1

CAPITOLUL 1.4
ELEMENTE DE MECANICA FLUIDELOR
1.4.1. STRUCTURA SI CARACTERISTICILE GENERALE ALE
FLUIDELOR
Corpurile n cadrul crora se pot produce deplasri ale unor pr|i Ia| de
alte pr|i, sunt numite medii continui. Din aceast categorie Iac parte corpurile
solide elastice si Iluidele.
Mecanica Iluidelor are ca obiect de studiu comportarea Iluidelor (gazelor
si lichidelor) aIlate Iie n stare de repaus (statica fluidelor), Iie n stare de
miscare (dinamica fluidelor).
Prin fluid se n|elege un mediu continuu, inIinit divizibil, deIormabil, care
prezint urmtoarele caracteristici:
a) elementele de mas deplasate ale unui Iluid nu se rentorc la pozi|ia de
echilibru nici n cazul micilor deIorma|ii;
b) orice varia|ie a Iormei unei cantit|i de Iluid se Iace Ir eIort si din
aceast cauz Iluidele iau Iorma vasului care le con|in. Eaptul c modiIicrile de
Iorm ale Iluidelor sunt datorate unor Ior|e mici demonstreaz c n masa de
Iluid nu exist Ior|e de tensiune tangen|ial.
Un Iluid se caracterizeaz prin anumi|i parametri ce descriu starea lui n
Iiecare moment. Dintre acesti parametri amintim: densitatea , presiunea p,
cmpul de viteze v, ale diferitelor elemente de fluid yi temperatura T. Eaptul
c Iluidul este un mediu continuu nseamn c acesti parametri au valori bine
determinate n Iiecare punct al Iluidului, la orice moment, Iiind deci Iunc|ii
continue de punct si timp.
Starea unei cantit|i de Iluid poate Ii caracterizat cu ajutorul volumului
V, ocupat de Iluid, a presiunii p, exercitate de Iluid asupra pere|ilor recipientului
si a temperaturii T, ntre cei trei parametri existnd o ecua|ie de interdependen|
numit ecua|ie de stare:
0 , , T V p f
(1.1)
si care pentru un gaz ideal este
RT pV
,
unde este numrul de moli de gaz, iar R este constanta gazelor perIecte care
are valoarea K kmol J 10 314 , 8
3
R .
O caracteristic important a Iluidelor este densitatea lor. Prin deIini|ie,
densitatea Iluidului ntr-un punct dat M, se consider a Ii densitatea Iluidului din
elementul de volum V d care include punctul dat (Iig. 1.1.) :
2
V
m
d
d

,
unde m d este masa de Iluid din elementul de volum V d .
Fig. 1.1.
n general, densitatea Iluidului variaz de la punct la punct precum si de la
un moment la altul, deci
t r t z y x , , , ,


. (1.2)
Se spune n acest caz c Iunc|ia t r ,

descrie un cmp de densiti.

Deoarece densitatea este o mrime scalar, cmpul de densit|i este un cmp
scalar.
Densitatea unui Iluid poate depinde de mul|i Iactori, cum ar Ii temperatura
si presiunea la care acesta este supus. n cazul lichidelor, densitatea variaz
Ioarte pu|in cu presiunea si temperatura, astIel nct n multe situa|ii aceasta
poate Ii considerat constant. Din contr, n cazul gazelor densitatea se
modiIic Ioarte mult la varia|iile de presiune si temperatur.
Eor|ele ce ac|ioneaz asupra unui Iluid pot Ii exterioare sau interioare.
Eor|ele exterioare se datoresc unor cauze exterioare Iluidului si pot Ii de
suprafa sau de volum. Eor|ele exterioare de supraIa| (care sunt orientate
ntotdeauna perpendicular pe supraIa|a unui Iluid n repaus) se datoresc unor
corpuri exterioare ce se aIl n contact direct cu supraIa|a Iluidului. Eor|ele
exterioare de volum ac|ioneaz asupra ntregului volum de Iluid prin intermediul
unui cmp Iizic, cum ar Ii cmpul gravita|ional. Eor|ele interioare de supraIa|
se datoresc interac|iunilor realizate prin contactul direct dintre diIeritele
elemente de volum din Iluidul respectiv. Dac aceste interac|iuni se realizeaz
prin intermediul unui cmp Iizic, Ior|ele respective se numesc Ior|e interioare de
volum.
Pentru un Iluid n repaus, Ior|a exterioar de supraIa| trebuie orientat
perpendicular pe supraIa|, deoarece Iluidul nu poate sus|ine o Ior| tangen|ial
3
iar pturile de Iluid ar aluneca una peste alta. Datorit acestei propriet|i,
Iluidele si schimb usor Iorma si curg.
Pentru a deIini presiunea ntr-un punct dat, M, al unei supraIe|e,
considerm o supraIa| nchis (S) con|innd un Iluid, si pe ea un element de
supraIa| S d , centrat n punctul M. Dac se noteaz cu dE, Ior|a ce ac|ioneaz
normal la supraIa|, atunci presiunea n punctul M considerat, se deIineste prin
rela|ia:
S d
F d
p
. (1.3)
Unitatea de msur pentru presiune, n sistemul interna|ional, este |p|
S.I.
1
N/m
2
. O unitate tolerat este ,atmosIera normal, notat cu atm. Prin deIini|ie,
1 atm 1,01325 10
5
N/m
2
.
Presiunea poate varia de la un punct la altul al Iluidului, precum si de la
un moment la altul, adic:
r r p r : y x p p , , , ,


