Coperta : Augustin loan

Redactor: Elena Murgu

Simone de Beauvoir
Acest volum a fost editat cu sprijinul
acordat de FUNDA!A S"R"S
#ENRU " S"C!EAE DESC$!SA
%i
CENRA& EUR"#EAN UN!'ERS!()
"#EN S"C!E( !NS!UE*
A& D"!&EA SE+
'ol* !
raducere: D!ANA B"&CU
%i DE&!A
'ERDES
#refaja: DE&!A 'ERDES
S!M"NE DE BEAU'"!R
&e deu,ieme se,e -
Editions .allimard/ 0121
oate drepturile asupra acestei versiuni
apartin Editurii UN!'ERS 31341
Bucure5ti/ #ia6a #resei &i7ere nr* 0*
#REFA89
Un nou su7iect* Al doilea se, a fost o carte damnat:: la Roma/ Sf;ntul
Scaun a pus<o la inde,/ iar ;n Rom=nia/ regimul comunist a e,pediat <o ;n
fondul secret al 7i7liotecilor* !nclasifica7il: ca gen/ aceast: carte despre se,
>i gen ;>i enun?: a7rupt mi@a/ deta>;nd <o ;n e,erg:* 'olumul ;nt;i < prima
fa?: a medaliei: AstemaB/ generalitatea/ >tiin?a/ mitul < scCi?ea@: o istorie
critic: a articul:rii conceptelor DmasculineE ale femininului Citatul din
#itagoraF/ contrapunctat de avertismentul lui #oulain de la Barre/ sugerea@:
strategia demersului: asociat ;n diCotomiile tradi?ionale ale filosofiei cu
Ar:ul/ Caosul/ ;ntunericulB/ femininul/ forjat de autori institui?i ca Autoritate
Dei As;nt >i parte >i judec:torBE va fi interog at din perspectiva celeilalte p:r?i
>i a unui Aal doileaB judec:tor/ care va privi imaginea DimageriaE feminit:?ii
reflectate ;n privirile 7:r7a?ilor* 'olumul urm:tor < reversul medaliei:
AcapulB/ e,perien?a tr:it:/ v;rstele/ iposta@ierile < va privilegia AfemeiesculB
contemplat nu ca arCetip sau esen?:/ ci ca Afond comun al oric:rei e,isten?e
feminine singulareB/ fond cu contururi >i culori strict prescrise de tradi?ia
socio<cultural:* Cuvintele lui GierHegaard I/ postul;nd drept cea mai mare
nefericire feminin: ;nsu>i faptul c: femeile nu ;n?eleg marea nefericire a
condi?iei lor/ urmate de denun?ul etic <omogeni@ant al lui Sartre DA#e
jum:tate victime/ pe jum:tate complice/ ca toat: lumeaBE anun?:/ pentru
volumul al doilea/ proiectul destr:m:rii re? elei de cli>ee asociate e,isten?ei
feminine concrete/ al demistific:rii imageriei descrise ;n prima parte/ al
demistific:rii automistific:rii/ ;n ultim: instan?:* #rincipiul feminin con<
damnat de #itagora s: intre ;n constela?ie cu atri7utele valori@ate A; n prin<
cipiuB ca negative >i condi?ia feminin: damnat: din e,clama?ia lui
GierHegaard < fa?a >i reversul < s;nt/ iat:/ simetrice* !ar:>i/ pro7lematica
responsa7ilit:?ii/ a necesit:?ii de a rediscuta termenii acestei condi?ii/ a mis <
0 AE,ist: un principiu 7un/ creator al ordinii/ al luminii >i al 7:r7atului/ >i
un principiu r:u/ creator al Caosului/ al tene7relor >i al femeii*B #oulain de la
Barre: Aot ceea ce a fost scris de 7:r7a?i despre femei tre7uie considerat sus <
pect/ c:ci 7:r7a?ii s;nt deopotriv: parte >i judec:torB*
< ACe nenorocire este s: fii femeieJ Ki totu>i/ cea mai mare nenorocire pen <
tru o femeie este s: nu ;n?eleag: c: este femeie*B
L
tific:rilor ratificate de At:cereaB feminin: a>a@: un raport de simetrie ;ntre
fra@a lui #oulain de la Barre >i cea a lui Sartre* CCiasmul celor patru citate
ilustrea@: mi>carea de va<et<vient de la mitologiile tutelare la AefecteleB aces <
tei tutele ;n sfera Atr:ituluiB* Mig@agul operat at;t ;n interiorul fiec:rui capitol/
c;t >i ;ntre am7ele volume se v:de>te a fi un procedeu ?in;nd de logica
demonstrativ: a discursului 7eauvoirian/ desigur/ dar >i o marc: su7teran: a
fractur:rii: detector >i dei,is al fisurii din edificiul social ;ntemeiat pe tutela
asupra celuilalt >i/ implicit/ ;ndemn la a7olirea acestei tutele*
Simetria domin: construc?ia acestei c:r?i care/ propun;ndu <>i s: descrie
AmarileB conte,te generatoare ale opo@i?iilor simetrice curente dintre mas <
culin >i feminin/ se dore>te o dare de seam: precis: despre disimetria rapor<
tului dintre masculin Dpostulat prin tradi?ie ca Su7iectE >i feminin Dpostulat
ca "7iectE >i pledea@: pentru solu?ia unei AautenticeB simetri@:ri: recipro<
citatea rela?iei Su7iect<Su7iec& Sau fraternitatea/ cum o nume>te Simone de
Beauvoir ;n final*
!storia tr:it: a Celui de<al doilea se,* Monument de simetrie ;n
desf:>urarea demonstra?iei >i alegerea c;mpurilor de discurs/ Al doilea se, a
fost scris cu ocoli>uri >i reveniri* Beauvoir proiectase ini?ial anali@a
AmiturilorBN aceasta ;ns: s<a dovedit imposi7il: f:r: istorie/ iar istoria cerea
s: fie Aprefa?at:B convoc;nd datele D>i fantasmeleE 7iologiei/ completate/ la
r;ndul lor/ prin capitole dedicate perspectivei psiCanalitice >i perspectivei
mar,iste Dde>i instrumentarul am7elor e utili@at ;n ;ntreag a lucrareE* !storia
ela7or:rii c:i?ii pune ;n scen: ela7orarea Acon>tiin?ei feminineB a autoarei*
raseul urmat p;n: la acea dat: de Simone de Beauvoir < facultatea de
filosofie/ profesoratul/ cele trei romane/ piesa de teatru >i eseurile deja pu <
7licate < erau departe de a indica/ la nivel individual/ nelini>titoarea
AdisimetneB: A#;n: atunci cre@usem cu adev:rat c: toat: lumea sem:na cu
colegii mei/ c: erau de<ajuns pu?ina inteligen?: >i cultur:*** Asta pe mine
m<a ajutat enorm* Mi<aduc aminte c: ;i r:spunsesem lui Colette AudrO D***E
care/ pe c;nd eram am;ndou: profesoare la Rouen/ se ;ntre7a ce tre7uie f:cut
pentru ca 7:r7a?ii s: te recunosc: drept egala lor: PEi 7ine/ tre7uie s: le fii
cCiar egal:/ nu e nici o pro7lem:JQ Asta e: pentru mine lucrurile me rgeau
de la sine/ tre7uia s: fii la fel de inteligent: ca ei/ >i gata** *Bl A#;n: atunciB
< adic: p;n: la ;ntre7area ce este o femeie/ pe care Beauvoir a ajuns s: >i<o
pun: r:spicat ;n timp ce medita la proiectul unui eseu<martir* ASim?eam ;n
v;rful degetelor nevoia de a scrie >i gustul cuvintelor ;n g;tlej/ dar nu >tiam
ce s: fac* PAve?i un aer cr;ncenJ mi<a spus la un moment dat .iacometti* <
A> vrea s: scriu >i nu >tiu ce* < Scrie?i orice*Q De fapt/ ;mi doream s: scriu
despre mine* ;mi pl:cea &FRge de lFComme a lui &eirisN m: atr:gea genul
eseu<martir/ ;n care te e,plici ;n a7sen?a oric:rui prete,t Am ;nceput s:
vise@ la asta/ s: note@ c;te ceva >i am discutat cu Sartre* ;mi d:deam seama
c: se punea o prim: ;ntre7are: ce semnifica?ie avusese pentr u mine faptul de
a fi femeie% !ni?ial/ am cre@ut c: m: pot de7arasa repede de ea* Nu avu <
Francis Seanson/ Simone de Beauvoir ou lFentreprise de vivre/ Editions du
Seuil/ #aris/ 01TT/ pag* ILL*
0
F sesem niciodat: un sentiment de inferioritate/ nimeni nu <mi spusese:
P.;ndi?i a>a pentru c: s;nte?i femeieQN feminitatea nu m: deranjase cu nimic*
DDe notat c: mai t;r@iu/ ;n !ntroducere/ va evoca memorialistico<demonstra<
tiv agasarea de a fi tre7uit s: fac: fa?: Aat;t de desB micii fra@e***E P#entru
mine/ i<am spus lui Sartre/ faptul acesta n<a contat/ ca s: @ic a>a* < Ki totu>i
n<a?i fost educat: la fel ca un 7:iat: faptul acesta ar merita privit mai
;ndeaproape*Q #rivindu<0/ am avut o revela?ie: aceast: lume era una m as<
culin:/ copil:ria mea fusese Cr:nit: cu mituri construite de 7:r7a?i >i fa?: de
care nu reac?ionasem deloc a>a cum a> fi f:cut <o dac: a> fi fost 7:iat Am
fost at;t de interesat: de descoperirea mea/ ;nc;t am a7andonat proiectul unei
confesiuni personale pentru a m: ocupa de condi?ia feminin: ;n generalitatea
ei Aveam s: merg s: citesc la Bi7lioteca Na?ional: >i s: studie@ miturile
feminit:?ii D***E am reflectat mai ;nt;i asupra miturilor f:urite de 7:r7a?i prin
intermediul cosmologiilor/ religiilor/ supe rsti?iilor/ ideologiilor/ literaturilor*
Am ;ncercat s: pun ordine ;n ta7loul nel:murit care mi se oferea: ;n orice
ca@/ 7:r7atul se postula ca Su7iect >i considera femeia ca pe un o7iect/ ca
fiind Cel:lalt* Aceast: preten?ie se e,plica/ evident/ prin circ umstan?e
istorice: iar Sartre mi<a spus c: tre7uia s: ;i scot ;n eviden?: >i 7a@ele fi@io <
logice D***E ;ntr<adev:r/ studiul meu despre mituri r:m;nea ;n aer dac: nu se
>tia ce realitate acoper: acestea* A>a ;nc;t am plonjat ;n c:r?i de fi@iologie >i
istorie* Nu m: mul?umeam s: compile@N savan?ii ;n>i>i/ indiferent de se,/ s;nt
impregna?i de prejudec:?i virile/ >i ;ncercam s: reg:sesc/ dincolo de inter <
pret:rile lor/ faptele e,acte*B 5
Acest parcurs Dva<et<vient Atr:itB al ela7or:rii/ p:strat >i ;n forma fin al:/
ela7orat: cu un e,ces de grij: ;nrudit cu didacticismul < ve@i calificativul de
AtratatB<E marcCea@: o prise de conscience ce se cere comunicat: DAscCem:B
a tuturor c:r?ilor Simonei de Beauvoir/ ;n consens cu pariul Aangaj:riiB sar <
triene E: A;ncepusem s: privesc femeile cu un ocCi nou >i mergeam din sur <
pri@: ;n surpri@:* E 7i@ar >i stimulator s: descoperi 7rusc/ la patru@eci de ani/
o fa?et: flagrant: a lumii/ dar pe care n <o vedeai* D***E M<am apucat s:
povestesc sistematic/ pornind de la copil:rie >i ajung;nd la 7:tr;ne?e/ cum se
creea@: deose7irile culturale dintre 7:r7a?i >i femeiN am e,aminat posi <
7ilit:?ile pe care le ofer: aceast: lume femeilor/ cele pe care le refu@:/ limi <
tele lor/ ne>ansele >i >ansele lor/ eva@iunile/ ;mplinirile lor* Compun eam astfel
cel de<al doilea volum: E,perien?a tr:it:B<I*
&a cap:tul a doi ani/ cartea e gata Foarte repede < toate celelalte au pre<
supus proiecte/ descuraj:ri/ rescrieri ;ncr;ncenate care durau trei <patru ani*
De ;ndat: ce terminase primul volum/ ap:ruse ;ns: o ;ntre7are: cum s: se
numeasc:% AAm stat ;ndelung pe g;nduri ;mpreun: cu Sartre* Ariadna*
Melusine: genul :sta de titlu nu era convena7il fiindc: refu@am miturile* M:
g;ndeam la &FAutre/ &a Seconde D***E* ;ntr<o sear:/ petrecuser:m ore ;n >ir
0 &a Force des cCoses/ voi* !/ .allimaid/ #aris/ 01T4/ pp* 04L<04T >i ILU<IL1*
< Aratat masiv cu alur: documentar:B ;l consider: .ennaine Bree/
&itteFrature fran?aise/ &e ++ <e siecle/ voi* !!/ 01IV<013V/ &i7rairie ArtCaud/
#aris/ 013U/ pag* 4V0*
T 3
la mine ;n camer: tot lans;nd cuvinte/ Sartre/ Bost >i eu* Am sugerat:
Cel:lalt Se,% Nu* Bost a propus: Al doilea se, >i/ reflect;nd asupra lui/
mi<a p:rut foarte potrivitB 0 Straniu: cuplul celor dou: nume cele7re nu
poate inventa pentru o carte despre reciprocitate dec;t nume manWues Dfiguri
mitologice feminine AinventiveB al c:ror destin e singur:tatea/ dintre care
una e p:r:sit:/ iar cealalt: p:r:se>te***E* !ntroduc;nd ;n titlu A7lestemul cifrei
Dfivasat/ deliratB: A***mi s <au repro>at at;tea >i at;tea: mi s <a repro>at totul
J &aitmotivul diatri7elor r:m;ne indecen?a < pro7lematica ta7u a li7er t:?ii
doiB/ Bost/ un ter? cu nume mai pu?in faimos/ ;i d:ruie>te Simonei de
Beauvoir numele c:r?ii ei celei mai cele7re < primind Al doilea se, ;n dar/
prin dedica?ie/ ;n aceea>i e,erg:*
#ovestit: dup: paispre@ece ani/ istoria Celui deal doilea se, ?ine s:
reconstituie complementul Atr :itB al mitului Dfie fondator/ fie apocaliptic <
depinde de ta7:ra receptorilorE pe care aceast: carte antimit ajunge s: <0
;ncarne@e* #este simetria e,plicit: a demersului/ traseul ref:cut ;n te,tul
memorialistic suprapune o alta/ la nivelul construirii te@ ei* S: recapitul:m:
;nainte de a scrie/ Beauvoir tr:ie>te ;ntr <o reciprocitate ilu@orie Dspa?iul
securi@ant al cercului de prieteni o ;ndrept:?e>te s: transfere caracterele
lumii ei asupra ;ntregii lumiN supranumit: ANotre <Dame de SartreB/ nu va
comenta mali?ios dec;t mai t;r@iu aceast: porecl: func?ional:/ corelativ al
poreclei de A#ap: al e,isten?ialismuluiB a companionului eiE* Ki <ar dori s:
compun: o Areciproc:B a ';rstei 7:r7atului/ a lui &eiris/ colegul ei de la
emps Modernes* Reciprocitatea raportului cu Sartre ;i semnalea@: dificul
tatea r:spunsului la ;ntre7area: Ce ;nseamn: a fi femeie% revel;ndu<i Ao
fa?et: flagrant: a lumii/ dar pe care n <o vedeaB DAreversulB/ ordonat de
mituri necCestionateE* ;>i concepe cartea ca pe o istorie/ a instituirii >i legi<
tim:rii sociale a unei a7sen?e: cea a reciprocit:?ii* R:spunsul >i/ totodat:/
solu?ia ;ntre7:rii<cCeie restatuea@:/ la sf;r>itul parcursului/ reciprocitatea Ade
dinainteB Dcea care Ap;n: atunci***a ajutat <o enormBE/ trecut: ;ns:/ prin fil<
trul unei prise de conscience >i redefinit: Adup:B demontarea ma>in:riei
sociale produc:toare de ilu@ii* Rvans;nd Adin surpri@: ;n surpri@:B/ Beauvoir
se ;ntoarce la conceptul ini?ial implicit al reciprocit:?ii/ reconstruindu <0 >i re<
fond;ndu<0 e,plicit*
Al doilea se, ca Afil:B a istoriei culturale france@e* !mediat dup:
pu7licarea c:r?ii D;n 0121E pentru Simone de Beauvoir sosise momentul
unei altfel de prise de conscience: Ala cCiennerie francaiseB descris: de
Sulien .racW ;ntr<un articol ;n care/ < de>i o compara cu #oincare vor7ind
;n cimitire < o felicita pentru AcurajulB dovedit* "ricum/ Sulien .racW
sanc?ionase Astupefianta necuviin?: a tonului ;n Al doilea se,F &* Stupefiat: la
r;ndul ei/ Beauvoir e,perimentea@: ;nt;ia oar: ie>irea din climatul protec <
tor al reciprocit:?ii intelectuale ;ntre?inute cu prietenii ei: dac: n <ar fi scris
dec;t pentru Sartre/ Bost/ Merleau <#ontO/ &eiris/ .iacometti >i ecCipa de la
emps Modernes DAadev:ra?i democra?iB<E s<ar fi putut acu@a singur: c: a
for?at u>i gata descCise* ! se >i repro>ea@:/ de altfel/ c: Anu a spus
nimic nouB/ ;n paralel cu repro>ul perfect opus de Aa fi inventat/ travestit/
0
I
se,uale coagulea@: indign:rile: ACe festival al o7scenit:?ii/ su7 prete,tul de
a<mi 7iciui propria o7scenitateJ Bunul >i vecCiul spirit galic g;l <g;ia valuri<
valuri* Am primit/ cu semn:tur: sau a nonime/ epigrame/ epistole/ satire/
admonest:ri/ ;ndemnuri adresate/ de pild:/ de Pmem7rii foarte activi ai
primului se,Q* Nesatisf:cut:/ rece ca gCea?a/ priapic:/ nimfoman:/ les 7ian:*
** am fost de toate/ p;n: >i mam: clandestin: Mi se f:ceau oferte de
vindecare a frigidit:?ii/ de potolire a poftelor mele vampirice/ mi se pro <
miteau revela?ii ;n termeni sca7ro>i/ dar ;n numele adev:rului/ frumosului/
7inelui/ s:n:t:?ii >i cCiar al poe@iei/ pe care le p;rjolisem prin atacuri
nedemne* Nici o pro7lem:* E monoton s: ;ncruste@i graff;ti prin lava7ouriN
c: ni>te maniaci se,uali prefer: s: <mi trimit: direct elucu7ra?iile lor/ puteam
s: ;n?eleg* Dar MauriacJ El i<a scris unuia dintre cola7oratorii revistei emps
Modernes: AAm aflat totul despre vaginul patroanei dumneavoastr:B* ;n &e
Figaro &itteraire/ convins c: As<au atins cu adev:rat limitele a7jec?ieiB
Mauriac avea s: declan>e@e/ cu un succes destul de palid/ o campanie de
condamnare a pornografiei ;n general >i a unor capitole din Al doilea se, ;n
special* ;n &i7erte de lFEsprit/ Boisdeffre >i Nimier se ;ntrec ;n dispre? >i ;n
calificative: Ao P7iat: fat:Q nevro@at:/ o refulat:/ o frustrat:/ o de@mo>tenit:/
o virago/ o neregulat:/ o invidioas:/ o acritur: doldora de comple,e/ de infe <
rioritate fa?: de 57:r7a?i/ fa?: de femei/ roas: de resentimenteB* #lin de com <
pasiune/ Sean .uitton crede c: Aa descifrat ;n filigranul c:r?ii Ptrista via?:Q
a autoareiB* Arm=nd $oog: AUmilit: de a fi femeie/ ;n cCip dureros
con>tient: c: privirile 7:r7a?ilor o ;ncCid ;n pro pria sa condi?ie/ ea refu@:
simultan aceast: privire >i aceast: condi?ieB* Repro>uri ;i fac cCiar >i prie <
tenii: Camus o acu@:/ ;n c;teva fra@e moroc:noase/ c: 0 <a ridiculi@at pe
7:r7atul france@* AC;ndva ne m:rturisise plin de voio>ie c: suporta greu
ideea de a fi m:surat/ judecat de o femeie: ea era o7iectul/ el < con>tiin?a >i
privireaN r;dea spun;nd asta: dar e adev:rat c: nu admitea reciprocitatea* A
concCis cu o c:ldur: nea>teptat:: PE,ist: un argument pe care ar fi tre7uit
s:<0 su7linia?i: ;nsu>i 7:r 7atul sufer: neg:sind ;n femeie o adev:rat:
tovar:>:N el aspir: la egalitateQ*B Dintre ap:r:tori/ Simone de Beauvoir ;i
citea@: pe Colette AudrO/ Francis Seanson/ Nadeau/ Mounier* Acesta din
urm: totu>i acu@a/ ;ntr<o noti?: din Esprit/ reactivismul c:i?ii: A*** mai 7ine
st:p;nit/ resentimentul ar fi jenat mai pu?in luciditatea autoarei* Ar fi
denun?at ipocri@iile c:s:toriei netr:ite autentic >i ar fi ar:tat ;nd:r:tul unei
ideali@:ri mincinoase c: reu>ita c:s:toriei e rar: >i fragil:/ ca >i cea a
oric:rei voca?ii ;nalte a omului***Aceast: carte este ;n mod prea st:ruitor
cartea unei femei singure >i voluntare/ care vrea s: Cot:rasc: totul cu o sufi <
cien?: steril:: dragostea/ copilul/ via?a eiB <X* Nici m:car e,trema st;ng: nu
0
I
!dem/ pp* ITV<IT0*
!dem/ pp* ITI<ITL*
!dem/ pag* I4L*
!dem/ pag* ITV*
5 Dup: #ierre de Boisdeffre/ " istorie vie a literaturii france@e de a@i/ tradu<
cere de Sanda R=peanu >i Cirea>a <.a7riela .recescu* prefa?: de 'aleriu
R=peanu/ Editura Univers* Bucure>ti/ 013I/ pag* 0V1*
U
1
prime>te 7ine o carte care/ totu>i/ punea >i pro7lema mult discutatei Adu7le
poveriB: i se spune c: Al doilea se, li s<ar p:rea Ca@liu muncitoarelorN iar
mar,i>tii nestalini>ti afirm:/ o dat: ;n plus/ c: Revolu?ia va re@olva totul <
pre@entul nu contea@:* Action pu7lic: un articol anonim/ cu o po@:* #o@a
;nf:?i>a ;m7r:?i>area dintre o femeie >i o maimu?:*
Beauvoir >i feminismul* ;n termeni de economie a pie?ei c:r?ii/ Al
doilea se, a ;nregistrat un succes legendar: tiraje uria>e >i traduceri ;n toate
lim7ile p:m;ntului/ inclusiv ;n tamil:* ;n istoria feminismului < indiferent
dac: e vor7a de direc?ii teoretice care ;i contest: te@ele < aceast: carte con<
tinu: s: 7eneficie@e de autoritatea unui te,t de referin?:* #ropriul raport al
Simonei de Beauvoir cu feminismul se desenea@:/ iar:>i/ ca un parcurs* Dar/
mai ;nt;i/ ce ;nsemna feminismul/ care feminism% Complicat de r:spuns/ ;n
anii FLV* S: cit:m doar ;ncurc:tura sociologului #ierre de 'isscCer care/
incitat de Apolemicile rar impar?iale >i ;n general pu?in >i r:u i nformateB
generate de Al doilea se,/ avea s: declan>e@e ;n epoc: o ancCet: sociologic:
pe tema atitudinilor antifeministe ;n mediile intelectuale* 0 Str:duindu<se s:
formule@e un concept clar al feminismului/ el invoc: dificult:?ile pe care le
;nt;mpinase un studiu a7ord;nd aceea>i pro7lematic:: antecesorul s:u/
GirHpatricH/ dorise s: evite ca r:spunsurile su7iec?ilor s: nu transcrie/ ;n
locul atitudinii fa?: de con?inutul cultural al feminismului/ o atitudine fa?:
de cuv;ntul AfeminismB >i de istor ia pe care o implic: acest cuv;nt/ c:ci Aati <
tudinea/ cuv;ntul >i ceea ce s <a f:cut din acest cuv;nt constituie rar o trini <
tate perfect integrat:B* #entru a delimita un ApatternB/ el anali@ase peste o
sut: de re@olu?ii oficiale ale unor organi@a?ii unanim considerate ca femi<
niste >i lucr:ri despre feminism/ din primii trei@eci de ani ai acestui secol*
Re@ultatul: 4UT de propo@i?ii distincteJ ;ntr <un astfel de peisaj multiform/ Al
doilea se, urma s: joace un rol ordonator: repre@enta ;n acela>i timp o
cronologie a feminismului cultural >i activist redactat: cu grija de a descrie
institu?ii >i spa?ii socioculturale diverse >i o antologie de figuri ilustre sau
uitate/ dar e,emplare* Sintagma Adesp:r?ire a apelorB avea s: fie de acum
;nainte asociat: acestei istorii a ideilor >i a femeilor*
;ns: scriitoarea care a7ia pu7licase una dintre cele mai influente lucr:ri
feministe ;>i ;ncepuse cartea declar;nd ;ncCeiat: Adisputa feminismuluiB pe
care ;l percepea ca pe o A;ncCidereB: ADac: s;nt ;ntre7at: cum judec ast: @i
Al doilea se,/ nu e@it s: r:spund: s;nt pentru*** N <am nutrit niciodat: ilu@ia
c: a> transforma condi?ia feminin:N ea depinde de viitorul sferei muncii ;n
lume/ nu se va scCim7a cu adev:rat dec;t cu pre?ul unei r:sturn:ri a pro <
duc?iei* De aceea am evitat s: m: ;ncCid ;n ceea ce se nume>te PfeminismQ*
Nici nu am adus remedii fiec:rei pro7leme particulare* ;ns: cel pu?in mi <am
ajutat contemporanele s: ajung: la con>tiin?a de sine >i la con>tiin?a propriei
lor situa?ii* D***E Dac: aceast: carte a mea le<a ajutat pe femei/ a fost fiindc:
ea le<a e,primat >i/ reciproc/ ele i<au conferit/ ;n scCim7/ adev:r* .ra?ie lor/
cartea nu mai scandali@ea@: la ora actual: D;n 01T4E* Miturile masculine
S<au erodat*** Ki multe scriitoare m<au dep:>it ;n ;ndr:@neal:* #rea multe
dintre ele a7ordea@:/ mi se pare/ ca unic: tem: se,ualitatea: dar/ cel pu?in/
pentru a vor7i/ ele se afirm: ca privire/ su7iect/ con>tiin?:/ li7ertateB 0*
Ki totu>i/ un deceniu mai t;r@iu/ iat <o defil;nd pe str:@ile #arisului prin tre
manifestante care ;>i prinseser: ;n p:r m:nuncCiuri de p:trunjel Dsun 7ol al
avortului clandestinE >i ardeau c;rpe Dsim7ol al condi?iei feminineE: episo dul
ader:rii la Mi>carea de Eli7erare a Femeilor din Fran?a e povestit pe larg ;n
out compte fait% Mai mult: f:cea cCiar ga@et:rie feminist: Ade terenB
Dparticipa/ de altfel/ activ/ la ac?iunile de o7icei furtunoase ale Ast;ngi>tilor
lui SartreB/ minerilor/ maoi>tilor/ victimelor accidentelor de munc:E* <F ADac:
am luat parte la manifesta?ii/ dac: m <am angajat ;ntr<o ac?iune propriu<@is
feminist: a fost fiindc: atitudinea mea fa?: de condi?ia femeii a evoluat
eoretic r:m;n pe acelea>i po@i?ii* Dar ;n plan practic >i tactic po@i?ia mea
s<a modificat*BX eoretic/ Beauvoir ;>i redefine>te raportul cu propria carte:
memorialistica anecdotic: >i refle,iv: cedea@: locul unui alt Al doilea se,/
ipotetic rescris ;n anii F3V >i ane,;ndu <>i/ acum/ >i efectele de receptare pro <
duse ;ntre timp* Noul Al doilea se, ar a>e@a Ape 7a@e materialiste >i nu ide <
alisteB opo@i?ia dintre Acela>i >i Cel:lalt: respingerea >i opresiunea celuilalt
ar fi e,plicate acum economic/ >i nu prin Aantagonismul con>tiin?elorB L*
Evident/ reformularea corespunde traseului AgeneralB Dnu neap:rat feministE
al etapelor traversate de Beauvoir: ade@iunea la scCema raportului eu<ce<
l:lalt/ definit de Sartre ;n &F=tre et le Neant/ fondat: pe a,ioma conflictua<
lit:?ii < replic: a raportului Cegelian st:p;n <sclav/ dominant<dominatN ampli<
ficarea ideologi@:riiN ;n fine/ adoptarea unui voca7ular mar,ist Atot mai
durB/ ;n care orice situa?ie individual: sau colectiv: e citit: c a Are@ultat al
antiumanismului societ:?ii 7urgCe@eB* otu>i/ aceast: deplasare ;n identifi <
carea Acau@ei primeB a opresiunii n <ar afecta deloc desf:>urarea c:r?ii/ con <
stat: re<scriitoarea/ >i nici una dintre te@ele ei cele mai r:sun:toare/ per <
ceput: de mul?i comentatori drept re@umatul Celui de<al doilea se,: ANu te
na>ti/ ci devii femeieB* Formula e revalidat: >i amplificat: printr <o Areci<
proc:B: Ascientismul fumegos al doamnei &ilar nu a infirmat aceast: convin <
gere *** te@a mea e e,act: >i nu ar cere dec;t s: fie completat:: PNu te na>ti/
&a Force des CCoses/ pag* ILU/ pp* IT3<ITU*
out compte fait/ .allimard/ #aris/ 013I*
S: amintim/ totu>i/ >i aceste r;ndun de@olate din acela>i volum de memo
rii: AAm spus deja c;t de mult m<am ;ndep:rtat de URSS >i c;t de sf;>ietoare im
s<a p:rut tragedia de la #raga* Nimic din ceea ce se petrece ;n ?:rile socialiste
europene nu ini se pare ;ncurajator* N<am avut niciodat: leg:turi cu Rom=nia/
nici cu Bulgaria/ ?:ri ;n care regimul r:m;ne unul dictato rial/ iar nivelul de via?:
unul foarte co7or;tB* Ded* cit*/ pag* LLTE* Conclu@ia/ dup: o descriere a lag:rului
socialist ;ncununat: de o anali@: a regimului din Cu7a: AAt;t de seduc:toarea
Plun: de miere a Revolu?ieiQ s<a sf;r>it de mult*B Ded* cit*/ pag* LT0E*
2!dem/ pp* T04<T02*
LE,plica?ia Ape 7a@e materialisteB a opresiunii e discutat: >i ;n &a Force
des CCoses*
0
I
4
#ierre de 'isscCer/ Altitudes antifeFministes et milieu, intellectuels* !nstitut
de RecCercCes EconomiWues et Soriales &ouvain/ Editions NauYe laerts/
&ouvain/ 01LT* pp* 3 <U*
0V
00
ci devii 7:r7atQB 0* " dat: ;n plus/ s;nt interogate te@ele freudiene >i e
sanc?ionat: a7unden?a literaturii dedic ate Avoca?iei specificeB a femeii >i
Ademistific:rii feminismuluiB: societatea france@: Anu s <a scCim7atB deloc/
spre deose7ire de cea american:* Raportul Simonei de Beauvoir cu feminis <
mul este/ ;n prim: instan?:/ un raport cu feminismul american >i/ ;n f ond/ cu
prima genera?ie a descenden?ei americane a c:r?ii ei: Ce Feminine MOstiWue
de BettO Friedan/ #olitics of Se, de Gate Millet/ Dialectic of Se, de
SCulamitC Firestone sau Ce Zoman Eunucii de .ermaine .reer s;nt c:r?i
citite >i comentate de inspiratoarea lor/ care evoc: >i fondarea diverselor
organi@a?ii feministe Ade dincoloB D;n SCUM < SocietO for Cutting Up Men
< Manifesta/ ap:rut ;n FTU/ vede Aun pamflet virulent/ ;n maniera lui SYift/
;n care revolta ;mpotriva 7:r7atului e ;mpins: p;n: la a7surdBE* A>adar/
Beauvoir provocase o verita7il: emula?ie ;n SUA >i/ a7ia pe aceast: cale
ocolit:/ un fel de A;ntoarcereB ;n Fran?a a feminismului militant a c:rui
cornii iton: devine/ ;ncep;nd din F3V* E,plica?iile ;ntoarcerii su7 arme > i a
influen?ei modelului american s;nt/ ;n vi@iunea ei/ dou:: mai ;nt;i/ munca
domestic: r:m:sese/ peste ani/ la fel de nerecunoscut: Drevendicare tipic
socialist:EN apoi/ socialismul >i mi>c:rile de st;nga ;>i du7laser: ineficienta
prin rea<voin?:/ cum o pro7ea@: anecdota despre un comando de st;ngi>ti
france@i care/ invad;nd o sal: de ;ntruniri a Afemeilor revoltateB/ strigaser::
A#uterea st: ;n v;rful falusuluiJB ;ne;t/ pentru feminismul france@ >i pentru
Beauvoir/ sosise momentul ac?iunii >i al delimit: rii de cartea la care a
m:rturisit adesea c: ?ine cel mai mult/ aproape mai mult dec;t la Mandarinii/
romanul ;ncununat de #remiul .oncourt: AC: femeia este fa7ricat: de civi <
li@a?ie >i nu 7iologic determinat:/ iat: un punct pe care nici o feminist: nul
pune la ;ndoial:* #unctul ;n care ele se ;ndep:rtea@: de cartea mea este cel
practic: refu@: ;ncrederea ;n viitor/ dorind s: <>i ia soarta ;n m;ini cCiar de
ast:@i* ;n acest punct m<am scCim7at >i eu: le dau dreptate* Al doilea se,
