiectarea bazei de date conceptuale.
e. Nu stocheaza date n modelul relaional.

15. Un tabel relaional:
a. Este compus numai din rnduri fara coloane
b. Trebuie s aib asignat un tip de date
c. Trebuie s aib asignat un nume unic
d. Apare n proiectarea bazei de date conceptuale
e. Este unitatea primar de cautare n modelul relaional

16. Un tabel relaional:
a. Este compus din coloane
b. Trebuie s aib asignat un tip de date
c. Trebuie s aib asignat un nume multiplu
d. Apare n proiectarea bazei de date conceptuale
e. Este unitatea primar de stocare n modelul relaional

17. O coloan dintr-un tabel relaional:
a. Trebuie s aib asignat un tip de date
b. Trebuie s nu aib asignat un nume unic n cadrul tabelului
c. Este derivat dintr-o entitate din proiectul conceptual
d. Poate fi compus din alte coloane
e. Este cea mai mare unitate de stocare cu nume dintr-o baz de date
relaional

18. O coloan dintr-un tabel relaional:
a. Trebuie s nu aib asignat un tip de date
b. Trebuie s aib asignat un nume unic n cadrul tabelului
c. Este derivat dintr-o entitate din proiectul conceptual
d. Poate fi compus din alte coloane
e. Este cea mai diferita unitate de stocare cu nume dintr-o baz de date
relaional

19. O coloan dintr-un tabel relaional:
a. Nu are asignat un tip de date
b. Nu are asignat un nume unic n cadrul tabelului
c. Este derivat dintr-o entitate din proiectul conceptual
d. Poate fi compus din alte coloane
e. Este cea mai mic unitate de stocare cu nume dintr-o baz de date
relaional

20. Un tip de date:
a. Restricioneaz datele care pot fi stocate
b. Asist SGBD n stocarea eficient a datelor
c. Ofer un set de comportamente eronate pentru o coloan care ajut
utilizatorul bazei de date
d. Poate fi selectat in diverse moduri
e. Nu restricioneaz caracterele permise ntr-o coloan a bazei de date

21. Un tip de date:
a. Restricioneaz datele care pot fi stocate
b. Nu stocheaza efficient datele.
c. Ofer un set de comportamente unice care se refera la erori.
d. Poate fi selectat intodeauna
e. Restricioneaz caracterele permise ntr-o coloan a bazei de date

22. Cheia primar:
a. Poate fi formata din una sau mai multe coloane ntr-un singur tabel
b. Impune constrngeri de integritate refereniale
c. Trebuie definit pentru fiecare tabel al unei baze de date
d. Este implementat de regul folosind tuple
e. Nu garanteaz faptul ca o coloana sau mai multe sunt corecte.

23. Cheia primar:
a. Poate fi formata din mai multe constrangeri referentiale.
b. Impune constrngeri de integritate refereniale
c. Trebuie definit pentru fiecare tabel al unei baze de date
d. Este implementat de regul folosind tuple
e. Garanteaz faptul ca in doua linii din tabela nu pot exista date identice.

24. O constrngere referenial:
a. Trebuie s aib coloane de chei primare i de chei strine cu nume
identice
b. Asigura cheii primare- inexistenta valorilor duplicat in tabela
c. Definete o relaie multe-la-multe ntre dou tabele
d. Asigura cheii exterioare tot timpul valori facand referinta la valorile
cheii primare existente in tabela parinte.
e. Deriv dintr-o vedere utilizator n modelul conceptual

25. O constrngere referenial se definete:
a. Folosind fereastra Relationships din Microsoft Access
b. Nu se defineste intr-o baza de date.
c. ntr-o vedere
d. Folosind tipul de date referenial pentru coloana (sau coloanele) cu chei
strine
e. Folosind un Trigger n baza de date

26. Intersecia tabelelor:
a. Obisnuite s furnizeze utilizatori cu o vedere personalizat a
informatiillor.
b. Rezolva o relatie one-to-many.
c. Poate sa contina date de intersectie
d. Rezolva o relatie de tip many-to-many.
e. Apare numai n design-ul bazei de date conceptuale.

27. Tipurile majore de constrngerile de integritate sunt.
a. constrngeri CHECK
b. relatii One-to-one
c. constrngeri IN NULL
d. Constrngerile impuse cu index
e. Tipuri de date

28. Tipurile majore de constrngerile de integritate sunt.
a. constrngeri CHECKOUT
b. relatii One-to-one
c. constrngeri NOT NULL
d. Constrngerile impuse cu SQL
e. Tipuri de date

29. Tipurile majore de constrngerile de integritate sunt.
a. constrngeri CHECK IN
b. relatii One-to-one
c. constrngeri NOT OUT
d. Constrngerile impuse cu triggers
e. Tipuri de date

30. O entitate n proiectarea conceptuala ce devine in proiectarea logica?
a. View- Vedere
b. Table - Tabela
c. Column- Coloana
d. constrangeri referentiare
e. Index

31. Un atribut n proiectarea conceptuala ce fel de obiect devine n
proiectarea logica?
a. View- Vedere
b. Table- Tabela
c. Column- Coloana
d. constrangeri referentiare
e. Index

32. Articolele din nivelul extern al modelului ANSI /SPARC ce obiecte
devin n modelul logic al bazei de date?
a. View- Vedere
b. Table- Tabela
c. Column- Coloana
d. Constrangeri referentiale
e. Index

33. O legatura intre doua tabele definita in modelul conceptual ii
corespunde in modelul logic:
a. View- Vedere
b. Table- Tabela
c. Column- Coloana
d. Constrangeri referentiale
e. Index

34. Constrngerea cheie primara este pusa in aplicare folosind n
proiectarea logic obiectul de tip?
a. View- Vedere
b. Table- Tabela
c. Column- Coloana
d. Constrangeri referentiale
e. Index

35. Modelul ierarhic al bazelor de date se caracterizeaz prin:
A) Un nod fiu are un singur nod printe;
B) Se prezint sub forma unei structuri ierarhice;
C) Relaiile de tip Many to Many sunt greu de implementat;
D) Toate rspunsurile sunt corecte;
E) Rspunsurile corecte sunt A i B.

36. Modelul n reea se caracterizeaz prin:
A) Singurul tip de relaie este unul la mai multe;
B) Un nod fiu are mai muli prini;
C) Este mai evoluat dect modelul ierarhic;
D) Nici un rspuns corect;
E) A, B, C rspunsuri corecte.

37. Bazele de date obiectuale trebuie s asigure:
A) Dimensiuni mari ale mediului de memorare;
B) Legturile ntre obiecte;
C) Interogri relaionale;
D) Programe evoluate;
E) Prioriti ntre obiecte.

38. Caracteristica unui SGBD distribuit const n:
A) Programe surs;
B) O parte de hardware;
C) Pri componente numite fragmente;
D) Un accelerator de date;
E) Un translator de date.

39. O relaie este format din:
A) Atribute i tuple;
B) Obiecte;
C) Numere;
D) Caractere;
E) Nici un rspuns corect.

40. Rangul unei relaii este dat de:
A) Numrul de obiecte din relaie;
B) Numrul de atribute din relaie;
C) Numrul de tuple din relaie;
D) Numrul de atribute i tuple;
E) Toate rspunsurile corecte.