(1.4)
Se spune n acest caz c Iunc|ia r r p ,

descrie un cmp de presiuni, care

este, de asemenea, un cmp scalar ca si cel al densit|ilor.
Dac se consider un Iluid n miscare, pentru caracterizarea lui este
necesar s se introduc un cmp de viteze corespunztor. Viteza Iluidului ntr-un
punct M, se deIineste ca viteza momentan a centrului de mas al elementului de
volum dV ce nconjoar punctul M. Viteza Iluidului poate, n general s diIere
de la punct la punct sau de la un moment la altul (ntr-un punct dat), adic:
r r v r : y x v v , , , ,


. (1.5)
Se spune n acest caz c Iunc|ia r r v ,

descrie cmpul de viteze al Iluidului,
care este un cmp vectorial.
Dac un Iluid are proprietatea de a nu-si modiIica densitatea n orice
punct al su, cnd este supus ac|iunii diIeritelor Ior|e, atunci el se numeste
incompresibil. Dac, ns densitatea se modiIic sub ac|iunea Ior|elor atunci
Iluidul se numeste compresibil. Cnd se iau n considerare cele dou stri de
agregare ale substan|elor starea lichid si starea gazoas atunci se aIirm
adesea c lichidele sunt incompresibile iar gazele sunt compresibile. Totusi
gazele aIlate n miscare pot Ii considerate, de asemenea, incompresibile, dac
viteza lor de miscare este mic n compara|ie cu viteza sunetului prin gazul
respectiv. De exemplu, aerul aIlat n miscare poate Ii considerat incompresibil
dac viteza sa de deplasare este mai mic de 100 m/s.
4
O alt caracteristic important a Iluidelor o constituie vscozitatea.
Datele experimentale au condus la concluzia c n procesul de curgere Iluidele
opun rezisten| la alunecarea unui strat de Iluid peste altul, adic Iluidele sunt
vscoase. Proprietatea de vscozitate a Iluidelor determin ncetinirea miscrii
straturilor de Iluid cu viteze mari si accelerarea celor cu viteze mici. n acest caz
n Iluidul respectiv, ntre straturile vecine, apar Ior|e tangen|iale de interac|iune
numite fore de frecare interne.
Un Iluid care prezint proprietatea de vscozitate se numeste fluid vscos.
Gazele reale si lichidele sunt Iluide vscoase, vscozitatea lor Iiind determinat
de miscarea moleculelor componente. Eluidele considerate incompresibile si de
vscozitate neglijabil (Ior|ele de Irecare interne sunt nule), se numesc ideale.
AstIel de Iluide nu exist n natur, n schimb studierea lor este important din
punct de vedere teoretic, ca o prim aproxima|ie a Iluidelor reale.
Problema Iundamental a mecanicii Iluidelor o constituie determinarea
reparti|iei presiunilor si vitezelor n interiorul unui Iluid (aIlat n condi|ii Iizice
bine determinate), adic a cmpurilor de presiune si de viteze. Cu studiul
cmpului scalar de presiune ( r r p ,

) se ocup statica Iluidelor, iar n cadrul

dinamicii Iluidelor se studiaz cmpul vectorial de viteze ( r r v ,

).