poate fi o carte util: militantismului: dar nu e o carte militant:B I*
S<a spus c: feminismul >i<a ;nsu>it o carte inteligent: >i nemilitant: pen <
tru a o desfigura* Simone de Beauvoir avea s: riposte@e/ ;nainte cCiar de fa@a
ei militantist:: AE,ist: multe interpret: ri false ale feminismului meu* ;ns:
false din punctul meu de vedere s;nt cele care nu s;nt radical feministe:
niciodat: nu m: simt tr:dat: c;nd s;nt tras: spre*** feminismul a7solut/ dac:
vre?i* Dimpotriv:/ dac: e,ist: tentative care pretind c: a> fi spus tocmai c:
e,ist: Po specificitate feminin:Q din pricina c:reia femeia Dindiferent de cul <
tur:/ civili@a?ie/ educa?ie >i structurile lumiiE nu va putea fi niciodat: un
semen al 7:r7atului/ atunci***B 4 S<a scris mult despre coinciden?a dintre
cariera scriitoarei >i ascensiunea feminismului < mi>care important: din
punct de vedere social a acestui secol* Raportul pare a sta/ ;ns:/ su7 semnul
reciprocit:?ii/ declan>ate de prises de conscience/ reciproc induse/ instaurate
prin parcurgerea unui traseu marcat de r eveniri Dva<et<vient ;n interiorul
0 !dem/ pag* T02* E vor7a de S* &ilar/ &e Molentendu du Se,e/ #UF/ 01T1*
< !dem/ pag* TI4*
< Francis Seanson/ Simone de Beauvoir ou lFentreprise de vivre/ ed* cit/ pag* ITI*
0
AtffitoluiB/ !n interiorul teoriei >i ;ntre cele dou: @oneN feminismul migi;nd
spre America pentru a se ;ntoarce ;n Fran?aE* Mig@ag < nu al AfracturiiB/ ci al
Acus:turiiB feminine/ de ast: dat:/ al solidari@:rii etice: Simone de
Beauvoir a construit/ prin medierea unui te,t/ op?iuni generatoare de te,te
noi >i ac?iuni care ;i reconstruiesc propria op?iune* Domnie a simetriei/
iar:>i: Beauvoir e fericit: s: tr:iasc: ;mpreun: cu efectele efectelor Celui
de<al doilea se,*
Feminismul >i Beauvoir* Feminismul avea s: se despart: Duneori ; n
termeni foarte aspriE de cartea care ;i Adesp:r?ise apeleB* Alte glasuri/ alte
genera?ii: repro>urile curente ;n c;mpul feminist se gCiceau/ de fapt/ ;nc: de
la apari?ia el ACititorii mai su7tili au considerat c: s;nt misogin: >i c:/ pre <
tin@;ndu<m: de partea femeilor/ le orcCestram/ de fapt/ e,ecu?ia D***E Am
acordat prea multor femei o mare afec?iune >i stim: pentru a le tr:da con <
sider;ndu<m: drept Pun mascul de onoareQ*B 5 &egate ;ntre ele prin raporturi
de cau@alitate/ cele dou: repro>uri s;nt: vi@iu nea sum7r: asupra corpului
feminin/ AfemeiesculB inferiori@at/ cu alte cuvinte/ >i pledoaria pentru
adoptarea modelelor masculine ale AinamiculuiB*
AS: scap de corpul meu% Nu* Am un corp de femeie*B A#oate <a> fi vrut
s: nu am corpB < m:rturisise Beauvoir ;n dou: interviuri*< ;n privin?a
asum:rii corporalit:?ii/ aceast: scriitoare care a ;ntreprins fenomenologia
tr:itului a ;nfruntat dou: acu@e* &ogica antifeminist: a v:@ut ;n ea o apolo <
get: a de@ordinii amoroase Dmai cu seam: din cau@a capitolelor despre l es<
7ianism >i prostitu?ieE: AS<a spus c: a> fi predicat licen?a se,ual:: dar nu am
sf:tuit pe nimeni niciodat: s: fac: amor oric;nd/ cu oricineN ceea ce cred e
c:/ ;n acest domeniu/ alegerile/ consim?:mintele/ refu@urile nu tre7uie s:
asculte de institu?ii/ de conven?ii/ de interese***B 4 "pus: repro>ului c: ar fi
instrumentat o imoral: cele7rare somatofil:/ logica feminist: condamn:
somatofo7ia c:r?ii Dcapitolul dedicat maternit:?ii devenind ?inta favorit:E*
Acu@a se ;ntemeia@: pe denun?area g;ndirii tradi? ional diCotomice a Simonei
de Beauvoir: opo@i?ia ierarCi@at: gen<se, atrage valori@area negativ: a celui
din urm:* 5
CCiar >i a>a/ r:m;ne remarca7il/ ;n Al doilea se,/ proiectul de a scrie
istoria valori@:rii negative a somei feminine/ din mai multe perspective/
practic;nd o interdisci pi m:ritate av=nt la lettre/ cu grija de a distinge ;ntre
valori@area e,plicit negativ: Dcorporalitatea feminin: Aimpur:B/ A7leste <
0&a Force des CCoses* ed cit*/ pag* IT2*
< &a Femrne revolieFe* interviu reali@at de Alice ScCYart@er/ &e Nouvel
"7servateur* 02 fe7ruarie 013I* reluat ;n Claude Francis/ Fernande .ontier* &es
ecrits de Simone de Beauvoir < &a vie < &Fecriture/ .allimard/ 0131*
pag* 2UI* Al doilea citat este din Francis Seanson/ Simone de Beauvoir ou lFen<
treprise de vivre/ ed* cit*/ pag* IL2* Beauvoir vor7e>te despre de@olarea tr:it: la
optspre@ece ani c;nd/ de>i studioas:/ tat:l ei nu o pre?uia ;ndeajuns/ An <o mai
recuno>teaB: *#apa ne uiFaime plusJB
4 &a Force des cCoses / ed* cit*/ pag* ITT*
2 MiCaela Miroiu re@uma >i comentea@: aceste acu@a?ii ;n .;ndul um7rei <
A7ord:ri feministe ;n filosofia contemporan:* Editura Alternative/ 011L*
pp* L0<L4/ 1U<11/ 0T1*
0I
mat:BE >i cea implicit negativ: Dodele consacrate Afrumuse?iiB corpului fe <
mininE < filon ;nc: e,plorat de diversele feminisme contemporane* 0
Beauvoir anali@ea@: tensiunea celor dou: valori@:ri/ a ecCivocului Amagiei
feminineB Dea constat: oroarea de AfemeiescB a miturilor >i ta7uurilor: se,ul
femeiesc inspir: fric:/ ;n vreme ce cultul falusului nu presupune teroareaEN
comentea@: am7ivalen?a imageriei legate de germina?ie Dasociat: mor?ii/
moarte la r;ndul ei asociat: resurec?ieiE >i de corp/ parado,al asimilat cu o
natur: transfigurat: prin artificiu: femeii i se cere s: fie Anu doar pCOsis/ ci
>i antipCOsisB/ s: ;ncarne@e via?a ;nfloritoare disimul;ndu <i misterele Atul<
7uriB/ iar e>ecul disimul:rii e sanc?ionat ca Atr:dareB I* Raportul dintre e,i <
gen?a conven?iei Dmoda vestimentar:/ de e,emplu/ cu degCi@:rile ei < 7i@are
conglomerate de pene/ flori/ 7l:nuri/ pietre >i metale pre?ioaseN una dintre
paginile cele mai frumoase de antropologie din Al doilea se,***E care ;i pre<
scrie femeii s: ilustre@e empatia cu Natura >i empatia tr:it: < surs: de li<
7ertate >i pl:cere < a femeilor cu natura poten?ea@: procesul cau@alit:?ii
stricte AmitB<Atr:itB >i stricte?ea polari@:rilor/ interpretate ;n am7ivalen?a lor*
F:r: ;ndoial:/ contingen?a >i pasivitatea < atri7uite AtrupesculuiB ;n vi <
@iunea scriitoarei < situea@: femeile ;n secundar/ iar salvarea recomandat:
pentru a ie>i din condi?ia celui de<al doilea const: ;n crearea unor valori
AunanimB Dceea ce e totuna cu A;ntr <un sistem de referin?: opresivBE recu <
noscute ca transcendente* ;n aceast: polari@are >i ;n aceast: solu?ie se desci <
frea@: nelini>tea cu care contempl: Beauvoir o alt: diCotomie/ pre@ent: ;n
;ntreaga lucrare: crea?ie<repeti?ie* Concept fundamental ;n Al doilea se,/
trimi?;nd D;n cCip previ@i7 ilE mai degra7: la Sisif al lui Camus dec;t la !ov
al lui GierHegaard*
Repeti?ia: s: invoc:m/ aici Dtri>;nd pu?in/ fiindc: e vor7a de un e,em <
plu care a st;rnit mai pu?ine contrareac?ii feministeE/ descrierea fa?etei deri <
@orii a destinului gospodinei* ':@ ut: e,plicit ca un Sisif condamnat s:
repete pre@entul/ perpetu;ndu <0/ C:r:@it: reactivismului >i nu facerii/ ea
e,pul@ea@: din lucruri principiul R:u care atac:/ ;n fiecare @i/ ordinea
c:minului* ManiCeismului AtristB al casnicei < Beauvoir nu se sfie>te s: ;i
opun: atitudinea cre>tin:: credinciosul >tie c: lupt: mai 7ine ;mpotriva
demonului consacr;ndu <se lui Dumne@eu*** E,emplul cel mai discutat este
;ns: Dcum spuneamE cel al maternit:?ii statuate ca repetare a vie?ii*
Simone de Beauvoir ;>i propune s: d emonte@e AideologiaB rela?iilor
se,uale >i a maternit:?ii/ cCestion;nd valori@area social: a acesteia ca
nespectaculoas:/ ;n pofida curentei omagieri perverse a AcCipului MameiB >i
manipularea imanen?ei ;n scopul de a construi o ilu@ie de transcenden?:
Dneratificat: social/ nerecunoscut: Acu adev:ratB/ gratifiant: narcisic pentru
mameE: AMul?i 7:r7a?i au declarat c: nu aveam dreptul s: vor7esc D * * * E pen<
Util pentru orientarea ;n c;mpul orient:rilor feministe contemporane este
capitolul !ntroducere: evolu?ia >i pro7lematica feminismului din: MiCaela Miroiu*
.;ndul um7rei/ ed* cit*/ pp* 0T<2I*
< 'eroniWue NaCoum<.rappe discut: Atratamentul mai dur pe care socie <
tatea ;l re@erv: corpului feminin D * * * E ;n ca@ul femeii/ amprenta culturii asupra
naturii va fi mai dureroas:B D&e feminin/ $acCette/ 011T/ pag* 41E*
Dn c: nu n:scusem: dar ei%*** S <a spus c: a> fi refu@at orice valoare senti <
mentului matern >i iu7irii: nicidecum* Am cerut ca femeia s: le tr:iasc: ;n
adev:r >i li7ertate/ fiindc:/ de cele mai multe ori/ ele ;i servesc drept ali7i uri
0;n care se alienea@:***B Declar;nd c: a v:@ut maternit:?i fericite/
Beauvoir se recunoa>te/ ;ntr<adev:r/ mai pu?in interesat: de dimensiunea tru<
peasc: >i mai mult de cea sim7olic: a maternit:?ii/ de e,perien?a cre>terii
copilului >i de rela?ia cuplu<copil: A***cred c:/ pentru 7:r7at/ ca >i5pentru
femeie/ a avea copii poate fi o e,perien?: interesant: >i edificatoareB <* Ea se
concentrea@: asupra pro7lemati@:rii rela?iilor mam:<copil/ nutrind un soi de
team: sociologic: de reproducere prin sociali@are a mistific:rii >i a neferi <
cirii/ legate/ am7ele/ de o anumit: Avoca?ie a anul:riiB prescris: sociocul <
tural femeilor* Suspiciune fa?: de repeti?ie >i de parado,ul ei ironic prin
care un cel:lalt<Hmeie e condamnat s: secrete/ s: furni@e@e un acela>i* Ki
;nc: repetat: fie c: e vor7a de propria imagine/ de cas: sau de copilul <feti>*
;n atitudinea autoarei ;nse>i se las: descifrat: am7ivalen?a atitudinilor
culturale pe care le <a anali@at < avea s: sus?in : o parte a criticii feministe:
ea descrie o mecanic: somatofo7: la care sf;r>e>te prin a su7scrie* Angoa <
sele legate de corporalitate constituie/ ;ntr <adev:r/ unul dintre laitmotivele
c:r?ii/ precipitat de neant ;n acest Atratat fondatorB* A <l denun?a ca negativ
implic:/ ;ns:/ o interpretare e,cesiv didactic: a pariului demistificator ;n
sluj7a c:ruia AautenticaB Beauvoir ;>i scenari@ea@: propriile fantasme/
interog;nd la cCair/ la cCair/ toujours recommencee D>iE dm ungCiul lor*
#roclam;nd minoratul naturii >i primatul culturii/ fraternitatea
femeie<7:r7at ;ntru cultur: propune o solu?ie alienant: pentru femei: ADac:
vrei s: fii egala 7:r7atului/ fii 7:r7atB < iat: a doua acu@:/ de care Beauvoir
se ap:r: ;n urm:torii termeni: ANu s;nt pen tru c:derea ;ntr <un feminism
a7stract/ care neag:/ de e,emplu/ e,isten?a feminit:?ii su7 prete,tul c: nu
este natur:/ ci fapt de cultur:: aici/ a> fi cCiar ;mpotriv:J A pretinde c: nu
mai e,ist: diferen?e ;ntre 7:r7a?i >i femei ;n m:sura ;n care/ a@i/ ei a u >anse
egale/ o aceea>i li7ertate/ e complet stupid* F:r: ;ndoial: su7@ist: D * * * E un
mare num:r de atitudini/ de sentimente >i cCiar fenomene legate de corp cu
totul specifice* ;n ce m: prive>te/ admit tran>ant c: femeile s;nt profund
diferite de 7:r7a?i* Ce nu admit este c: femeia ar fi diferit: de 7:r7atBX*
Discu?iile purtate pe aceast: tem: par a fi f:r: sf;r>it: cercul vicios al Adife <
ren?ei stigmati@ante >i asem:n:rii alienanteB/ cum le nume>te 'eroniWue
NaCoum<.rappe/ continu: s: Aregi@e@eB de@7ateri le contemporane asupra
rela?iilor de gen: ANu e,ist: diferen?: ;ntre se,e < inclusiv aceea 7iologic:
< tradus: ;ntr<un sistem de repre@entare social: care s: nu serveasc: pentru
a legitima inegalitatea social: >i politic:: orice inegalitate produce o dife <
ren?iere perceput: ca Pnatural:Q >i orice diferen?: Pnatural:Q va fi suscepti <
7il: de a deveni argument al inegalit:?ii* Astfel/ capcana se ;ncCide: orice
marc: a diferen?ei se,uale poate fi citit: ca semn de inferioritate >i/ invers/
0
I
&a Force des cCoses/ ed* cit*/ pag* ITT*
Francis Seanson* Siinone de Beauvoir ou l Fentreprise de vivre/ ed* cit*/ pag* IU4*
K !dem* pag* ITT*
2!dem/ pag* IT4*
02
orice inferioritate implic: o femini@are a tr:s: turii presupuse inferioare*
Sudecata de inegalitate ;mpiedic:/ a>adar/ o g;ndire a diferen?ei/ cu toate
implica?iile ei/ ;ntr <un climat de lini>te epistemologic:/ fiindc: orice tr:s:tur:
diferentiatoare va putea func?iona/ ;n aceste condi?ii/ ca argument al stigma<
tuluiB0* !n AconservatorismulB ei/ Simone de Beauvoir identificase un mare
impas teoretic/ un alt va<et<vient: al Acercului viciosB/ de aceast: dat:* ;nc;t
se poate concCide c: proiectul 7eauvoirian se las: gCidat de pruden?:: socio <
logic: < fa?: de Ajudecata de inegalitateB >i filosofic: < fa?: de capcanele
esen?ialismului Dneevitate ;n discursul feminist contemporan al diferen?eiE*
;n acesta logic:/ modelele culturale inventate de opresor se cer anali@ate
critic/ crede Beauvoir/ nu negate ;n vir tutea unei mecanici reactiv<ma<
niCeiste: AUra fa?: de 7:r7a?i le ;mpinge pe anumite femei s: recu@e toate
valorile recunoscute de ace>tia/ s: resping: tot ceea ce ele numesc Pmodele
masculineQ* Nu s;nt de acord/ c:ci nu cred c: e,ist: calit:?i/ valori/ mod uri
de via?: specific feminine: ar ;nsemna s: admitem e,isten?a unei naturi fe <
minine/ deci s: ader:m la un mit inventat de* 7:r7a?i pentru a le ;ncCide pe
femei ;n condi?ia lor de oprimate* Nu se pune/ pentru femei/ pro7lema de a
se afirma ca femei/ ci de a deveni fiin?e umane depline* A refu@a Pmodelele
masculineQ e un nonsens* Fapt este c: >tiin?a/ cultura/ artele/ teCnicile au
fost create de 7:r7a?i/ de vreme ce ei erau aceia care repre@entau universa <
litatea*** E adev:rat c: civili@a?ia construit: de 7 :r7a?i vi@;nd universalitatea
le reflect: macCismulN cCiar >i voca7ularul poart: aceast: marc:* ;n 7og:?iile
pe care le smulgem acum de la ei tre7uie s: distingem/ cu mult: vigilen?:/
ceea ce are un caracter universal >i ceea ce poart: marca masculinit:?ii *** "
revi@uire a *savoir<ului mi se pare necesar:/ nu repudierea luiB <* Neutra
Afiin?: uman: ;mplinit:B are/ din p:cate pentru femei/ tr:s:turi masculineN >i
e,ist: o Acultur: feminin:B/ valori@at: ca minor:/ dar interesant:N o Acontra <
cultur:B a femeilor este solu?ia eli7eratoare < avea s: sus?in:/ ;n sf;r>it/ fe<
minismul cultural/ de pe po@i?iile esen?ialiste at;t de suspecte pentru
autoarea Celui de<al doilea se,*<X
5 'eroniWue NaCoum <<.rappe/ &e feminin/ ed* rit*/ pag* 02*
< out compte fail/ ed* cir*/ pp* TI3<TIU*
'e@i Unda Alcoff/ Cultural Feminism 'ersus #ost <Structuralism: Ce
ldentitO Crisis in Feminist CeorO/ ;n Feminism aiul #CilosopCO/ ed* NancO
uana* Rosemane ong/ ZestvieY #ress/ 011L/ pp* 24T <243* 'eroniWue
NaCoum< .rappe punctea@: reperele unei fenomenologii a femininului/ accen <
lu;nd diferen?ele culturale definite social dintre 7:r7a?i >t femei/ diferen?e ce se
cer g;ndite *independent de imageria stigmati@ant:B 6ed* cit*/ capitolul &Fne cul<
ture des femmes%* pp* U4<001E* #entru a e,emplifica interesul pe care ;l poate
pre@enta anali@a atent: a unei Apractici specific feminineB/ Elaine SCoYalter
antologCea@: semnifica?iile antropologice >i estetice ale confec?ion:rii Wuilt<[A[,[
DWuilt Acuvertur:B din petice a c:ror culoare/ form:/ te,tur:/ provenien?: >i
al:turare au sensuri codificateE/ descoperind ;n scriitura unor autoare americane
din secolul trecut >i de la ;nceputul acestui secol refle,ul acestei A;ndeletniciri
casnice tipic OanHeeB* D$laine SCoYalter/ #iecing and Zriting/ ;n Ce #oet ies of
.ender* ed NancO G* Miller/ Colum7ia UniversitO #ress* 01UT/ pp* III <I2UE*
4
\1 ]XB] Sftm: teoretic: de actualitate ;n c;mpul multor discipline/ raportul cu
modelele a dus/ ;n c;mpul feminist/ la intentarea multor procese de cola7o <
ra?ionism cu dictatura masculin: Dsentin?a ;n Aca@ulB Beauvoir: e o .alatee
a lui SartreE/ dar >i la judec:?i nuan?ate asupra devalori@:rii ;ntemeiate ide <
ologic a unor AadversariB de valoare* Asociat: ea ;ns:>i Ascriiturii feminineB
Dscriitur: a corpului feminin/ a pluralit:?ii insu7ordonate falogocentrismu <luiE/
Sulia Gristeva va anali@a e,trem de sever/ ;n anii FUV/ AepigonismulB/
componenta de marHeting a mi>c:rii >i raportul pe care 0 <a instituit aceasta
cu Amodelele masculineF5* &Ftcriture feminine/ lansa/ ;n Fran?a anilor F3V/
un apel la Asmulgerea 7og:?iilorB din spa?iul literaturii/ un fel de AScrie?i/
femei/ numai scrie?iJB ale c:rui re@ultate Gristeva le pune su7 semnul unei
7utade: AFlau7ert a spus PMadame BovarO s;nt euQ iar a@i multe femei ;>i
spun PFlau7ert s;nt euQB* Su7 aspectul lui Danti sau a<Eteoreti@ant/ scriitura
feminin: ar ilustra feminismul celui de<al doilea val/ cel care ;>i propune s:
e,plore@e Adinamica semnelorB aspir;nd s: contri7uie la toate marile su7 <
versiuni aflate a@i ;n ofensiv:* Gristeva e,tinde 7utada dedicat: femeilor
dornice s: flau7erti@e@e ;ntr<o DpsiCEanali@: a resorturilor acestei AveniriB
masive a femeilor ;n literatur:: identificarea cu Apoten?a imaginaruluiB/
desigur/ dar nu doar ca identificare/ ca Apotent: imaginar:B Dfeti>/ credin?:
;n falusul mamei falice p:strat cu orice pre?E < a>a cum Ao perspectiv: e,ce<
siv normativ: asupra rela?iei sociale >i sim7oliceB ar califica <o </ ci >i ca
m:rturie a dorin?ei femeilor de a se eli7era de povara a ceea ce e sacrificiul
;n contractul social >i de a alimenta societatea cu un discurs mai fle,i7il >i
mai li7er/ apt s: numeasc: acel AcevaB niciodat: constituit ca o7iect de cir <
cula?ie ;n interiorul comunit:?ii: Aenigmele corpului/ visele/ pl:cerile
secrete/ ura/ ru>inile celui de<al doilea se,B* Aceast: e,plica?ie analitic: >i
socio<etic: nu poate/ ;ns:/ justifica sau valida distorsiunile >i capcanele ce
minea@: peisajul concret literar feminist < constat: Gristeva: se ;nt;mpl: s:
fie su7aprecia?i scriitorii 7:r7a?i ale c:ror c:r?i servesc drept model pro <
duc?iilor feminineN sc;ncete naive de un romantism ieftin s;nt comerciali@ate ;n
tiraje mari doar gra?ie eticnetei feministeN ;n fine/ e,ege@a descoper: ade sea
Afemeia<scriitoare de@l:n?uit: ;n atacuri fantasmatice ;mp otriva
&im7ajului >i a Semnului/ ultimi piloni ai puterii falocratice/ ;n numele unei
corporalit:?i semiafone***B A te auto;nvesti Flau7ert: alternativ: gratifiant:
a spaimei de 7ovarism >i principiu inductor de 7ouvardism < s<ar putea
comenta mali?ios* Dar Gristeva concCide f:r: mali?ie: AKi totu>i/ oric;t de
;ndoielnice ar fi re@ultatele acestor produc?ii feminine recente/ avem de <a
face cu un simptom < femeile scriu/ iar aerul e ;nc:rcat de a>teptare: ce vor
scrie nou%B
Fapt este c: acest AnouB indusese/ deja/ ;n istoria cultural:/ o nou: sime <
trie: lFeFcriture feminine tre@ea/ ;n a doua jum:tate a anilor F3V/ un mare
interes ;n cercurile academice americane* America se dovedise iar:>i recep <
X Sulia Gristeva/ ZoinenFs ime/ ;n Ce Feminist Reader < EssaOs in .etider
and tCe #olitics of &iterarO Criticism/ ed CatCerine BelseO/ Sane Moore/ Ce
MacMillan #ress &D* 0114/ pp* I0I <I04*
0T
03
tiv: fa?: de feminismul france@N era vor7a de un corpus de te,te percepute
ca sofisticate >i atr:g:toare/ demne s: anime o nou: mi>care teoretic:*
Centrul evident al numeroaselor traduceri din acest corpus era acum un alt
te,t fondator/ R;sul Medu@ei/ al lui $elene Ci,ous* AFeminismul france@B
astfel preluat era e,trem de diferit de feminismul care ;nflorise ;n SUA ;ntre
sfir>itul anilor FTV >i ;nceputul anilor F3V* Acesta din urm: fusese at;t de
influen?at de Simone de Beauvoir ;ne;t/ atunci c;nd ;ncepeau discu?iile
despre diferen?a dintre feminismul american >i cel france@/ se v or7ea de fapt
despre diferen?a dintre o Beauvoir care traversase un proces de AfadingB >i
o Ci,ous e,trem de pregnant:* #rivind atent spa?iul cultural france@/ Sane
.allop0 o7serv: c: aici disjunc?ia era departe/ totu>i/ de a fi fost la fel de
marcat:: R;sul Medu@ei/ noul te,t e,emplar/ fusese pu7licat ;n faimosul
num:r al revistei &FArc prin care era omagiat:/ ;n 013L/ Simone de
Beauvoir* AS<a sus?inut adesea c: noua genera?ie de teoreticieni femini>ti a
respins ;n ;ntregime feminismul Simonei de Beauvoir *** a7loul este/ totu>i/
de o mai mare comple,itate* Simone de Beauvoir r:m;ne marea figur: <cCeie
a feminismului france@/ iar valoarea sim7olic: a sprijinului pe care ea 0 <a
acordat pu7lic noilor mi>c:ri ale femeilor a fost enorm:B < scriau editorii
france@i* Cum Beauvoir e prima femeie canoni@at: printr <un num:r special
de aceast: revist: influent:/ cum/ pe de alt: parte/ aceia>i editori declar:
alegerea ei Acum nu se poate mai potrivit:B dar/ totodat:/ Apro7lematic:/ ;n
;nsu>i principiul ei D***E/ c:ci Simone de Beauvoir e un nume istoric/ dar/
ast:@i/ ;n aceast: revist:/ op?iunea ei D***E este s: fie D * ** E o femeie printre
alte femei/ o anonim:B/ .allop consider: c: apar dou: AmariB ;ntre7:ri: ce
;nseamn: pentru o femeie s: ajung: Aun numeB% Ki ce ;nseamn : s: orga<
ni@e@i istoria ideilor ;n jurul unor astfel de nume% #re@ent: ;n revist: cu
dou: interviuri/ unul cu Sartre < ;n care filosoful e,isten?ialist figurea@: f:r:
prenume >i interlocutoarea lui cu numele ;ntreg < iar cel:lat cu patru femei
care aleg s: se pre@inte doar prin prenume < semnat S* de Beauvoir/ Aea are
prenume/ ;n contrast cu SartreN iar ;n contrast cu femeile intervievate/ are un
numeB* Apar?ine/ astfel/ lumii 7:r7atului dotat cu nume Dc:ruia &FArc i<a
dedicat/ deja/ un num:rE/ lumii femei lor desemnate prin prenume >i/ ;n
acela>i timp/ nici uneia Asum: o du7l: po@i?ie: e o Afemeie <semnB < crea<
tur: am7igu:/ a>a cum am7iguu e >i statutul Anumelui istoricB: suficient de
sfid:tor fa?: de conte,tul lui cultural/ suficient de recunoscut de acest a* #rin
AreciprocitateaB interviului/ Beauvoir pledea@:/ o dat: ;n plus/ pentru o
Asolu?ieB ;n care a cre@ut >i pentru reciprocitatea raportului ei cu feminis <
mul* !n vreme ce ea alegea s: fie Ao femeie printre alte femeiB >i eFcnture
feFminine proclama scriitura corpului Apentru toate femeileB/ un corpus lim <
itat de nume ;nconjurate de prestigiu < Ci,ous/ !rigaraO/ Gristeva < tre@eau
interesul Amencii universitare/ unde deveneau teme ale seminanilor de teo <
ria literaturii/ ;n numele e,cep?ionalismului*
AFrencC FeminismB D&FArc T0E ;n Sane .allop/ Arouml 01U0: academic
feminist literarO tCeorO/ NeY (orH<Routledge/ 011I / pp* 20<2U*
0U
Beauvoir ;mpreun: cu efectele efectelor Celui de<al doilea se, < am B?cris
n5isus: pre@entul Dcititoare anonime sau teoret iciene feministe de cele mai
diverse orient:riE continu:/ ;nc:/ dialogul cu aceast: carte/ amplific;nd a
multiplic;nd efectele*0
Beauvoir >i psiCanali@a* Coment;nd Afestivalul o7scenit:?ilorB
declan>ate ;n 0121 o dat: cu pu7licarea c:r? ii sale/ Beauvoir se ar:tase
mirat:: A***de parc: Freud >i psiCanali@a nu e,istaser: niciodat:B I* Scan<
dalul recept:rii Aprimei c:r?i coerente av;nd ca o7iect se,ualitatea femi <
nin:B4 a fost comparat cu scandalul recept:rii te,telor freudiene din anii FIV*
De>i semnat de o scriitoare din afara unei institu?ii renumite prin ferocele ei
e,clusivism/ Al doilea se, avea s: figure@e drept lucrare de referin?: >i ;n
istoria psiCanali@ei* Fran?a anilor FLV ;nregistra/ pe l;ng: Afalicismul freudistB
>i Anaturalismul jonesianB/ o a treia mare direc?ie ;n de@7aterea pro7le <
maticii identit:?ii feminine: Aculturalismul 7eauvoirianB 2 < f:r: ;ns: ca aces<
0 ;n studiul Cultural Feminism 'ersus #ost<Structuralism: Ce !dentitO
Crisis in Feminist CeorO/ ed* cit*/ pp* 242<222 >i 22U<2L4/ &inda Alcoff/ nume
asociat feminismului postmodernist/ e de p:rere c: AvecCeaB ;ntre7are formulat:
de Simone de Beauvoir la ;nceputul c:r?ii sale >i<a g:sit/ ;n ultimii ani* multe
r:spunsuri/ nici unul convena7il* ;nc:* Dilema cu ca re se confrunt: ;nc: teoria
feminist: const: ;n faptul c: ;ns:>i defini?ia feminismului se ;ntemeia@: pe un
concept /*ce tre7uie deconstruit >i deesen?iali@at su7 toate aspecteleB* Feminismul
cultural a sfidat defini?iile masculine ale conceptului de feminitate propun;nd o
r:sturnare a vecCii ierarCi@:ri a atri7utelor tradi?ionale/ prin revalori@are: pasi <
vitatea feminin: citit: ca spirit pacifist/ su7iectivitatea ca dar introspectiv etc*
Feminismul de orientare poststructuralist:* ;n scCim7/ a respins ;ncarcerarea
defini?iilor/ denun?;nd g;ndirea 7inar: ca Ainstrument de reduplicare a strategi <
ilor misogineB >i pled;nd pentru Ao pluralitate a diferen?ei ;n care genul ;>i pierde
po@i?ia semnificativ: forteB* SacWues Der rida* Acentru de autoritateB DironieJE al
acestei orient:ri sus?ine/ ;n dou: dintre multele dialoguri pe care le <a purtat cu
teoreticienele feministe/ Atreceiea dincolo de Ppo@i?ionalQ D***E de diferen?a
determinat: ca opo@i?ie/ dialectic: sau nuB/ Pdeloca li@areaQN verdictul lui
Derrida: **Nu se poate r:m;ne ;n cuplu/ >i nici ;n dialectic:/ >i nici ;n ter?* .rij:
poate Petic:Q/ de faptN ;n orice ca@/ dorin?a D***E vine dintr<un loc care nu mai
apar?ine nici cuplului/ nici cercului*B D#oints de suspension/ Editions .alilee/
#aris/ 011I/ pp* 0VT/ 030/ 444E* &inda Alcoff pledea@:/ totu>i/ pentru conceptul
unei Apo@i?ionalit:?iB ce implic: o pluralitate de conte,te ;n Ami>careB/ modi <
fica7ile prin ac?iunea unui su7iect care ;>i asum: po@i?ionalitatea* Ki Gristev a
optea@: pentru dep:>irea diCotomiilor pnn conceptul Arela?ionalB al Apo@i?io <
nalit:?iiB* Conceptul de AsituareB propus de anali@a 7eauvoirian: DdiCotomi@ant:E
ar putea fi comentat ;n paralel*
< &a Force des CCoses/ ed* cit*/ pag* ITV*
4Elisa7etC Roudinesco* De la Sigmund Freud la SacWues &acan/ !storia psi
Canali@ei ;n Fran?a/ selec?ia te,telor/ traducere note >i postfa?: de .* Br:tescu*
ed $umanitas/ 011L/ pag* I44*
2 Culturalismul psiCanalitic: orientare care critic: freudismul/ Areduc;nd teo
ria structural: oedipian: la un model antropologicB DElisa7etC Roudinesco*
op* cit*/ pag* 03TE*
01
tea s: fac:/ apoi/ o7iectul unor discu?ii concrete/ delimit:ri sau reformul:ri