41. Entitatea de integritate definete:
A) Care cheie candidat nu este nul;
B) Cheile externe necesare pentru a lega mai multe relaii;
C) Numrul de chei dintr-o relaie;
D) Care cheie primar nu poate fi nul;
E) Domeniul unui atribut.


42. Limbajul de programare Visual Basic este dezvoltat de:
A) Microsoft;
B) Borland;
C) IBM;
D) Toate rspunsurile de mai sus sunt corecte;
E) Nici un rspuns corect.

43. Limbajul Visual Basic este:
A) Un limbaj main;
B) Un limbaj de asamblare;
C) Un limbaj procedural de nivel nalt;
D) Un limbaj natural;
E) Nu exist limbajul de programare Visual Basic, ci doar limbajul
Basic.

44. Constrngerile de integritate referenial sunt:
A) Reguli de preceden ntr-o baz de date;
B) Reguli de indexare ce trebuie respectate ntr-o tabel;
C) Restricii ntre dou sau mai multe relaii;
D) Folosite s menin unitatea tuplelor relaionale;
E) Rspuns corect C i D.


45. Valoarea NULL:
A) Este o valoare fr importan ntr-o tabel;
B) Impune sau nu prezena unei valori ntr-un atribut;
C) ntr-o tabel prezena sa este opional;
D) Este o valoare obligatorie ntr-o baz de date;
E) Nici un rspuns corect.

46. ntr-o baz de date orientat obiect metodele sunt:
A) Programe care exist permanent n memorie;
B) Programe de evaluare a bazei de date;
C) Programe ce devin active cnd primesc o cerere de acces;
D) Programe utilizator;
E) Toate rspunsurile corecte.


47. Obiectele reacioneaz la stimuli prin:
A) Mesaje;
B) Fluxuri de date;
C) Verificarea integritii;
D) Modificarea strii;
E) Evaluarea dimensiunilor datelor.


48. Valoarea unei tuple este:
A) ntodeauna aceeai;
B) Mai mare dect zero;
C) Infinit;
D) Format din mai multe subcmpuri;
E) Indivizibil.


49. Cheia primar:
A) Este format din unul sau mai multe atribute;
B) Este unic ntr-o relaie;
C) Individualizeaz fiecare tupl;
D) n Visual Basic definirea ei este obligatorie;
E) Toate rspunsurile corecte.


50. Transparena SGBD-ului nseamn:
A) Ascunderea datelor;
B) Faptul c relaiile sunt invizibile ntr-un SGBD;
C) Sistemul distribuit apare pentru utilizator ca un sistem centralizat;
D) Tuplele pot fi vizualizate numai n anumite condiii;
E) Vederile sunt cele mai active entiti.


51. Bazele de date relaional obiectuale sunt:
A) Cele mai vechi modele de baze de date;
B) Cele mai uzuale SGBD-uri pentru baze de date ierarhice;
C) Baze de date care au limbajul de programare orientat obiect i
mediul de memorare al datelor relaional;
D) Toate rspunsurile corecte.

52. n bazele de date pur obiectuale:
A) Noiunea de relaie se menine;
B) Apar structuri specifice;
C) Dispare noiunea de relaie;
D) Datele nu pot fi memorate;
E) Rspunsuri corecte B i C.

53. Modelul n reea se caracterizeaz prin:
A) Singurul tip de relaie este unul la mai multe;
B) Permite implementarea mai usoara a legaturilor dintre entitatile de
memorare de tipul one to many;
C) Este mai evoluat dect modelul ierarhic;
D) Nici un rspuns corect;
E) A, B, C rspunsuri corecte.

54. Bazele de date pur obiectuale:
A) Sunt cele mai raspandite la ora actuala;
B) Datele sunt memorate in obiecte;
C) Cautarile se fac cu ajutorul interogarilor obiectuale;
D) Datele nu pot fi memorate;
E) Rspunsuri corecte B i C.

55. Bazele de date relaional obiectuale sunt:
A) Cele mai vechi modele de baze de date;
B) Cele mai uzuale SGBD-uri pentru baze de date ierarhice;
C) Cele mai raspandite SGBD-uri pe plan mondial la momentul
actual;
D) Toate rspunsurile corecte.


Microsoft Access

1. Forma de baza a limbajului SQL:
a. A fost dezvoltata pentru prima data de IBM n 1980;
b. Descrie cum un query trebuie s prelucreze mai mult dect rezultatele
care ar trebui s existe;
c. Seamana cu SQL;
d. Foloseste GUI (graphical user interface);
e. Demonstreaza clar superioritatea in controlul gestionarea informatiei din
baza de date.

2. Tipurile de obiecte in Microsoft Access care se refera strict la
managementul bazei de date sunt:
a. Interogari;
b. Vederi;
c. Formulare;
d. Pagini;
e. Macrouri;
f. Module.

3. Tipurile de obiecte in Microsoft Access care se refera strict la
managementul bazei de date sunt:
a. Tabele;
b. Vederi;
c. Formulare;
d. Pagini;
e. Macrouri;
f. Module.

4. Cnd un tabel este sters din fereastra Microsoft Access Relationships,
atunci:
a. este imediat sters din baza de date;
b. este marcat pentru stergere in baza de date;
c. El rmne n baza de date, dar rndurile cu informatii toate sunt sterse;
d. Relatiile apartinand tabelului sunt seterse;
e. El rmne neschimbat n baza de date si este sters numai din fereastra
Relationships.

5. Relatile din fereastra Microsoft Access Relationships:
a. Reprezinta constrangerile referentiale in baza de date;
23
b. Sunt definite ntre cheie primara si inregistrari ale unei tabele;
c. Nu sunt posibile niciodata relatii recursive;
d. Nu exista mosteniri intre tabelele care se leaga;
e. Pot fi de tipul one-to-slave, one-to-master sau master-to-master.

6. Relatile din fereastra Microsoft Access Relationships:
a. Reprezinta cate un index al bazei de date;
b. Sunt definite ntre cheie primara si alternativ cu alte chei;
c. Nu sunt posibile niciodata relatii recursive;
d. Exista mosteniri in tabela care se leaga;
e. Pot avea urmatoarele tipuri: one-to-many, one-to-one sau many-to-many.

7. In Microsoft Access fereastra de dialog Show Table cuprinde:
a. Listele tuturor tabelelor din baza de date si tine seama de datele din
tabelele adaugate, modificate si sterse;
b. Numai lista tabelelor continute in baza de date;
c. Listele tabelelor si/sau interogarilor continute in baza de date;
d. Lista interogarilor continute in baza de date;
e. Prevede capacitatea de a arata sau ascunde tabelele.

8. O coloana poate avea in Microsoft Access Query un rezultat sub forma
de:
a. Coloana a unui tabel;
b. Coloana a unei interogari;
c. Constanta;
d. O valoare a unei expresii calculate;
e. Toate raspunsurile corecte.

