Iconostasul

Martore ale unei evoluii n timp i ale cutrilor celor mai bune soluii arhitecturale i
iconografice, bisericile cretine pstreaz, ns, elemente tipice i o organizare strict.
Unul dintre elementele cheie ale unei biserici cretine, fie ea ortodox sau catolic este
iconostasul. Iconostasul este peretele despritor dintre naos (ncperea central a unei
biserici) i altar. e obicei este din lemn sculptat, pe care sunt fixate, dup un anumit
canon, un numr de icoane. !ste strbtut de trei usi" usile imparatesti, in mi#loc,
rezervate numai preotului i dou ui diaconeti in extremiti. $n %echiul &estament
exist mrturii ale existenei unor voaluri ce acopereau 'f(nta 'fintelor (corespondentul
altarului cretin) de ochii credincioilor.
$n lumea cretin dispare voalul despritor, pentru a lsa loc cancellum)ului, care aprea
sub forma unui grdu de mic nlime la limita dintre corpul central al bisericii i altar.
*ea mai veche mrturie ce atest existena acestuia se gsete n Cartea Ceremoniilor
( redactat n perioada +,-)./0-). *u timpul, cancellum)ul se dezvolt. 1rima etap
const n apariia coloanelor i a unei arhitrave, decorate cu motive geometrice. Ulterior
vor fi dispuse piese mobile (icoane) n spaiile dintre coloane i pe arhitrav. 2ceste
piese pot fi separate sau pot constitui o friz (epistil). *ele de tip friz erau aezate pe
arhitrav i erau mai puine la numr dec(t cele separate. ac la nceput era constituit
dintr)un singur registru, ulterior iconostasul crete n nlime, a#ung(nd la a acoperi
intreg altarul.
Iconostasul actual s)a constituit ca sistem iconografic si arhitectural in Marele *nezat al
Moscovei, in secolele al 3%)lea si al 3%I)lea, ns evoluia sa porneste inca din secolul
al I3)lea . In secolele al 3I)lea si al 3II)lea este remarcat aparitia icoanelor imparatesti.
*rucea pictat si pus pe timpan, care alturi de molenii alctuiete coronamentul, apare
in secolul al 3II)lea, iar in acelasi timp apar si usile imparatesti mentionate intr)un
manuscris.
'istemul iconostasului rusesc folosit in spatiul ortodox post)bizantin, cuprinde cinci
registre de icoane si coronamentul. *oronamentul este constituit din crucifixul pictat
(care poate contine si icoanele celor patru evanghelisti in colturile crucii) si cele doua
molenii din dreapta si stanga acestuia, reptezentand pe Maica omnului si 'f. 2p. Ioan.
Uneori mai pot aparea diferite decoruri sculptate in lemn langa molenii. 1rimul registru
cuprinde icoanele 1atriarhilor %echiului &estament si simbolizeaz 4iserica inainte de
lege, de la 2dam pana la Moise. 5a mi#loc, sub cruce se afla icoana 'fintei &reimi.2l
doilea registru cuprinde icoanele 1roorocilor si semnifica 4iserica %echiului &estament
sub lege. 5a mi#loc se gaseste icoana Maicii omnului.e cele mai multe ori din primele
doua registre se a#unge la un singur registru cu patriarhii si proorocii, fr a se renunta
ns la icoana 'fintei &reimi.
2l treilea registru este dedicat celor doisprezece sarbatori ce simbolizeaza 4iserica nou)
testamentara si arat realitatea a ceea ce a fost anunat. intre acestea, sase sunt dedicate
lui Iisus 6ristos" 7asterea, 4otezul, Iisus la &emplu, Intrarea in Ierusalim, Inaltarea si
'chimbarea la 8ata9 patru sunt legate de viata Maicii omnului" 7asterea, Intrarea in
&emplu, 4uns %estire, 2dormirea Maicii omnului9 iar doua sunt sarbatori ale 4isericii"
1ogorarea 'f. uh si Inaltarea 'f. *ruci. 1entru acestea exista doua ordini de asezare"
istorica si liturgica. :egistrul al patrulea este dedicat apostolilor, iar la mi#loc se gaseste
eisis, care simbolizeaza rugaciunea eshatologica. 'emnificatia centrala a registrului al
patrulea este rugaciunea 4isericii pentru lume. 2l cincilea si ultimul registru contine usile
imparatesti si cele doua usi diaconale. 1e usile imparatesti este pictata 4una %estire"
Maica omnului este pe usa din stanga iar 'f. 2rhanghel ;avriil este pe usa din dreapta.