;n interiorul comunit:?ii psiCanalitice timp de aproape un d eceniu* entat s:
ridice aceste trei m:nu>i se va ar:ta/ ;n 01LU/ SacWues &acan: el identific:
;nc:rc:tura provocatoare a acestei teme >i particip: la organi@area faimosu lui
congres asupra se,ualit:?ii feminine de la Amsterdam* 0 ;n ApsiCanali@a
v;rstelorB a clinicienei Francoise Dolto Ddelegat: s: redacte@e >i s: pre@inte
cu aceast: oca@ie un / raport asupra li7idoului femininBE >i cea a Acultural<
isteiB Beauvoir e,ist:/ ;n pofida puternicelor deose7iri doctrinare/ o ;ntreag:
serie de o7serva?ii teo retice comune/ legate de corpul feminin ca Adar glo<
7alB/ de func?ia p:pu>ilor sau de anumite iposta@ieri AnegreB ale mater <
nit:?ii*5 "ricum/ acel feminism france@ radicali@at dup: mai FTU reflecta
AspontanB pro7leme ridicate de Al doilea se, ;n F21 >i de psiCanali@: de<a
lungul multor @eci de ani* #entru adeptele sale/ 7eaiivoirismul devenea semnul
unei Amodernit:?i recuceriteB ;n vreme ce oponentele ;l corectau prin <tr<un
Freud recitit de &acan pentru ca/ parado,al/ o &uce !rigaraO s: pro pun:
AcorectareaB te@elor lacaniene prin cele demdiene p:str;nd/ simultan/ nucleul
concep?iei 7eauvoiriene despre Acorpul culturalB*
AConclu@iiB* Dialectica opo@i?iilor/ compo@i?ia simetric:/ pa>ii progre <
sivi ai demonstr:rii te@elor >i stilul asertiv <nervos recomand: Al doilea se,
ca pe o carte ;n care A;ntunecatul continent al feminit:?iiB devine desen
trasat cu instrumentarul geometriei socioculturale: o carte de cristal/ s <ar
spune* Un proiect didactic < s<a spus* AratatulB/ AeseulB/ ApamfletulB scris
de Simone de Beauvoir DAl doilea se, a suportat Aaproape totulB >i ;n
materie de eticCeteE r:m;ne/ totu>i/ o carte deconcertant:* E,ist: ;n ea o voce
auctorial: t:ioas:/ asum;ndu <>i statutul de Aparte >i judec:torB/ polemi@;nd/
re@um;nd/ lans;nd noi ;ntre7 :riN o alt: voce a unui AeuB memorialistic con <
vocat s: relate@e anecdote e,emplareN ;n sf;r>it/ Aeul ascunsB < cel care pune
;n scriitur: fantasmele Aororilor c:rniiB* Su7suma7ile ideologiei >i de7or <
d;nd<o/ ;n acela>i timp/ efectele de Atr:itB ale acestu i eu multiplicat fac posi7il
calificativul de auto7iografie intelectual:* otu>i/ reflec?ia asupra propriei
condi?ii nu se las: identificat: drept centru cert al unei c:r?i ce are >i aerul
unui policrom simpo@ion al AvocilorB citate < din $egel sau
Montaigne/ din jurnale sau din vor7irea ?:r:neasc:* " mi@anscen: argumen <
tativ: ;ntemeiat: pe o poetic: a tensiunii al:tur: uneori ;n acelea>i pagini
verita7ile poeme 7eauvoiriene ;n pro@: >i ta,inomii ;nc:rcate de termeni
sofistica?i/ procente >i imaginar * 'or7ind despre AinventareaB femeii/
discursul se va concentra/ apoi/ asupra AimaginaruluiB procentelor/ anti <
cip;nd atitudinea critic: a sociologiei >tiin?ei practicate ast:@i* Sigur/ de>i a
constatat c: foarte adesea savantul Adescoper: ceea ce se a>tep ta s: desco<
pereB/ Simone de Beauvoir denun?: ArelativismulB ;n numele unei mi@e
AdesueteB: adev:rul* AS: demonte@ mistific:rile/ s: spun adev:rul/ iat: unul
dintre scopurile pe care le<am urm:rit cu cea mai mare o7stinare ;n c:r?ile
mele*B0 Este un adev:r ;n numele c:ruia/ totu>i/ e convocat: la Asimpo@ionB
literatura: nu at;t literatura interogat: ca AdocumentB de mentalitate/ a>a cum
este comentat: ;n capitolul consacrat Miturilor Ddemers critic ;nrudit cu
Afeminist criticismBE/ c;t fragmentele din volu mul al doilea/ unde fondul
comun al e,isten?ei feminine tr:ite ;>i g:se>te !es mots pour le dire cu aju<
torul li7ert:?ii literaturii* #entru Beauvoir/ care spune despre sine c: An <a
fost o virtuo@: a scriiturii*/ *ca 'irginia Zoolf/ #roust/ SoOce*** cuvint ele
s;nt singurul transcendent pe care ;l recunoa>te*
DE&!A 'ERDEK
0 e,tul lacanian Comple,ele familiale ;n formarea individului este at=t de
Simone de Beauvoir ;n primul capitol al volumului !!: nu e/ ;nc:/ vor7a de cele 7rul
Astadiu al oglin@iiB/ ci de rolul oglin@ii ;n construirea identit:?ii copilului* &acan
a fost pe punctul de a deveni AcoautorulB Celui de<al doilea se,: cu un an ;naintea
pu7lic:rii/ Beauvoir Ai <a telefonat lui SacWues &acan pentru a <i cere sfaturi*
M:gulit/ acesta a anun?at <o c: ar fi nevoie de cinci sau >ase luni de convor7iri pentru
clarificarea lucrurilor* Simone n <avea poft: s: piard: at;ta vreme ascult;n <du<0 pe
&acan/ c;rid lucrarea ei era deja 7ine documenta?i Drept care i <a propus
patru5;ntrevederi* &acan a refu@atB DElisa7etC Roudinesco/ op* cit/ pag* I42E*
X] ARaportulB respectiv constituie su7stan?a c:r?ii pu7licate mai t;r@iu de
Francoise Dolto su7 titlul &i7ido feminine* #unctele comune enumerate figurea@:
;n &i7ido feminine/ Editions 'DN < Editions CarrereAFertiges du Nord/ 01UU/
pp* 3L<3U/ 004<042/ I2V<I30*
0
I
out corupte fait* ed* cir*/ pag* L0I*
!dem* pag* T42*
IV
&ui SacWues Bost
E,ist: un principiu 7un/ creator al
ordinii/ al luminii >i al 7:r7atului/ >i un
principiu r:u/ creator al Caosului/ al
tene7relor >i al femeii*
#!A."RA
ot ceea ce a fost scris de c:tre
7:r7a?i despre femei tre7uie considerat
suspect/ c:ci 7:r7a?ii s;nt deopotriv:
parte >i judec:tor*
#"U&A!N DE !*A BARRF*
!NR"DUCERE
Am e@itat mult timp s: scriu o carte despre femeie* Su7iectul e iri <
tant/ mai cu seam: pentru femei* Ki nu e nici nou* Disputa feminis <
mului a f:cut s: curg: destul: cerneal:N iat <o/ acum/ aproape ;ncCe <
iat:: s: nu mai vor7im despre ea* De>i se tot vor7e>t e/ ;nc:* !ar
enormele prostii de7itate de <a lungul acestui ultim secol nu prea par
s: fi limpe@it pro7lema* De altfel/ e,ist: o pro7lem:% Care% CCiar
e,ist: femei% Sigur/ teoria eternului feminin continu: s: ai7: adep?iN
;i au@i >u>otind: AKi<n Rusia/ p;n: >i acolo/ ele r:m;n tot femeiBN ;n
vreme ce al?i in>i/ 7ine informa?i < c;teodat: inclusiv cei din prima
categorie < suspin:: AFemeia se pierde/ femeia e pierdut:B* Nu se mai
>tie prea 7ine dac: e,ist: ;nc: femei/ dac: vor mai e,ista/ dac: tre <
7uie sau nu s: dore>ti s: e,iste >i care e locul pe care ar tre7ui ele s:
;l ocupe* AUnde s;nt femeile%B ;ntre7a de cur;nd o revist: cu apari?ie
intermitent: l Dar/ ;n primul r;nd: ce este o femeie% Aota mulier in
utcro: un uter/ a>adarB/ spun unii* otu> i/ vor7ind despre anumite
femei/ cunosc:torii decretea@:: AAcestea nu s;nt femeiB/ cu toate c:
>i ele au un uter/ ca >i celelalte* oat: lumea este de acord ;n a
recunoa>te c: e,ist: ;n specia uman: femeleN ele repre@int: ast:@i/ ca
>i alt:dat:/ aproape ju m:tate din umanitateN >i totu>i/ ni se spune c:
Afeminitatea e ;n pericolBN s;ntem ;ndemnate: AFi?i femei/ r:m;ne?i
femei/ deveni?i femeiB* #rin urmare nu orice fiin?: uman: femel: este/
;n cCip necesar/ o femeieN se impune ca ea s: participe la acea reali <
tate misterioas: >i amenin?at: care e feminitatea* Aceasta e oare se <
cretat: de ovare% sau ;ngCe?at: ;n t:riile unui cer platonician% E de<
ajuns un jupon cu f;><f;> spre a o face s: co7oare pe p:m;nt% Cu toate
c: unele femei se c:@nesc pline de @el s: <0 ;ncarne@e/ modelul ei n<a
fost niciodat: 7revetat* Binevoitorii o descriu ;n termeni vagi >i
sclipicio>i ce par ;mprumuta?i din voca7ularul pre@ic:toarelor* #e vre <
mea Sf;ntului oma/ feminitatea ap:rea ca o esen?: definit: cu tot
at;ta siguran?: ca >i virt utea soporific: a macului* ;ns: conceptualis <
mul a pierdut teren: >tiin?ele 7iologice >i sociale nu mai cred ;n e,is <
ten?a entit:?ilor imua7il fi,ate ce ar defini caractere date/ precum cel
Se numea FrancCise* >i ;ntre timp >i<a ;ncetat apari?ia*
I2
:l femeii/ al evreului sau al negruluiN acestea consider: caracterul ca
pe o reac?ie secundar: la o situa?ie* Dac: a@i nu mai e,ist: feminitate/
e pentru c: ea nici n<a e,istat vreodat:* S: ;nsemne asta c: termenul
AfemeieB n<are nici un con? inut% E ceea ce afirm: cu t:rie parti@anii
filosofiei luminilor/ ai ra?ionalismului/ ai nominalismului: femeile n<
ar fi/ printre alte fiin?e umane/ dec;t cele ar7itrar desemnate prin
cuv;ntul AfemeieBN ;n special americanii s;nt ;nclina?i s: cread: c:
femeia ca atare nu mai e,ist:N dac: vreo ;nt;r@iat: se prive>te pe sine
ca femeie/ prietenele o sf:tuiesc s: mearg: la psiCanalist pentru a
sc:pa de aceast: o7sesie* ;n leg:tur: cu o lucrare/ de altminteri e,trem
de agasant:/ intitulat: Femeia modern:: un se, pierdut < DorotCO
#arHer a scris: ANu pot fi impar?ial: cu c:r?ile care discut: despre
femeie ca femeie*** #:rerea mea este c: to?i/ 7:r7a?i >i femei
deopotriv:/ oricine am fi/ tre7uie s: fim considera?i ca fiin?e umaneB*
Dar nominalismul se dovede>te o do ctrin: insuficient:N iar antifemi <
ni>tii afl: terenul favora7il pentru a ar:ta c: femeile nu s;nt 7:r7a?i*
F:r: doar >i poate c: femeia este/ ca >i 7:r7atul/ o fiin?: uman:: dar
o asemenea afirma?ie este a7stract:N fapt e c: orice fiin?: uman: con <
cret: este ;ntotdeauna situat: ;n cCip singular* A refu@a no?iunile de
etern feminin/ de suflet negru/ de caracter evreiesc nu ;nseamn: a
nega c: e,ist: la ora actual: evrei/ negri/ femei: aceast: negare nu
repre@int: pentru cei interesa?i o eli7erare/ ci o escCiv : inautentic:* E
clar c: nici o femeie nu poate pretinde f:r: a fi de rea <credin?: c: se
situea@: deasupra se,ului ei* " femeie/ scriitoare cunoscut:/ a refu@at
cu c;?iva ani ;n urm: pu7licarea portretului ei ;ntr <o serie de fotografii
dedicate special fem eilor scriitoare: voia s: fie pus: ;n r;nd cu
7:r7a?iiN pentru a o7?ine/ ;ns:/ acest privilegiu/ avea s: fac: u@ de
influen?a so?ului ei* Femeile care afirm: c: s;nt 7:r7a?i nu reclam:
mai pu?ine aten?ii >i omagii masculine* Mi <aduc aminte/ iar:>i/ de o
t;n:r: tro?Hist:: ;n picioare/ pe o estrad: ;n jurul c:reia se desf:>ura
un miting furtunos/ se preg:tea s: sar: la 7:taie/ ;n ciuda evidentei
sale fragilit:?iN o f:cea/ ;ns:/ din iu7irea pentru un militant a c:rui
egal: ?inea s: fie* Atitudinea de sfidare ; n care se crispea@: ameri <
canele dovede>te c;t s;nt de o7sedate de sentimentul feminit:?ii lor*
Ki/ ;ntr<adev:r/ e destul s: faci o plim7are >i s: contempli strada ca
s: consta?i c: umanitatea se ;mparte ;n dou: categorii de indivi@i ale
c:ror Caine/ fa?:/ corp/ @;m7ete/ mers/ interese/ ocupa?ii s;nt ;n cCip
manifest diferite: poate c: aceste diferen?e s;nt superficiale >i poate c:
s;nt destinate s: dispar:* Ce e sigur e c:/ pentru moment/ ele 7enefi <
cia@: de o i@7itoare eviden?:*
Dac: func?ia sa de femel: nu e suficient: pentru a defini femeia/
dac:/ de asemenea/ refu@:m s: o e,plic:m prin Aeternul femininB >i
IL
dac: totu>i admitem/ fie >i cu titlu provi@oriu/ c: e,ist: femei pe
lume/ va tre7ui s: ne punem ;ntre7area: ce este o femeie%
CCiar enun?area pro7lemei ;mi sugerea@: de ;ndat: un prim r:s <
puns* E semnificativ ;nsu>i faptul c: pun pro7lema/ Unui 7:r7at nu
i a r trece prin cap s: scrie o carte despre situa?ia special: a 7:r7a?ilor
;n conte,tul umanit:?ii* 0 Dac: vreau s: m: definesc/ s;nt o7ligat: mai
;nt;i s: declar: AS;nt femeieBN aceast: afirma?ie constituie fundalul pe
care se vor ridica toate celelalte afirma?ii* Un 7:r7at nu ;ncepe nicio <
dat: prin a se declara individ de un anume se,: c: e 7:r7at/ asta se
;n?elege de la sine* Doar ;ntr<un mod formal/ ;n registrele prim:riilor
>i ;n actele de identidate/ ru7ricile masculin/ feminin apar ca simetrice*
Raportul dintre cele dou: se,e nu e precum al celor dou: electricit:?i/
ai celor doi poli: 7:r7atul repre@int: ;n acela>i timp po@itivul >i ne<
utrul/ a>a ;ne;t ;n france@: se spune A!es CommesB < A7:r7a?iiB < pentru
a desemna fiin?ele umane/ sensul particular al cuv;ntului AvirB
asimil;ndu<se sensului general al cuv;ntului AComoB* Femeia apare ca
fiind negativul ;ntr <o at;t de mare m:sur: ;ne;t orice determinare ;i e
imputat: ca limitare/ f:r: reciprocitate* Mi s <a p:rut s;c;itor s: aud/
c;teodat:/ ;n toiul unor discu?ii a7stracte/ 7:r7a?i spun;ndu <mi: A.;n<
di?i cutare lucru pentru c: s;nte?i femeieBN dar >tiam c: singura
ap:rare posi7il: era s: r:spund: A.;ndesc a>a pentru c: e adev:ratB/
elimin;ndu<mi astfel su7iectivitateaN nu era ca@ul s: r:spund: A!ar
dumneavoastr: g;ndi?i contrariul pentru c: s;nte?i 7:r7atBN fiindc: e
un fapt convenit c: a fi 7:r7at nu ;nseamn: a fi ;nt r<o situa?ie singu<
lar:N un 7:r7at e ;ndrept:?it ca fiind 7:r7at/ femeia e cea ne;n <
drept:?it:* #ractic/ a>a cum ;n vecCime e,ista o vertical: a7solut: ;n
raport cu care se definea linia o7lic:/ e,ist: un tip uman a7solut care
e tipul masculin* Femeia are ovare/ uterN iat: condi?iile speciale ce o
fac pri@onier: a su7iectivit:?iiN se spune cu mult: naturale?e c: ea
g;nde>te cu glandele* B:r7atul uit:/ cu super7ie/ c: >i anatomia lui
presupune Cormoni/ testicule* El ;>i ;nscrie corpul ;ntr <o rela?ie direct:
>i normal: cu lumea pe care crede c: o percepe ;ntr <o deplin: o7iec<
tivitate/ consider;nd/ ;n scCim7/ corpul femeii ca ;ngreunat de tot ce <i
constituie specificitatea: un o7stacol/ o ;ncCisoare* AFemela este fe <
mel: ;n virtutea unei anume lipse a unor calit:?iB/ spunea Aristotel*
Are7uie s: consider:m caracterul femeilor ca suferind de o imper <
fec?iune natural:*B !ar Sf;ntul oma/ urm;ndu <0/ decretea@: c: femeia
este Aun 7:r7at ratatB/ o fiin?: Ade oca@ieB* Este ceea ce sim7oli@ea@:
episodul din .ene@:/ ;n care Eva apare e,tras:/ dup: e,presia lui
Bossuet/ dintr<un Aos suplimentarB al lui Adam* Umanitatea este mas <
culin:/ iar 7:r7atul define>te femeia nu ;n sine/ ci relativ la 7:r7atN ea
F Raportul GinseO* de pild:/ se m:rgine>te s: defineasc: tr:s:turile caracte<
ristice se,uale ale 7:r7atului american/ ceea ce e cu totul altceva*
IT
nu e considerat: ca o fiin?: autonom:* AFemeia/ fiin?a relativ:***B/
scrie MicCelet* Astfel/ domnul BendaX afirm: ;n Raportul lui Uriel:
ACorpul 7:r7atului are un sens prin el ;nsu>i/ a7strac?ie f:c;nd de cor<
pul femeii/ ;n vreme ce acesta din urm: pare privat de sens dac: nu
e evocat 7:r7atul*** B:r7atul se g;nde>te pe sine f:r: femeie* Femeia
nu se g;nde>te pe sine f:r: 7:r7atB* Ki ea nu e nimic al tceva dec;t ceea
ce 7:r7atul decide c: esteN astfel/ e numit: Ase,ulB/ ;n?eleg;ndu <se
prin asta c: ea ;i apare/ esen?ialmente/ 7:r7atului ca o fiin?: se,uat::
pentru el/ ea este se,/ deci iat: ce este ea ;n cCip a7solut* Femeia se
caracteri@ea@: >i se dife ren?ia@: ;n raport cu 7:r7atul/ nicidecum
7:r7atul ;n raport cu femeiaN ea e inesen?ialul fa?: de esen?ial* El e
Su7iectul/ el e A7solutul: ea este Cel:lalt* 0
Categoria Celuilalt este ;n aceea>i m:sur: originar: ca >i con <
>tiin?a ;ns:>i* ;n societ:? ile cele mai primitive/ ;n mitologiile cele mai
vecCi/ se reg:se>te ;ntotdeauna o dualitate care este a Aceluia>i >i a
CeluilaltN aceast: divi@iune n <a fost la ;nceput plasat: su7 semnul
divi@iunii se,elor/ ea nu depinde de nici un dat empiric: e ceea ce
reiese/ printre altele/ din lucr:rile lui .ranet despre g;ndi,ea cCine@:/
din cele ale lui Dume@il despre !ndia >i Roma* ;n cuplurile
'aruna<Mitra/ Uranus<Meus/ Soare<&un:/ Mi<Noapte/ nici un ele <
ment feminin n<a fost ;n prim: instan?: implicatN nici ;n opo @i?ia din<
tre Bine >i R:u/ dintre principiile faste >i cele nefaste/ dintre dreapta
>i st;nga/ dintre Dumne@eu >i &uciferN alteritatea este o categorie fun <
damental: a g;ndirii umane* Nici o colectivitate nu se define>te vreo <
dat: ca fiind Una f:r: a<0 pune de ;ndat: pe Cel:lalt fa?: ;n fa?: cu ea*
X Sulien Benda/ D0UT3 01LTE* scriitor france@/ cola7orator la CaCiers de la
^uin@aine ale lui CC* #eguO Dn* tr*E*
0Aceast: idee a fost e,primat: ;n forma ei cea mai e,plicit: de c:tre
E* &evinas ;n eseul s:u impul >i Cel:lalt* El se e,prim: astfel: **Nu ar e,ista
cumva o situa?ie ;n care alteritatea s: fie purtat: de o fiin?: cu titlu po@itiv/ ca
esen?:F% Care este alteritatea ce nu intr: pur >i simplu ;n opo@i?ia a dou: specii
de acela>i gen% Contrariul a7so lut contrariu/ al c:rui caracter contrar nu e cu
nimic afectat prin rela?ia ce se poate sta7ili ;ntre el >i corelativul s:u/ caracterul
contrar care permite termenului s: r:iu;n: alter a7solut/ cred c: este femininul*
Se,ul nu e o diferen?: specific: oarec are*** Diferen?a ;ntre se,e nu este nici con <
tradic?ie*** DEaE nu este nici dualitatea a doi termeni complementari/ c:ci doi ter <
meni complementari presupun un tot pree,istent*** Alteritatea ;>i g:se>te ;mpli <
nirea ;n feminin* ermen de acela>i rang/ dar d e sens opus con>tiin?ei*B
#resupun c: domnul &evinas nu uit: c: femeia este/ de asemenea/ pentru
sine/ con>tiin?:* Dar e surprin@:tor c: el adopt: deli7erat punctul de vedere al
unui 7:r7at f:r: a semnala reciprocitatea su7iectului >i o7iectului* C;nd scri e c:
femeia este mister/ el su7;n?elege c: ea este mister pentru 7:r7at* A>a ;ne;t
aceast: descriere ce se dore>te o7iectiv: este de fapt o afirmare a privilegiului
masculin*
I3
E destul ca trei c:l:tori s: fie reuni?i de Ca@ard ; n acela>i comparti<
ment pentru ca restul c:l:torilor s: devin: ni>te Aceilal?iB vag ostili*
#entru ?:ran/ to?i cei care nu apar?in satului s:u s;nt ni>te Aceilal?iB
suspec?iN pentru cel n:scut ;ntr <o ?ar:/ locuitorii altor ?:ri apar ca
Astr:iniBN evreii s;nt Aceilal?iB pentru antisemi?i/ negrii/ pentru rasi>tii
americani/ indigenii/ pentru coloni>ti/ proletarii/ pentru clasele avute*
&a sf;r>itul unui studiu aprofundat asupra diverselor repre@ent:ri ale
societ:?ilor primitive/ &evi<Strauss a putut concCide: Arecerea de la
starea de Natur: la starea de Cultur: se define>te prin aptitudinea
omului de a g;ndi rela?iile 7iologice su7 forma sistemelor de opo@i?ii:
dualitatea/ alternan?a/ opo@i?ia >i simetria/ pre@ente fie ;n forme defi <
nite/ fie ;n forme impreci se/ constituie ;n mai mic: m:sur: fenomene
ce tre7uie e,plicate dec;t datele fundamentale >i imediate ale realit:?ii
sociale 0 *B Aceste fenomene nu s <ar putea ;n?elege dac: realitatea
uman: ar fi e,clusiv un mitseinX 7a@at pe solidaritate >i prietenie* El
se clarific:/ dimpotriv:/ dac:/ urm;ndu <0 pe $egel/ descoperim cCiar
;n con>tiin?: o ostilitate fundamental: fa?: de orice alt: con>tiin?:N
su7iectul nu se propune dec;t opun;ndu <se: el pretinde s: se afirme ca
fiind esen?ialul >i s:<0 constituie pe cel:lalt ca inesen?ial/ ca o7iect*
Doar con>tiin?a cealalt: ;i opune o preten?ie reciproc:: ;n timpul
c:l:toriei/ localnicul ;>i d: seama scandali@at c: ;n ?:rile vecine e,ist:
localnici care ;l privesc/ la r;ndul lor/ ca str:inN ;ntre sate/ clanuri/
na?iuni/ clase e,ist: r:@7oaie/ potlatcCXX<mi/ t;rguri/ tratate/ lupte care
;i retrag ideii de Cel:lalt sensul a7solut >i ;i de@v:luie relativitateaN de
voie/ de nevoie/ indivi@i >i grupuri se v:d o7ligate s: recunoasc: reci <
procitatea raportului lor* Cum se face/ atunci/ c: ;ntre se,e aceast:
reciprocitate nu a fost statuat:/ c: unul dintre termeni s <a afirmat ca
singurul esen?ial/ neg;nd orice relativitate ;n raport cu corelativul s:u/
definindu<0 pe acesta ca alteritate pur :% De ce nu contest: femeile
suveranitatea masculin:% Nici un su7iect nu se statuea@: pe sine de
la 7un ;nceput >i ;n mod spontan ca fiind inesen?ialulN nu e vor7a de
Cel:lalt care/ definindu <se ca fiind Cel:lalt/ ;l define>te pe Unul: el
este statuat ca fiind Cel:lalt de c:tre un Unu autostatu;ndu <se ca Unu*
Dar pentru ca reversul lui Cel:lalt ;n Unul s: nu se opere@e/ tre7uie
0'e@i C* &E'! <SRAUSS/ DStructurile elementare ale rudenieiE* ;i
mul?umesc lui C* &evi <Strauss pentru 7un:voin?a de a <ini oferi corecturile te@ei
sale/ pe care am utili@at <o/ ;ntre altele/ pe larg ;n #artea a doua*
X laolalt:<fiin?area Dgerm*E < traducerea conceptului de Mitsein propus: de
Comas Gleininger >i .a7riel &iiceanu ;n: Martin $eidegger/ Repere pe drumul
g;ndirii* Editura #olitic:* Bucure>ti/ 01UU Dn* tr*E*
XX Cuv;nt engle@esc ;mprumutat din lim7a unor tri7un de indieni din
America >i desemn;nd ofranda sau distrugerea cu caracter sacru constituite ca o
sfidare la adresa celui care aduce o ofrand: Dsau o distrugereE ecCivalente Da tr*E*
ca el s: se supun: acestui punct de vedere str:in* De unde vine/ ;n
ca@ul femeii/ aceast: supunere%
E,ist: alte situa?ii ;n care/ un timp mai mult sau mai pu?in ;nde <
lungat/ o categorie a reu>it s: domine ; n cCip a7solut o alta Adeseori/
inegalitatea numeric: e aceea care confer: acest privilegiu: majori <
tatea impune minorit:?ii legea ei sau o persecut:* Dar femeile nu s;nt
precum negrii din America sau/ precum evreii/ o minoritate: pe
p:m;nt e,ist: tot at;t ea femei c;t >i 7:r7a?i* Adeseori/ iar:>i/ cele dou:
grupuri aflate fa?: ;n fa?: au fost mai ;nt;i independente: ele se igno <
rau alt:dat: sau fiecare admitea autonomia celuilaltN un eveniment
istoric 0<a su7ordonat pe cel mai sla7 celui mai tare: diaspora evre<
iasc:/ introducerea sclaviei ;n America/ cuceririle coloniale s;nt fapte
datate* ;n aceste ca@uri/ pentru oprima?i a e,istat un ;nainte: ei au ;n
comun un trecut/ o tradi?ie/ uneori o religie/ o cultur:* ;n acest sens
apropierea sta7ilit: de Be7el ;nt re femei >i proletariat ar p:rea s: fie
cel mai 7ine fondat:: nici proletarii nu s;nt ;n inferioritate >i n <au con<
stituit vreodat: o colectivitate separat:* otu>i/ ;n lipsa unui eveni<
ment/ o anume evolu?ie istoric: e aceea care e,plic: e,isten?a lor ca
o clas: >i care d: seama de distri7u?ia acestor indivi@i ;n aceast:
clas:* N<au e,istat dintotdeauna proletari: dar femei au e,istat dintot <
deaunaN ele s;nt femei prin structura lor psiCologic:N din cele mai
vecCi timpuri/ ele au fost ;ntotdeauna su7ordona te 7:r7atului: depen<
den?a lor nu e consecin?a unui eveniment sau a unei deveniri/ ea nu
s<a ;nt;mplat* ;n parte/ datorit: faptului c: scap: caracterului acciden <
tal al faptului istoric/ alteritatea apare ;n acest ca@ ca un ce a7solut* "
situa?ie creat: de<a lungul timpului se poate modifica la un moment
dat: negrii din $aiti/ printre at;?ia al?ii/ au dovedit5oN se pare/ dim <
potriv:/ c: o condi?ie natural: sfidea@: scCim7area* ;n realitate/ natu ra
nu este nicidecum ;n mai mare m:sur: dec;t realitatea istor ic: un dat
imua7il* Dac: femeia se descoper: ca inesen?ialul care niciodat: nu
se ;ntoarce la esen?ial/ e pentru c: ea ;ns:>i nu operea@: aceast:
;ntoarcere* #roletarii spun AnoiB* &a fel >i negrii* #ostul;ndu <se ca
su7iect/ ei ;i scCim7: ;n Aal?iiB pe 7ur gCe@i/ pe al7i* Femeile < cu
e,cep?ia unor congrese care r:m;n manifest:ri a7stracte < nu spun
AnoiBN 7:r7a?ii spun AfemeileB/ >i ele reiau acest cuv;nt spre a se
desemna ele ;nse>iN dar nu se postulea@: ;n mod autentic ca Su7iect*
#roletarii au f:cut revo lu?ia ;n Rusia/ negrii/ ;n $aiti/ indocCine@ii se
7at ;n !ndocCina: ac?iunea femeilor n <a fost niciodat: dec;t o agita?ie
sim7olic:N ele nu au c;>tigat dec;t ceea ce au consim?it 7:r7a?ii s: le
concead:N ele nu au luat nimic: au primitF C:ci ele nu au mijl oacele
concrete de a se aduna ;ntr <o unitate ce s<ar propune opun;ndu <se* Ele
nu au un trecut/ o istorie/ o religie care s: le fie proprieN >i n <au/ pre<
0
Cf* partea a doua* cap* L*
I1 IU
cum proletarii/ o solidaritate de munc: > i intereseN nu e,ist: ;ntre ele
nici m:car promiscuitatea spa?ial: care face din negrii americani/ din
evreii gCetourilor/ din muncitorii de la Saint <Denis sau de la u@inele
Renault o comunitate* Femeile tr:iesc dispersate printre 7:r7a?i/
legate prin Ca7itat/ munc:/ interese economice/ condi?ie social:/ de
ni>te 7:r7a?i anume < tat: sau so? < legate mult mai str;ns dec;t de
celelalte femei* BurgCe@e/ ele s;nt solidare cu 7urgCe@ii/ >i nu cu
femeile proletareN al7e < cu 7:r7a?ii al7i/ >i nu cu femeile de cu loare*
#roletariatul >i<ar putea propune s: masacre@e clasa conduc:toareN un
evreu sau un negru fanatic ar putea visa s: pun: m;na pe secretul
7om7ei atomice >i s: fac: o umanitate ;n ;ntregime evreiasc:/ ;n
;ntregime neagr:: nici m:car ;n vis femeia nu <i poate e,termina pe
masculi* &eg:tura care o une>te cu opresorii ei nu e compara7il: cu
nici o alta* Divi@iunea se,elor este ;ntr <adev:r un dat 7iologic/ nu un
moment al istoriei umane* "po@i?ia lor s <a conturat ;n interiorul unui
mit sein originar/ iar femeia nu a suprimat<o* Cuplul este o unitate fun <
damental: ale c:rei dou: jum:t:?i s;nt ;ncle>tate una de alta: nici un
clivaj al societ:?ii datorat se,elor nu e posi7il* !at: ce caracteri@ea@:
;n cCip fundamental femeia: ea este Cel:lalt ;n inima unei total it:?i ai
c:rei doi termeni s;nt necesari unul celuilalt*
Ne<am putea imagina c: aceast: reciprocitate i <ar fi facilitat eli<
7erareaN c;nd $ercule toarce l;n: la picioarele "mfalei/ dorin?a e
aceea care ;l ?ine ;nl:n?uit: de ce n <a i@7utit "mfala s: do7;nde asc: o
putere dura7il:% #entru a se r:@7una pe !ason/ Medeea ;>i ucide pro <
priii copii: aceast: legend: atroce sugerea@: c: femeia >i <ar fi putut
asigura un ascendent reduta7il specul;nd str;nsa ei leg:tura cu copilul*
Aristofan >i<a imaginat cu Ca@/ ;n &Osistrata/ o adunare de femei ;n
care acestea ar fi ;ncercat s: e,ploate@e ;n comun/ ;n scopuri sociale/
nevoia 7:r7a?ilor de ele: nu <i vor7a/ ;ns:/ dec;t de o comedie* &egenda
care sus?ine c: sa7inele le <au opus r:pitorilor lor o sterilitate o7stinat:
poveste>te >i c:/ 7iciuindu <le cu curele de piele/ 7:r7a?ii au venit de
Cac re@isten?ei lor ;n cCip magic* Nevoia 7iologic: < dorin?a se,ual:
>i dorin?a de urma>i < care ;l face pe mascul dependent de femel: nu
a eli7erat social femeia* St:p;nul >i sclavul s ;nt >i ei uni?i printr <o
nevoie economic: reciproc:/ dar care nu eli7erea@: sclavul* C:ci/ ;n