9. Cnd intr-o interogare (Query) nu exista nici un criteriu inclus, rezultatul
este:
a. mesaj de eroare;
b. NU este afisata nici o inregistrare;
c. Toate intregistrarile din tabela sunt afisate;
d. un produs cartezian;
e. Nici un raspuns corect.

10. Cand comanda de sortare a liniilor nu este introdusa intr-o comanda
query liniile interogarii rezultate:
a. nu sunt intr-o ordine oarecare;
b. se gasesc in ordinea celei de a treia coloane din tabela;
c. in ordine conform cheii primare;
d. aranjate ascendent dupa prima coloana;
e. aranjate ascendent dupa index.
24

11. Intr-un query, criteriul de cautare REGIUNE NOT = SB OR
REGIUNE NOT = VL va afisa:
a. Un mesaj de eroare
b. Toate integistrarile din tabela
c. Toate integistrarile unde Regione este egala cu SB sau VL
d. Toate inregistrarile din tabela cu exceptia celor unde Regiune este SB
sau VL
e. Nici o inregistrare

12. Caseta Criteria din QBE in Microsoft Access poate fi
a. Legata de operatorul logic AND daca sunt utilizate conditii pe aceeasi
linie;
b. Legata de operatorul logic OR daca sunt utilizate conditii pe aceeasi linie;
c. Legata de operatorul logic AND daca sunt utilizate conditii in acelasi
coloana;
d. Legat de operatorul logic OR daca nu sunt utilizate conditii in acelasi
coloana.

13. Caseta Criteria ntr-un query in Microsoft Access poate fi:
a. Legata de operatorul logic OR daca este utilizat impreuna pe aceeasi
linie;
b. Legata de operatorul logic AND daca, conditiile sunt in acelasi coloana;
c. Legata de operatorul logic OR daca nu avem conditii in acelasi coloana;
d. Legata de operatorul logic AND pe acelasi rnd si conectat cu alte linii
folosind operatorul logic OR.

14. Conectorul de legatura intre doua tabele sau interogari in Microsoft
Access Query:
a. Nu poate fi creat manual prin tragerea unei coloane dintr-o tabela sau
interogare peste o alta coloana din cealalta tabela sau interogare;
b. Nu poate fi mostenit din fereastra Relationships;
c. Nu poate fi definit prin left, right, si full outer joins;
d. Determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care nu este definit
correct;
e. Determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care intr-o
interogare nu este definite legatura intre tabele sau interogari.

15. Conectorul de legatura intre doua tabele sau interogari in Microsoft
Access Query:
a. Poate fi creat manual prin tragerea unei coloane dintr-o tabela sau
interogare peste o alta coloana din cealalta tabela sau interogare;
b. Poate fi mostenit din fereastra Show Tables;
25
c. Nu poate fi definit prin left, right, si full outer joins;
d. Determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care nu este definit
corect;
e. Determina aparitia intodeauna a unui produs cartezian in cazul in care
intr-o interogare este definita legatura intre tabele sau interogari.

16. Conectorul de legatura intre doua tabele sau interogari in Microsoft
Access Query:
a. Nu poate fi creat manual prin tragerea unei coloane dintr-o tabela sau
interogare peste o alta coloana din cealalta tabela sau interogare;
b. Poate fi definit in fereastra Relationships;
c. Nu poate fi definit prin left, right, si full outer joins;
d. Determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care nu este definit
corect;
e. Nu determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care intr-o
interogare nu este definite legatura intre tabele sau interogari.

17. Cand se utilizeaza o legatura de tip outer join, intre coloanele unor
tabele (sau interogari), unde datele nu sunt egale, se:
a. Vizualizeaza zero pentru o coloana tip numeric;
b. Vizualizeaza spatiu pentru o coloan tip caracter;
c. Vizualizeaza in culoarea gri;
d. Vizualizeaza textul NULL;
e. Va seta la valoarea NULL.

18. O functie agregat:
a. Combina datele din mai multe coloane impreuna;
b. Combina datele din mai multe linii impreuna;
c. Ar putea a fi aplicata la coloanele tabelei dar la coloanele calculate;
d. Este un tip special de functie care nu poate fi definita;
e. Necesita ca fiecare coloan din query sa fie de tip memo ori nume n lista
GROUP BY pentru un query.

19. O functie agregat:
a. Combina datele din mai multe coloane impreuna;
b. Combina datele dintr-o singura linie;
c. Ar putea a fi aplicata la coloanele tabelei dar la coloanele calculate.
d. Este un tip special de functie;
e. Necesita ca fiecare coloan din query sa dea eroare sau sa fie nume n
lista GROUP BY dintr-o interogare.

20. O functie agregat:
a. Combina datele din mai multe coloane impreuna;
26
b. Nu combina datele din mai multe linii impreuna;
c. Ar putea a fi aplicata la coloanele tabelei dar la coloanele calculate;
d. Este un tip banal de functie;
e. Necesita ca fiecare coloan din query sa fie ori functie agregat ori nume
n lista GROUP BY dintr-un query.

21. Care dintre functiile urmatoare este functie agregat:
a. AVGE;
b. COUNT;
c. ROUND;
d. SUMPROD;
e. MIX.

22. Care dintre functiile urmatoare este functie agregat:
a. AVGE;
b. COUNTER;
c. ROUND;
d. SUM;
e. MIX.

23. Care dintre functiile urmatoare este functie agregat:
a. AVG;
b. COUNT;
c. ROUND;
d. SUM;
e. MIX.

24. Care dintre functiile urmatoare este functie agregat:
a. AVGE;
b. COUNT;
c. ROUND;
d. MIN;
e. MIX.

25. Intr-o interogare numele atribuit unei coloane calculate:
a. Este NULL daca nu se prevede definitia atributului;
b. Este n mod automat desemnat de Microsoft Access, dac nu este definit
numele in interogare;
c. Este un nume aleator folosit n formul;
d. Poate fi furnizat automat in orice situatie;
e. Poate fi furnizat folosind o etichet standard care apare ulterior in
campul definit.

27
26. Numele atribuit unei coloane calculate intr-o interogare rezulta:
a. Este NULL daca nu se prevede in query definitia sa;
b. Nu este n mod automat desemnat de Microsoft Access dac nu prevede
n query definitia;
c. Este mai nti numele coloanei folosit n formul;
d. Poate fi furnizat folosind o etichet care apare mai nti in campul
definit folosind parametrul AS;
e. Poate fi furnizat folosind o etichet care apare ulterior in campul definit.

27. Tabelele pot fi unite:
a. Utilizand numai cheie primara n unul din tabele si o cheie externa in alta;
b. Utilizand oricare coloan n oricare tabel. (teoretic);
c. Doar intre ele;
d. Doar cu alte tabele;
e. Doar folosind o formula calculata.

28. Interogarile Microsoft Access:
a. Sunt denumite views alte baze de date relationale;
b. Sunt denumite entitati in majoritatea bazelor de date relationale ;
c. Nu pot fi memorate in baza de date pentru a putea fi refolosite ulterior;
d. Nu contine comenzi flexibile pentru regasirea datelor din baza de date;
e. Nu generaza comenzi ale limbajului SQL.