edesubtul lor, uneori sunt reprezentati cei patru evanghelisti sau avid si 'olomon. In
lateralele usilor imparatesti se gasesc icoanele imparatesti" cea din stanga o reprezinta pe
Maica omnului cu 1runcul iar cea din dreapta pe Iisus 6ristos, tinand !vanghelia in
mana si binecuvantand. 1e usile diaconale sunt reprezentati 'f. 2rhangheli Mihail si
;avriil. In extremitatea dreapta a registrului se gaseste icoana de hram, in timp ce in
extremitatea stanga se gaseste icoana 'f. 7icolae sau a unui alt sfant protector local sau
dorit de comunitate. 'ub aceste patru icoane imparatesti uneori apar scene care sa aiba
legatura cu icoanele de deasupra, fie legate de viata celor reprezentati fie prefigurari din
%echiul &estament.
5a o prim vedere g(ndim c iconostasul a aprut ca perete despritor pentru a ascunde
omului simplu, neiniiat, anumite taine. i putem crede c avem dreptate in(nd cont de
sistemul arhitectonic al bisericii ortodoxe, care are o succesiune de spaii (pridvor <
pronaos < naos < altar), cu o ncrctur religioas corespondent unor etape ale
cunoaterii i nelegerii tainelor cretine, iar altarul este destinat doar preotului i
oficierii slu#belor. ar rolul iconostasului este cel de a arta ntr)o form simbolic o
lume care nu este accesibil tuturor. 5a fel cum iconografia altarului dezvluie
participarea anumitor sfini la realizarea liturghiei alturi de preot, astfel i iconostasul
prezint slava cereasc (ceata sfinilor, drepilor, proorocilor i ngerilor) mrturisitoare
a &ainelor cetine i o face accesibil i contiinei noastre. 1avel 8lorens=i descrie
iconostasul ca hotarul dintre lumea vazut si cea nevazut. Iconostasul este o vedenie i
inseamna nii sfintii. in pricina neputintei vederii duhovnicesti a rugatorilor, 4iserica
a apelat la crearea unui substitut material9 in iconostasul fizic, urma angelofaniei este
marcata, fixata la modul material, prin culoare. Iconostasul material nu ascunde ochilor
credinciosilor lucruri tainuite, ci dimpotriva, arata tainele altarului, deschide intrarea ntr)
o alt lume.
Uspens=i, pe de alta parte, gaseste in iconostas dou ci ale revelaiei, in functie de cum
este privit acesta. aca este citit de sus in #os (pornind de la icoana 'fintei &reimi),
semnifica revelarea &reimii prin sirurile de profeti si apostoli, iar eisis devine
incununarea procesului istoric al revelatiei bisericii eshatologice si unirea lui 6ristos cu
biserica prin &aina 'fintei !uharistii. aca iconostasul este privit de #os in sus, reda ideea
de inaltare a omului prin acceptarea predicii evanghelistilor si apostolilor, prin intelegerea
intruparii divine la 4una %estire. 1rin rugaciune se a#unge la unitatea omului cu 6ristos,
posibil doar prin mi#locirea 4isericii.
Ideea conform creia rolul icoanei ca imagine pictat care i a#ut pe netiutorii de carte
s cunoasc nvtura i istoria cretinismului a fcut carier n >ccident. $ns, pentru
lumea bizantin rolul pedagogic al picturii este depit. 2ici, principiul icoanei este
revelaia" icoanele sunt expresiile plastice ale unor revelaii, ale ndumnezeirii omului i
ele prezint, cumva scopul cretinului" cel de a fi asemenea celor reprezentai n icoane.
2stfel, rolul iconostasului nu este de a ascunde, ci de a a#uta.
Bibliografie
4unge, ;abriel, Icoana Sfintei Treimi a Cuviosului Andrei Rubliov, !d. eisis, 'ibiu,
.??,
rgu, %asile, Dictionar enciclopedic de art medieval romneasc, !ditura %remea,
4ucuresti, /000
8lorens=i, 1avel, Iconostasul, 8undaia 2nastasia, .??-
5azarev, %i=tor, Istoria picturii bizantine, !d, Meridiane, 4ucureti, .?+0
5azarev, %i=tor, Teofan Grecul i coala sa, !d. Meridiane, 4ucureti, .?@-
>bolens=A, imitri, Un commonwealt medieval! "izanul, !d. *orint, 4ucureti, /00/
Uspens=i, 5eonid, Teolo#ia Icoanei $n "iserica %rtodo&, ediie electronic,
2pologeticum, /00,.
fzshgh#dt#fA