raportul st:p;nului cu sclavul/ st:p;nul nu postulea@: nevoia pe care o
are de cel:laltN el de?ine puterea de a <>i satisface aceast: nevoie >i nu
o ;mp:rt:>e>teN dimpotriv:/ sclavul/ tr:ind ;n dependen?:/ speran?: sau
fric:/ interiori@ea@: nevoia pe care o are de st:p;nul s:uN urgen?a aces tei
nevoi/ fie ea cCiar egal: pentru am;ndoi/ joac: ;ntotdeauna ;n
favoarea opresorului >i ;mpotriva oprimatului: a>a se e,plic : faptul c:
eli7erarea clasei muncitoare/ de e,emplu/ a fost at;t de lent:* "r/
femeia a fost ;ntotdeauna/ dac: nu sclava 7:r7atului/ ;n orice ca@
vasala luiN cele dou: se,e nu >i <au ;mp:r?it niciodat: lumea ;n mod
4V
egalN >i ast:@i/ ;nc:/ de>i condi?ia ei e ;n plin: evolu?ie/ femeia este
grav de@avantajat:* Aproape ;n nici o ?ar: statutul ei legal nu e iden tic
cu al 7:r7atului >i adesea el constituie un Candicap considera7il*
CCiar >i c;nd unele drepturi ;i s;nt/ ;n cCip a7stract/ recunoscute/ o
prea ;ndelung: o7i>nuin?: le ;mpiedic: s: <>i g:seasc: e,presia con<
cret: ;n moravuri* Economic/ 7:r7a?ii >i femeile repre@int: aproape
dou: casteN ;n ciuda egalit:?ii/ primii au situa?ii mai avantajoase/
salarii mai mari/ >anse mai multe de reu>it: dec;t concuren tele lor
proasp:t ap:ruteN ei ocup: ;n industrie/ politic: etc/ un num:rF de
locuri cu mult mai mareN >i ei s;nt cei care de?in posturile cele mai
importante* #e l;ng: puterile concrete pe care le posed:/ s;nt ;nconju <
ra?i de un prestigiu c:ruia ;ntreaga e duca?ie a copilului ;i men?ine
tradi?ia: pre@entul ;nv:luie trecutul/ iar ;n trecut toat: istoria a fost
f:cut: de 7:r7a?i* ;n momentul ;n care femeile ;ncep s: ia parte la
ela7orarea lumii/ aceast: lume este iar:>i una care le apar?ine
7:r7a?ilor: ei n<au nici o urm: de ;ndoial: asupra acestei situa?ii < ele
cu greu o pun la ;ndoial:* #entru femei/ refu@ul de a fi Cel:lalt/
refu@ul complicit:?ii cu 7:r7atul ar presupune renun?area la toate
avantajele pe care alian?a cu o cast: superioar: le poate conferi*
B:r7atul<su@eran va proteja material femeia <prea<ndatorat:/ iar el va
prelua asupra lui >i sarcina de ai justifica e,isten?a: o dat: cu riscul
economic/ este escCivat >i riscul metafi@ic al unei li7ert:?i ce tre7uie
s:<>i invente@e scopurile f:r: ajutorul nim:nui* ;n fapt/ pe l;ng: pre <
ten?ia de a se afirma ca su7iect < preten?ie etic: </ ;n orice individ
e,ist: tenta?ia de a fugi de propria <i li7ertate >i de a se reifica: cale
nefast:/ c:ci pasiv/ alienat/ pierdut/ el este prad: a voin?elor str:ine/
rupt de transcenden?a sa/ frustrat de orice valoare* Dar e o cale u>oar::
s;nt astfel evitate angoasa >i tensiunea e,isten?ei autentic asumate*
B:r7atul care constituie femeia ca pe un Cel:lalt va fi ;nt;mpinat/
a>adar/ de profundele ei complicit:?i* Astfel/ fem eia nu se revendic:
pe ea ;ns:>i ca su7iect fiindc: nu are mijloacele concrete/ fiindc: ea
tr:ie>te leg:tura necesar: care o ata>ea@: 7:r7atului f:r: s : i pos<
tule@e reciprocitatea/ >i fiindc: adeseori se complace ;n rolul ei de
Cel:lalt*
De ;ndat: se ive>te/ ;ns:/ o ;ntre7are: cum a ;nceput toat: aceast:
istorie% ;n?elegem c: dualitatea se,elor s <a tradus/ ca orice dualitate/
printr<un conflict* ;n?elegem c:/ dac: unul dintre cele dou: reu>ea
s:<>i impun: superioritatea/ aceasta tre7uia s: se fi,e@e ca a7s olut:*
R:m;ne de e,plicat faptul c: 7:r7atul a fost acela care a c;>tigat din
start Se pare c: femeile ar fi putut repurta victoriaN sau c: s <ar fi
putut ca sor?ii s: nu se decid: niciodat:* De unde vine faptul c:
aceast: lume a apar?inut ;ntotdeauna 7:r7a ?ilor >i c: a7ia ast:@i
lucrurile ;ncep s: se scCim7e% Aceast: scCim7are este una 7un:% 'a
aduce ea sau nu o ;mp:r?ire egal: a lumii ;ntre 7:r7a?i >i femei%
40
Aceste ;ntre7:ri s;nt departe de a fi noiN li s <au >i dat deja o mul<
?ime de r:spunsuriN ;ns: cCiar >i numai faptul c: femeia este Cel:lalt
contest: toate justific:rile pe care 7:r7a?ii i le <au putut da vreodat::
acestea le erau ;n cCip mult prea evident dictate de interesul lor* Aot
ceea ce a fost scris de 7:r7a?i despre femei tre7uie considerat suspect/
c:ci 7:r7a?ii s;nt deopotriv: parte >i judec:torB/ a spus/ ;n secolul al
+'!!<lea/ #oulain de la Barre/ feminist pu?in cunoscut* #este tot/ ;n
toate epocile/ 7:r7a?ii >i <au etalat satisfac?ia pe care o ;ncearc:
sim?indu<se regii crea?iei* ABinecuv;ntat fie Dumne@eu/ St:p;nul nos <
tru >i St:p;nul tuturor lumilor/ pentru c: nu m <a f:cut femeieB/ spun
evreii ;n rug:ciunile lor de diminea?:N ;n vreme ce so?iile lor murmur:
cu resemnare: ABinecuv;ntat fie Dumne@eu pentru c: m <a creat dup:
voin?a SaB* #rintre 7inefacerile pentru care #laton mul?umea @eilor/
prima era aceea c: l<au creat li7er >i nu sclav/ a doua/ c: este 7:r7at
>i nu femeie* Dar 7:r7a?ii nu s <ar fi putut 7ucura pe de <a<ntregul de
acest privilegiu dac: nu l<ar fi considerat ca fiind fondat ;n a7solut >i
;n eternitate: din ;ns:>i de?inerea suprema?iei ei au c:utat s: fac: un
drept* ACei care au f:cut >i compilat legile/ fiind 7:r7a?i/ >i <au favo<
ri@at se,ul/ iar jurisconsul?ii au transformat legile ;n principiiB/ mai
spune #oulain de la Barre* &egiuitori/ preo?i/ filosofi/ scriitori/ savan?i s<
au ;nver>unat s: demonstre@e c: aceast: condi?ie su7ordonat: a
femeii era conform: voin?ei cerului >i profita7il: pe p:m;nt Religiile
fa7ricate de 7:r7a?i reflect: acesta voin?: de dominare: din legendele
Evei/ ale #andorei/ ei >i<au f:cut ni>te arme* Au pus filosofia >i teolo gia
;n serviciul lor/ cum s<a putut vedea din fra@ele lui Aristotel >i ale
Sf;ntului oma pe care le <am citat ;nc: din anticCitate/ autorii sati rici
>i morali>tii >i<au f:cut o pl:cere din a desena ta7loul sl:7i ciunilor
feminine* Se >tie ce recCi@itorii violente s <au ridicat ;mpotriva lor de<a
lungul ;ntregii literaturi france@e: MontCerlant re;nnoad:/ cu ceva mai
pu?in: verv:/ tradi?ia lui Sean de Meung* Ac east: ostilitate pare uneori
fondat:/ adesori/ gratuit:N ;ntr <adev:r/ ea ascunde o voin?: de
autojustificare mai mult sau mai pu?in a7il mascat:* AEste mult mai
simplu s: acu@i un se, dec;t s: <0 scu@i pe cel:laltB/ spune Montaigne* ;n
anumite ca@uri procedeul e evident* Este/ de e,emplu/ frapant c:/
pentru a limita drepturile femeii/ codul roman invoc: Aim7ecilitatea/
fragilitatea se,uluiB ;n momentul ;n care/ prin sl:7irea familiei/ femeia
devine un pericol pentru mo>tenitorii masculini* E frapant c:/ ;n
secolul al +'!<lea/ pentru a ?ine femeia c:s:torit: su7 tutel:/ se face
apel la autoritatea Sf;ntului Augustin/ afirm;ndu <se c: Afemeia este o
ligCioan: care nici t:rie/ nici statornicie nu areB/ pe c;nd celi7atara
este recunoscut: capa7il: s: <>i administre@e 7unurile* Montaigne a
;n?eles e,trem de 7ine ar7itrariul >i nedreptatea sor?ii re@ervate femeii:
AFemeile nu gre>esc deloc c;nd refu@: regulile instaurate ;n lume/ dat
fiind c: 7:r7a?ii s;nt aceia care le <au f:cut/ f:r: ele* E firesc s: e,iste
tertipuri >i certuri ;ntre ele >i noiBN dar nu merge
4I
p;n: la a se face ap:r:torul lor* A7ia secolul al +'!!! <lea va fi cel ;n
care 7:r7a?i profund democra?i vor e,amina pro7lema cu o7iectivi <
tate* Diderot/ printre al?ii/ se dedic: demonstr:rii faptului c: femeia
este ca >i 7:r7atul o fiin?: uman:* Ceva mai t;r@iu/ Stuart Mill o ap:r:
cu ardoare* Dar ace>tia s;nt filosofi de o e,cep?ional: impar?ialitate/
;n secolul al +l+<lea/ disputa feminismului devine din nou una de
parti@anatN una dintre consecin?ele r evolu?iei industriale este partici <
parea femeii la munca productiv:: este momentul ;n care reven <
dic:rile feministe ies din domeniul teoretic/ g:sindu <>i 7a@e economi<
ceN adversarii devin cu at;t mai agresiviN cu toate c: proprietatea fun <
ciar: este ;n par te detronat:/ 7urgCe@ia se aga?: de vecCea moral:
care vede ;n soliditatea familiei garantul propriet:?ii private: ea re <
clam: pre@en?a femeii ;n c:min cu at;t mai ;nd;rjit cu c;t emanciparea
;ncepe s: devin: o verita7il: amenin?areN >i/ cCiar ;n interioru l clasei
muncitoare/ 7:r7a?ii au ;ncercat s: fr;ne@e aceast: eli7erare pentru c:
femeile le ap:reau drept concurente primejdioase/ cu at;t mai mult cu
c;t erau o7i>nuite s: munceasc: pentru salarii mai mici* 0 #entru a
dovedi inferioritatea femeii/ antifemi ni>tii au pus la lucru nu doar/ ca
p;n: atunci/ religia/ filosofia/ teologia/ ci >i >tiin?a: 7iologia/ psiColo <
gia e,perimental: etc* Cel mult se consim?ea s: i se acorde celuilalt
se, Aegalitatea ;n diferen?:B* Aceast: formul: care a f:cut epoc: e
foarte semnificativ:: este e,act aceea utili@at: ;n legile lui Sim CroY
;n leg:tur: cu negrii din AmericaN or/ aceast: segrega?ie a>a <@is ega<
litar: nu a servit dec;t la introducerea celor mai dure discrimin:ri*
Aceast: analogie nu are nimic ;nt;mpl:tor: fie c: e vor7a de o ras:/
de o cast:/ de o clas:/ de un se, reduse la o condi?ie inferioar:/ pro <
cesele de justificare s;nt acelea>i* AEternul femininB este omologul
Asufletului negruB >i al Acaracterului evreiescB* #ro7lema evreiasc:
este/ de altfel/ ;n ansam7lu/ foarte diferit: de celelalte dou:: pentru
antisemit/ evreul nu este at;t inferior c;t du>man >i nu i se recunoa>te
;n aceast: lume nici un loc care s: fie al luiN i se dore>te mai degra7:
suprimarea* Dar e,ist: analogii profunde ;ntre situa?ia femeilor >i cea
a negrilor: >i unii >i al?ii se emancipea@: ast:@i de acela>i paternalism/
iar casta p;n: nu de mult st:p;n: vrea s: le men?in: la Alocul lorB/
adic: ;n locul ales de eaN ;n am7ele ca@uri ea se lansea@: ;n elogii mai
mult sau mai pu?in sincere ale vir tu?ilor A7unului negruB incon>tient/
cu suflet copil:ros/ voios/ ale negrului resemnat >i ale femeii Acu
adev:rat femeieB/ adic: frivol:/ pueril:/ iresponsa7il:/ femeia supus:
7:r7atului* ;n am7ele ca@uri argumentul e e,tras din starea de fapt
creat: de aceast: cast:* E cunoscut: 7utada lui Bernard SCaY: AAme <
ricanul al7 < spune el/ pe scuit < nu ;i permite negrului s: ocupe alt
rang dec;t acela de lustragiu: >i de aici trage conclu@ia c: negrul nu e
0
'e@i partea a doua a lucr:m*
44
7un dec;t la lustruit pantofiiB* Acest cerc vicios se reg:se>te ;n toate
circumstan?ele analoage: c;nd un individ sau un grup de indivi@i e
men?inut ;n stare de inferioritate/ adev:rul e c: este inferiorN dar ar
tre7ui s: ne ;n?elegem asupra valorii cuv;ntului a fiN reaua<credin?:
const: ;n a<i acorda o valoare su7stan?ial: ;n vreme ce el are sensul
dinamic Cegelian: a fi ;nseamn: a fi devenit/ ;nseamn: a fi fost f:cut
a>a cum te manife>tiN da/ femeile/ ;n ansam7lu/ s;nt ast:@i inferioare
7:r7a?ilor/ cu alte cuvinte/ situa?ia lor le descCide mai pu?ine posi <
7ilit:?i: pro7lema este a >ti dac: aceast: stare de lucruri tre7uie s: se
perpetue@e*
Mul?i 7:r7a?i doresc acest lucru: nu to?i au de@armat/ deocamdat:*
BurgCe@ia conservatoare co ntinu: s: vad: ;n emanciparea femeii o
primejdie care ;i amenin?: morala >i interesele* Unii 7:r7a?i se tem de
concuren?a feminin:* ;n $e7do<&atin/ un student declara de cur;nd:
AFiecare student: care do7;nde>te statutul de medic sau de avocat ne
fur: un locBN el nu punea ;n discu?ie drepturile sale ;n lume* !nteresele
economice nu s;nt singurele care intr: ;n joc* Unul dintre 7eneficiile
pe care opresiunea le asigur: opresorilor este c: fie >i cel mai umil
dintre ei se simte superior/ un As:rman al7B din S udul S*U*A se con<
solea@: spun;ndu<>i c: nu e un Anegru ;mpu?itBN iar al7ii mai favo <
ri@a?i de soart: e,ploatea@: cu a7ilitate acest orgoliu* ot astfel/ cel
mai mediocru dintre 7:r7a?i se crede un semi@eu ;n fa?a femeilor* ;i
era cu mult mai u>or domnului de MontCerlant s: se considere un
erou c;nd se confrunta cu femeile Dalese ;ntr <adins/ de altminteriE
dec;t atunci c;nd a avut de jucat/ printre 7:r7a?i/ rolul lui de 7:r7at:
un rol de care multe femei s <au acCitat mai 7ine dec;t el* A>a se face
c:/ ;n septem7rie 012U/ ;ntr<unui dintre articolele sale din Figaro
&itteFraire/ domnul Claude Mauriac < a c:rui puternic: originalitate o
admir: toat: lumea < putea 0 scrie despre femei: AS'oi o ascult:m pe
un ton DsicJE de indiferen?: politicoas: *** pe cea mai sclipitoare din tre
ele/ >tiind prea 7ine c: spiritul ei reflect:/ ;ntr <o manier: mai mult sau
mai pu?in str:lucitoare/ idei care vin de la noiB* E limpede c: nu ideile
domnului C* Mauriac ;n persoan: le reflect: interlocutoarea sa/ dat
fiind c: nu se cunoa>te/ totu>i/ nici m:car o singur: idee a dom nului ;n
cau@:N c: ea reflect: idei care provin de la 7:r7a?i/ se prea poate:
cCiar >i printre 7:r7a?i e,ist:/ ;n orice ca@/ mai mult de unul singur
care consider: drept proprii diverse opinii pe care nu le<a inventat
elN ne putem ;ntre7a dac: domnul Claude Mauriac n <ar fi mai interesat
de o convor7ire cu un 7un refle, al lui Descartes/ al lui Mar,/ al lui
.ide/ dec;t de una cu el ;nsu>iN remarca7il r:m;ne faptul
0
c: T0 se identific:/ prin ecCivocul acelui noi/ cu Sf;ntul #avel/ $egel/
&enin/ Niet@scCe >i/ de la ;n:l?imea grandorii acestora/ e,aminea@: cu
dispre? turma de femei care cutea@: s: i se adrese@e de pe picior de
egalitateN la drept vor7ind/ cunosc mai mult dec;t una singur: care nu
ar avea r:7dare s:i acorde domnului Mauriac un Aton de indiferen?:
politicoas:B*
Am insistat asupra acestui e,emplu fiindc: ;n el naivitatea mas <
culin: e de@armant:* E,ist: multe alte maniere/ mul t mai su7tile/ prin
care 7:r7a?ii profit: de alteritatea femeii* #entru to?i aceia care sufer:
de un comple, de inferioritate/ e,ist: un 7alsam miraculos: nimeni nu
este mai arogant fa?: de femei/ mai agresiv >i mai dispre?uitor/ dec;t
un 7:r7at nesigur/ nelini>tit de virilitatea sa* Cei care nu s;nt intimi <
da?i de semenii lor s;nt/ de asemenea/ mult mai dispu>i s: recunoasc:
;n femeie un semenN cCiar >i acestora/ ;ns:/ mitul Femeii/ al Celuilalt/
le este scump din multe motive 0 N n<ar putea fi acu@a?i c: nu renun?:
cu inima u>oar: la toate 7inefacerile care decurg pentru ei de aici: ei
>tiu ce pierd renun?;nd la femeie a>a cum o visea@:/ nu >tiu ce le va
aduce femeia a>a cum va fi ea m;ine* Se cere mult: a7nega?ie ca s:
refu@i s: te postule@i ca Su7iect unic >i a7solut De altfel/ marea
majoritate a 7:r7a?ilor nu asum: e,plicit aceast: preten?ie* Ei nu pos<
tulea@: femeia ca fiind inferioar:: s;nt prea p:trun>i/ ast:@i/ de idealul
democratic pentru a nu recunoa>te/ ;n toate fiin?ele umane/ egali* ;n
s;nul familiei/ femeia ia ap:rut copilului sau t;n:rului aureolat: de
aceea>i demnitate social: ca >i adul?ii 7:r7a?iN apoi/ el a ;nt;lnit/ ;n
dorin?: >i iu7ire/ re@isten?a/ independen?a femeii dorite >i iu7iteN
c:s:torit/ respect: ;n femeie so?ia/ mama/ iar ;n e,per ien?a concret: a
vie?ii conjugale ea ;>i afirmX/ fa?: de el li7ertatea* El poate deci s: se
conving: c: nu mai e,ist: ierarCi@are social: ;ntre se,e >i c:/ ;n mare/
dincolo de diferen?e/ femeia este o egal: a 7:r7atului* Cum/ totu>i/
constat: anumite infer iorit:?i < dintre care cea mai important: este
incapacitatea profesional: < o va pune ;n seama naturii* C;nd adopt:
fa?: de femeie o atitudine de cola7orare >i 7un:voin?:/ el temati@ea@:
principiul egalit:?ii a7stracteN iar inegalitatea concret: pe care o con<
stat: nu o postulea@:* Dar/ de ;ndat: ce intr: ;n conflict cu ea/ situa?ia
0Articolul pe aceast: tem: al lui MicCel Carrouges/ ap:rut ;n num:rul I1I
din CaCiers du Sud* este semnificativ* El scrie cu indignare: AS <ar dori s: nu mai
e,iste deloc mitul femeii/ ci numai o coCort: de 7uc:t:rese/ matroane/ prostitu <
ate/ 7as<7leus/ ;ndeplinind func?ii care ?in de pl:cere sau utilitateJB Deci/ dup:
el/ femeia nu are e,isten?: pentru sineN el ia ;n considerare doar func?ia ei ;n
lumea masculin:* Finalitatea ei este ;n 7:r7atN atunci ;ntr <adev:r se poate prefera
Afunc?iaB ei poetic: oric:rei alta* #ro7lema ar fi de fapt s: >tim de ce ar tre7ui
ea definit: ;n raport cu 7:r7atul*
Sau cel pu?in credea el c: poat e*
42
4L
se inversea@:: va temati@a inegalitate a concret: >i ;>i va atri7ui cCiar
dreptul de a nega egalitatea a7stract:* 0 Astfel/ mul?i 7:r7a?i afirm:/
aproape cu 7un:<credin?:/ c: femeile s;nt egalele 7:r7atului >i c: ele
nu au nimic de revendicat/ >i/ ;n acela>i timp/ c: femeile nu vor putea
fi niciodat: egalele 7:r7atului >i c: revendic:rile lor s;nt @adarnice*
C:ci 7:r7atului ;i este greu s: m:soare e,trema importan?: a dis <
crimin:rilor sociale care/ privite din afar:/ par insignifiante/ dar ale
c:ror repercusiuni morale >i intelectuale asupra feme ii s;nt at;t de pro<
funde/ ;nc;t pot p:rea i@vor;te dintr <o natur: originar:* I CCiar 7:r7atul
care nutre>te cea mai mare simpatie pentru femeie nu cunoa>te
niciodat: 7ine situa?ia ei concret:* ;nc;t nu e ca@ul s: fie cre@u?i mas <
culii care se silesc s: ap ere privilegii a c:ror ;ntreag: dimensiune ei
nici m:car nu o m:soar:* Nu ne vom l:sa deci intimidate de num:rul
>i violen?a atacurilor ;ndreptate ;mpotriva femeilorN nici momite de
elogiile interesate ;n:l?ate Afemeii adev:rateBN nici c;>tigate de entu@i <
asmul tre@it de destinul ei ;n 7:r7a?i care n <ar vrea pentru nimic ;n
lume s:<0 >i ;mp:rt:>easc:*
;n acela>i timp nu tre7uie s: privim cu mai pu?in: ne;ncredere
argumentele feministelor: foarte adesea preocuparea polemic: le
lipse>te de orice valoare* Dac: Apro7lema femeilorB este at;t de fas <
tidioas:/ aceasta se datorea@: faptului c: arogan?a masculin: a f:cut
din ea o Aceart:BN ;n toiul certei/ nu se mai ra?ionea@: just* Ce s <a
;ncercat neo7osit s: se demonstre@e e c: femeia este superioar:/ infe <
rioar: sau egal: cu 7:r7atul: creat: dup: Adam/ ea este/ evident/ o
fiin?a secundar:/ au spus uniiN dimpotriv:/ au @is ceilal?i/ Adam nu era
dec;t o scCi?: >i Dumne@eu a reu>it fiin?a uman: ;n deplina ei per <
fec?iune c;nd a creat <o pe EvaN creierul ei e mai mic: d ar e/ ;n termeni
relativi vor7ind/ cel mai mareN CCristos s <a ;ntrupat ca 7:r7at: da/ dar
poate c: tocmai din smerenie a f:cut <o* Fiecare argument ;>i cCeam:
de;ndat: contraargumentul >i adeseori am7ele s;nt false* Dac: dore>ti
s: ;ncerci s: ve@i limpede t re7uie s: ie>i din aceste f:ga>e prea
7:t:toriteN tre7uie s: refu@i vagile no?iuni de superioritate/ inferiori <
tate/ egalitate >i s: iei totul de la cap:t*
Dar atunci cum vom pune ;ntre7area% Ki/ mai ;nt;i/ cine s;ntem noi
ca s<o punem% B:r7a?ii s;nt parte >i judec:tor: femeile/ la fel* Unde
s: po?i g:si un ;nger% Ki/ la urma urmelor/ un ;nger ar fi prea pu?in
calificat ca s: vor7easc:/ ar ignora toate datele pro7lemeiN c;t despre
0 De e,emplu/ 7:r7atul declar: c: nu vede nici cea mai mic: ;njosire ;n fap
tul ca so?ia sa nu are nici o profesie: ;ngrijirea c:minului este la fel de no7il:/
etc* Cu toate acestea/ la prima ceart:/ el e,clam:: AAi fi cu totul incapa7il: s: <?i
c;>tigi via?a f:r: mineFB*
I Descrierea e,act: a acestui proces face o7iectul volumului !! al acestui
studiu*
$ermafrodit/ el repre@int: un ca@ cu totul special: el nu e ;n acela>i
timp 7:r7at >i femeie/ ci/ mai degra7:/ nici 7:r7at/ nici femeie* Cred
c:/ pentru a elucida situarea femeii/ anumite femei s;nt cel mai 7ine
plasate* E un sofism s: pretin@i c: <0 circumscrii pe Epimenide con<
ceptului de cretan >i pe cretan aceluia de mincinos: nu vreo esen?:
misterioas: e aceea care dictea@: 7:r7a?ilor sau femeilor 7una sau
reaua<credin?:N doar situarea lor ;i predispune mai mult sau mai pu?in
s: cercete@e adev:rul* Beneficiind de >ansa restituirii tuturor privi <
legiilor de care se 7ucur: fiin?a uman:/ multe femei de ast:@i ;>i pot
oferi lu,ul impar?ialit:?ii: 7a cCiar sim?im aceast: nevoie* Nu mai s;n <
tem/ ca ;nainta>ele noastre/ ni>te lupt:toareN ;n mare/ am c;>tigat par <
tidaN ;n ultimele discu?ii asupra statutului femeii/ "NU n <a ;ncetat s:
cear: imperios ca egalitatea se,elor s: fie reali@at: p;n: la cap:t >i/
deja/ multe dintre noi n<au mai sim?it c: feminitatea ar fi o constr;n <
gere sau un o7stacolN multe alte pro7leme ni se par mai importante
dec;t cele care ne privesc ;n mod special: ;ns:>i aceast: deta>are ne
permite s: sper:m c: atitudinea noastr: va fi o7iectiv:* Cu toate aces <
tea/ cunoa>tem mu lt mai profund dec;t 7:r7a?ii lumea feminin: pen <
tru c: ;n ea ne s;nt r:d:cinileN sesi@:m dintr <o str:fulgerare ce ;n<
seamn: pentru o fiin?: uman: s: fie feminin:N >i ne >i preocup: mai
mult acest lucru* Am spus c: e,ist: pro7leme mai importanteN ceea ce
nu ;mpiedic: ca pro7lema s: <>i p:stre@e importan?a ei: ;n ce m:sur:
faptul de a fi femei nea afectat via?a% Ce >anse ni s <au dat/ foarte
e,act vor7ind/ >i ce >anse ni s <au refu@at% Ce soart: le a>teapt: pe
semenele noastre mai tinere >i ;n ce sens ar tre7ui noi s: le orient:m%
Este frapant c: ansam7lul literaturii feminine este/ ast:@i/ mai pu?in
str:7:tut de o voin?: de revendicare dec;t de un efort de luciditateN la
ie>irea dintr<o ;ntreag: er: de polemici de@ordonate/ aceast: carte este
o tentativ:/ print re altele/ de situare corect:*
Dar/ f:r: ;ndoial:/ e imposi7il s: trate@i orice pro7lem: uman:
f:r: p:rtinire: ;ns:>i maniera de a pune ;ntre7:rile/ perspectivele
adoptate presupun ierarCii de intereseN orice calitate ;nv:luie valoriN
nu e,ist: descriere a >a<@ic;nd o7iectiv: care s: nu acapare@e un plan
etic secund* ;n loc de a c:uta s: disimule@i principiile mai mult sau
mai pu?in e,plicit ;n?elese/ e prefera7il ca mai ;nt;i s: le enun?iN ;n
acest mod nu te mai sim?i o7ligat s: preci@e@i la fiecare pagin: sen<
sul pe care ;l dai cuvintelor: superior/ inferior/ mai 7un/ mai r:u/ pro <
gres/ regres etc* Dac: trecem ;n revist: c;teva dintre lucr:rile consa <
crate femeii/ vedem c: unul dintre punctele de vedere cel mai
frecvent adoptate este acela al 7inelui pu7lic / al interesului general:
de fapt fiecare ;n?elege prin aceasta interesul societ:?ii a>a cum
dore>te el s: o men?in: sau s: o instituie* ;n ce ne prive>te/ conside <
r:m c: nu e,ist: alt 7ine pu7lic dec;t acela care asigur: 7inele privat
al cet:?enilorN din punctul acesta de vedere/ al >anselor concrete date
indivi@ilor/ judec:m institu?iile* Dar nici nu confund:m ideea de
interes privat cu aceea de fericire: acesta e un alt punct de vedere pe
43 4T
care ;l ;nt;lnim frecventN nu s; nt mai fericite femeile dintr<un Carem
dec;t o aleg:toare% Femeia care face menajul nu e mai fericit: dec;t
muncitoarea% Nu prea >tim ce ;nseamn: cuv;ntul fericireN >i mai pu?in
>tim ce valori acoper: elN nu e,ist: nici o modalitate de a m:sura feri <
cirea celuilalt >i e ;ntotdeauna u>or s: declari c: situa?ia pe care vrei
s: io impui e una fericit:: cei condamna?i la stagnare/ mai cu seam:/
s;nt declara?i ferici?i su7 prete,t c: fericirea este imo7ilitate* Aceasta
e deci o no?iune la care nu ne vom referi* #erspectiva pe care o
adopt:m este aceeea a moralei e,isten?ialiste* "rice su7iect se pos <
tulea@: concret/ dincolo de proiecte/ ca transcenden?:N el nu <>i doo;n<
de>te li7ertatea dec;t printr <o perpetu: dep:>ire de sine orientat: c:tre
alte li7ert:?iN nu e,ist: alt: justificare a e,isten?ei pre@ente dec;t
e,pansiunea sa c:tre un viitor descCis ;n cCip nedefinit* "ri de c;te ori
transcenden?a recade ;n imanen?:/ e,isten?a se degradea@: ;n A;n
sineB/ li7ertatea/ ;n facticitateN aceast: c:dere este o gre>eal: d ac: e
consim?it: de su7iectN dac: ;i este impus:/ apare ca frustrare >i opre <
siuneN ;n am7ele ca@uri/ ea e un r:u a7solut* "rice individ preocupat
s:<>i justifice e,isten?a o tr:ie>te ca pe o nevoie nedefinit: de a trans <
cende* "r/ ceea ce define>te ;ntr <un cCip cu totul singular situa?ia
femeii este faptul c:/ fiind/ ca orice alt: fiin?: uman:/ o li7ertate
autonom:/ ea se descoper: >i se alege pe sine ;ntr <o lume ;n care
7:r7a?ii ;i impun s: se asume fa?: de un Cel:lalt: se emite preten?ia
de a o fi,a ca o7iect >i de a o C:r:@i imanen?ei de vreme ce/ perpetuu/
o alt: con>tiin?: esen?ial: >i suveran: ;i transcende transcenden?a*
Drama femeii este tocmai acest conflict ;ntre revendicarea funda <
mental: a oric:rui su7iect care se afirm: ;ntotdea una ca fimd esen<
?ialul >i e,igen?ele unei situa?ii care o constituie ca fiind inesen?ial:*
Cum se poate ;mplini o fiin?: uman: ;n interiorul condi?iei feminine 1
Ce drumuri ;i s;nt descCise% Care dintre ele se termin: ;n fund:turi%
Cum poate fi reg:sit: independen?a ;n c;mpul dependen?ei% Ce cir <
cumstan?e limitea@: li7ertatea femeii% &e poate ea dep:>i% !at: pro <
7lemele fundamentale pe care am dori s: le elucid:m* Cu alte cuvinte/
interes;ndu<ne de >ansele individului/ nu vom defini aceste >anse ;n
termeni de fericire/ ci ;n termeni de li7ertate*
E limpede c: aceast: pro7lem: n <ar avea nici un sens dac: am pre <
supune ca asupra femeii apas: un destin fi@iologic/ psiCologic sau
economic* De aceea vom ;ncepe prin a discuta punctele de vedere ale
7iologiei/ psiCanali@ei >i materialismului istoric asupra femeii* 'om
;ncerca apoi s: ar:t:m/ ;n cCip po@itiv/ cum s <a constituit Arealitatea
feminin:FB/ de ce a fost femeia definit: drept Cel:lalt >i ce consecin?e
au re@ultat de aici din punctul de vedere al 7:r7a?ilor* Dup: care vom
descrie/ din punctul de vedere al femeilor/ lumea a>a cum le este pro <
pus: 0 N >i vom putea ;n?elege care s;nt dificult:?ile de care se lovesc
atunci c;nd/ ;ncerc;nd s: evade@e din lumea care le <a fost reparti@at:
p;n: ;n pre@ent/ ele aspir: s : participe la Mitsein<ul uman*
0
#artea !
DES!N
Acesta va fi o7iectul unui al doilea volum*
4U
Capitolul !
DAE&E B!"&".!E!