29. Interogarile Microsoft Access:
a. Sunt denumite rame in alte baze de date relationale.
b. Nu sunt denumite entitati in majoritatea bazelor de date relationale;
c. Pot fi memorate in baza de date pentru a putea fi refolosite ulterior;
d. Nu pot fi folosite ca si comenzi pentru regasirea datelor din baza de date;
e. Este un mod de a genera o comanda Visual Basic.

30. Interogarile Microsoft Access:
a. Sunt denumite ajutoare in alte baze de date relationale;
b. Sunt denumite entitati manageriale in majoritatea bazelor de date
relationale;
c. Nu pot fi memorate in baza de date pentru a putea fi refolosite ulterior;
d. Contin comenzi flexibile pentru regasirea datelor din baza de date;
e. Este un mod de a genera o comanda Access-Visual.

31. Interogarile Microsoft Access:
a. Sunt denumite metadate alte baze de date relationale.
b. Sunt denumite entitati macro in majoritatea bazelor de date relationale;
c. Nu pot fi memorate in baza de date pentru a putea fi refolosite ulterior;
d. Contin comenzi flexibile pentru regenerarea datelor din baza de date;
28
e. Este un mod de a genera o comanda SQL.

32. O coloana este stearsa in Microsoft Access Query, cand:
a. Coloana este stearsa numai din interogarea curenta de tip DELETE;
b. Coloana este stearsa din toate interogarile care se refera la ea;
c. Coloana este stearsa din tabela si toate interogarile cu referinta la ea;
d. Un mesaj de eroare este afisat dac coloana este folosit si n alte
interogari;
e. Coloana rmne n query dar este marcata astfel ca datele din coloana nu
pot fi afisate in rezultatele query.

































29

Limbajul SQL

1.SQL poate fi divizat n urmtoarele subseturi:
a. Data Selection Language (DSL) Limbaj de selectare a datelor;
b. Data Control Language (DCL)Limbaj de control a datelor;
c. Data Purge Language (DPL)Limbaj ......... date;
d. Data Interog Language (DIL) Limbaj de interogare a datelor;
e. Data Replication Language (DRL).

2.SQL poate fi divizat n urmtoarele subseturi:
a. Data Selection Language (DSL) Limbaj de selectare a datelor;
b. Data Convert Language (DCL)Limbaj de conversie a datelor;
c. Data Purge Language (DPL)Limbaj ......... date;
d. Data Query Language (DQL) Limbaj de interogare a datelor;
e. Data Replication Language (DRL).

3. SQL a fost dezvoltat la nceput :
a. De Microsoft ;
b. In 1982;
c. Bazat pe specificatii ANSI;
d. De ANSI ;
e. In anii 70.

4. O instructiune SELECT fr clauza WHERE :
a. Selecteaz toate randurile n tabelul surs sau interogare;
b. Selecteaz toate coloanele n tabelul surs sau interogare;
c. Rezult un mesaj de eroare;
d.Totdeauna iesirile rezult ca fisiere lungi;
e. Listeaz numai definitia unei table sau vederi.

5. In SQL ordinea randurilor in rezultatul unei interogari este:
a. specificat folosind clauza SORTED BY;
b. luata in considerare numai dac este specificat n query prin clauza
specifica acestui gen de operatie;
c. definite prin index;
d. implicit descendent dac secventa nu este specificat;
e. raspuns corect b si c.

6. In SQL ordinea randurilor in rezultatul unei interogari este:
a. specificat folosind clauza SORTED BY;
b. nesemnificativa, neputandu-se defini;
30
c. ascendent sau descendent pentru orice coloan daca se specifica
parametrul corespunzator al comenzii SELECT
d. implicit descendent dac secventa nu este specificat;
e. specificata numai pentru coloane in rezultatele query;

7. Operatorul BETWEEN :
a. Include valori intregi;
b. Selecteaz randurile adaugate la un tabel ntr-un interval de timp;
c. Poate fi rescris folosind operatorii <= si NOT =;
d. Poate fi rescris folosind operatorii <= si >=;
e. Este o extensie Oracle la SQL.

8. O subinterogare:
a. Poate fi congruent sau necongruent;
b. Este un mod puternic de calculul a coloanelor;
c. Nu permite selectia flexibil a randurilor;
d. Poate fi inclus ntre paranteze;
e. Poate fi folosit pentru selectarea valorilor necesare in clauza WHERE
a unei comenzi Select.

9. O subinterogare:
a. Poate fi congruent sau necongruent;
b. Este un mod puternic de calculul a coloanelor;
c. Permite selectia flexibil a inregistrarilor din tabele sau interogari;
d. Nu trebuie inclus ntre paranteze intr-o interogare principala;
e. Poate fi folosit pentru selectarea numai a valorilor zecimale;

10. O interogare intre mai multe tabele fara clauza WHERE sau JOIN
a. Totdeauna lucreaz ca un inner join;
b. Genereaza un mesaj de eroare;
c. Genereaza o lgatura externa;
d. Genereaza un produs cartezian intre inregistrarile din tabele
e. Nu returneaz randuri n setul de rezultate;

11. O legatura externa :
a. Poate fi scrisa folosind simbolul + in clauza FROM;
b. Poate fi scris folosind simbolul - n clauza WHERE;
c. Nu genereaza niciodata un produs cartezian
d. Genereaza toate randurile din una sau din dou tabele
e. Poate fi o legatura de tip stanga (left), de tip dreapta (right) sau full in
ambele parti

12. O declaraie SQL coninnd o funcie agregat:
31
a. Trebuie s conin clauza GROUP BY
b. Poate include coloane;
c. Nu poate s includ atat clauza GROUP BY si ORDER BY;
d. Poate sa includa deasemenea linii conditionale;
e. Nu implic legaturi cu tabele multiple.

13. O declaraie SQL coninnd o funcie agregat:
a. Trebuie s conin clauza GROUP BY;
b. Poate include randuri referentiate;
c. Nu poate s includ atat clauza GROUP BY si ORDER BY;
d. Poate sa includa coloane calculate;
e. Nu implic legaturi cu tabele multiple.

14. O declaraie INSERT:
a. Poate conine o coloana;
b. Poate conine valori indivizibile;
c. Poate adauga multiple coloane intr-o tabela;
d. Poate conine un subquery;
e. Creaz un nou tabel

15. O declaraie INSERT:
a. Poate conine o coloana;
b. Poate conine valori macroereditare;
c. Poate adauga multiple randuri intr-o tabela;
d. Poate conine o constrangere de integritate referentiala;
e. Creaz un nou tabel;

16.O declaratie UPDATE fara o clauz WHERE :
a. Rezulta un mesaj de eroare;
b. Nu actualizeaz randurile intr-un tabel;
c. Actualizeaz fiecare rand intr- un tabel;
d. Rezult ca un produs cartezian;
e. Actualizeaz fiecare coloan intr-un tabel;

17. O comanda DELETE de stergere a unei coloane:
a. Genereaza un mesaj de eroare;
b. Sterge fiecare rand intr-un tabel;
c. Sterge fiecare coloan ntr-un tabel;
d. Rezult ca produs cartezian;
e. Poate fi folosit pentru a terge o interogare.

18. O declaraie DELETE a unei linii dintr-o tabela
a. Genereaza un mesaj de eroare;
32
b. Sterge un anumit rand intr-un tabel;
c. Sterge fiecare coloan ntr-un tabel;
d. Genereaza ca produs cartezian;
e. Poate fi folosit pentru a terge o interogare;

19. O declaraie CREATE:
a. Este o form DML;
b. Creaz drepturi noi pentru un utilizator;
c. creaz un obiect baz de date
d. Poate fi corectat ulterior folosind declaratia ALTER;
e. Poate fi reactualizata mai tarziu folosind declaraia DROP ;

20. O comanda CREATE:
a. Este o form DML;
b. Creaz drepturi noi pentru un utilizator;
c. creaz un obiect baz de date ;
d. Poate fi definita definitiv folosind declaratia ALTER ;
e. Poate fi introdusa intr-o interogare folosind declaraia DROP ;

21. O comanda CREATE:
a. Este o form DML;
b. Creaz drepturi noi pentru un utilizator;
c. creaz un obiect baz de date ;
d. Poate fi definita definitiv folosind declaratia ALTER ;
e. Poate fi stearsa ulterior folosind declaraia DROP

22. O declaraie ALTER :
a. Nu poate fi utilizat pentru a aduga o restricie;
b. Nu poate fi folosit pentru a renuna la o constrangere ;
c. Poate fi folosit pentru a aduga o interogare;
d. poate fi folosit pentru a renuna la o interogare;
e. Poate fi folosit pentru a renuna la o coloan n tabel.

23. O declaraie ALTER .
a. Poate fi utilizat pentru a aduga o restricie ;
b. Nu poate fi folosit pentru a renuna la o constrangere;
c. Poate fi folosit pentru a aduga o interogare ;
d. Poate fi folosit pentru a renuna la o interogare ;
e. Nu poate fi folosit pentru a renuna la o coloan n tabel;

24. O declaraie ALTER .
a. Nu poate fi utilizat pentru a aduga o restricie ;
b. Poate fi folosit pentru a renuna la o constrangere ;
33
c. Poate fi folosit pentru a aduga o interogare ;
d. poate fi folosit pentru a renuna la o interogare ;
e. Nu poate fi folosit pentru a renuna la o coloan n tabel;

25. Privilegiile bazei de date :
a. Pot fi schimbate cu o declaraie ALTER PRIVILEGE
b. Pot fi sau privilegiu system sau obiect;
c. Pot fi acordate folosind instante ale obiectelor;
d. Sunt cel mai bine manageriate intr-un grup folosind GROUP BY;
e. Sunt manageriate folosind comenzile GRANTED EARLY si
REVOKEEED ALL.

26. Privilegiile bazei de date :
a. Pot fi schimbate cu o declaraie ALTER PRIVILEGE;
b. Pot fi un privilegiu al utilizatorului;
c. Pot fi acordate folosind macrointerogarile;
d. Sunt cel mai bine manageriate intr-un grup folosind GROUP BY;
e. Sunt manageriate folosind comenzile GRANT si REVOKE.

























34
CONCEPTE ALE BAZELOR DE DATE RELATIONALE

1. Nivelul logic al unei scheme relaionale se refer la:
A) Modul n care este definit logica programului;
B) Modul n care sunt definite entitile de memorare;
C) Modul n care un utilizator interpreteaz o schem relaional i
nelege atributele sale;
D) Modul n care sunt realizate legturile ntre tabelele bazei de date
relaionale (RDBMS).


2. Nivelul de manipulare al datelor se refer la:
A) Modul n care tuplele din relaia de baz sunt stocate i actualizate;
B) Modul n care atributele sunt definite;
C) Modul n care relaia este definit;
D) Nici un rspuns corect;
E) B i C rspunsuri corecte.


3. Proiectarea bazei de date se face astfel nct:
A) Tabelele s conin un numr ct mai mic de tuple;
B) Tabelele s conin un numr ct mai mic de atribute;
C) S fie uor de explicat nelesul tabelelor;
D) S nu apar greeli de inserare i modificare;
E) S conin date corecte.


4. O regul de ghidare n proiectarea bazei de date poate fi:
A) S se evite scrierea numelui atributului cu litere mari;
B) S se evite pe ct posibil introducerea cifrei 0 ntr-un cmp numeric;
C) Toate rspunsurile corecte;
D) S se evite pe ct posibil plasarea atributelor cu valoarea NULL
ntr-o relaie;

5. Dependena funcional se poate implementa numai dac:
A) Atributul este atomic;
B) Tuplele sunt distincte ntr-o relaie;
C) Se cunoate precis semantica atributelor;
D) Relaia are un numr mare de atribute.


6. Regula reflexiv a dependenei funcionale arat c:
35
A) Adugnd aceeai cantitate la stnga i la dreapta ntr-o dependen
se obine o alt dependen;
B) O mulime de atribute este ntodeauna determinat de ea nsi;
C) O mulime de atribute este nederminat;
D) O mulime de tuple are ntodeauna o cheie primar.


7. Regula de descompunere a dependenei funcionale arat c :
A) O dependen funcional se poate diviza n mai multe dependene
funcionale;
B) O relaie se descompune n mai multe relaii;
C) Un atribut se descompune n mai multe atribute;
D) O tupl se descompune n mai multe tuple.


8. Normalizarea bazelor de date relaionale const n faptul c:
A) Datele sunt considerate normale;
B) Fiecare relaie conine date cu un anumit neles (entitate);
C) nelesul informaiei din relaie este clar;
D) Semantica atributelor este uor de neles.

9. Prima form normal:
A) Nu este clar definit;
B) A fost definit de Codd;
C) Se identific cu definiia relaiei;
D) B i C rspunsuri corecte;
E) Toate rspunsurile corecte.

10. O relaie se gsete n a doua form normal, dac:
A) Este n a treia form normal;
B) Este n prima form normal i cheia primar este format dintr-un
singur atribut;
C) Este n prima form normal i cheia primar este format din mai
multe atribute;
D) ntodeauna o relaie este n cea de a doua form normal;
E) A i B rspunsuri corecte.

11. O relaie se gsete n a doua form normal, dac:
A) Este n a treia form normal;
B) Este n prima form normal i cheia primar este format dintr-un
singur atribut;
C) Este n prima form normal i fiecare atribut care nu este cheie
primar este dependent funcional de acesta;
36
D) Rspuns corect B i C;
E) Toate rspunsurile corecte.

12. O relaie este n a treia form normal, dac:
A) Este n a doua form normal i are atribute indivizibile;
B) Este n a doua form normal i exist mai multe tuple identice;
C) Este n a doua form normal i nu prezint dependene funcionale
tranzitive;
D) Toate rspunsurile corecte.

13. Normalizarea este un proces:
A) De reducere a tuplelor eronate;
B) De eliminare a informaiei redundante;
C) Necesar n proiectarea bazelor de date relaionale;
D) Rspunsuri corecte A i C;
E) Rspunsuri corecte A,B,C.