Femeia% Foarte simplu/ spun amatorii de formule simple: un uter/
un ovarN o femel:: cuv;ntul acesta e de<ajuns pentru a o defini* ;n gura
unui 7:r7at/ epitetul Afemel:B r:sun: ca o insult:N cu toate acestea
7:r7atul nu se ru>inea@: de propria lui animalitate ci/ dimpotriv:/ e
cCiar m;ndru atunci c;nd despre el se @ice AE un masculJB ermenul
Afemel:B este peiorativ nu pentru c: desemnea@: A;nr:d:cinareaB ;n
natur: a femeii/ ci pentru c: o ;ncarcerea@: ;n se,N >i dac: 7:r7atului
acest se, i se pare demn de dispre?uit >i de du>m:nit/ cCiar atunci
c;nd e vor7a de animalele inocente/ e pentru c:/ evident/ femeia sus<
cit: ;n el o ostilitate ;nc:rcat: de nelini>teN va ?ine ;ns: s: g:seasc: ;n
7iologie o justificare a acestui sentiment* Cuv;ntul Afemel:BB sf;me>te
;n el o sara7and: de imagini: un enorm ovul rotund ;ngCite Culpav >i
castrea@: spermato@oidul agilN monstruoas:/ ;m7ui7ata/ regina ter <
mitelor domne>te asupra masculilor apaticiN c:lug:ri?a >i femeia p: <
ianjen/ s:tule de amor/ ;>i sf;rtec: >i <>i devorea@: partenerulN c:?eaua
;n c:lduri colind: uli?ele l:s;nd ;n urm: perverse d;re de mirosN
maimu?a se e,Ci7: impudic/ spre a se <ascunde/ apoi/ cu o cocCet:rie
ipocrit:N iar cele mai super7e feline/ tigroaica/ leoaica/ pantera/ se
lungesc supuse su7 povara imperial: a masculului* !nert:/ ner:7 <
d:toare/ viclean:/ stupid:/ insensi7il:/ lu7ric:/ feroc e/ umil: < 7:r7a<
tul proiectea@: ;n femeie toate femelele deodat:* Ki fapt e c: femeia
este o femel:* Dar dac: vrem s: ;ncet:m s: g;ndnn ;n locuri comune/
apar dou: ;ntre7:ri: ce repre@int: femela ;n regnul animal% >i ce tip
singular de femel: se reali@ea@ : ;n femeie%
Masculi >i femele s;nt dou: tipuri de indivi@i care/ ;n interiorul
unei specii/ se diferen?ia@: ;n vederea reproduceriiN ele nu pot fi defi <
nite dec;t corelativ* ;ns: tre7uie s: remarc:m mai ;nt;i c: sensul ;nsu>i
al sec?ion:rii speciilor ;n dou: se,e nu este limpede*
;n natur:/ aceast: sec?ionare nu este universal:* &imit;ndu <ne la
lumea animal:/ putem nota c: la unicelulare < infu@ori/ ami7e/ 7acili
etc* < ;nmul?irea e fundamental distinct: de se,ualitate/ celulele
2V
St'iM;ndu<se >i su7divi@;ndu<se singure* &a anumite meta@oare/ repro <
ducerea se operea@: prin scCi@ogene@:/ adic: desprinderea unui nou
individ a c:rui origine este tot ase,uat:/ sau prin 7lastogene@:/ adic:
desprinderea unui nou individ produs printr <un fenomen se,ual:
fenomenele de ;nmugurire >i segmentare o7servate la Cidra de ap:
dulce/ la celenterate/ spongieri/ viermi/ s;nt e,emple 7inecunoscute/
;n fenomenele de partenogene@:/ oul nefecundat se de@volt: ;n em7rion
f:r: interven?ia mascululuiN acesta nu joac: nici un rol/ sau doar un
rol secundar: la al7ine ou:le nefecundate se su7divi@ea@: >i pro duc
7ondariN la purici/ masculii s;nt a7sen?i de <a lungul unei ;ntregi serii
de genera?ii/ iar ou:le nefecun date produc femele* A fost repro dus:
artificial partenogene@: la ariciul de mare/ la steaua de mare >i la
7roasc:* Cu toate acestea/ se ;nt;mpl: ca la proto@oare dou: celule s:
fu@ione@e form;nd ceea ce se cCeam: un @igotN fecundarea este
necesar: pentru ca din ou:le de al7in: s: ias: femele/ iar din cele de
purice < masculi* Unii 7iologi au tras de aici urm:toarea conclu@ie:
cCiar la speciile capa7ile s: se perpetue@e ;n mod unilateral/ ;nnoirea
germenului printr<un amestec de cromo@omi str:ini ar fi folo sitoare
;ntineririi >i vigorii descenden?ilorN s <ar ;n?elege de aici c: ;n formele
cele mai comple,e de via?: se,ualitatea ar fi o func?ie indispensa7il:N
doar organismele elementare s <ar putea ;nmul?i ;n a7sen?a se,elor*
Dar >i a>a/ ele ar sfir>i prin a > i epui@a vitalitatea* Ast:@i/ ;ns:/
aceast: ipote@: este considerat: mai degra7: fante@ist:N o7serva?iile
>tiin?ifice au dovedit ca ;nmul?irea ase,uat: se poate repeta oric;t f:r:
s: duc: la degenerareN faptul este frapant mai ales la 7aciliN e,pe <
rien?ele de partenogene@: au devenit din ce ;n ce mai numeroase/ din
ce ;n ce mai ;ndr:@ne?e >i/ pentru multe specii/ masculul apare ca
fiind cu totul inutil* De altfel/ cCiar dac: utilitatea unui scCim7 inter
celular ar fi demonstrat:/ ea ar ap:rea ;n sine ca un p ur fapt nejusti<
ficat* Biologia constat: divi@iunea se,elor/ dar/ fie ea oric;t de
impregnat: de finalism/ nu reu>e>te s: o deduc: din structura celulei/
nici din legile multiplic:rii celulare/ nici din orice alt fenomen ele <
mentar*
E,isten?a g=rne?ilor 5 Ceterogeni nu e suficient: pentru a defini
dou: se,e distincteN ;n fapt/ se ;nt;mpl: adesea ca diferen?ierea
celulelor generatoare s: nu antrene@e sci@iunea speciei ;n dou: tipuri:
am7ele pot apar?ine aceluia>i individ* Este ca@ul speciilor Cerma <
frodite/ at;t de numeroase ;n iumea plantelor/ pe care le ;nt;lnim >i la
unele animale inferioare/ la anelide >i molu>te printre altele*
Reproducerea se face ;n aceast: situa?ie fie prin autofecundare/ fie
prin fecundare ;ncruci>at:* Ki ;n privin?a acestui punct/ u nii 7iologi au
0 Se numesc game?i celulele generatoare a c:ror fu@iune constituie oul*
20
pretins c: pot legitima ordinea sta7ilit:* Ei consider: gonocorismul
Dadic: sistemul ;n care gonade5 diferite apar?in unor indivi@i dis<
tinc?iE ca pe o perfec?ionare a Cermafroditismului/ reali@at: pe cale
evolutiv:N al?ii ;ns: consider: c:/ dimpotriv:/ gonocorismul ar fi pri <
mitiv: Cermafroditismul ar fi unul dintre semnele lui de degeneres <
cent:/ ;n orice ca@/ aceste no?iuni de superioritate a unui sistem asupra
altuia implic:/ ;n ceea ce prive>te evolu?ia/ teorii dintre cele mai con <
testa7ile* ot ce se poate afirma cu certitudine este c: aceste dou:
moduri de reproducere coe,ist: ;n natur:/ c: >i unul >i cel:lalt rea <
li@ea@: perpetuarea spe ciilor >i c:/ la fel ca Ceterogeneitatea g=rne <
?ilor/ aceea a organismelor purt:toare de gonade apare ca accidental:*
Separarea indivi@ilor ;n masculi >i femele se pre@int:/ a>adar/ ca un
fapt ireducti7il >i contingent*
Majoritatea filosofiilor au consider at<o drept un dat/ f:r: a ?ine s:
o e,plice* Cunoa>tem mitul platonician: la ;nceput au e,istat 7:r7a?i/
femei >i androginiN fiecare individ avea dou: cCipuri/ patru 7ra?e/
patru picioare >i dou: corpuri alipiteN ;ntr <o 7un: @i ei au fost despi<
ca?i ;n dou:/ Aa>a cum despici ou:leB/ >i de atunci fiecare jum:tate
caut: s:<>i reg:seasc: jum:tatea complementar:: @eii au Cot:r;t mai
t;r@iu ca/ prin acuplarea a dou: jum:t:?i diferite/ s: se @:misleasc: noi
fiin?e umane* Dar aceast: poveste nu <>i propune s: e,plice dec;t
iu7irea: separarea se,elor e considerat: ca fiind un dat* Nici Aristotel
nu c;>tig: teren ;n justificarea ei: c:ci/ dac: o cooperare a materiei >i
formei este condi?ia oric:rei ac?iuni/ nu e totu>i necesar ca principiile
active >i pasive s: fie di stri7uite ;n dou: categorii de indivi@i etero <
geni* ot ast fel/ Sf;ntul o ma proclam: c: femeia este o fiin?:
//oca@ional:B < mod de a postula/ dintr <o perspectiv: masculin:/ car <
acterul accidental al se,ualit:?ii* $egel ;ns: ar fi fost infidel delirului
s:u ra?ionalist dac: n<ar fi ;ncercat s: o fundamente@e logic* Dup: el/
se,ualitatea repre@int: media?ia prin care su7iectul se ;mpline>te con <
cret ca gen* A.enul se produce ;n el ca efect contra acestei dispro <
por?ii a realit:?ii sale individuale/ ca dorin ?: de a reg:si ;ntr<un alt
individ din specia sa sentimentul de sine/ unindu <se cu acesta/ ca
dorin?: de a se completa/ de a cuprinde prin aceasta genul ;n natura
sa >i de a<0 aduce la e,isten?:* Aceasta este ;mperecCerea*B 6Filosofici
naturii/ partea a !l!<a/ _ 4T1E Ki/ mai departe: A#rocesul const: ;n
aceasta: ceea ce ei s;nt ;n sine/ >i anume un singur gen/ o singur: >i
o aceea>i via?: su7iectiv:/ este postulat de ei ca atareB* $egel declar:
apoi c:/ pentru ca procesul de apropiere s: ai7: loc/ tre7uie c a mai
;nt;i s: e,iste diferen?ierea celor dou: se,e* Dar demonstra?ia sa nu
este conving:toare: se simte prea mult ;n ea proiectul de a reg:si ;n
orice opera?ie cele trei momente ale silogismului* Dep:>irea indi <
vidului ;nspre specie/ prin care individ >i specie se ;mplinesc ;n
adev:rul lor/ s<ar putea petrece >i f:r: cel deal treilea termen/ ;n sim<
plul raport dintre genitor >i copil: reproducerea ar putea fi ase,uat:*
Sau/ iar:>i/ raportul unuia cu cel:lalt ar p utea fi raportul dintre dou:
fiin?e asemenea/ diferen?ierea re@idind ;n singularitatea indivi@ilor de
un acela>i tip/ a>a cum se ;nt;mpl: ;n ca@ul speciilor Cermafrodite*
Descrierea lui $egel pune ;n eviden?: o semnifica?ie e,trem de
important: a se,ualit:?ii: dar eroarea sa r:m;ne aceea de a transforma
semnifica?ia ;n ra?iune* ocmai ;n e,erci?iul activit:?ii se,uale
definesc oamenii se,ele >i rela?iile lor/ a>a cum ei creea@: sensul >i
valoarea tuturor func?iilor pe care le ;ndeplinesc: dar ele nu s;nt ;n
mod necesar implicate ;n natura fiin?ei umane* ;n Fenomenologia per<
cep?iei/ Merleau<#ontO arat: c: e,isten?a uman: ne o7lig: s: revi@uim
no?iunile de necesitate >i contingen?:: AE,isten?a/ spune el/ nu are
atri7ute ;nt;mpl:toare/ nici con?inut care s: nu contri7uie la forma sa/
ea nu admite ;n ea ;ns:>i nici un fapt pur pentru c: ea este mi>carea
prin care faptele s;nt asumateB* Adev:rat* Dar tot at;t de adev:rat e >i
c: e,ist: condi?ii f:r: de care faptul ;nsu>i al e,isten?ei apare ca
imposi7il* #re@en?a ;n lume implic: ;n cCip riguros po@i?ionarea unui
corp care s: fie simultan lucru ;n lume >i punct de vedere asupra
acestei lumi: dar nu re@ult: de aici c: acest corp tre7uie s: ai7: o
structur: anume sau alta* ;n Fiin?a >i neantul* Satire discut: afirma? ia
lui $eidegger potrivit c:reia realitatea uman:X este prin esen?a ei
orientat: c:tre moarte prin finitudinea saN el sta7ile>te c: o e,isten?:
finit: >i nelimitat: temporal poate ar fi concepti7il:N totu>i/ dac: via?a
uman: n<ar fi locuit: de moarte/ rapo rtul omului cu lumea >i cu sine
;nsu>i ar fi at;t de profund modificat ;nc;t defini?ia Aomul este muri <
torB se de@v:luie ca fiind cu totul altceva dec;t un adev:r empiric:
nemuritor/ un e,istent n<ar mai fi ceea ce numim un om* Una dintre
caracteristicile esen?iale ale destinului s:u este c: mi>carea vie?ii sale
temporale creea@: ;n urma >i ;naintea lui infinitatea trecutului >i a
viitorului: perpetuarea speciei apare deci drept corelativul limit:rii
individualeN astfel/ putem considera fenomenul reproducer ii ca ;nte<
meiat ontologic* Dar tre7uie s: ne oprim aiciN perpetuarea speciei nu
antrenea@: diferen?ierea se,ual:* C: aceasta este asumat: de e,isten?i
;n a>a fel ;nc;t ajunge s: intre ;n defini?ia concret: a e,isten?ei ` fie*
Nu r:m;ne mai pu?in adev:rat c: o con>tiin?: f:r: corp/ un om nemu <
ritor s;nt ;n mod riguros inconcepti7ili/ ;n vreme ce o societate ce se
reproduce prin partenogene@: sau este alc:tuit: din Cermafrodi?i
poate fi imagina?i
X raducerea at;t de controversat: a conceptului de Dasein Dn* tr*E*
24
0 .landele care produc g=rne?ii* 2I
C;t despre rolul corespun@:tor celor dou: se,e/ acesta este un punct
asupra c:ruia opiniile au fost e,trem de variateN mai ;nt;i/ ele au fost
lipsite de orice fundament >tiin?ific < reflectau doar mituri sociale*
Mult: vreme s<a cre@ut < >i se mai crede ;nc: ;n anumite societ:?i
primitive av;nd la 7a@: filia?ia uterin: < c: tat:l nu are nici o
contri7u?ie ;n conceperea copilului: larvele ancestrale s <ar infiltra ;n
p;ntecul matern su7 form: de germeni purt:tori de via?: * " dat: cu
ascensiunea patriarCatului/ masculul ;>i revendic: cu t:rie posteri <
tateaN e,ist: ;nc: o7liga?ia de a acorda mamei un rol ;n procrea?ie/ dar
se admite c: ea nu face altceva dec;t s: poarte >i s: Cr:neasc: s:m;n?a
vie: doar tat:l este creator* A ristotel ;>i imaginea@: c: f:tul este pro <
dus prin ;nt;lnirea spermei cu s;ngele menstrual: ;n aceast: sim7io@:/
femeia nu furni@ea@: dec;t o materie pasiv:/ principiul masculin este
for?a/ activitatea/ mi>carea/ via?a* Aceasta este >i doctrina lui
$ippocrate/ care recunoa>te dou: soiuri de semin?e/ una sla7: sau
femel: >i una puternic:/ 7:r7:teasc:* eoria aristotelic: s <a perpetuat
de<a lungul ;ntregului Ev Mediu p;n: ;n epoca modern:* &a sf;r>itul
secolului al +'!!<lea/ $arveO/ sacrific;nd c:prioare/ ime diat dup:
acuplare/ a g:sit ;n trompele uterine ve@icule pe care avea s: le con <
sidere drept ou:/ dar care ;n realitate erau em7rioni* Dane@ul Stenon
avea sa dea numele de ovare glandelor genitale femeie>ti/ numite p;n:
atunci Atesticule feminineB* El va o 7serva la suprafa?a lor e,isten?a
ve@iculelor gre>it identificate cu oul de c:tre .raaf/ ;n 0T33/ >i 7ote <
@ate cu numele s:u* "varul avea s: fie >i mai departe privit ca omolog
al glandei 7:r7:te>ti* Dar cCiar ;n acela>i an se descoper: Aanima <
lculele spermaticeB >i se constat: c: ele p:trund ;n uterN se credea ;ns:
c: acestea nu f:ceau altceva dec;t s: se Cr:neasc: >i c: individul era
deja preformat ;n eleN olande@ul $art SaHer desena/ ;n 0T12/ o ima <
gine a Comunculului ascuns ;n spermato@oid/ iar ;n 0T11 un alt savant
avea s: declare c: a v:@ut spermato@oidul lep:d;nd un soi de ;nveli>
de su7 care s<a ivit un omule? pe care/ de asemeni/ 0 <a desenat*
Femeia/ conform acestor ipote@e/ era doar un soi de ;ngr:>:m;nt pen <
tru principiul viu/ activ >i deja consti tuit* Aceste teorii nu s;nt unanim
recunoscute/ iar de@7aterile continu: p;n: ;n secolul al +l+ <leaN in<
ventarea microscopului permite ;n sf;r>it studiul oului <animalN ;n
0UI3/ Baer identific: oul mamiferelor: este un element con?inut ;n
interiorul ve@iculei lui .raafN cur;nd va fi posi7il studiul segment:rii
luiN ;n 0U4L vor fi descoperite protoplasma/ apoi celulaN iar ;n 0U33
este reali@at un e,periment care punea ;n eviden?: penetrarea sperma <
to@oidului ;n oul stelei de mareN astfel s <a putut sta7ili simetria nucle<
elor celor doi g=rne?iN am:nuntele fu@iunii lor au fost anali@ate prima
oara ;n 0UU4 de un @oolog 7elgian*
;ns: ideile lui Aristotel nu >i<au pierdut cu totul autoritatea* $egel
consider: c: se,ele tre7uie s: fie diferite: unul va fi activ/ cel :lalt <
22
pasiv/ >i este de la sine ;n?eles c: pasivitatea va reveni femelei:
AB:r7atul este/ astfel/ ca urmare a acestei diferen?ieri/ principiul activ/
;n timp ce femeia este principiul pasiv/ fiindc: ea r:m;ne ;ncCis: ;n
unitatea ei simpl:FX 0* Ki cCiar dup: ce ovulul este recunoscut ca prin <
cipiu activ/ 7:r7a?ii au opus ;n continuare iner?ia acestuia vivacit:?ii
spermato@oidului* Ast:@i se conturea@: o tendin?: opus:: descoperi rile
privind partenogene@a i<au f:cut pe mul?i savan?i s: reduc: rolu l
masculului la acela al unui simplu agent fi@iocCimic* S <a dovedit c:
pentru c;teva specii ac?iunea unui acid sau o e,cita?ie mecanic: ar
putea fi de<ajuns pentru a provoca segmentarea oului >i de@voltarea
em7rionuluiN pornind de aici s <a emis ;ndr:@nea?: ipote@: c: g=rne?ul
7:r7:tesc nu ar fi necesar procre:rii/ c: el ar fi cel mult un fennentN
cooperarea 7:r7atului la procrea?ie va deveni/ poate/ ;ntr <o @i/ inutil::
se pare c: aceasta este aspira?ia unui mare num:r de femei* Dar nimic
nu autori@ea@: o anticipare at;t de ;ndr:@nea?: pentru c: nimic nu
autori@ea@: universali@area proceselor specifice vie?ii* Fenomenele
;nmul?irii ase,uate >i ale partenogene@ei nu apar ca fiind nici mai
mult nici mai pu?in fundamentale dec;t cele ale reproducerii se,uate*
Am spus deja c: aceasta nu este a priori privilegiat:: dar nici un alt
fapt nu arat: c: ea ar fi reducti7il: la un mecanism mai elementar*
Astfel/ resping;nd orice doctrin: a priori/ orice teorie Ca@ardat:/
iat:<ne plasa?i ;n fa?a unui fapt pentru care nu putem furni@a nici fun <
damentul ontologic/ nici justificarea empiric: >i c:ruia nu i putem
;n?elege a priori anvergura* Doar e,amin;ndu <0 ;n realitatea sa con<
cret: putem spera s : i surprindem semnifica?ia: poate doar atunci
con?inutul cuv;ntului Afemel:B ne va fi accesi7il*
Nu inten?ion:m s: propunem aici o filosofie a vie?iiN iar ;n dispu
ta care opune finalismul mecanicismului nu ?inem s: ne situ:m pripit
pe o po@i?ie* Este/ totu>i/ remarca7il faptul c: to?i fi@iologii >i 7iolog ii
utili@ea@: un lim7aj mai mult sau mai pu?in finalist/ prin simplul fapt
c: dau un sens fenomenelor vie?iiN vom adopta voca7ularul lor* F:r:
a decide nimic ;n privin?a raportului dintre via?: >i con>tiin?:/ putem
afirma c: tot ceea ce este viu implic: o transcenden?:/ c: ;n orice
func?ie mije>te un proiect: descrierile noastre nu su7;n?eleg nimic mai
mult*
X
;n marea majoritate a speciilor/ organismele mascule >i femele
cooperea@: pentru a se reproduce* Ele s;nt fundamental definite prin
g=rne?ii pe care ;i produc* &a c;teva alge >i la c;teva ciuperci/ celulele
0
$E.E&* Filosofici naturii/ p=rlea a !l!<a/ _ 4T1*
2L
care fu@ionea@: pentru a produce oul s;nt identiceN aceste ca@uri de
i@ogamie s;nt semnificative ;n m:sura ;n care re lev: ecCivalen?a de
7a@: a g=rne?ilorN privi?i ;n ansam7lu/ ace>tia s;nt diferen?ia?i: dar
asem:narea lor r:m;ne frapant:* Spermato@oi@ii >i ovulele re@ult:
dintr<o evolu?ie a celulelor la origine identice: de@voltarea celulelor
primitive femele ;n ovocite difer: de cea a spermatocitelor prin
fenomene protoplasmice/ dar fenomenele nucleare s;nt apro,imativ
identice* !deea e,primat: ;n 01V4 de 7iologul Ancei este considerat:
ast:@i ;nc: vala7il:: A" celul: germinativ: nediferen?iat: va deveni
7:r7:teasc: sau femeiasc: ;n func?ie de condi?iile pe care le ;nt;lne>te
;n glanda genital: ;n momentul apari?iei sale/ condi?ii reglate de trans <
formarea unui anumit num:r de celule epiteliale ;n elemente
Cr:nitoare/ care produc un material specialB* Aceast: ;nrudire or igi<
nar: se e,prim: ;n structura celor doi g=rne?i care/ ;n cadrul fiec:rei
specii/ poart: acela>i num:r de cromo@omiN ;n momentul fecund:rii/
cele dou: nuclee ;>i contopesc su7stan?a >i ;n fiecare se operea@: o
reducere a cromo@omilor p;n: la jum:tatea nu m:rului lor ini?ial:
aceast: reducere se produce ;n am7ii g=rne?i ;n cCip analogN ultimele
dou: divi@iuni ale ovulului culmin;nd cu formarea glo7ulelor polare
ecCivalea@: cu ultimele divi@iuni ale spermato@oidului* Ast:@i se
crede c:/ ;n func?ie de specie/ gametul masculin sau feminin deter <
min: se,ul: la mamifere/ e vor7a de spermato@oidul care posed: un
cromo@om Ceterogen fa?: de ceilal?i >i a c:rui poten?ialitate este at;t
masculin:/ c;t >i feminin:* C;t despre transmiterea tr:s:turilor ere <
ditare/ dup: legile statistice ale lui Mendel/ aceasta are loc ;n mod
egal dinspre mam: >i dinspre tat:* !mportant de notat este faptul c: ;n
aceast: ;nt;lnire nici unul dintre g=rne?i nu de?ine vreun*privilegiu:
am7ii ;>i sacrific: individualitatea/ oul a7soar7e totalitatea su7stan?ei
lor* E,ist: deci dou: prejudec:?i curent ;nt;lnite care < cel pu?in la
acest nivel 7iologic fundamental < se dovedesc a fi false: prima este
cea a pasivit:?ii femeleiN sc;nteia vie?ii nu e atri7utul ni ci unuia din<
tre cei doi g=rne?i/ ea ?;>ne>te din ;nt;lnirea lorN nucleul ovulului este
un principiu vital perfect simetric celui al spermato@oidului* A doua
prejudecat: o contra@ice pe prima < fapt ce nu le ;mpiedic: s: coe,is te
adesea: continuitatea spe ciei ar fi asigurat: de femel:/ principiul
7:r7:tesc neav;nd dec;t o e,isten?: e,plo@iv: >i efemer:* ;n realitate/
em7rionul perpetuea@: at;t germenii tat:lui/ c;t >i pe cei ai mamei/
retransmi?;ndu<i com7ina?i descenden?ilor su7 o form: fie masculin:/
fie feminin:* E vor7a/ ca s: spunem a>a/ de un germen androgin care/
din genera?ie ;n genera?ie/ supravie?uie>te avatarurilor individuale ale
somei*
Acestea fiind spuse/ ;ntre spermato@oid >i ovul e,ist: >i diferen?e
secundare dintre cele mai interesante* Sin gularitatea ovulului const:
;n aceea c: este ;n@estrat cu materii destinate s: Cr:neasc: >i s: pro <
2T
teje@e em7rionulN el acumulea@: re@erve pe seama c:rora f:tul ;>i va
de@volta ?esuturile/ re@erve care nu s;nt su7stan?: vie/ ci materie
inert:N ;n consecin?:/ el are o form: masiv:/ sferic: sau elipsoidal: >i
este relativ voluminosN se >tie ce dimensiuni atinge oul p:s:riiN la
femeie/ ovulul m:soar: p;n: la 04 mm ;n diametruN ;n vreme ce ;n
sperma uman: se g:sesc TV VVV de spermato@oi@i pe milimetr u cu7:
masa spermato@oidului este e,trem de redus:/ el are o coad: fili <
form:/ un mic cap alungit/ nici o su7stan?: str:in: nu <0 ;ngreunea@:/
el e ;n ;ntregime via?:N aceast: structur: ;l C:r:@e>te mo7ilit:?ii/ ;n
vreme ce ovulul/ depo@itar al viitorului f :tului/ este un element fi,:
;ncCis ;n organismul femei sau suspendat ;ntr <un mediu e,terior/ el
a>teapt: pasiv fecundarea* .ametul masculin va pleca ;n c:utarea saN
spermato@oidul este ;ntotdeauna o celul: nud:/ pe c;nd ovulul este/ de
la specie la specie / protejat sau nu printr <o mem7ran:N dar ;n orice
ca@/ de ;ndat: ce spermato@oidul intr: ;n contact cu el/ ;l cutremur:/
;l face s: oscile@e/ apoi intr: <n el: gametul 7:r7:tesc ;>i leap:d:
coada/ capul i se umfl: >i/ r:sucindu <se/ atinge nucleulN ;n acest timp
oul formea@: de ;ndat: o mem7ran: care 7locCea@: accesul celorlal?i
spermato@oi@i* &a ecCinoderme/ a c:ror fecundare este e,tern:/ e u>or
de o7servat ;n jurul ovulului care plute>te inert roiul de spermato@oi@i
ce ;l ;nconjoar: treptat ca o aureol:* A ceast: competi?ie este/ de
asemenea/ un fenomen important care se reg:se>te la cea mai mare
parte a speciilorN cu mult mai mic dec;t ovulul/ spermato@oidul este
;n general emis ;n cantit:?i cu mult mai mari >i orice ovul are nume <
ro>i pretenden?i*
Astfel/ ovulul/ activ ;n principiul s:u esen?ial/ mai e,act nucleul/
este superficial pasivN ;n masivitatea sa ;ncCis: ;n ea ;ns:>i/ el evoc:
densitatea nop?ii >i repausul ;n <sinelui: su7 forma sferei ;>i imaginau
anticii lumea ;ncCis:/ atomul opacN nemi>cat/ ovul ul a>teapt:* ;n
scCim7/ spermato@oidul/ descCis/ filiform/ agil/ ;ntrucCipea@: ner:7 <
darea >i nelini>tea e,isten?ei* Nu tre7uie totu>i s: ne l:s:m purta?i de
voluptatea alegoriilor: ovulul a fost uneori asimilat imanen?ei/ iar
spermato@oidul < transcenden?ei* ocmai renun?;nd la mo7ilitatea sa/
acesta penetrea@: elementul feminin: el este ;ngCi?it >i castrat de masa
inert: care ;l a7soar7e dup: ce 0 <a mutilat/ ;ndep:rt;ndu <i coadaN ac<
?iune magic:/ nelini>titoare/ ca toate ac?iunile pasiveN ;n vreme ce
activitatea g=rne?ului 7:r7:tesc este ra?ional:/ este o mi>care m:sura <
7il: ;n ordinea timpului >i a spa?iului* De fapt/ toate acestea nu s;nt
dec;t divag:ri* .=rne?i masculi >i femeii se topesc >i unii >i al?ii ;n ouN
;mpreun:/ ei se suprim: ;n totalitatea lo r* Este o gre>eal: s: sus?inem
c: ovulul a7soar7e cu voracitate gametul masculin >i tot o gre>eal:
este s: spunem c: acesta ;>i ane,ea@: victorios resursele celulei
femele/ de vreme ce ;n actul care ;i contope>te individualitatea fie <
c:ruia se pierde* K i/ f:r: ;ndoial:/ aceast: mi>care apare dintr <o per<
23
spectiv: mecanicist: drept fenomenul ra?ional prin e,celen?:N dar
pentru fi@ica modern:/ ea nu este cu mult mai clar: dec;t e,plica?ia
ac?iunii la distan?:N de altfel/ ignor:m am:nuntele ac?iunilor fi@ico <cCi<
mice din procesul fecund:rii* Este posi7il/ totu>i/ s: re?inem din aceas <
t: confruntare o sugestie vala7il:* E,ist: ;n via?: dou: mi>c:ri care se
conjug:N via?a nu se men?ine dec;t dep:>indu <seN ea nu se dep:>e>te
dec;t cu condi?ia de a se men?ine* Aceste dou: momente se ;mplinesc
;ntotdeauna ;mpreun:/ orice preten?ie de a le scinda este a7stract:: cu
toate acestea/ c;nd unul/ c;nd cel:lalt domin:* Cei doi g=rne?i/ unin <
du<se/ se dep:>esc >i se perpetuea@: simultanN dar ovu lul/ prin struc<
tura sa/ anticipea@: ceea ce va urmaN el este astfel constituit ;nc;t s:
Cr:neasc: via?a care se va tre@i ;n elN dimpotriv:/ spermato@oidul nu
este c;tu>i de pu?in ecCipat pentru a asigura de@voltarea germenului
pe care ;l suscit:* "vulul/ ;n scCim7/ este incapa7il s: produc: scCim <
7area care va provoca o nou: e,plo@ie a vie?ii: ;n timp ce spermato
@oidul este ;n mi>care* F:r: pruden?a ovulului/ ac?iunea lui ar fi van::
dar f:r: ini?iativa lui/ ovulul nu >i <ar ;mplini toate laten?ele* Con
cCidein deci c: ;n esen?: rolul celor doi g=rne?i este identic* Ei creea@:
;mpreun: o fiin?: vie ;n care am7ii se pierd >i se dep:>esc* Dar ;n
aceste fenomene secundare >i superficiale care condi?ionea@: fecun
darea/ dinamica situa?iei necesare noii eclo@iun i a vie?ii e declan>at:
de elementul masculinN iar prin elementul feminin/ aceast: eclo@iune
se fi,ea@: ;ntr<un organism sta7il*
Ar fi o necCi7@uin?: s: deducem dintr <o asemenea constatare c:
locul femeii este c:minul: dar e,ist: destui cercet:tori necCi7@ ui?i* ;n
cartea sa emperamentul >i caracterul/ Alfred Fouillee g:sea de cuvi
in?=/ cu c;tva timp ;n urm:/ s: defineasc: femeia ;n ;ntregime pornind
de la ovul/ iar pe 7:r7at pornind de la spermato@oidN multe a>a <@ise
teorii profunde au la 7a@: acest joc d e analogii ;ndoielnice* Nu se prea
>tie la ce filosofie a naturii se refer: aceste pseudocuget:n* Dac:
?inem cont de legile eredit:?ii/ 7:r7a?ii >i femeile s;nt ;n egal: m:sur:
rodul unui spermato@oid >i al unui ovul* ;nclin s: cred c: ;n aceste
spirite ;nce?o>ate plutesc mai degra7: reminiscen?e ale vecCii filosofii
medievale potrivit c:reia cosmosul era refle,ul fidel al unui micro <
cosm: se imagina ovulul ca Comuncul feminin/ iar femeia/ ca ovul
uria>* Aceste fantasm:ri/ a7andonate ;nc: de pe vremea alcCi mi>tilor/
contrastea@: 7i@ar cu preci@ia >tiin?ific: a descrierilor la care se ape <
lea@:: 7iologia modern: coe,ist: greu cu sim7olismul medievalN dar
speciali>tii no>tri nu se ;ncurc: ;n asemenea am:nunte* Dac: s;ntem
c;t de c;t scrupulo>i/ vom c:dea de ac ord/ ;ns:/ c: de la ovul la femeie
e o cale lung:* No?iunea ;ns:>i de femel: nu e con?inut: ;nc: ;n ovul*
$egel remarc: pe 7un: dreptate c: raportul se,ual nu se las: redus la
raportul dintre cei doi g=rne?i* 'a tre7ui/ a>adar/ s: studiem organis <
mul feminin ;n totalitatea sa*
2U
< Am spus deja c: la anumite plante >i animale inferioare Dmolu> <
tele/ printre alteleE/ specificitatea g=rne?ilor nu o presupune pe cea a
indivi@ilor/ fiecare dintre ei produc;nd at;t ovule/ c;t >i spermato@oi@i*
CCiar atunci c;nd se,ele se separ:/ nu e,ist: ;ntre ele 7ariere etan>e
ca acelea care despart speciileN a>a cum g=rne?ii se definesc pornind
de la un ?esut originar nediferen?iat/ >i masculii >i femelele apar mai
degra7: ca varia?iuni ale unei 7a@e comune* &a anumite ani male <
ca@ul cel mai tipic este Bonellie < em7rionul este mai ;nt;i ase,uat/
iar asupra se,ualit:?ii lui decid/ a7ia ulterior/ circumstan?ele de@vol <
t:rii sale* Se admite ast:@i c: la majoritatea speciilor determinarea
se,ului depinde de constitu?ia genotip ic: a oului* "ul nefecundat al
al7inei/ care se reproduce prin partenogene@:/ generea@: e,clusiv
masculiN cel al puricilor < e,clusiv femele/ ;n acelea>i condi?ii* C;nd
ou:le s;nt fecundate/ e remarca7il c: < e,cept;nd/ poate/ unii p:ian <
jeni < num:rul indivi@ilor sau num:rul masculilor >i femelelor pro <
create este apro,imativ acela>iN diferen?ierea provine din eterogeni <
tatea unuia dintre cele dou: tipuri de g=rne?i: la mamifere/ spermato <
@oi@ii s;nt cei care posed: fie o poten?ialitate masculin:/ fie una fe<
minin:N nu se >tie prea limpede ce anume/ ;n cursul spermatogene@ei
sau al ovogene@ei/ decide asupra caracterului singular al g=rne?ilor
eterogeniN ;n orice ca@/ legile statistice ale lui Mendel s;nt de ajuns
pentru a e,plica distri7u?ia regulat: a aces tora* #entru am7ele se,e/