14. Supercheia unei relaii este:
A) Un atribut sau un set de atribute aleator dintr-o relaie;
B) Un atribut sau un set de atribute care identific n mod unic o tupl
din interiorul unei relaii;
C) Mai multe atribute care fac referin la alte atribute;
D) Mai multe tuple care au proprieti comune.

15. Tupla este:
A) O coloan a unei relaii;
B) Mai multe rnduri ale unei relaii;
C) Un rnd al unei relaii;
D) Mai multe atribute ale unei relaii.

16. Gradul unei relaii este dat de:
A) Numrul de tuple al relaiei;
B) Numrul de atribute de tip text;
C) Numrul de atribute de tip numeric;
D) Numrul de tuple distincte;
E) Numrul de atribute al relaiei.

17. Cardinalitatea unei relaii este dat de:
A) Numrul de tuple al relaiei;
B) Numrul de tuple distincte;
C) Numrul de atribute de tip text;
D) Numrul de atribute de tip numeric;
E) Rspuns corect A i B.
37

18. Baza de date relaional este:
A) Un set de relaii normalizate;
B) Un set de tuple normalizate;
C) Un set de atribute normalizate;
D) Toate rspunsurile corecte.


19. ntr-un SGBD relaional relaia este:
A) Un tabel cu linii i coloane;
B) O niruire ordonat de caractere;
C) O legtur ntre mai multe tabele;
D) O legtur ntre mai multe atribute;
E) B, C, D rspunsuri corecte.


20. ntr-un SGBD relaional domeniul este:
A) Mulimea atributelor din relaie;
B) Mulimea tuplelor din relaie;
C) Mulimea de valori permise pentru unul sau mai multe atribute;
D) Mulimea de relaii dintr-o baz de date relaionale.

21. Atributul unei relaii este:
A) Caracteristica relaiei;
B) O proprietatea semnificativ a unei relaii;
C) O coloan a unei relaii care are o anumit denumire;
D) O proprietate a bazei de date relaionale;
E) Rspuns corect A i B.

22. Normalizarea este un concept care:
A) A fost dezvoltat de Dr. Godd;
B) A fost mai intai introdus cu cinci forme normale ;
C) A aparut in 1992;
D) Prevede un set de reguli pentru fiecare forma normala;
E) Prevede o procedura pentru convertirea tabelelor in obiecte cu
fiecare forma normala.

23. Normalizarea este un concept care:
A) A fost dezvoltat de Dr. Godd;
B) A fost mai intai introdus cu cinci forme normale
C) A aparut in 1992;
D) Prevede un set de reguli pentru fiecare forma normalizatoare;
38
E) Prevede o procedura pentru convertirea relatiilor in fiecare
forma normala.

24. Scopul normalizarii este
A) De a elimina datele excesive astfel incat intr-o relatie sa existe
date care se refera la o singura entitate;
B) De a elimina diferite tuple ale relatiilor;
C) De a furniza un motiv de a denormaliza data de baze;
D) De a controla performanta datelor in procesul de cautare;
E) De a optimiza date pt inserare, actualizari, si stergeri;

25. Scopul normalizarii este
A) De a elimina coloanele relatiilor;
B) De a elimina diferite anomalii ale relatiilor;
C) De a furniza un motiv de a denormaliza data de baze;
D) De a decrementa performanta datelor in procesul de regasire;
E) De a optimiza date pentrut inserare, modificari, si stergeri.

26. Scopul normalizarii este
A) De a elimina atributele excezive;
B) De a elimina diferite date corecte ale relatiilor;
C) De a furniza un motiv de a denormaliza data de baze;
D) De a optimiza performanta datelor in procesele de regasire;
E) De a optimiza date pt inserare, actualizari, si stergeri

27. Pusa in aplicare, o a treia forma normala devine
A) Un index;
B) Constrangere referentiala;
C) Tabela;
D) Vedere;
E) Baza de date ;

28. Rolurile unor identificatori unici in normalizare sunt
A) Nu sunt necesari;
B) Sunt solicitati odata ce ai atins cea de-a treia forma normala;
C) Toate formele normale solicita desemnarea unei chei primare;
D) Pot fi normalizate relatii fara a alege mai intai o cheie primara;
E) Nu poti alege o cheie primara pana ce relatiile nu sunt
normalizate.

29. Rolurile unor identificatori unici in normalizare sunt
A) Nu sunt necesari;
B) Sunt solicitati odata ce ai atins cea de-a treia forma normala;
39
C) Nu toate formele normale solicita desemnarea unei chei primare
D) Nu pot fi normalizate relatii fara a alege mai intai o cheie
primara;
E) Nu poti alege o cheie primara pana ce relatiile nu sunt
normalizate.

30. Prima forma normala derermina anomali cauzate de:
A) Dependente transitive;
B) Atribute cu valori multiple;
C) Dependenta partiala pe cheia primara;
D) Grupuri pararelationale;
E) Dependente unite;

31. A doua forma normala determina anomali cauzate de
A) Dependente transitive;
B) Atribute cu valori multiple;
C) Dependenta partiala de cheia primara;
D) Grupuri repetitive;
E) Dependente unite.

32. A treia forma normala determina anomali cauzate de:
A) Dependente transitive;
B) Atribute cu valori multiple;
C) Dependenta partiala de cheia primara;
D) Grupuri repetitive;
E) Dependente unite.

33. O cheie externa in relatiile normalizate poate face referinta la:
A) Toata cheia primara a relatiei;
B) Nici o parte din cheia primara a relatiei;
C) Un grup repetitiv;
D) Un atribut obligatoriu partajabil in relatie;
E) Un atribut cu valori multiple.

34. O cheie externa in relatiile normalizate poate face referinta la:
A) Toata cheia partiala a relatiei;
B) O parte din cheia primara a relatiei;
C) Un grup repetitiv;
D) Un atribut functional utilizator in relatie;
E) Un atribut cu valori multiple.

35. O cheie externa in relatiile normalizate poate face referinta la:
A) Toata suprafata relatiei
40
B) O parte din cheia extraplata a relatiei
C) Un grup repetitiv
D) Un atribut non-cheie primara din relatie
E) Un atribut cu valori multiple

36. Forma normala a lui Boyce-Codd se ocupa cu anomali cauzate de:
A) Atribute cu valori multiple
B) Dependente transitive
C) Dependente unite
D) Determinanti care nu sunt chei primare sau candidate
E) Constrangeri care nu rezulta din definitiile domeniului si ai
cheii































41
SECURITATEA BAZELOR DE DATE

1. Securitatea este necesara deoarece:
a. Bazele de date conectate la internet sunt vulnerabile la atacul
hakerilor;
b. 80% din fraude sunt comise de hakeri din afara interiorul sistemului;
c. Oameni cinstiti nu fac greseli;
d. Controlul securitatii mentine oamenii atasati de munca lor;
e. Controalele de securitate pe aplicatie sunt binevenite intodeauna.

2. Securitatea bazelor de date este necesara deoarece:
a. Bazele de date conectate la internet nu sunt vulnerabile la atacul
hakerilor;
b. 80% din fraude sunt comise de hakeri din afara (sistemului);
a. Oameni fac greseli premeditate pentru corectitudinea datelor;
c. Controlul securitatii nu mentine oamenii onesti;
b. Controalele de securitate pe aplicatie sunt partiale.