procesul de fecundare >i ;nceputul de@volt:rii em7rionare au loc ;ntr <o
manier: identic:N ?esutul epitelial/ menit s: se de@volte ;n gonad:* este
la ;nceput nediferen?iatN a7ia ;ntr <un anume stadiu de cre>tere se
afirm: testiculele sau/ ceva mai t;r@iu/ se conturea@: ovarul* Aceasta
e,plic: faptul c: ;ntre Cermafrodit ism >i gonocorism e,ist:
numeroase trepte intermediareN foarte adesea/ unul dintre se,e posed:
anumite organe caracteristice se,ului complementar: ca@ul cel mai
frapant este cel al 7roa>tei r;ioaseN la mascul se o7serv: un ovar
atrofiat numit organul lui Bidder/ care poate fi determinat pe cale arti <
ficial: s: produc: ou:* &a mamifere se p:strea@: vestigii ale acestei
7ipoten?ialit:?i se,uale: ;ntre altele/ COdratila pe diculat: f:r: suport/
uterus masculinus/ glandele mainare la mascul/ iar la femel:/ canalul
lui .:rtner/ clitorisul* CCiar ;n interiorul speciilor ;n care divi@iunea
se,ual: este net marcat:/ e,ist: indivi@i care s;nt masculi >i femele
simultan: ca@urile d e interse,ualitate s;nt numeroase/ at;t la animale
c;t >i la omN >i ;nt;lnim la fluturi sau la crustacee e,emple de ginandro <
morfism ;n care caracterele masculine >i feminine apar ju,tapuse
;ntr<un fel de mo@aic* Definit genotipic/ f:tul este totu>i profun d
influen?at de mediul din care ;>i a7soar7e su7stan?a: se >tie c: la fur <
nici/ al7ine/ termite/ modul de nutri?ie este cel care face ca larva sa
devin: o femel: sau care ;i ;mpiedic: maturi@area se,ual:/ reduc;nd <o
la rangul de furnic: lucr:toare: la inse cte/ soma este definit: se,ual
21
;ntr<o etap: e,trem de timpurie >i nu depinde de gonade* &a verte <
7rate/ Cormonii emana?i de gonade s;nt cei care joac: un rol Cot:r;tor
de reglare* S<a demonstrat printr <un mare num:r de e,perimente c:/
determin;nd varia?ii ale mediului endocrin/ se poate ac?iona asupra
determin:rii se,uluiN alte e,perien?e/ const;nd ;n grefe >i castr:ri
provocate pe animale adulte/ au condus la teoria modern: a se,u <
alit:?ii: la masculii >i femelele din clasa verte7ratelor/ soma este iden<
tic:/ ea poate fi considerat: ca element neutruN ac?iunea gonadei este
aceea care ;i confer: tr:s:turile se,ualeN anumi?i Cormoni operea@: ca
stimulatori/ iar al?ii ca inCi7itoriN tractul genital ;nsu>i este de natur :
somatic: >i em7riologia arat: c: el se preci@ea@: su7 influen?a Cor <
monilor pornind de la o 7ise,ualitate scCi?at: ini?ial* !nterse,ualitatea
apare atunci c;nd ecCili7rul Cormonal nu s <a reali@at >i c;nd nici una
dintre cele dou: poten?ialit:? i se,uale nu s<a actuali@at cu pregnan?:*
Egal distri7uite ;n cadrul speciei/ evoluate ;n cCip analog pornind
de la r:d:cini identice/ organismele masculine >i feminine apar/ de
;ndat: ce procesul lor de formare s <a ;ncCeiat/ ca profund simetrice*
Am7ele se caracteri@ea@: prin pre@en?a glandelor produc:toare de
g=rne?i/ ovare sau testicule/ procesele de spermatogene@: >i ovoge <
ne@: fiind/ am v:@ut deja/ analoageN aceste glande ;>i vars: secre?iile
;ntr<un canal mai mult sau mai pu?in comple, ;n func?ie de i erarCia
speciilor: femela eli7erea@: oul direct prin oviduct sau ;l re?ine ;n
cloac: sau ;ntr<un uter diferen?iat/ ;nainte de a <0 e,pul@aN masculul fie
e,pul@ea@: s:m;n?a ;n mediul e,terior/ fie este dotat cu un organ
copulator care ;i permite s: o introdu c: ;n corpul femelei* Dintr <o per
spectiv: static:/ masculul >i femela apar/ prin urmare/ ca dou: tipuri
complementare* 'a tre7ui s : i studiem dintr <un punct de vedere
func?ional dac: vrem s: le ;n?elegem specificitatea*
Este e,trem de dificil: o descriere general vala7il: a no?iunii de
femel:N a o defini ca purt:toare de ovule >i a defini masculul ca
purt:tor de spermato@oi@i este cu totul insuficient/ c:ci raportul orga <
nismului cu gonadele este e,trem de varia7ilN invers/ diferen?ierea
g=rne?ilor nu afectea@: direct ansam7lul organismului: s <a pretins
uneori c: ovulul/ fiind mai mare/ ar consuma mai mult: energie vital:
dec;t spermato@oidulN dar acesta este secretat ;ntr <o cantitate cu mult
mai mare/ a>a ;nc;t consumul se ecCili7rea@: ;n cele dou: se,e* S <a
acreditat ideea c: spermatogene@: ar fi un e,emplu de prodigalitate/
iar ovula?ia/ un model de economie: dar >i ;n acest fenomen e,ist: o
risip: gratuit:N imensa majoritate a ovulelor nu e niciodat: fecundat:/
;n orice ca@/ g=rne?i >i gonade nu repre@in t: un microcosmos al
;ntregului organism* #e acesta din urm: tre7uie s: <0 studiem direct*
Dac: parcurgem treptele sc:rii animale/ una dintre tr:s:turile cele
mai remarca7ile const: ;n faptul c:/ pornind de jos ;n sus/ via?a se
individuali@ea@:N la 7a@:/ ea nu face dec;t s: asigure men?inerea
LV
specieiN la v;rf/ >e ;nveste>te ;n indivi@i singulari* &a speciile rudi <
mentare/ organismul se vede redus aproape numai la aparatul repro <
duc:torN ;n aceste ca@uri/ se ;nregistrea@: un primat al ovulului/ deci
al femelei/ deoarece mai cu seam: ovulul este destinat purei reiter:ri
a vie?iiN dar femela nu este nimic altceva dec;t un a7domen/ iar e,is <
ten?a ;i este total devorat: de travaliul unei ovula?ii monstruoase* ;n
compara?ie cu masculul/ ea atinge dimensiunile u nei giganteN dar/ cel
mai adesea/ mem7rele ei nu s;nt dec;t ni>te cioturi/ corpul < un sac
inform/ iar toate organele degenerea@: ;n 7eneficiul producerii de
ou:* ;n fapt/ de>i se constituie ca organisme distincte/ masculii >i
femelele cu greu pot fi consi dera?i ;n acest ca@ ca indivi@i/ ei nu
formea@: dec;t un singur tot cu elemente indisolu7il legate: acestea
s;nt ca@uri intermediare ;ntre Cermafroditism >i gonocorism* Astfel/ la
entoniscieri < para@i?i ai cra7ului < femela este un fel de c;rnat al7i <
cios ;nconjurat de lamele incu7atoare ce ad:postesc mii de ou:N ;n
mijlocul acestora se g:sesc masculi minusculi >i larve menite s:
furni@e@e al?i masculi* Aservirea masculului pitic este >i mai deplin:
la specia de pe>te edriolOgnus: acesta e fi,at su7 opercu lul femelei/
nu posed: tu7 digestiv propriu/ iar rolul lui este strict reproduc:tor*
Dar ;n toate aceste ca@uri/ femela nu este mai pu?in aservit: dec;t el:
aservit: specieiN daca masculul este ?intuit de partenera sa/ >i aceasta
este ?intuit: fie de organ ismul viu pe care ;l para@itea@: >i care ;i asi <
gur: Crana/ fie de un su7strat mineralN ea se irose>te pentru a produce
ou: pe care masculul minuscul le fecundea@:* C;nd via?a ;m7rac:
forme ceva mai comple,e/ se conturea@: o autonomie individual:/ iar
leg:tura care une>te se,ele sl:7e>teN la insecte/ partenerii r:m;n totu>i
strict su7ordona?i oului* Adesea/ cum se ;nt;mpl: la efemeride/ cei doi
so?i mor imediat dup: acuplare >i dup: ce s;nt depuse ou:le* Uneori/
spre e,emplu la rotifere >i la ?;n?ari/ mascu lul/ lipsit de aparat diges <
tiv/ piere dup: fecundare/ ;n timp ce femela se poate Cr:ni >i
supravie?uie>te: ou:le au nevoie de ceva timp pentru a se forma >i
pentru a fi depuseN mama piere la r;ndul ei de ;ndat: ce soarta ge <
nera?iei urm:toare este asigura t:* #rivilegiul de?inut de femel: la un
mare num:r de insecte provine din faptul c: fecundarea este ;n ge <
neral un proces foarte rapid/ ;n timp ce ovula?ia >i incu7a?ia reclam:
o perioad: mai lung:* &a termite/ enorma regin:/ din 7el>ug ;ndopat:/
care depune un ou pe secund: p;n: ce/ ajuns: steril:/ e m:cel:rit: f:r:
mil:/ nu e mai pu?in sclav: dec;t masculul pitic fi,at pe a7domenul
ei/ care fecundea@: ou:le pe m:sur: ce s;nt e,pul@ate* ;n Asociet:?ileB
matriarCale ce alc:tuiesc furnicarele >i stupii/ masc ulii s;nt ni>te ne<
pofti?i periodic masacra?i: la vremea @7orului nup?ial/ toate furnici <le<
masculi ies din furnicar >i @7oar: spre femeleN dac: le ;nt;lnesc >i le
fecundea@:/ mor de ;ndat:/ epui@a?iN dac: nu/ furnicile lucr:toare nu<
i las: s: se ;ntoarc: acas:N ;i ucid la intrare sau ;i las: s: moar: de
L0
foameN dar >i femela fecundat: are o soart: trist:: se ;ngroap: singur:
;n p:m;nt >i adeseori piere ostenit: depun;nd primele ou:N dac:
reu>e>te s: ;ntemeie@e un nou furnicar/ petrece doispre@ece ani ;n <
temin?at: ;n el pentru a oua f:r: ;ncetareN furnicile lucr:toare/ femele
a c:ror se,ualitate a fost atrofiat:/ tr:iesc patru ani/ ;ns: tr:iesc o
via?: ;n ;ntregime consacrat: cre>terii larvelor* &a fel >i la al7ine: tr;n <
torul care se al:tur: reginei ;n @7orul ei nup?ial se pr:7u>e>te apoi
spintecatN ceilal?i tr;ntori s;nt primi?i la ;ntoarcere ;n stup/ unde vor
duce o e,isten?: lene>: >i ;mpov:r:toareN la ;nceputul iernii s;nt ;ns:
e,ecuta?i* Dar femelele ratate/ care s;nt lucr:t oarele/ ;>i c;>tig: drep tul
la via?: printr<o munc: necontenit:N regina este ;n fapt sclava
stupuluiN ea depune ou: ;ntrunaN >i c;nd/ la moartea 7:tr;nei regine/
mai multe larve s;nt Cr:nite ;n a>a fel ;nc;t s: poat: r;vni la succe <
siune/ cea dint;i care p:r:se>te acest stadiu ;>i va ucide rivalele ;n fa>:*
&a p:ianjenul uria>/ femela ;>i poart: ou:le ;ntr <un sac p;n: c;nd acestea
ajung la maturitate: ea este cu mult mai mare >i mai ro7ust: dec;t
masculul >i se ;nt;mpla s: <0 devore dup: acuplareN acelea>i o7iceiuri
au fost o7servate la uisecta <c:lug:ri?: Dmantis religiosaE/ ;n jurul
c:reia s<a cristali@at mitul feminit:?ii devoratoare: ovulul castrea@:
spermato@oidul/ c:lug:ri?a ;>i asasinea@: partenerul < aceste fapte ar
prefigura un vis feminin castrator * De fapt/ c:lug:ri?a ;>i manifest:
teri7ila cru@ime mai cu seam: ;n condi?ii de captivitate: aflat: ;n li <
7ertate/ cu alimente din 7el>ug ;n juru <i/ ea ajunge foarte rar la un ast fel
de osp:? >i/ atunci/ o face asemeni furnicii solitare care adeseori ;>i
m:n;nc: o parte din ou:: pentru a avea for?a de a depune mai
departe >i de a perpetua specia* A vedea ;n aceste fapte o prefigurare
a Ar:@7oiului dintre se,eB care opune indivi@i ca atare e pur: diva <
ga?ie* Nici la furnici/ nici la al7ine sau termite/ nic i la p:ianjen sau la
c:lug:ri?: nu se poate spune c: femela aserve>te >i devorea@: mascu
!ul: specia este aceea care/ pe c:i diferite/ ;i devorea@: pe am;ndoi*
Femela tr:ie>te mai mult >i pare s: ai7: o mai mare importan?:N ;ns:
ea nu posed: nici o autonom ieN ouatul/ incu7a?ia/ ;ngrijirea larvelor
s;nt singurul ei destinN celelalte func?ii ;i s;nt total sau par?ial atrofiate*
Dimpotriv:/ ;n mascul se prefigurea@: o e,isten?: individual:* Cel
mai adesea/ el manifest: ;n perioada fecund:rii mai mult: ini?iati v:N
el este cel care pleac: ;n c:utarea ei/ o asaltea@:/ o palpea@:/ o ?ine
str;ns >i ;i impune acuplareaN uneori/ el tre7uie s: lupte cu al?i mas <
culi* Corelativ/ organele sale tactile/ de locomo?ie/ de preCensiune
s;nt/ frecvent/ mult mai 7ine de@voltate N multe dintre femelele de flu <
turi s;nt aptere/ ;n vreme ce masculii au aripiN ei au culori/ elitre/
cle>ti/ picioare mai 7ine preci@ateN >i/ uneori/ aceast: ;n@estrare e
;nso?it: de o risip: de>art: de culori str:lucitoare* ;n afara acupl:rii
fugare/ via?a lui e inutil:/ gratuit:N pe l;ng: C:rnicia lucr:toarelor/
tr;nd:via tr;ntorilor e un privilegiu nota7il* Dar ce scandalos este
LI
acest privilegiu: cel mai adesea masculul pl:te>te cu via?a o futilitate
;n care se prefigurea@: independen?aJ Specia ce <>i ?ine femelele ;n
sclavie pedepse>te masculul care ;ncearc: s:<i scape: ea ;l licCidea@:
cu 7rutalitate*
;n fonnele mai ela7orate ale vie?ii/ reproducerea devine producere
a unor organisme diferen?iateN ea cap:t: adesea o du7l: ;nf:?i>are:
acum/ specia co ntinu: s: cree@e noi indivi@iN acest aspect novator se
afirm: pe m:sur: ce singularitatea individului se confirm:* ;nc;t este
frapant c: momentele/ dou: la num:r < cel al perpetu:rii >i cel al
crea?iei </ s;nt divi@ateN aceast: sci@iune/ indicat: deja ;n m omentul
fecund:rii oului/ se reg:se>te ;n ansam7lul fenomenului generator* Nu
structura ;ns:>i a ovulului va dicta aceast: divi@iuneN ca >i masculul/
femela posed: o anumit: autonomie/ iar leg:tura ei cu ovulul sl: <
7e>teN femela<pe>te/ femela<7atracian/ femela<pas:re s;nt cu totul alt <
ceva dec;t un a7domenN cu c;t leg:tura mamei cu oul este mai pu?in
str;ns:/ cu at;t travaliul na>terii repre@int: ;n mai mic: m:sur: o
sarcin: cople>itoare/ cu at;t cre>te indeterminarea raportului dintre
p:rin?i >i progenitur :* Se poate ;nt;mpla ca tat:l s: fie cel care ;>i
asum: ;ntre?inerea vie?ilor proasp:t ap:ruteN fenomenul e frecvent la
pe>ti* Apa este un element capa7il s: poarte ovulele >i sperma/ asi <
gur;ndu<le ;nt;lnireaN fecundarea ;n mediul acvatic este aproape ;nt ot<
deauna e,tern:N pe>tii nu se acuplea@:: cel mult/ unii dintre ei se
freac: unul de cel:lalt/ pentru a se stimula* Mama e,pul@ea@: ovulele/
tat:l < s:m;n?a: rolul lor e identic Nu e,ist: nici un motiv ca mama
s: recunoasc: ;n mai mare m:sur: dec;t tat:l c: ou:le ;i apar?in* &a
anumite specii/ ou:le s;nt a7andonate de p:rin?i >i se de@volt: f:r:
nici un sprijinN c;teodat:/ mama le <a preg:tit un cui7N c;teodat:*Fea ve <
gCea@: asupra lor dup: fecundareN dar/ cel mai adesea/ ;ngrijirea lor
revine tat:lui: de ;ndat: ce le<a fecundat/ el gone>te femela care
;ncearc: s: le m:n;nce >i le ap:r: cu str:>nicie de oricine se apropieN
se citea@: ca@uri ;n care fa7ric: un soi de cui7 protector din 7ule de
aer ;nvelite cu o su7stan?: i@olant:N de multe ori/ masculii ad:po stesc
ou:le ;n gur:/ sau < ca@ul c:lu?ului de mare < ;n cutele a7domenului*
Fenomene analoage pot fi o7servate la 7atracieni: ace>tia nu practic:
un adev:rat coitN masculul ;nl:n?uie femela >i/ prin ;m7r:?i>area
aceasta/ stimulea@: ouatul: pe m:sur: ce ou: le ies din cloac:/ el emite
s:m;n?:* Foarte adesea < ;n special la 7roasca r;ioas:/ cunoscut: su7
numele de 7roasc: n:sc:toare < tat:l este cel care/ ;nf:>ur;ndu <>i ;n
jurul la7elor >iragurile de ou:/ le poart: cu el >i asigur: astfel eclo <
@iunea* &a pas:re/ formarea oului ;n corpul femelei are loc destul de
;ncet/ oul e relativ mare >i este e,pul@at destul de greuN raporturile
ou<inam: s;nt mult mai str;nse dec;t cu tat:l care le <a fecundat ;n
cursul coitului rapidN ;n genere/ femela cloce>te >i vegCea@: a poi
asupra puilorN dar/ foarte frecvent/ tat:l particip: la construirea cui7u <
L4
lui/ la protejarea/ ocrotirea >i Cr:nirea progeniturilorN e,ist: ca@uri/
destul de rare ` la paserifonne/ de pild: ` ;n care masculul cloce>te >i
cre>te puii* #orum7eii masculi >i femele secret: ;n gu>: un fel de
lapte cu care Cr:nesc puii* Remarca7il este faptul c: ;n toate ca@urile
;n care tat:l joac: rolul de doic:/ de<a lungul ;ntregii perioade ;n care
el se dedic: progeniturii sale/ spermatogene@a se ;ntrerupeN ;ndelet <
nicindu<se cu men?inerea vie?ii/ impulsul de a genera noi vie?i ;l
p:r:se>te*
A7ia la mamifere/ ;ns:/ via?a cap:t: formele sale cele mai com <
ple,e >i se individuali@ea@: ;n modul cel mai concret* Acum sepa <
rarea celor dou: momente vitale < a perpetua >i a crea < se ;mpline>te
definitiv prin separarea se,elor* &a acest grad de ramificare < ?in;nd
cont numai de verte7rate < mama ;ntre?ine cu puiul cele mai str;nse
raporturi/ ;n timp ce tat:l ;>i poate permite o lips: de interes tot mai
mareN ;ntregul organism al femelei este adaptat servitutii maternit:?ii
>i dirijat de aceast: servitute/ ;n vreme ce ini?iativa se,ual: este
apanajul masculului* Femela este pri@oniera specieiN vreme de un
anotimp sau dou:/ de la ca@ la ca@/ toat: via?a ei e reglat: de un ciclu
se,ual < ciclul estral < a c:rui durat: >i ritm de succesiune varia@: de
la o specie la altaN acest ciclu se ;mparte ;n dou: fa@e: de <a lungul
celei din?ii/ are loc maturi@area ovulelor D;n num:r varia7il de la o
specie la altaE/ in timp ce uterul se metamorfo@ea@: progresiv ;ntr <un
fel de cui7N ;n timpul celei de <a doua/ se produce o necro@: gr:soas:
care culminea@: cu eliminarea edificiului astfel construit su7 forma
unei scurgeri al7icioase* Aceast: modificare corespunde perioadei de
rut/ ;ns: la femel: rutul are un caracter pasivN ea este gata s: <0 pri
measc: pe mascul/ ;l a>teapt:N se ;nt;mpl: cCiar/ la mamifere/ ca >i la
unele p:s:ri de altfel/ s: <0 cCemeN dar se m:rgine>te s : i adrese@e
mesajul prin strig:te/ parad: sau e,Ci7areN ea este incapa7il: s:
impun: coitul* ;n ultim: instan?:/ deci@ia revine masculului* Am v:@ut
c:/ la insecte cCiar/ unde/ prin sacrificiul total/ consim?it ;n interesul
speciei/ femela ;>i asigur: acele mari privilegii/ masculul e cel care
provoac: de o7ic ei fecundareaN de regul:/ la pe>ti/ masculul stimu <
lea@: femela s: depun: ou:le prin pre@en?a sa ori prin atingereN >i la
7atracieni/ rolul s:u este stimulator* Dar cu prec:dere la p:s:ri >i
mamifere el se impuneN adesea/ ea ;l suport: cu indiferen?: sau c Ciar
;i re@ist:* Fie c: femela ;l provoac:/ fie c: ea consimte/ p;n: la urma
el capturea@:: ea e captiv:* Cuv;ntul are adesea un sens foarte con <
cret: fie pentru c: e dotat cu organe speciali@ate/ fie pentru c: e mai
puternic/ masculul o prinde/ o imo7ili@ea@:N el e acela care se mi>c:
;n cursul actuluiN la multe dintre insecte/ la p:s:ri >i la mamifere/ o
penetrea@:* Astfel/ ea ajunge s: par: o interioritate violat:* Nu fa?: de
specie comite masculul violen?a/ c:ci aceasta nu se perpetuea@: dec;t
re;nnoindu<se/ ea s<ar stinge dac: ovulele >i spermato@oi@ii nu s a r
mai ;nt;lniN at;ta doar c: femela/ menit: s: proteje@e oul/ ;l ad:pos <
L2
?este ;n ea ;ns:>i/ iar corpul ei/ construit ca ad:post al ovulului/ se sus <
trage ac?iunii fecundatoare a mascululuiN el se constituie a>adar ca
re@isten?: f:cut: pentru a fi ;nvins:/ pe c;t: vreme/ penetr;ndu<0/ mas<
culul se reali@ea@: ca activitate* Domina?ia sa se e,prim: prin postura
coitului: la aproape toate animalele/ masculul este deasupra femelei*
Ki/ f:r: ;ndoial:/ organul 7:r7:tesc are la r;ndul lui atri7utul
materialit:?ii/ de@v:luindu <se ;n acela>i timp ;n act ca fiind animat: e
o unealt:* #e de alt: parte/ ;n cursul opera?iunii/ organul femelei nu
este dec;t receptaculul ine rt Aici ;>i depune masculul s:m;n?a: femela
e cea care prime>te* Astfel/ de>i are de jucat un rol fundamental activ
;n procreare/ ea suport: coitul care o ;nstr:inea@: de ea ;ns:>i prin
penetrare >i prin fecundarea intern:N cu toate c: ea resimte nevoia
se,ual: ca pe o nevoie individual:/ de vreme ce ;n rut i se ;nt;mpl:
s: plece ;n c:utarea masculului/ aventura se,ual: este tr:it: de ea ;n
imediat ca istorie interioar:/ >i nu ca rela?ie cu lumea >i cu cel:lalt/
;ns: diferen?a fundamental: ;ntre masculul >i femela mamifere este
aceea c:/ ;n aceea>i frac?iune de secund:/ spermato@oidul prin care
via?a masculului transcende ;ntr <un altul ;i devine str:in >i se separ:
de corpul luiN astfel/ masculul/ cCiar ;n clipa ;n care ;>i dep:>e>te
individualitatea/ se ;ncCide din nou ;n ea* Dimpotriv:/ ovulul a ;n <
ceput s: se separe de femel: atunci c;nd/ ajuns la maturitate/ sa
deta>at de folicul pentru a c:dea ;n oviductN dar/ penetrat de un gamet
str:in/ el se a>a@: ;n uter: ;n prim: instan?: violat:/ femela este apoi
alienat:N ea poart: f:tul ;n p;ntece p;n: la un stadiu de maturi@are va <
ria7il ;n func?ie de specie: co7aiul se na>te aproape adult/ c;inele/
foarte aproape ;nc: de starea fetal:* &ocuit: de un altul care se Cr: <
ne>te din su7stan?a ei/ ;n timpul ;ntregii perioade de gesta?ie femela
este simultan ea ;ns:>i >i un altul: dup: na>tere/ ea ;l Cr:ne>te pe noul
n:scut cu laptele mamelelor sale* Astfel ;nc;t nu se >tie prea 7ine c;nd
poate fi acesta considerat ca autonom: ;n momentul fecund:rii/ al
na>terii sau al ;n?:rc:rii% Remarca7il e urm:torul fapt: cu c;t femela
se manifest: mai puternic ca individ separat/ cu at;t mai imperios con <
tinuitatea vie?ii se afirm: dincolo de orice separareN pe>tele/ pas:rea
care e,pul@ea@: ovulul nefecundat sau oul fecundat s;nt m ai pu?in
prada progeniturii lor dec;t femela mamifer* Aceasta ;>i reg:se>te
autonomia dup: na>terea puilor: atunci se sta7ile>te ;ntre ea >i ei o
distan?:N >i tocmai pornind de la o separare ea li se devotea@:N se
ocup: de ei cu ini?iativ: >i inventivitate N lupt: ca s:i apere ;mpotri va
altor animale >i devine cCiar agresiv:* Dar/ ;n mod normal/ ea nu
;ncearc: s:<>i afirme individualitateaN nu se opune masculilor >i nici
altor femeleN nu are c;tu>i de pu?in instinct com7ativ 0 N ;n ciuda
Unele g:ini se lupt : ;n ograd: pentru locurile cele mai 7une* sta7ilind ;ntre
ele prin lovituri de cioc o ierarCie* E,ist:/ de asemenea/ vaci care/ ;n a7sen?a
masculilor/ preiau prin for?: comanda cire@ii*
LL
aser?iunilor ast:@i contestate ale lui Da rYin/ ea ;l accept: f:r: s: stea
prea mult ;n cump:n: pe masculul care se pre@int:* Nu fiindc: ea nu
ar poseda calit:?i individuale/ cCiar dimpotriv:N ;n perioadele ;n care
se eli7erea@: de servitutile maternit:?ii/ ea poate uneori s:<0 egale@e
pe mascul: iapa este la fel de rapid: ca arm:sarul/ c:?eaua de v;n: <
toare are un sim? olfactiv la fel de de@voltat ca >i dinele/ maimu?e <le<
femele/ supuse unor teste/ manifest: tot at;ta inteligen?: ca >i mas culii*
At;ta doar c: aceast: individualitate nu es te revendicat:: femela renun?:
la ea ;ns:>i ;n favoarea speciei care solicit: aceast: renun?are* Destinul
masculului este foarte diferitN dup: cum am v:@ut/ ;n ;ns:>i
dep:>irea lui/ el se separ: >i se confirm: pe sine* Aceast: tr: s:tur:
este constant: de la insect: >i p;n: la animalele superioare* CCiar
pe>tii >i cetaceele care tr:iesc ;n 7ancuri/ dulce cufunda?i ;n s;nul
colectivit:?ii/ se smulg din toropeal: ;n momentul rutuluiN ei se
i@olea@: >i devin agresivi fa?: de ceilal?i masculi* !mediat: la femel :/
se,ualitatea este mediat: la mascul: ;ntre dorin?: >i ;mplinirea ei
e,ist: o distan?: pe care el o umple ;n mod activN se mi>c:/ e,plo
rea@:/ atinge femela/ o m;ng;ie/ o imo7ili@ea@: ;nainte de a o penetra/
organele care ;ndeplinesc func?iile de rela?ie / locomo?ie >i preCensi<
une s;nt adesea mai 7ine de@voltate la mascul* Este remarca7il c:
impulsul vie?ii care produce ;n el ;nmul?irea spermato@oi@ilor se
transpune >i prin apari?ia unui penaj str:lucitor/ a sol@ilor sclipitori/ a
coarnelor >i coamei/ prin c;ntec >i e,u7eran?:N nimeni nu se mai g;n <
de>te c: Ave>m;ntul nup?ialB pe care ;l ;m7rac: ;n momentul rutului
sau parada de seduc?ie au o finalitate selectiv:N ;ns: ele manifesta
for?a vie?ii care culminea@: ;n el printr <un lu, gratuit >i magnific*
Aceast: genero@itate vital:/ activitatea desf:>urat: ;n vederea acu <
pl:rii >i/ ;n actul se,ual propriu <@is/ afirmarea dominatoare a puterii
sale asupra femelei contri7uie deopotriv: la impunerea individului ca
atare ;n cCiar momentul dep:>irii sale* ;n aceast: privin?:/ $egel este
;ndrept:?it s: vad: ;n mascul elementul su7iectiv/ ;n vreme ce femela
r:m;ne captiv: a speciei* Su7iectivitate >i separare ;nseamn: ;n cCip
necesar conflict* Agresivitatea este una dintre caracteristicile mascu <
lului ;n rutN aceasta n u se e,plic: prin competi?ie/ c:ci num:rul
femelelor este aproape egal cu cel al masculilorN mai degra7: com <
peti?ia se e,plic: pornind de la aceast: voin?: com7ativ:* S <ar @ice c:/
;nainte de a procrea/ masculul/ revendic;nd ca fiind al lui actul care
perpetuea@: specia/ confirm: ;n lupta sa ;mpotriva congenerilor ade <
v:rul individualit:?ii lui* Specia o locuie>te pe femel: >i a7soar7e o
mare parte a vie?ii ei individualeN dimpotriv:/ masculul integrea@: ;n
via?a sa individual: for?ele specifice vie?ii* F: r: ;ndoial:/ >i el se su
pune unor legi care ;l dep:>esc ` spermatogene@ei >i rutului periodic:
dar aceste procese interesea@: cu mult mai pu?in dec;t ciclul femelelor
ansam7lul organismuluiN producerea spermato@oi@ilor nu implic: mai
LT
nnC: o7oseal: dec;t ovogene@a propriu<@is:: dar de@voltarea oului ;n
animal adult repre@int: un efort cople>itor pentru femel:* Coitul este
o opera?ie rapid: >i care nu diminuea@: vitalitatea masculului* El nu
manifest: aproape nici un instinct patern* Foarte adesea/ femela e
a7andonat: dup: acuplare* C;nd r:m;ne l;ng: ea ca >ef al unui grup
familial Dfamilie monogam:/ Carem sau turm:E/ el joac: rolul pro <
tectorului >i al furni@orului de Cran: ;n raport cu ansam7lul comu <
nit:?iiN foarte rar se interesea@: direct de progenituri* ;n cadrul speci <
ilor favora7ile de@volt:rii vie?ii individuale/ efortul masculului de a
se autonomi@a ` care provoac: moartea la animalele inferioare ` e
;ncununat de succes* ;n general/ el este mai mare dec;t femela/ mai
ro7ust/ mai rapid/ mai ;nclinat spre aventur:N duce o via?: mai inde <
pendent:/ ale c:rei activit:?i au un plus de gratuitateN e mai cuceritor/
mai imperativ: ;n societ:?ile animale ;ntotdeauna el este acela care
comand:*
;n natur:/ nimic nu este vreodat: a7solut limpede: cele dou: tipuri/
mascul >i femel:/ nu se disting ;ntotdeauna cu claritate* Se o7serv:
uneori ;ntre ei un dimorfism < culoarea 7l:nii sau a pielii/ dispunerea
petelor >i dungilor < ce pare perfect contingentN se ;nt; mpl: ;ns: >i ca
ele s: nu fie u>or de distins >i ca func?iile lor s: fie pu?in diferen?iate/
a>a cum am v:@ut ;n ca@ul pe>tilor* ;n ansam7lu/ totu>i/ >i mai cu
seam: la v;rful ierarCiei animale/ cele dou: se,e repre@int: dou:
aspecte diferite ale vie?ii sp eciei* "po@i?ia lor nu este/ a>a cum sa
pretins/ aceea dintre o activitate >i o pasivitate: nu numai c: nucleul
ovular este activ/ dar >i de@voltarea em7rionului este un proces
dinamic/ >i nu o desf:>urare mecanic:* Ar fi cu mult prea simplu s:
definim aceast: opo@i?ie ca una dintre scCim7are >i permanen?:: sper <
mato@oidul nu creea@: dec;t pentru c: vitalitatea lui se p:strea@: ;n
ouN ovulul nu se poate men?ine dec;t dep:>indu <seN ;n ca@ contrar/ el
regresea@: >i degenerea@:* Este adev:rat/ ;ns:/ c: ;n aces te opera?ii/
am7ele active/ de a men?ine >i de a crea/ sinte@a devenirii nu e rea <
li@at: ;n cCip identic* A men?ine ;nseamn: a nega dispersia momen <
telor/ ;nseamn: a afirma continuitatea ;n cursul i@7ucnirii lorN a crea
;nseamn: a face s: ?;>neasc: din s;n ul unit:?ii temporale un pre@ent
ireducti7il/ separatN >i este de asemenea adev:rat c:/ ;n femel:/ conti <
nuitatea vie?ii este aceea care ;ncearc: s: se reali@e@e ;n dauna
separ:riiN ;n timp ce separarea ;n for?e noi >i individuali@ate e susci <
tat: de ini?iativa masculin:N lui ;i este a>adar permis s: se afirme ca
autonomieN energia lui specific: < o va integra ;n propria sa via?:N
dimpotriv:/ individualitatea femelei este ;nfr;nt: de interesele specieiN
ea apare ca posedat: de for?e str:ine: alienat:* !at: de ce/ atunci c;nd
individualitatea organismelor se afirm: tot mai mult/ opo@i?ia se,elor
nu se atenuea@:/ ci dimpotriv:* Masculul g:se>te modalit:?i tot mai
diverse de a<>i cCeltui for?ele/ pe c;nd femela ;>i resimte tot mai mult
L3
aservirea* Conflictul ;ntre interesele ei >i for?ele generatoare pe care
le ad:poste>te se acuti@ea@:* F:tarea la vaci >i la iepe este mult mai
dureroas: >i mai riscant: dec;t la >oareci sau la iepuri* Femela cea mai
individuali@at: apare ca fiind >i cea mai fragil:/ cea care <>i tr:ie>te
cel mai dramatic destinul >i care se deose7e>te cel mai profund de
mascul*
;n omenire/ ca >i la majoritatea speciilor/ se nasc un num:r de
indivi@i 7:r7a?i >i femei aproape egal D0VV de fete la 0V2 7:ie?iEN
evolu?ia em7rionilor este analoag:N cu toate acestea/ epiteliul primitiv
r:m;ne mai mult timp neutru la f:tul femel:/ ceea ce ;l supune timp
mai ;ndelungat influen?ei mediului Cormonal/ invers;ndu <i/ cel mai
adesea/ de@voltareaN majoritatea Cermaf rodi?ilor ar fi din punct de
vedere genotipic su7iec?i feminini care s <au masculini@at ulterior: s <ar
@ice c: organismul masculin se define>te din capul locului ca mas <