3. Securitatea fizica a serverului bazei de date:
a. este necesara daca serverul este conectat la internet;
b. Ar trebui sa includa o incapere la dispozitia publicului in care este
serverul;
c. Nu necesita atat dispozitive fizice cat si politici;
d. Poate include controale biomecanice si terapeutice;
e. Poate include echipamente de supraveghere.

4. Securitatea retelei:
a. Poate fi controlata numai de routere;
b. fi controlata numai de firewall;
c. Este necesara numai daca serverul de baze de date este conectat la
internet;
d. Trebuie sa includa posibilitati de recreere pentru angajatii de la
distanta;
e. Este obligatoriu pentru toate computerele din sistem conectate la
orice retea;

5. Protectia firewall poate include:
a. filtrare de pachete;
b. Selectare de pachete folosind un tabel de rutare;
c. Traducere de adrese utile;
d. Porti logice cu diode care pot fi folosite pentru acces;
e. IP modificat;

42
6. Protectia firewall poate include:
a. filtrare de pachete de inregistrare;
b. Selectare de pachete folosind un tabel de rutare;
c. Traducere de adrese network (de retea);
d. Porti logice si sau nu care pot fi folosite pentru acces;
e. IP modificat (pclit) ?

7. Protectia firewall poate include:
a. filtrare de pachete de inregistrare;
b. Selectare de pachete folosind un tabel de rutare;
c. Traducere de adrese de fisiere partajate ale bazei de date;
d. Porti limitative care pot fi folosite pentru acces;
e. IP modificat (pclit) ?

8. Angajatii care se conecteaza la reteaua intreprinderii de acasa sau din
alta locatie indepartata:
a. Sunt cel mai bine protejati de un software firewall ca cel disponibil
in Microsoft Windows XP;
b. trebuie sa aiba un firewall intre computerul lor si cablu sau
modemul DSL;
c. Trebuie sa aiba implementat un IP virtual;
d. Nu sunt mai bine protejati cand se foloseste un VPN;
e. cand nu se foloseste translatarea adreselor de retea.

9. Retelele fara fir trebuie securizate deoarece:
a. Punctele de acces wireless ieftine nu prezinta interes;
b. Oricine cu un adaptor wireless de retea se poate conecta la o retea
neprotejata;
c. Angajatii pot sa foloseasca reteaua wireless pentru a comunica in
secret cu hakerii;
a. Undele radio pot trece prin pereti pentru a ajunge in birouri;
d. Undele radio pot ajunge pe cauile publice in afara cladirii.

10. Componentele de securitate ale punctelor de acces wireless includ:
a. translatare de adrese de retea;
b. Politica dezorganizationala de securitate;
c. Criptarea;
d. Retele virtuale private;
e. Liste de adrese MACMAC;

11. Componentele de securitate ale punctelor de acces wireless includ:
a. translatare de adrese de retea;
b. Politica organizationala de securitate;
43
c. IntroCriptarea;
d. Retele virtuale private;
e. Liste de adrese BRAMAC;

12. Componentele de securitate ale punctelor de acces wireless includ:
a. translatare de adrese de retea;
b. Politica dezorganizationala de securitate;
c. DeraCriptarea;
d. Retele virtuale private;
e. Liste de adrese MAC.


13. Precautile de securitate la nivel de retea includ:
a. Instalarea componentelor software minimale;
b. Acordarea numai a privilegilor solicitate de user;
c. Aplicarea parolelor de stationare in maniera temporara;
d. Schimbarea tuturor parolelor nedefinite;
e. Utilizarea de parole simple care sunt usor de amintit.

14. Precautile de securitate la nivel de retea includ:
a. Instalarea componentelor de development maximale;
b. Acordarea numai a privilegilor solicitate de user;
c. Aplicarea porturilor uninivel in maniera temporara;
d. Schimbarea tuturor parolelor presetate;
e. Utilizarea de parole simple care sunt usor de amintit.

15. Precautile de securitate la nivel de retea includ:
a. Instalarea componentelor hardftware minimale;
b. Acordarea numai a privilegilor solicitate de user;
c. Aplicarea patchurilor de siguranta in maniera temporara;
d. Schimbarea programelor presetate;
e. Utilizarea de parole simple care sunt usor de amintit.

16. Increderile de logare:
a. Trebuie sharate de utilizatori multipli prevazuti toti cu grad de
incredere;
b. Trebuie sa schimbe periodic parolele;
c. Nu trebuie criptate;
d. Trebuie distruse de o politica adecvata;
e. Trebuie sa fie usor de ghicit.

17. Increderile de logare:
44
a. Trebuie sharate de utilizatori multipli prevazuti toti cu grad de
incredere;
b. Trebuie sa nu schimbe periodic parolele;
c. Nu trebuie criptate;
d. Trebuie distruse de o politica adecvata;
e. Trebuie sa fie greu de ghicit.

18. Criptarea:
a. Trebuie folosita pentru toate datele sensibile;
b. Trebuie utilizate chei cu cel putin 28 de biti lungime;
c. Trebuie folosita pentru datele nesensibile trimise prin retea ;
d. Pot folosi chei yale simetrice sau asimetrice;
e. Nu se va folosi niciodata pentru increderile de logare;

19. Criptarea:
a. Trebuie folosita pentru toate datele partiale;
b. Trebuie utilizate chei cu cel putin 28 de biti lungime;
c. Trebuie folosita pentru datele sensibile trimise prin retea ;
d. Pot folosi chei yale simetrice sau asimetrice;
e. Nu se va folosi niciodate pentru increderile de logare.

20. Consideratiile de securitate ale clientului includ:
a. Liste de adrese MAC;
b. Bowsere introweb de nivel de securitate;
c. Se acorda numai privilegiile necesare;
d. Folosirea unui scaner de virus;
e. Testarea utilizatorilor aplicatiei.

21. Consideratiile de securitate ale clientului includ:
a. Liste de adrese MAC;
b. Bowsere web de nivel de securitate;
c. Se acorda numai privilegiile necesare;
d. Folosirea unui scarface de virus;
e. Testarea utilizarii aplicatiei.

22. In Microsoft SQL server o logare (user)
a. se poate conecta la orice numar de baze de date;
b. Are automat privilegii de acces la baza de date ;
c. Poate folosi o autentificare Windowstatic;
d. Poate fi autentificata de Microsoft My-server;
e. Detine schema bazei de date.

23. In Microsoft SQL server o logare (user)
45
a. se poate conecta la un numar limitat de baze de date;
b. Are automat privilegii de acces la baza de date;
c. Poate folosi o autentificare proprie schemei bazei de date;
d. Poate fi autentificata de Microsoft SQL server;
e. Detine schema bazei de date.

24. In Microsoft SQL server o logare (user)
a. se poate conecta la un numar limitat de baze de date;
b. Are automat privilegii de acces la baza de date ;
c. Poate folosi o autentificare Windows;
d. Poate fi autentificata de Microsoft SMDBQL server;
e. Detine schema bazei de date.