culin/ ;n vreme ce em7rionul feminin ;>i accept: e@itant feminitateaN
aceste prime 7;j7;ieli ale vie?ii f:tului s;nt ;ns: prea pu?in cunoscute
pentru a le putea atri7ui un sens* " dat: constituite/ aparatele genitale
s;nt simetrice la cele dou: se,eN Cormonii lor apar?in aceleia>i familii
cCimice/ cea a sterolilor/ >i provin/ ;n ultim: anali@ :/ din colestrin:N
ei s;nt cei care comand: diferen?ierile secundare ale somei* Femela
uman: nu se define>te ca atare nici prin formulele lor/ nici prin caiac
terele anatomice* Ceea ce o distinge de mascul este evolu?ia ei
func?ional:* #rin compara?ie/ de@ voltarea masculului este simpl:* De la
na>tere >i p;n: la pu7ertate/ el cre>te aproape constantN la cinci
spre@ece sau >aispre@ece ani de7utea@: spermatogene@a/ care con
tinu:/ ;n ritm egal/ p;n: la 7:tr;ne?eN apari?ia ei e ;nso?it: de o pro <
duc?ie Cormonal: ce conturea@: mai precis constitu?ia somatic: viril:*
Din acest moment/ masculul are o via?: se,ual: care se integrea@:
firesc e,isten?ei sale individuale: ;n dorin?:/ ;n coit/ dep:>irea sa spre
specie se confund: cu momentul su7iectiv al transcenden?ei sale: el
este corpul s:u* !storia femelei este mult mai comple,:* Re@erva de
ovocite este definitiv constituit: ;nc: din fa@a vie?ii em7rionareN
ovarul con?ine ;n jur de cinci@eci de mii de ovule/ ;ncCise fiecare ;ntr<
un folicul/ dintre care patru sute aj ung la maturitateN specia a pus
st:p;nire pe ea ;nc: de la na>tere >i n:@uie>te s: se afirme: venind pe
lume/ femeia trece printr <un soi de prim: pu7ertateN ovoc i?ele se
m:resc dintr<o dat:N apoi ovarul se reduce cu aproape o cincimeN s <ar
spune c: un r:ga@ ;i este acordat copiluluiN ;n timp ce organismul s:u
se de@volt:/ sistemul genital r:m;ne mai mult sta?ionar: anumi?i foli <
culi se umfl:/ dar f:r: a ajunge la maturitateN cre>terea feti?ei e
analoag: cu cea a 7:iatului: la aceea>i v;rst: ea este adesea mai mare
>i mai grea dec;t el* ;ns: la momentul pu7ert:?ii specia ;>i cere din
nou drepturile: su7 influen?a secre?iilor ovariene/ num:rul foliculilor
care cresc spore>te/ ovarul se congestionea@: >i se m:re>te/ unul din tre
ovule ajunge la maturitate >i c iclul menstrual ;ncepeN sistemul ge <
LU
uitai ;>i cap:t: forma >i volumul definitive/ soma se femini@ea@:/
ecCili7rul endocrin se sta7ile>te* Remarca7il este c: evenimentul are
alura unei cri@eN corpul femeii nu permite speciei s: se instale@e ;n el
f:r: s:<i re@isteN aceast: lupt: o sl:7e>te >i o pune ;n pericol: ;nainte
de pu7ertate/ mor cam tot at;?ia 7:ie?i c;t >i fete: de la paispre@ece la
optspre@ece ani/ mor 0IU de fete fa?: de 0VV de 7:ie?i/ iar de la opt <
spre@e la dou:@eci >i doi de ani < 0VL fete fa?: de 0VV de 7:ie?i* ;n
aceast: etap: se manifest: adesea cloro@a/ tu7erculo@a/ scolio@a/
osteomielita etc* &a anumi?i su7iec?i/ pu7ertatea e anormal de pre<
coce: ea poate ap:rea la patru sau la cinci ani* &a al?ii/ dimpotriv:/ ea
nu se declan>ea@:: su7 iectul este/ atunci/ infantil/ sufer: de amenoree
sau dismenoree* Anumite femei pre@int: semne de virilism: secre?iile
e,cesive ale glandelor suprarenale generea@: caractere masculine*
Aceste anomalii nu repre@int: ;n nici un ca@ victorii ale individului
asupra tiraniei speciei: acesteia e cu neputin?: s: <i scapi/ deoarece ea
su7jug: via?a individual: cCiar ;n timp ce o alimentea@:N aceast: dua <
litate se e,prim: la nivelul func?iilor ovarieneN vitalitatea femeii ;>i
are r:d:cinile ;n ovar/ precum cea a 7:r7 atului/ ;n testicule: ;n am7ele
ca@uri individul castrat este mai mult dec;t steril: regresea@: >i de <
generea@:N AneformatB/ malformat/ organismul e ;n ;ntregime s:r:cit
>i de@ecCili7ratN el nu se ;mpline>te dec;t prin ;mplinirea sistemului
genitalN cu toate acestea/ multe fenomene genitale nu contri7uie la
via?a individual: a su7iectului >i cCiar o pun ;n pericol* .landele
mamare care se de@volt: ;n perioada pu7ert:?ii nu joac: nici un rol ;n
economia individual: a femeii: ele pot fi ;ndep:rtate ;n orice e tap:
ulterioar: a vie?ii* Multe secre?ii ovariene au ca finalitate ovulul/ ;n
maturi@area sa/ ;n adaptarea uterului la nevoile sale: dar pentru orga <
nism/ ;n ansam7lu/ ele s;nt mai degra7: un factor de de@ecCili7ruN
femeia se adaptea@: mai degra7: nevoilor ovulului dec;t propriilor
nevoi* De la pu7ertate >i p;n: la menopau@:/ femeia este terenul unei
istorii ce se desf:>oar: ;n ea >i care nu o prive>te personal* Anglo <sa<
,onii numesc menstrua?ia A7lestemBN >i/ ;ntr <adev:r/ nu e,ist: ;n
ciclul menstrual nici o finalitate individual:* ;n timpul lui Aristotel se
credea c: s;ngele care curge ;n fiecare lun: e destinat s: devin:/ ;n
ca@ de fecundare/ s;ngele >i carnea copiluluiN adev:rul ascuns ;n
aceast: vecCe teorie este acela c:/ f:r: ;ncetare/ ;n femeie se sc Ci?ea@:
travaliul gesta?iei* &a celelalte mamifere/ acest ciclu nu are loc dec;t
pe durata unui anotimpN nu este ;nso?it de s;nger:ri: doar la maimu?ele
superioare >i la femeie el are loc ;n fiecare lun:/ ;nso?it de s;nge >i
durere* 0 imp de paispre@ece @ile/ unul dintre foliculii lui .raff care
X Anali@a acestor fenomene a putut c;>tiga teren ;n ultimii ani pun;nd ;n
leg:tur: fenomenele care se petrec la femeie cu cele o7servate la maimu?ele
superioare/ ;n special la cele din ramura RCesus* ADesigur/ s;nt mai u>oare
e,perimentele la aceste din urm: animaleB/ scrie &ouis .allien DSe,ualitateaE*
L1
;nvelesc ovulele cre>te ;n volum >i se maturi@ea@: ;n timp ce5ovarul
secret: Cormonul situat la nivelul foliculilor / numit foliculin:* ;n @iua a
paispre@ecea are loc ovula?ia: peretele foliculului se rupe Dcau@:/
uneori/ a unei u>oare CemoragiiE/ oul cade ;n trompe/ ;n timp ce cica <
tricea evoluea@: urm;nd s: se constituie corpul gal7en* Atunci ;ncepe
fa@a a doua sau fa@a luteinic:/ caracteri@at: prin secre?ia Cormonului
numit progestin/ care ac?ionea@: asupra uterului* Acesta se modific::
sistemul capilar al peretelui s:u se congestionea@:/ peretele se
plisea@:/ se gofrea@:/ form;nd un fel de danteleN astfel/ se constru ie>te
;n mitr: un leag:n menit s: ad:posteasc: oul fecundat* Respectivele
transform:ri celulare fiind ireversi7ile/ ;n ca@ul ;n care nu se petrece
fecundarea/ ;ntreg acest edificiu nu se resoar7e: poate la celelalte
mamifere resturile lui inutile s;nt purt ate prin vasele limfatice* Dar/
la femeie/ de ;ndat: ce dantelele endometrale se pr:7u>esc/ se pro <
duce o e,folia?ie a mucoasei/ capilarele se descCid >i o mas: sanguin:
picur: ;n e,terior* Apoi/ ;n timp ce corpul gal7en degenerea@:/
mucoasa se reconstituie >i ;ncepe o nou: fa@: folicular:* Acest proces
comple,/ destul de misterios ;nc: ;n detaliile lui/ afectea@: ;ntregul
organism/ c:ci e ;nso?it de secre?ii Cormonale care ac?ionea@: asupra
tiroidei >i Cipofi@ei/ asupra sistemului nervos central >i vegetat iv >i/
;n consecin?:/ asupra tuturor viscerelor* Aproape toate femeile < peste
ULa < pre@int: tul7ur:ri de<a lungul acestei perioade* ensiunea arte <
rial: cre>te ;nainte de ;nceputul s;nger:rii >i scade dup:N vite@a pul <
sului >i adeseori temperatura cresc: ca@urile de fe7r: s;nt frecvente:
a7domenul devine durerosN se o7serv: adesea o tendin?: de consti <
pa?ie >i apoi diareeN adeseori/ are loc cre>terea volumului ficatului/
reten?ia de uree/ al7uminurieN multe femei pre@int: o Ciperemie a
mucoasei pituitare Ddureri ;n g;tE/ iar altele/ tul7ur:ri ale au@ului >i
vederiiN secre?ia de transpira?ie este mai a7undent: >i ;nso?it: la ;nce <
putul ciclului menstrual de un miros sui<generis care poate fi foarte
puternic >i persistent ;n timpul ; ntregii perioade* Meta7olismul fun
damental este accelerat* Num:rul glo7ulelor ro>ii se mic>orea@:N s;n <
gele veCiculea@: su7stan?e depo@itate ;n general ;n ?esuturi ca re@erv:/
;n special s:ruri de calciuN pre@en?a acestor s:ruri ac?ionea@: asupra
ovarului/ asupra tiroidei care se Cipertrofia@:/ asupra Cipofi@ei care
comand: metamorfo@a mucoasei uterine >i a c:rei activitate este
amplificat:N aceast: insta7ilitate a glandelor aduce cu sine o mare
fragilitate nervoas:: sistemul central este atins/ se ;nregis trea@: adesea
cefalee/ iar sistemul vegetativ reac?ionea@: ;n cCip e,agerat: are loc o
diminuare a controlului automat prin sistemul central/ ceea ce produce
reac?ii refle,e/ comple,e convulsive >i se traduce printr <o mare
insta7ilitate a st:rilor de spir it: femeia este mult mai emotiv:/ mai
nervoas:/ mai irita7il: dec;t de o7icei >i poate pre@enta tul7ur:ri psiCice
grave* Aceasta este perioada ;n care ea ;>i simte ;n cCipul cel mai
peni7il corpul ca pe un lucru opac/ alienatN corpul este prada unei
TV
Xiefi ;nc:p:?;nate >i str:ine care ;>i face >i ;>i desface ;n el/ lun: de
tan:/ leag:nulN ;n fiecare lun:/ un copil se preg:te>te de na>tere >i e
avortat/ ;ntr<o surpare de dantele ro>iiN femeia/ ca >i 7:r7atul/ este
corpX: dar corpul ei e altceva dec;t ea ;ns:>i*
Femeia resimte o alienare mai profund: c;nd oul fecundat co7oar:
;n uter >i ;ncepe s: se de@volteN desigur/ gesta?ia este un fenomen nor <
mal care/ dac: se produce ;n condi?ii normale de s:n:tate >i nutri?ie/
nu este d:un:tor mamei: se sta7ilesc cC iar ;ntre ea >i f:t anumite
interac?iuni care ;i s;nt favora7ileN cu toate acestea/ ;n pofida unei
teorii optimiste a c:rei utilitate social: e mult prea evident:/ gesta?ia
este un proces o7ositor care nu pre@int: pentru femeie un 7eneficiu
individualI >i pretinde/ dimpotriv:/ sacrificii ;mpov:r:toare* Ea este
;nso?it: adesea/ ;n primele luni/ de lipsa poftei de m;ncare >i de vom:/
fenomene care manifest: revolta organismului ;mpotriva speciei care
;l ia ;n st:p;nire* "rganismul pierde fosfor/ calciu/ fier/ acest din urm:
deficit fiind greu de recuperat ulteriorN accelerarea meta7olismului
amplific: activitatea sistemului endocrinN sistemul nervos negativ se
afl: ;n stare de e,cita7ilitate accentuat:N iar ;n privi n?a s;ngelui/ aces ta
;>i diminuea@: greutatea specific:/ este anemiat/ asem:n:tor Acu cel al
indivi@ilor care postesc sau s;nt atin>i de inani?ie/ al persoanelor ce au
suferit pierderi repetate de s;nge/ al convalescen?ilorB <[ ot ce poa te
spera o femeie s:n:toas: >i 7ine Cr:nit: este ca/ dup: na>tere/ s:
recupere@e f:r: efort prea mare aceste pierderiN ;ns: adesea ;n cursul
sarcinii se produc accidente grave sau/ cel pubin/ de@ecCili7re pericu <
loaseN iar dac: femeia nu este ro7ust:/ dac: igiena ei nu es te strict:/
ea va fi prematur deformat: >i ;m7:trimt: de maternitate: se >tie c;t
de frecvent: e aceast: situa?ie ;n mediul rural* Na>terea ;n sine este
dureroas:N este periculoas:* ;n aceast: cri@: putem descifra cel mai
7ine eviden?a c: trupul nu satisfa ce ;ntotdeauna specia >i individul
simultanN se ;nt;mpl: ca nou <n:scutul s: moar: sau ca/ venind pe
lume/ s: ;>i ucid: mama sau ca na>terea lui s: provoace o 7oal: croni c:
a mamei* Al:ptarea este >i ea o servitute epui@ant:N un ansam7lu de
factori/ dintre care principalul este f:r: ;ndoial: apari?ia unui Cor
mon/ a progestinei/ antrenea@: ;n glandele mamare secretarea lap <
teluiN acumularea acestuia e dureroas:/ ;nso?it: adesea de fe7r:/ iar
mama ;>i Cr:ne>te pruncul ;n detrimentul propriilor ei for?e*
AEu s;nt* a>adar/ corpul meu* cel pu?in ;n m:sura ;n care am ceva do7;n <
dit/ >t/ reciproc/ corpul meu este ca un su7iect natural/ ca o scCi?: provi@orie a
fiin?ei mele totaleB DMerleau <#ontO* Fenomenologia percep?ieiE*
X] M: plase@ aici ;ntr<o perspectiv: e,clusiv psiCologic:* Este evident c:/ din
punct de vedere psiCologic/ maternitatea poate ti foarte profita7il: pentru femeie/
a>a dup: cum ea poate fi >i un de@astru*
4Ci* $* '!.NES* ratat de fi@iologie/ voi* +!/ coordonat de Roger >i Binet*
T0
Conflictul specie<individ/ care ;m7rac: uneori ;n cursul na>terii o
form: dramatic:/ confer: corpului feminin o nelini>titoare fragilitate*
Se afirm: cu mare u>ur:tate c: femeile Aau 7oala ;n p;nteceBN >i este
adev:rat c: ;n ele se afl: ;ncCis un element ostil: specia care le roade
pe din:untru* Multe dintre 7olile lor nu re@ult: dintr <o infec?ie de
origine e,tern:/ ci dintr<o dereglare intern:: astfel/ falsele metrite s;nt
produse de o reac?ie a mucoasei uterine la o e,cita ?ie ovarian: anor<
mal:N dac: corpul gal7en persist: ;n loc s: se resoar7: dup: men <
strua?ie/ el provoac: salpingite >i endometrite etc*
ot printr<o cri@: dificil:/ femeia ajunge s: scape de constr;ngerea
specieiN ;ntre patru@eci >i cinci >i cinci@eci de a ni au loc fenomenele
menopau@ei/ inverse celor ale pu7ert:?ii* Activitatea ovarian: este
diminuat: >i cCiar dispare* Aceast: dispari?ie atrage o s:r:cire vital:
a individului* Se presupune c: glandele cata7olice < tiroida >i Cipofi@a
< fac eforturi pentru a suplini insuficien?a ovaruluiN astfel/ se o7serv:/
pe l;ng: depresia legat: de v;rst:/ fenomene de surescitare: congestio <
n:ri ale fe?ei/ Cipertensiune/ nervo@itate* Uneori se produce o recrude <
scen?: a instinctului se,ual* &a unele femei se fi,ea@: atun ci gr:simea
;n ?esuturiN altele se virili@ea@:* &a multe/ ecCili7rul endocrin se resta <
7ile>te* Atunci/ femeia se g:se>te eli7erat: de servitutile femeleiN ea
nu e compara7il: cu un eunuc/ c:ci vitalitatea ;i este intact:* otu>i/
nu mai este prada unor fo r?e care o dep:>esc: ea coincide cu sine ;n <
s:>i* S<a spus uneori c: femeile v;rstnice ar constitui Aun al treilea
se,BN >i/ ;ntr<adev:r/ ele nu s;nt masculi/ dar nu mai s;nt nici femeleN
>i/ adesea/ aceast: autonomie fi@iologic: se traduce printr <o s:n:tate/
un ecCili7ru/ o vigoare pe care nu le posedau ;nainte*
Diferen?ierilor propriu <@is se,uale li se suprapun la femeie tr: <
s:turi specifice care s;nt ;n mai mic: sau mai mare m:sur: consecin?e
ale celor dint;iN ac?iunile Cormonale s;nt cele care ; i determin: soma*
;n medie/ ea este mai mic: dec;t 7:r7atul/ mai u>oar:/ scCeletul ei
este mai suplu/ 7a@inul mai lat/ adaptat func?iilor gesta?iei >i na>teriiN
?esutul s:u conjunctival fi,ea@: gr:simile/ iar formele ei s;nt mai
rotunjite dec;t cele ale 7: r7atuluiN alura general: < morfologie/ piele/
pilo@itate etc* < este net diferit: la cele dou: se,e* For?a muscular:
este cu mult mai mic: la femeie: ;n jur de dou: treimi din cea a 7:r <
7atuluiN capacitatea ei respiratorie este mai mic:: pl:m;nii/ traCeea >i
laringele s;nt mai miciN diferen?a de la nivelul laringelui antrenea@:
diferen?ierea vocilor* .reutatea specific: a s;ngelui este/ iar:>i/ mai
mic: la femei: fi,area Cemoglo7inei se produce ;ntr <o m:sur: mai
mic:N ele s;nt/ a>adar/ mai pu?in ro7uste >i mai e,puse anemiei* #ulsul
lor 7ate mai repede/ sistemul lor vascular este mai insta7il: ele ro>esc
mai u>or* !nsta7ilitatea este o tr:s:tur: frapant: a organismului lor ;n
generalN ;ntre altele/ la 7:r7at e,ist: o sta7ilitate ;n meta7olismul cal <
ciuluiN ;n vreme ce femeia fi,ea@: cu mult mai pu?ine s:ruri de cal <
TI
du/ c:ci ea le elimin: ;n timpul ciclului menstrual >i ;n timpul sar <
ciniiN se pare c: ovarele au ;n privin?a calciului o ac?iune cata7olic:N
aceast: insta7ilitate generea@: de@ecCili7re ; n ovare >i ;n tiroida care
este mai de@voltat: la femeie dec;t la 7:r7at: iar caracterul neregulat
al secre?iilor endocrine ac?ionea@: asupra sistemului nervos vegetativ:
controlul nervos >i muscular e asigurat ;n cCip imperfect* Aceast:
lips: de sta7ilitate >i de control atrage emotivitatea/ direct legat: de
aritmiile vasculare: 7:t:i de inim:/ ;m7ujorare etcN ele s;nt prin
aceasta predispuse la manifest:ri convulsive: lacrimi/ r;s nest:p;nit/
cri@e de nervi*
Se poate constata c: multe dintre aceste tr:s:t uri provin tot din
su7ordonarea femeii fa?: de specie* Este conclu@ia cea mai frapant: a
acestui e,amen: dintre toate femelele mamifere/ ea este cea mai pro <
fund alienat: >i cea care refu@: cel mai violent aceast: alienareN la
nici o specie aservirea organ ismului fa?: de func?ia reproduc:toare nu
este mai imperioas:/ nici mai dificil acceptat:: cri@: a pu7ert:?ii >i a
menopau@ei/ A7lestem lunarB/ sarcin: lung: >i adesea dificil:/ na>tere
dureroas: >i uneori periculoas:/ 7oli/ accidente < iat: caracteristicile
femelei umane: s<ar spune c: destinul ei devine cu at;t mai ap:s:tor/
cu c;t ea se revolt: ;mpotriva lui mai mult/ afirm;ndu <se ca individ*
#rin compara?ie/ masculul apare ca e,traordinar de privilegiat: lui/
via?a genital: nu ;i contraria@: e,isten?a p ersonal:N aceasta se
desf:>oar: continuu/ f:r: cri@:/ >i ;n genere f:r: accidente* ;n medie/
femeile tr:iesc la fel de mult ca elN dar ele s;nt mult mai adesea 7ol <
nave >i de<a lungul mai multor perioade din via?: nu pot dispune de
ele ;nsele*
Aceste date 7iologice s;nt de o e,trem: importan?:: ele joac: ;n
istoria femeii un rol de prim ordin >i s;nt un element esen?ial al
situa?iei sale: ;n toate descrierile noastre ulterioare va tre7ui s: ne
referim la ele* C:ci/ corpul fiind instrumentul prin care capt:m lumea/
lumea se pre@int: diferit/ ;n func?ie de felul ;n care este captat:* Este
motivul pentru care am studiat aceste date at;t de minu?iosN ele s;nt
una dintre cCeile care permit ;n?elegerea femeii* Ceea ce refu@:m
;ns:/ este ideea c: ele i<ar constitui un destin ;ncremenit* Ele nu s;nt
de ajuns pentru a defini o ierarCie a se,elorN ele nu e,plic: de ce
femeia este Cel:laltN ele nu o condamn: s: <>i p:stre@e pentru vecie
acest rol su7ordonat*
Adeseori s<a pretins c: doar fi@iologia ar fi capa7il: s: r:spu nd:
urm:toarelor ;ntre7:ri: au cele dou: se,e acelea>i >anse de reu>it:
individual:% Care dintre ele joac: rolul cel mai important ;n specie%
;ns: prima dintre aceste pro7leme nu se pre@int: deloc ;n acela>i fel
T4
pentru femeie >i pentru celelalte femele/ c:ci animalele se constituie
;n specii date/ pasi7ile de a fi descrise static: e suficient: gruparea
unei serii de o7serva?ii pentru a decide dac: iapa este sau nu la fel de
rapid: ca arm:sarul/ dac: cimpan@eii masculi trec teste le intelectuale
mai 7ine dec;t tovar:>ele lorN umanitatea/ ;n scCim7/ se afl: f:r: ;n <
cetare ;n plin: devenire* Au e,istat savan?i materiali>ti care au pretins
c: pot pune pro7lema ;ntr <o manier: pur static:N p:trun>i de teoria
paralelismului psiCo <fi@iologic/ ei au c:utat s: sta7ileasc: compara?ii
matematice ;ntre organismele masculilor >i femelelor: ;>i imaginau c:
aceste m:sur:tori defineau/ ;n imediatitatea lor/ capacit:?ile lor func <
?ionale* Dintre discu?iile f:r: sens suscitate de aceast: metod: voi c ita
un e,emplu* Cum se presupunea c:/ ;ntr <un cCip misterios oarecare/
creierul secret: g;ndirea/ p:rea a fi foarte important de sta7ilit dac:
greutatea medie a encefalului feminin este sau nu mai mic: dec;t cea
a encefalului masculin* A re@ultat ca/ ;n me die/ primul c;nt:re>te
0 IIV de grame/ iar al doilea/ 0 4TV/ greutatea encefalului feminin va <
riind de la 0 VVV la 0 LVV de grame/ iar cea a 7:r7a?ilor de la 0 LLV
la 0 3VV* Dar greutatea a7solut: nu e semnificativ:N a>a ;nc;t s <a
Cot:r;t s: se ?in: cont d e greutatea relativ:* 'a re@ulta c: aceasta este
de 0)2U/2 la 7:r7at >i de 0)22/I la femeie/ care s <ar afla/ prin urmare/
;n avantaj* Dar nu/ se mai impune o rectificare: ;n astfel de com <
para?ii/ organismul mai mic apare ;ntotdeauna ca fiind privilegiat:
pentru a face/ ;n cCip corect/ a7strac?ie de corp compar;nd dou:
grupuri de indivi@i/ greutatea encefalului tre7uie ;mp:r?it: la coefi
cientul de V/LT din greutatea corpului dac: ei apar?in aceleia>i specii
Se consider: c: 7:r7a?ii >i femeile constituie do u: tipuri diferite*
Drept care se ajunge la urm:toarele re@ultate:
B:r7at: . V/LT c 21U
Femeie: . V/LT c 22T
04TV c I/34
21U
$IV c I/32
22T
Se ajunge la egalitate* Dar ceea ce face ca aceste de@7ateri
am:nun?ite s:<>i piard: interesul este c: n <a putut fi sta7ilit nici un
raport ;ntre greutatea encefalului >i de@voltarea inteligen?ei* Mai mult/
nu s<ar putea interpreta din punct de vedere psiCic nici formulele
cCimice care definesc Cormonii masculini >i feminini* ;n ceea ce ne
prive>te/ respingem categoric ideea unui paralelism psiCo <fi@iologicN
e vor7a de o doctrin: ale c:rei fundamente au fost deja demult >i ;n
cCip definitiv infirmate* !ar dac: o semnale@ e pentru c:/ de>i ;nl: <
turat: din punct de vedere filosofic >i >tiin?ific/ ea 7;ntuie ;nc: multe
spirite: am putut vedea cum su7@ist:/ ;nc:/ r:m:>i?e dintre cele mai
T2
vftcCi* Refu@:m iar:>i orice sistem de referin?: care presupune e,is <
ten?a unei ierarCii naturale a valorilor/ cum ar fi/ de pild:/ cea a unei
ierarCii evolutiveN e inutil s: ne ;ntre7: m dac: trupul feminin este sau
nu mai infantil dec;t cel masculin/ dac: el este ;ntr <o m:sur: mai
mare sau mai mic: apropiat de cel al primatelor superioare etc* oate
aceste diserta?ii care amestec: un naturalism vag cu o etic: sau o
estetic: ;nc: >i mai vagi nu s;nt dec;t vor7:rie goal:* Nu putem com <
para femela >i masculul apar?in;nd speciei umane dec;t plas;ndu <ne
;ntr<o perspectiv: uman:* "r/ defini?ia omului arat: c: el e o fiin?:
care nu este dat:/ ci care ajunge prin ea ;ns:>i s: fie ceea ce este* A >a
cum a spus cu juste?e Merleau <#ontO/ omul nu este o specie natural::
e o idee istoric:* Femeia nu este o realitate ;ncremenit:/ ci o devenireN
;n conte,tul acestei deveniri ar tre7ui s: o raport:m la 7:r7at/ ar tre <
7ui/ adic:/ s:<i definim posi7ilit:?ile: ceea ce denaturea@: at;tea >i
at;tea de@7ateri este faptul c: se dore>te reducerea ei la ceea ce a fost/
la ceea ce este ast:@i/ ;n acela>i timp pun;ndu <se su7 semnul ;ntre7:rii
capacit:?ile eiN fapt este c: aceste capacit:?i nu se manifest: ;n mod
evident dec;t atunci c;nd au fost actuali@ate: dar fapt este >i c: atunci
c;nd e,amin:m o fiin?: care este transcenden?: >i dep:>ire/ 7ilan?ul nu
poate fi niciodat: ;ncCeiat*
otu>i/ se va spune/ ;n perspectiva pe care o adopt < aceea a lui
$eidegger/ Sartre >i Merleau<#ontO < dac: trupul nu este un lucru/ el
este situare: este pri@a noastr: asupra lumii >i modelul proiectelor
noastre* Femeia este mai sla7: dec;t 7:r7atulN ea posed: o for?: mus <
cular: mai mic:/ mai pu?ine glo7ule ro> ii/ o capacitate respiratorie
mai mic:N alearg: mai pu?in repede/ ridica greut:?i mai mici/ nu e,ist:
aproape nici un spoit ;n care ea s: poat: concura cu 7:r7atulN ea nu <0
poate ;nfrunta pe acesta ;n lupt:* Acestei sl:7iciuni i se adaug: insta <
7ilitatea/ lipsa de control >i fragilitatea despre care am vor7it: acestea
s;nt fapte* #ri@a ei asupra lumii este deci mai restr;ns:N ea are mai
pu?in: fermitate >i perseveren?: ;n proiecte pe care e mai pu?in apt:
s: le ;ncCeie* oate acestea ;nseamn: c: via?a ei in dividual: este mai
pu?in 7ogat: dec;t aceea a 7:r7atului*
;ntr<adev:r/ aceste fapte nu pot fi negate: ;ns: ele nu au/ ca atare/
sens* De ;ndat: ce accept:m o perspectiv: uman: >i definim corpul
pornind de la e,isten?:/ 7iologia devine o >tiin?: a7stract:N ;n momen<
tul ;n care datul fi@iologic Dinferioritatea muscular:E cap:t: o sem <
nifica?ie/ aceasta apare ca dependent: de un ;ntreg conte,tN Asl:7iciu <
neaB nu se revelea@: ca atare dec;t ;n lumina scopurilor pe care >i le
propune omul/ a instrumentelor de ca re dispune >i a legilor pe care >i
le impune* Dac: el nu ar dori s: capte@e lumea/ ideea ;ns:>i de pri@:
asupra lucrurilor n<ar avea sensN c;nd/ ;n procesul acestei preCensiuni/
folosirea deplin: a for?ei corporale nu este necesar:/ su7 minimumul
utili@a7il/ diferen?ele se anulea@:N acolo unde moravurile inter@ic
TL
violen?a/ energia muscular: nu ar putea servi la fondarea unei domi <
na?ii: s;nt nficesare referin?e e,isten?iale/ economice >i morale pentru
ca no?iunea de sl:7iciune s: poat: fi definit: ;n mod concret S <a spus
c: specia uman: ar fi anti<pCOsisN e,presia nu este cu totul e,act:/
fiindc: omul nu poate contra@ice ceea ce este datN dar el ;i constituie
adev:rul prin ;nsu>i modul ;n care >i <0 asum:N natura nu are realitate
pentru el dec;t ;n m:sura ;n care e recaptat: prin ac?iunea uman:: pro <
pria natur: nu face e,cep?ie* ot astfel/ nu se poate m:sura ;n termeni
a7strac?i nici povara pe care o constituie pentru femeie func?ia ge <
neratoare: raportul maternit:?ii cu via?a indi vidual: e ;n mod natural
reglat la animale prin ciclul rutului >i al anotimpurilorN el este ;ns:
nedefinit la femeieN singur: societatea poate decide ;n privin?a aces <
tui raportN ;n func?ie de nevoia ei de na>teri mai multe sau mai pu?ine/
;n func?ie de co ndi?iile igienice ;n care au loc sarcina >i na>terea/
aservirea femeii fa?: de specie este mai mult sau mai pu?in ;mpov:r: <
toare* Astfel/ dac: putem spune c: printre animalele superioare e,is <
ten?a individual: se afirm: ;ntr <un cCip mai imperios la mascul dec;t
la femel:/ la oameni Aposi7ilit:?ileB individuale depind de situa?ia
economic: >i social:*
;n orice ca@/ nu se ;nt;mpl: ;ntotdeauna ca privilegiile individuale
ale masculului s:<i confere superioritatea ;n cadrul specieiN femela
recucere>te prin mate rnitate un alt tip de autonomie* Uneori/ el ;>i
impune domina?ia: este/ de e,emplu/ ca@ul maimu?elor studiate de
MucHermannN ;ns: adesea cele dou: jum:t:?i ale cuplului duc o via?:
separat:N leul ;mparte cu leoaica ;n cCip egal grijile familiei* Din nou/
ca@ul speciei umane nu este reducti7il la nici un altulN nu ca indivi@i
se definesc oamenii ;n primul r;ndN niciodat: 7:r7a?ii >i femeile nu
s<au ;nfruntat ;n lupte directeN cuplul este un Mitsein originarN el apare
;ntotdeauna ca element fi, sau tran@itori u al unei colectivit:?i mai
vasteN ;n interiorul acestor societ:?i/ care dintre ei este cel mai nece sar
speciei: masculul sau femela% &a nivelul g=rne?ilor/ la nivelul
func?iilor 7iologice ale coltului >i ale gesta?iei/ principiul masculin
creea@: pentru a men?ine/ iar principiul feminin men?ine pentru a
crea: cum arat: aceast: divi@iune ;n via?a social:% #entru speciile
fi,ate pe organisme str:ine/ pentru cele c:rora natura le pune la dis <
po@i?ie alimente din 7el>ug/ accesi7ile f:r: efort/ rolul mascululu i se
m:rgine>te la fecundareN c;nd s;nt necesare p;nda/ v;n:toarea >i lupta
pentru a asigura Crana puilor/ masculul contri7uie adesea la ;ngrijirea
lorN aceast: contri7u?ie devine a7solut indispensa7il: pentru o specie
;n care copiii r:m;n incapa7ili s: <>i satisfac: nevoile mult timp dup:
ce mama a ;ncetat s: <i al:pte@e: munca masculului cap:t: ;n aceast:
situa?ie o mare importan?:N vie?ile pe care le <a creat nu s<ar putea
men?ine f:r: el* E de ajuns un singur mascul pentru a fecunda ;n
fiecare an un mare num:r de femele: dar pentru ca dup: na>tere puii
TT
s: Bsupravie?uiasc:/ pentru a <i ap:ra de du>mani/ pentru a smulge
naturii tot ceea ce le este necesar/ s;nt necesari mai mul?i masculi*
EcCili7rul for?elor productive >i al for?elor reproductive se reali@ea@:
diferit ;n diversele momente ale istoriei umane care condi?ionea@:
raportul masculului >i al femelei cu copiii >i/ prin aceasta/ raportul
dintre mascul >i femeii ;ns: astfel ie>im din domeniul 7iologiei: nu
am putea afirma primat ul unuia dintre se,e ;n ce prive>te rolul jucat
;n perpetuarea speciei doar din perspectiv: 7iologic:*
!n fine/ o societate nu este o specie: ;n societate/ specia se rea <
li@ea@: ca e,isten?:N ea transcende c:tre lume >i viitorN moravurile ei
nu se deduc din 7iologieN indivi@ii nu s;nt niciodat: l:sa?i ;n voia
naturii lor/ ei ascult: de acea natur: secund: care e cutuma/ ;n care
se reflect: dorin?e >i temeri care traduc atitudinea lor ontologic:* Nu
ca trup/ ci ca trup supus ta7uurilor >i legilor/ su7iectul cap:t: con<
>tiin?: de sine >i se ;mpline>te: c:ci ;n numele anumitor valori se va <