25. In Microsoft SQL server , o baza de date :
a. Este proprietatea unei logari;
b. Poate avea unul sau mai multi useri alocati acesteia;
c. Poate contine date de private (de ex. Master) sau utilizate (aplicatie);
d. Poate acorda privilegii;
e. este o colectie ilogica ale obiectelor bazei de date.

26. Privilegiile de sistem:
a. Sunt acordate in mod similar in Oracle, Sybase, si Microsoft SQL
server;
b. Sunt specifice obiectului bazei de date;
c. Invalideaza efectuarea anumitor functii administrative pe server cum
ar fi oprirea acestuia;
d. Sunt anulate folosind declaratii SQL Remove;
e. Este invariabil;

27. Privilegiile de sistem:
a. Sunt acordate in mod diferit in Oracle, Sybase, si Microsoft SQL
server;
b. Sunt specifice obiectului bazei de date;
c. Permit acordul pentru a efectua anumite functii administrative pe
server cum ar fi oprirea acestuia;
d. Sunt anulate folosind declaratii SQL Remove;
e. Este invariabil.

27. Privilegiile obiect:
a. Sunt acordate in mod similar in Oracle, Sybase, and Microsoft SQL
Server ;
b. Nu se refera la un obiect al bazei de date;
46
c. permit acordul pentru a efectua anumite functii administrative pe
server cum ar fi oprirea acestuia;
d. Sunt anulate folosind declaratia SQL REMOVE;
e. Sunt acordate folosind declaratia SQL GRANTEDA.

28. Privilegiile obiect:
a. Sunt acordate in mod diferit in Oracle, Sybase, and Microsoft SQL
Server
b. Sunt specifice unui obiect al bazei de date
c. permit acordul pentru a efectua anumite functii administrative pe
server cum ar fi oprirea acestuia
d. Sunt anulate folosind declaratia SQL REMOVE
e. Sunt acordate folosind declaratia SQL GRANTEED

29. Privilegiile obiect:
a. Sunt acordate in mod diferit in Oracle, Sybase, and Microsoft SQL
Server ;
b. Sunt specifice unui relatii a bazei de date;
c. Permit acordul pentru a efectua anumite functii administrative pe
server cum ar fi oprirea acestuia;
d. Sunt anulate folosind declaratia SQL REMOVE;
e. Sunt acordate folosind declaratia SQL GRANT;

30. View-rile pot asista la implementarea politicii de securitate prin:
a. Restrictionarea coloanelor din tabel la care userul are acces;
b. Restrictionarea bazei de date la care userul are acces;
c. restrictionarea numarului constante la care userul are acces;
d. Stocarea rezultatelor auditului bazei de date;
e. Monitorizare pentru intrusii bazei de date.














47
Concepte obiectuale

1. Un obiect se caracterizeaz prin:
A) Nume, mrime, comportament;
B) Identificator, nume, aspect;
C) Aspect, mrime, acces;
D) Stare, nume, comportament;
E) Identificator, stare, comportament .


2. Obiectul complex este format din:
A) Relaii complexe;
B) Atribute complexe;
C) Obiecte simple;
D) Tuple simple i complexe.


3. Identitatea obiectului este:
A) O msur cantitativ a obiectului;
B) O msur calitativ a obiectului;
C) Este proprietatea unui obiect care l deosebete de alte obiecte;
D) Este proprietatea care definete poziia obiectului n baza de date;
E) Este proprietatea opional a unui obiect.


4. Incapsularea obiectului definete faptul c un obiect:
A) este unic;
B) este identificabil;
C) nu este vizibil;
D) are dou pri distincte;


5. Clasa de obiecte este definit ca o entitate care:
A) Conine obiecte cu aceeai stare i comportament;
B) Conine obiecte cu proprieti diferite;
C) Conine obiecte cu comportament diferit;
D) Conine obiecte cu stare i comportament diferite;
E) Toate rspunsurile sunt corecte.


6. Motenirea n bazele de date obiectuale nseamn c:
A) Operaiile definite pentru o clas sunt valabile n orice subclas;
B) Orice instan a unei subclase date este de asemenea instan pentru orice clas
la care aparine subclasa considerat;
C) Subclasa nu are proprietile clasei;
D) Rspunsuri corecte A i B;
E) Subclasa nu are metodele clasei.


7. Suprancrcarea nseamn c:
48
A) Pot exista metode cu nume identic;
B) Pot exista proprieti cu nume identic;
C) Pot exista clase i subclase cu nume identic;
D) pot exista instane cu nume identic.


8. Polimorfismul nseamn c:
A) Acelai nume de proprietate poate fi atribuit la diverse obiecte;
B) Acelai nume de clas poate fi atribuit la diverse clase;
C) Acelai nume de metod poate fi atribuit la diverse obiecte;
D) Acelai nume de operaie dintr-o clas s fie identic cu definirea altei operaii
din alt clas;
E) C i D rspunsuri corecte.


9. Persistena este:
A) Abilitatea programatorului de a face ca datele aplicaiei s supravieuiasc ct
mai mult n urma unui proces;
B) O aplicaie exist permanent pe disc;
C) O baz de date creat exist permanent n memorie;
D) Obiectele unei clase exist permanent n memorie.

10. Concurena este:
A) Un proces aleator;
B) Un proces declanat de anumite comenzi;
C) Un concept care se refer la activitile ce se desfoar n acelai timp;
D) Un concept care se refer la obiecte care pot exista n acelai timp.

11. Concurena este controlat de:
A) Algoritmi destructivi;
B) Algoritmi constructivi;
C) Algoritmi pesimiti;
D) Algoritmi optimiti;
E) Rspunsuri corecte C i D.

12. Motenirea multipl este un concept care:
A) Arat c ntr-o clas exist subclase multiple;
B) Arat c ntr-o clas exist obiecte multiple;
C) Arat c obiectele au capacitatea de a avea proprieti i obiecte diferite fa de
alte clase;
D) Arat c obiectele au capacitatea de a moteni proprieti i metode de la mai
multe clase concomitent.

13. Versionarea este un concept care:
A) Permite validarea obiectelor;
B) Permite tergerea obiectelor;
C) Permite variante diferite ale obiectelor;
D) Permite urmrirea schimbrilor ntmplate n starea unui obiect;

49
14. Un obiect container este un obiect care:
A) Conine alte obiecte;
B) Conine alte clase;
C) Conine alte subclase;
D) Conine alte versiuni de obiecte.

15. Un SGBDOO este un administrator de:
A) Baze de date relaionale;
B) Baze de date orientate obiect;
C) Baze de date ierarhice;
D) Baze de date distribuite;
E) Nu exist un astfel de administrator de baze de date.

16. Identificatorii OID pot fi:
A) De un singur tip numerici;
B) De dou tipuri logici i fizici;
C) De dou tipuri clas i obiect;
D) De un singur tip logici.


17. Identificatorii OID logici sunt:
A) Dependeni de baza de date;
B) Dependeni de echipamentul hardware;
C) Independeni de baza de date;
D) Independeni de localizarea obiectelor pe suportul de memorare;
E) Rspunsuri corecte B i C.




50