lori@ea@: el pe sine ;nsu>i* Ki/ ;nc: o dat:/ nu fi@iologia este aceea
care fondea@: valorile: ci/ mai degra7:/ datele 7iologice iau ;nf: <
?i>area datelor conferite de e,isten t Dac: respectul sau frica inspirate
de femeie inter@ic tratamentul ei violent/ superioritatea muscular: a
masculului nu este surs: de putere* Dac: moravurile cer ` a>a cum se
;nt;mpl: ;n unele tri7uri indiene < ca tinerele fete s: fie acelea care
;>i aleg so?ii sau dac: tat:l e cel care Cot:r:>te c:s:toriile/ agresivi <
tatea se,ual: a masculului nu ;i confer: nici o ini?iativ:/ nici un pri <
vilegiu* &eg:tura str;ns: a mamei cu copilul va fi o surs: de demni <
tate sau servitute ;n func?ie de valoarea cu care e ste ;nvestit copilul >i
care este varia7il:N ;ns:>i aceast: leg:tur:/ s <a spus/ va fi recunoscut:
sau nu ;n func?ie de prejudec:?ile sociale*
Astfel/ va tre7ui s: limpe@im datele 7iologiei ;n lumina unui con <
te,t ontologic/ economic/ social > i psiCologic* Aservirea femeii fa?:
de specie/ limitele capacit:?ilor ei individuale s;nt fapte e,trem de im <
portanteN corpul femeii este unul dintre elementele esen?iale ale po <
@i?iei pe care ea o ocup: ;n aceast: lume* Dar nici el nu este suficient
pentru a o definiN el nu implic: o realitate tr:it: dec;t atunci c;nd este
asumat de con>tiin?: prin intermediul unor ac?iuni >i ;n cadrul unei
societ:?iN 7iologia nu este suficient: pentru a formula un r:spuns la
;ntre7area care ne preocup:: de ce este femeia Cel:laltJ 'a tre7ui s:
afl:m cum a fost natura valori@at: ;n fiin?a femeii de <a lungul istorieiN
va tre7ui s: afl:m ce a f:cut umanitatea din femela uman:*
Capitolul !! #UNCU& DE
'EDERE #S!$ANA&!!C
!mensul progres pe care psiCanali@a 0 <a f:cut fa?: de psiCofi@iolo <
gie const: ;n faptul c: aceasta a considerat c: nici un factor nu inter <
vine ;n via?a psiCic: f:r: a fi ;m7r:cat un aspect umanN nu corpul <o<
7iect descris de savan?i este acela care e,ist: concret/ ci corpul tr:it
de su7iect* Femela este femeie/ ;n m:sura ;n care ea se tr:ie>te ca
atare* E,ist: date esen?iale din punct de vedere 7iologic care nu
apar?in tr:itului ei: astfel/ structura ovulului nu este reflectat: de acest
tr:itN dimpotriv:/ un organ f:r: prea mare importan?: 7iologic: pre <
cum clitorisul do7;nde>te un rol primordial* Nu natura este aceea care
define>te femeia: femeia se define>te relu;nd natura pe cont propriu
;n afectivitatea ei*
Din aceast: perspectiv: s<a construit un ;ntreg sistem: nu ne pro<
punem s: ;ntreprindem aici un e,amen critic de ansam7lu/ ci doar s:
e,amin:m contri7u?ia psiCanali@ei la studiile asupra femeii* A pune ;n
discu?ie psiCanali@a nu este o ;ntreprindere u>oar:* Ca toate reli <
giile < cre>tinism/ mar,ism < ea se arat: a fi/ pe fondul unor concepte
rigide/ de o sup:r:toare fluiditate* ermenii ei s;nt ;n?ele>i c;nd ;n sen <
sul cel mai strict < falusul/ de pild:/ desemn;nd cu e,actitate acea
e,crescen?: c:rnoas: care e se,ul masculin < c;nd l:rgindu <>i
nedefinit sfera de cuprindere >i c:p:t;nd o valoare sim7olic: < falusul
e,prim;nd ;ntreg ansam7lul caracterului >i situ:rii virile* Atunci c;nd
este atacat: litera doctrinei/ psiCanalistul pretinde c: i se ignor: spiri tulN
dac: spiritul se 7ucur: de apro7are/ acel a>i psiCanalist nu va
;nt;r@ia s: v: cantone@e ;n liter:* Doctrina nu are importan?:/ va
sus?ine el: psiCanali@a este o metod:N ;ns: succesul metodei ;l ;nt: <
re>te pe doctrinar ;n credin?:* Ki/ la urma unnelor/ unde s: ;nt;lne>ti
adev:rata fa?: a psiCanali @ei/ dac: nu apel;nd la psiCanali>ti% Dar >i
printre ei/ ca >i printre cre>tini >i mar,i>ti/ e,ist: ereticiN >i destui au
fost psiCanali>tii care au declarat c: Adu>manii cei mai mari ai psi <
Canali@ei s;nt psiCanali>tiiB 0 * ;n ciuda unei preci@ii scolastice adesea
pline de pedanterie/ multe am7iguit:?i nu au fost limpe@ite* A>a cum
au remarcat Sartre >i Merleau <#ontO/ propo@i?ia Ase,ualitatea este
coe,tensiv: e,isten?eiB poate fi ;n?eleas: ;n dou: moduri e,trem de
diferiteN e,ist: fie inten?ia de a spune c: orice avatar al e,istentului
TU
art o semnifica?ie se,ual:/ fie cea de a afuma c: orice fenomen se,u al
are un sens e,isten?ial: ;ntre aceste dou: afirma?ii este posi7il: o
conciliereN dar cel mai adesea psiCanali>tii se m:rginesc s: glise@e de
la una la cealalt:* De altfel/ de ;ndat: ce se operea@: distinc?ia
Ase,ualB < AgenitalB/ no?iunea de se,ualitate devine vag:* ASe,ualul
la Freud este aptitudinea intrinsec: de declan>are a genitaluluiB/ spu <
ne Dal7ie@* Nimic ;ns: mai tul7ure dec;t ideea de Aaptitudi neB/ adic:
de posi7il: numai realitatea pro7ea@: ;n cCip indu7ita7il posi7ilitatea*
Nefiind filosof/ Freud a refu@at s: <>i justifice filosofic sistemulN dis <
cipolii s:i sus?in c:/ astfel/ el evit: orice atac de ordin metafi@ic* Cu
toate acestea/ e,ist:/ ;nd:r:tul tuturor afirma?iilor sale/ postulate
metafi@ice: a utili@a lim7ajul s:u ;nseamn: a adopta o filosofic oc <
mai aceste confu@ii/ ce fac dificil e,amenul critic/ ;l >i fac necesar*
Freud nu s<a ocupat prea mult de destinul femeiiN e limpede c:/
spre a<0 descrie/ a calcCiat descrierea destinului masculin/ m:rginin <
du<se s:<i modifice c;teva tr:s:turi* ;naintea lui/ se,ologul Maranon
declarase: ACa energie diferen?iat:/ li7idoul este/ putem spune/ o for?:
cu sens viril* 'om spune acela>i lucru despre org asmB* Dup: el/
femeile care ating orgasmul s;nt AviriloideBN elanul se,ual are un
Asens unicB/ iar femeia se afl: a7ia la jum:tatea drumului* 5 Freud nu
merge p;n: acoloN el admite c: se,ualitatea femeii este la fel de evolu <
at: ca aceea a 7:r7atuluiN dar nu o studia@: deloc ca atare* El scrie:
A&i7idoul este ;n cCip constant >i regulat de esen?: masculin:/ fie c:
apare la 7:r7at/ fie c: apare la femeieB* El refu@: s: afirme li7idoul
feminin ;n originalitatea sa: acesta ;i va ap:rea/ a>adar/ ;n cCip nece <
sar/ ca o devia?ie comple,: fa?: de li7idoul uman ;n general* Acesta
se de@volt: mai ;nt;i/ crede Freud/ ;ntr <o manier: identic: la cele dou:
se,e: to?i copiii traversea@: o fa@: oral: care ;i fi,ea@: asupra s;nului
matern/ apoi o fa@: anal: >i/ ;n sfir>it/ ating fa@a genital:N acesta este
momentul ;n care apar diferen?ierile* Freud a pus ;n lumin: un fapt
c:ruia nu i se recunoscuse/ p;n: la el/ ;ntreaga importan?:: erotismul
masculin se locali@ea@: definitiv ;n penisN ;n vreme ce femeia are
dou: sisteme erot ice distincte: unul clitoridian/ care se de@volt: ;n sta <
diul infantil/ >i cel:lalt vaginal/ care nu se ;mpline>te dec;t dup: pu <
7ertateN c;nd 7:iatul ajunge la fa@a genital:/ evolu?ia sa este ;ncCeiat:N
va tre7ui ca el s: treac: de la atitudinea autocrati c: ;n care pl:cerea
este vi@at: ;n su7iectivitatea sa/ o atitudine Ceteroerotic:/ care va lega
pl:cerea de un o7iect < ;n mod normal/ de femeie* Aceast: trecere se
va produce ;n momentul pu7ert:?ii/ prin intermediul unei fa@e narci <
0Este ciudat s: reg: sim aceast: teorie la D* $* &AZRENCE* ;n Karpele cu
pene/ don Cipriano are grij: ca amanta sa s: nu ajung: niciodat: la orgasm: ea
tre7uie s: vi7re@e ;n acord cu 7:r7atul >i nu s: se individuali@e@e ;n pl:cere*
T1
siste: dar penisul va r:m;ne/ ca >i ;n copil:rie/ organul erotic privile <
giat Femeia va tre7ui/ de asemeni/ s:<>i focali@e@e/ prin intermediul
narcisismului/ li7idoul asupra 7:r7atuluiN dar procesul va fi mult mai
comple,/ c:ci ea va tre7ui s: treac: de la pl:cerea clitoridian: la
pl:cerea vaginal: #entru 7:r7at nu e,ist: dec;t o etap: genital:/ ;n
vreme ce pentru femeie e,ist: dou:N pentru ea/ este mai mare riscul
de a nu ajunge la cap:tul evolu?iei se,uale/ de a r:m;ne ;n stadiul
infantil >i/ ;n consecin? :/ de a c:dea victim: nevro@elor*
;nc: din stadiul autoerotic/ copilul se ata>ea@: mai mult sau mai
pu?in de un o7iect: 7:iatul se fi,ea@: asupra mamei >i vrea s: se iden <
tifice cu tat:lN el se ;nsp:im;nt: de aceast: preten?ie >i se teme c: tat:l
l<ar putea mutila spre al pedepsi* Din Acomple,ul lui EdipB se na>te
Acomple,ul de castrareBN copilul de@volt: ;n aceast: fa@: sentimente
de agresivitate fa?: de tat:/ dar/ ;n acela>i timp/ ;i interiori@ea@:
autoritatea* Astfel se constituie Supraeul/ care cen@urea @: tendin?ele
incestuoaseN aceste tendin?e s;nt refulate/ comple,ul e licCidat/ iar fiul
e eli7erat de tat: pe care/ ;n fapt/ 0 <a introiectat su7 forma regulilor
morale* Supraeul este cu at;t mai puternic/ cu c;t comple,ul lui Edip
a fost mai definit >i ma i riguros com7:tut* Freud a descris mai ;nt;i
istoria feti?ei ;ntr<o manier: a7solut simetric:N apoi a dat formei fe
minine a comple,ului infantil numele de Acomple,ul ElectreiBN dar e
limpede c: 0<a definit mai pu?in ;n specificitatea sa >i mai mult
pornind de la forma sa masculin:N el admite/ totu>i/ o diferen?: foarte
important: ;ntre cele dou: comple,e: feti?a are la ;nceput o fi,a?ie
matern:/ ;n timp ce 7:iatul nu este nici o clip: atras se,ual de tat:N
aceast: fi,a?ie este o supravie?uire a fa@ei oral eN copilul se identific:
;n aceast: perioad: cu tat:lN dar/ spre v;rsta de cinci ani/ feti?a desco
per: diferen?a anatomic: dintre se,e >i reac?ionea@: fa?: de a7sen?a
penisului printr<un comple, de castrare: ;>i imaginea@: c: a fost muti <
lat: >i sufer:N ;n acest moment ea tre7uie s: renun?e la preten?iile ei
virile/ se identific: cu mama >i ;ncearc: s: <>i seduc: tat:l* Comple,ul
de castrare >i comple,ul Electrei se ;nt:resc reciprocN sentimentul de
frustrare al feti?ei este cu at;t mai intens cu c;t/ iu7in du<>i tat:l/ ea >i<
ar dori s: ;i semeneN >i invers/ acest regret ;i amplific: iu7irea: toc mai
prin tandre?ea pe care i<o inspir: tat:lui ;>i va putea compensa
inferioritatea* Fata ;ncearc: fa?: de mam: un sentiment de rivalitate/
de ostilitate* Apoi/ >i la ea/ Supraeul se constituie/ tendin?ele incestu <
oase s;nt refulateN dar Supraeul ei este mai fragil: comple,ul Electrei
este mai pu?in articulat dec;t comple,ul lui Edip/ datorit: faptului c:
fi,a?ia ini?ial: a fost matern:N >i cum tat:l a fost el ;nsu>i o7iectul
acestei iu7iri pe care o condamna/ interdic?iile formulate de el au avut
mai pu?in: for?: dec;t ;n ca@ul fiului rival* Ca >i ;n privin?a evolu?iei
genitale/ vedem c: ansam7lul dramei se,uale este mai comple, pen tru
feti?: dec;t pentru fra?ii ei: ea poate fi tentat: s: reac?ione@e fa;:
3V
trcomple,ul de castrare prin refu@ul propriei feminit:?i/ ;nc:p:?;n;n <
du<se s:<>i doreasc: un penis >i s: se identifice cu tat:lN aceast: ati <
tudine o va conduce s: r:m;n: ;n stadiul clitoridian/ s: devin: frigid:
sau s: ;ncline spre Comose,ualitate*
Cele dou: repro>uri esen?iale care se pot adresa acestei descrieri
provin din faptul c: Freud a calcCiat <o dup: un model masculin* El
presupune c: femeia se simte un 7:r7at mutilat: dar ideea de mutilare
implic: o compara?ie >i o valori@areN mul?i psiCanali>ti admit ast:@i c:
feti?a regret: a7sen?a penisului/ f:r: a presupune ;ns: c: a fost depose <
dat: de acestaN acest regret nu este nici m:car unul generalN iar el nu
s<ar putea na>te dintr <o simpl: confruntare anatomic:N un mare num:r
de feti?e nu descoper: dec;t t;r@iu conforma?ia masculin:N >i/ dac: o
descoper:/ o fac doar v:@;nd <oN 7:iatul are o e,perien?: vie a penisu <
lui s:u care e surs: de orgoliu/ dar acest orgoliu nu are un corelativ
imediat ;n umilirea surorilor lui/ fiindc: acestea nu cunosc organul
masculin dec;t ca e,terioritate: aceast: e,crescen?:/ aceast: fragil:
tij: de came poate s: nu le inspire dec;t indiferen?: >i cCiar de@gustN
invidia fetei/ atunci c;nd apare/ re@ult: dintr <o valori@are preala7il: a
virilit:?ii: Freud o ia drept dat:/ de>i ar tre7ui s: o investigCe@e* 0 #e
de alt: parte/ neinspir;ndu <se dintr<o descriere original: a li7idoului
feminin/ no?iunea de comple, al Electrei este foarte vag:* CCiar la
7:ie?i/ pre@en?a unui comple, al lui Edi p de ordin specific genital este
departe de a fi general:N dar/ cu foarte rare e,cep?ii/ n <am putea
admite c: tat:l este pentru fiica sa o surs: de e,cita?ie genital:N una
dintre marile pro7leme ale erotismului feminin este c: pl:cerea
clitoridian: se i@olea@:: doar c:tre pu7ertate/ ;n leg:tur: cu erotismul
vaginal/ se de@volt: ;n corpul femeii @onele erogeneN a spune c:/ la
un copil de @ece ani/ s:rut:rile >i m;ng;ierile tat:lui au o Aaptitudine
intrinsec:B de a declan>a pl:cerea clitoridian: este o aser?i une care/ ;n
majoritatea ca@urilor/ nu are nici un sens* Dac: admitem c: acest
Acomple, al ElectreiB nu are dec;t un caracter afectiv foarte difu@/
punem ;ntreaga pro7lem: a afectivit:?ii/ pentru care freudismul nu ne
ofer: mijloacele de a o defini/ o dat: disociat: de se,ualitate* ;n orice
ca@/ nu li7idoul feminin divini@ea@: tat:l: mama nu este divini@at:
prin dorin?a pe care o inspir: fiuluiN faptul c: dorin?a feminin: se
orientea@: c:tre o fiin?: suveran: ;i confer: un caracter original/ dar
ea nu este constitutiv: o7iectului ei/ ci ;l suport:* Suveranitatea tat:lui
este un fapt de ordin social: Freud e>uea@: ;n e,plicarea luiN el ;nsu>i
m:rturise>te c: e imposi7il s: >tii ce autoritate a decis ;ntr <un moment
al istoriei c: tat:l va fi mai important dec; t mama: aceast: deci@ie
repre@int:5 dup: p:rerea lui/ un progres/ dar c:ruia nu i se cunosc
cau@ele* A!n ca@ul acesta nu poate fi tat:l/ deoarece tocmai datorit:
X Aceast: discu?ie va fi reluat: mult mai pe larg ;n voi* !!/ cap* 0*
30
acestui progres este el ridicat la rangul de autoritateB/ scrie Freud ;n
ultima sa lucrareX*
ocmai pentru c: a ;n?eles insuficien?a unui sistem care e,plic:
de@voltarea vie?ii umane numai prin se,ualitate/ Adler s <a disociat de
Freud: el ;n?elege s: o reintegre@e personalit:?ii totaleN ;n timp ce la
Freud toate conduitele apar ca fiind provocate de dorin?:/ adic: de
c:utarea pl:cerii/ omul ;i apare lui Adler ca fiin?: ce vi@ea@: anumite
scopuriN mo7ilului el ;i su7stituie motive/ o finalitate/ planuri* El
acord: un loc at;t de mare inteligen?ei/ ;nc;t adesea se,ualul nu are ;n
ocCii lui dec;t o valoare sim7olic:* #otrivit teoriilor sale/ drama uma <
n: se descompune ;n trei momente: ;n orice individ e,ist: o voin?: de
putere/ ;nso?it: ;ns: de un comple, de inferioritateN acest conflict ;l
face s: utili@e@e o mul?ime de su7terfugii spre a evita pro7a realului
pe care se teme c: nu o va putea treceN su7iectul sta7ile>te o distan?:
;ntre el >i societate/ de care se teme* De aici provin ne vro@ele/ care
s;nt o tul7urare a sim?ului social* C;t prive>te femeia/ comple,ul ei de
inferioritate ia forma unui refu@ ru>inat al propriei feminit:?i: nu
a7sen?a penisului provoac: acest comple,/ ci ;ntreg ansam7lul
situa?iei saleN feti?a nu invidia@: fa lusul dec;t ca sim7ol al privilegi <
ilor acordate 7:ie?ilorN locul ocupat de tat: ;n familie < domina?ia uni<
versal: a masculilor/ educa?ia/ totul o confirm: ;n ideea superiorit:?ii
masculine* Mai t;r@iu/ ;n raporturile se,uale/ ;ns:>i postura coital:/
care plasea@: femeia su7 7:r7at/ este o nou: umilin?:* Ea reac?ionea@:
printr<un Aprotest virilBN ori ;ncearc: s: se masculini@e@e/ ori se anga <
jea@: ;n lupta ;mpotriva 7:r7atului cu arme feminine* Maternitatea
este aceea prin intermediul c:reia poate reg:si ; n copil un ecCivalent
al penisului* Dar aceasta presupune ca ea s: ;nceap: prin a se accep <
ta integral ca femeie/ deci ca ea s: <>i asume inferioritatea* Ea este
mult mai profund scindat: >i aflat: ;n conflict cu sine ;ns:>i dec;t
7:r7atul*
Nu este ca@ul s: insist:m aici asupra diferen?elor teoretice care ;l
despart pe Adler de Freud >i asupra posi7ilit:?ilor unei reconcilieri :
nici e,plica?ia prin mo7il/ nici e,plica?ia prin motiv nu s;nt suficiente:
orice mo7il presupune un motiv/ dar motivul nu este nici odat: con
>tienti@at dec;t prin intermediul unui mo7ilN o sinte@: a adlerismului
>i freudismului pare deci reali@a7il:* ;n fapt/ antren;nd mereu no?iuni
ca scopul >i finalitatea/ Adler p:strea@: integral ideea unei cau@alit:?i
psiCiceN el se afl: ;ntruc;tva/ fa?: de Freud/ ;ntr<un raport energetism<me<
canicism: c: este vor7a de >oc sau de for?: de atrac?ie/ fi@icianul
admite ;ntotdeauna determinismul* Acesta este postulatul comun
X S!.MUND FREUD/ Moise >i monoteismul/ ;n "pere/ voi* !/ traducere/
cuv;nt ;nainte >i note de dr* &eonard .avriliu/ Editura Ktiin?ific:/ Bucure>ti*
0110*
tuturor psiCanali>tilor: istoria uman: se e,plic:/ dup: ei/ printr <un joc
de elemente determinate* o?i ;i re@erv: femeii acela>i destin* Drama
ei se reduce la conflictul dintre tendin?ele AviriloideB >i cele Afemi <
nineBN primele se reali@ea@: ;n sistemul clitoridian/ celelalte ;n erotis <
mul vaginal* ;n stadiul infantil/ ea se identific: cu tat:lN apoi ;ncearc:
un sentiment de inferioritate fa?: de 7:r7at >i este pus: ;n al ternativa
fie de a<>i men?ine autonomia/ de a se virili@a < ceea ce/ pe fondul
unui comple, de inferioritate/ provoac: o tensiune ce risc: s: atrag:
nevro@a < fie de a<>i g:si ;n supunerea iu7itoare o fericit: ;mplinire
de sine/ solu?ie care ;i este u>urat : de iu7irea fa?: de tat:l suveranN pe
el ;l caut: ;n amant sau ;n so?/ >i iu7irea se,ual: e ;nso?it: la ea de
dorin?a de a fi dominat:* Ea va fi recompensat: prin maternitatea care
;i restituie un nou fel de autonomie* Aceast: dram: apare ca av;nd
propriul ei dinamismN ea caut: s: se desf:>oare ;nving;nd toate o7sta <
colele care<i stau ;n cale >i fiecare femeie o tr:ie>te ;n cCip pasiv*
#siCanali>tii pot g:si o mul?ime de confirm:ri empirice ale teori <
ilor lor: se >tie cum/ complic;nd ;n cCip destul de su7t il sistemul lui
#tolemeu/ s<a putut sus?ine mult: vreme c: el e,plica foarte e,act
po@i?ia planetelorN suprapun;nd peste Edip un Edip inversat/ desco <
perind ;n orice angoas: o dorin?:/ se va reu>i integrarea ;n freudism a
;nse>i faptelor care<0 infirm:* " form: nu poate fi sesi@at: dec;t
pornind de la un fond/ iar maniera ;n care forma este ;n?eleas: decu <
pea@: ;nd:r:tul ei acest fond ;n tr:s:turi po@itiveN astfel/ dac: ne
;nc:p:?;n:m s: descriem o istorie singular: dintr <o perspectiv: freudi<
an:/ vom reg:si dincolo de ea scCema freudian:N numai atunci c;nd o
doctrin: o7lig: la multiplicarea e,plica?iilor secundare ;ntr <o manier:
nedefinit: >i ar7itrar:/ c;nd o7serva?ia descoper: la fel de multe
anomalii >i ca@uri normale/ e prefera7il s: fie a7andonate vecC ile
cadre* Astfel/ la ora actual:/ orice psiCanalist se str:duie>te s: edul <
core@e conceptele freudieneN el ;ncearc: felurite concilieriN de e,em <
plu/ un psiCanalist contemporan scrie: ADin momentul ;n care e,ist:
comple,/ e,ist: prin defini?ie mai multe c omponente: comple,ul con<
sist: ;n gruparea acestor elemente disparate/ >i nu ;n repre@entarea
unuia dintre ele prin celelalteB 0* Dar ideea unei simple grup:ri de ele <
mente este inaccepta7il:: via?a psiCic: nu este un mo@aicN ea este
pre@ent: ;n ;ntregime ;n fiecare dintre momentele sale >i aceast: uni <
tate tre7uie respectat:* Acest lucru nu este posi7il dec;t reg:sind/ din <
colo de faptele i@olate/ inten?ionalitatea originar: a e,isten?ei* ;n
a7sen?a ;ntoarcerii la aceast: surs:/ omul apare ca un c;mp de 7:t :lie
;ntre pulsiuni >i interdic?ii la fel de lipsite de sens >i de contingente*
&a to?i psiCanali>tii e,ist: un refu@ sistematic al ideii de op?iune >i al
0
BAUD"U!N/ Sufletul copilului >i psiCanali@a*
3I
34
no?iunii corelative de valoareN acesta constituie sl:7iciunea intrinsec:
a sistemului* Rup;nd pulsiunile >i interdic?iile de alegerea e,isten?ial:/
Freud e>uea@: ;n a ne e,plica originea lor: el le consider: drept date*
A ;ncercat s: ;nlocuiasc: no? iunea de valoare prin cea de autoritateN
;ns: este de acord/ ;n Moise >i monoteismul/ c: nu dispune de nici un
mijloc pentru a e,plica aceast: autoritate* !ncestul/ de e,emplu/ este
inter@is pentru c: tat:l 0 <a inter@is: de ce ;ns: aceast: interdic?ie%
Mister* Supraeul interiori@ea@: ordine >i interdic?ii emanate de o
tiranie ar7itrar:N tendin?ele instinctive lucrea@:/ nu se >tie de ceN aces <
te dou: realit:?i s;nt eterogene fiindc: morala a fost postulat: ca
str:in: de se,ualitateN unitatea uman: apare f:r; mi?at:/ nu e,ist: con<
tinuitate ;ntre individ >i societate: Freud este o7ligat s: invente@e
romane 7i@are pentru a le reintegra* 0 Adler a constatat c: doar ;ntr <un
conte,t social putea fi e,plicat comple,ul de castrareN el a a7ordat
pro7lema valori@:rii f: r: a ajunge/ ;ns:/ p;n: la sursa ontologic: a va <
lorilor recunoscute de societate >i nu a ;n?eles faptul c:/ ;n se,uali <
tatea propriu<@is:/ erau angajate valori/ ceea ce a antrenat nerecu <
noa>terea importan?ei acesteia*
Cu siguran?:/ se,ualitatea joac: ;n via?a uman: un rol conside <
ra7il: se poate spune c: ea impregnea@: ;ntreaga via?:N fi@iologia ne <a
ar:tat deja c: via?a testiculelor >i cea a ovarelor se confund: cu aceea
a somei* E,istentul e un corp se,uatN ;n raporturile sale cu ceilal?i
e,isten?i/ >i ei corpuri se,uate/ se,ualitatea este/ a>adar/ ;ntotdeauna
angajat:N dar dac: trup >i se,ualitate s;nt e,presii concrete ale e,is <
ten?ei/ le putem descoperi semnifica?iile pornind >i de la e,isten?:: ;n
lipsa acestei perspective/ psiCanali@a consider: drep t date fapte ne<
e,plicate* De e,emplu/ ni se spune c: feti?ei ;i este ru>ine s: urine@e
gCemuit:/ cu fesele de@golite: dar ce este ru>inea% ot astfel/ ;nainte
de a se ;ntre7a dac: masculul ;ncearc: un sentiment de orgoliu fiindc:
are un penis sau dac: prin penis se e,prim: orgoliul s:u/ tre7uie s:
>tim ce este orgoliul >i cum se pote ;ncarna ;ntr <un o7iect ;ncrederea
vanitoas: a su7iectului* Se,ualitatea nu tre7uie considerat: ca un dat
ireducti7ilN ;n e,istent e/ ;ns:/ o mai originar: Ac:utare a fiin?eiBN
se,ualitatea nu este dec;t unul dintre aceste aspecte* Este ceea ce arat:
Sartre ;n Fiin?a >i NeantulN este ceea ce spune >i BacCelard ;n lucr: rile
sale despre #:m;nt/ Aer >i Ap:: psiCanali>tii consider: c: adev: rul
prim al omului const: ;n raportul cu propriul trup >i cu trupurile
semenilor s:i ;n interiorul societ:?iiN dar omul nutre>te un interes pri <
mordial fa?: de su7stan?a lumii naturale care ;l ;nconjoar:/ pe care
;ncearc: s: o descopere ;n munc:/ ;n joc/ ;n toate e,perien?ele Aima <
gina?iei dinamiceBN omul ?ine s: reg:seasc: ;n cCip concret e,isten?a
0
FR$UD* otem >i ta7u trad* rom* ;n "pere/ ed* cit* 32
p:n intermediul ;ntregii lumi/ sesi@at: ;n toate manierele posi7ile* A
fr:m;nta lutul sau a<0 sco7i s;nt activit:?i tot at;t de originare ca > i
;m7r:?i>area sau coitul: cei care v:d ;n ele doar sim7oluri se,uale se
to>al:N gaura/ v;sco@itatea/ inci@ia/ duritatea/ integritatea s;nt realit:?i
primeN interesul pe care omul ;l are pentru ele nu e dictat de li7ido ci/
mai degra7:/ li7idoul va fi colo rat ;n cCipul ;n care acestea i s <au
descoperit !ntegritatea nu fascinea@: pentru c: sim7oli@ea@: virgini <
tatea feminin:: marea iu7ire pentru integritate e cea care face din vir <
ginitate ceva pre?ios* Munca/ r:@7oiul/ jocul/ arta definesc moduri de
a fi ;n lume care nu se las: reduse la alte moduriN ele descoper:
calit:?i ce interferea@: cu acelea revelate de se,ualitateN individul se
alege pe sine prin ele >i prin aceste e,perien?e erotice/ simultan* Dar
numai un punct de vedere ontologic permite restituir ea unit:?ii aces<
tei alegeri*
ocmai aceast: no?iune de alegere este respins: cu cea mai mare
violen?: de psiCanalist ;n numele determinismului >i al Aincon>tientu <
lui colectivBN acest incon>tient i <ar furni@a omului imagini gata f:cute
>i un sim7olism universalN el ar e,plica analogiile din vise/ din actele
ratate/ deliruri/ alegorii >i destine umaneN a vor7i despre li7ertate ar
presupune refu@ul posi7ilit:?ii de a e,plica aceste concordan?e tul <
7ur:toare/ ;ns: ideea de li7ertate nu este incompati7il: cu e ,isten?a
anumitor constante* Dac: metoda psiCanalitic: este adesea fecund:/ ;n
pofida erorilor teoriei/ aceasta se ;nt;mpl: fiindc: ;n orice istorie sin <
gular: e,ist: date a c:ror generalitate nimeni nu o poate nega:
situa?iile >i conduitele se repet:N toc mai ;n interiorul generalit:?ii >i
repeti?iei apare momentul deci@iei* AAnatomia este destinulB/ spunea
FreudN formula lui Merleau <#ontO repre@int: ecoul acestei afirma?ii:
ACorpul ;nseamn: generalitateaB* E,isten?a este unic: dincolo de se <
pararea e,isten?ilor: ea se manifest: ;n organisme analoageN vor e,is <
ta/ a>adar/ constante ;n leg:tura ontologicului >i a se,ualului* ;ntr <o
epoc: anume/ teCnicile/ structura economic: >i social: a unei colec <
tivit:?i revelea@: tuturor mem7rilor ei o lume identic:: va e ,ista/ de
asemeni/ o rela?ie constant: a se,ualit:?ii cu formele socialeN indivi@i
analogi/ plasa?i ;n condi?ii analoage/ vor sesi@a ;n ceea ce este dat
semnifica?ii analoageN aceast: analogie nu constituie fundamentul
unei universalit:?i riguroase/ dar ea permite reg:sirea tipurilor gene <
rale ;n istoriile individuale* Sim7olul nu ne apare ca o alegorie ela <
7orat: de un incon>tient misterios: el este captarea unei semnifica?ii
dincolo de un analogon al o7iectului semnificantN din identitatea
situa?iei e,isten?iale dincolo de to?i e,isten?ii >i din identitatea facti <
cit:?ii pe care ei tre7uie s: o ;nfrunte re@ult: c: semnifica?iile se
de@v:luie ;n acela>i cCip unui mare num:r de indivi@iN sim7olismul
nici nu a c:@ut din cer >i nici nu s <a ivit din a7isuri su7 terane: el a
fost ela7orat ;ntocmai ca >i lim7ajul de c:tre realitatea uman: care
este Mitsein >i ;n acela>i timp separareN aceasta e,plic: faptul c:
3L
inven?ia individual: ;>i poate >i ea avea locul ;n acest c;mp: practic/
metoda psiCanalitic: e o7ligat: s: admit: acest lucru/ fie c: doctrina
o autori@ea@:/ fie c: nu* Aceast: perspectiv: ne permite s: ;n?elegem/
de e,emplu/ valoarea cu care este ;nvestit ;n general penisul* Este
imposi7il ca aceasta s: fie e,plicat: f:r: a porni de la un fapt e,is<
ten?ial: tendin?a de a se aliena a su7iectuluiN su7iectul ajunge din
cau@a angoasei propriei li7ert:?i s: se caute pe sine ;n lucruriN este o
modalitate de a fugi de sineN este o tendin?: at;t de profund:/ ;nc;t
imediat dup: momentul ;n?:rc:rii/ ;n care se petrece desp:r?irea de
;ntreg/ copilul ;ncearc: s: capte@e ;n oglin@i/ ;n privirea p:rin?ilor sai/
propria<i e,isten?: alienat:* #rimitivii se alienea@: ;n manaX/ ;n totem*
!n>ii civili@a?i/ ;n sufletul lor individual/ ;n e ul lor/ ;n numele lor/ ;n
posesiunile sau ;n opera lor: aceasta este prima ispit: a inautenticit:?ii*
#enisul este predestinat ;ntr <un fel s: joace pentru 7:ie?el acest rol de
Adu7luB: o7iect str:in >i ;n acela>i timp el <;nsu>iN o juc:rie/ o p:pu>:/
>i totu>i propria carneN p:rin?ii >i doicile ;l tratea@: ca pe o mic: per <
soan:* Este lesne de ;ncCipuit c: el devine pentru copil Aun alter ego
de o7icei mai viclean/ mai inteligent >i mai a7il dec;t individulB <N faptul
c: func?ia urinar: >i/ mai t;r@iu/ erec? ia s;nt undeva la jum:tatea
drumului ;ntre procesele voluntare >i procesele spontane/ faptul c: e
o surs: capricioas:/ cvasistr:in: a unei pl:ceri resim?ite su7iectiv/ fac
ca penisul s: fie postulat de su7iect ca sine ;nsu>i >i altul dec;t sine
;nsu>iN transcenden?a specific: se ;ncarnea@: ;n el ;n cCip percepti7il
>i este surs: de m;ndrieN pentru c: falusul e separat/ 7:r7atul poate
integra individualit:?ii lui via?a care ;l de7ordea@:* Re@ult: astfel c:
lungimea penisului/ for?a jetului urinar/ a erec?iei / a ejacul:rii devin
pentru el m:sur: a propriei valori* 4 Astfel/ ;n cCip constant/ falusul
este ;ncarnarea transcenden?ei/ cum la fel de constant este faptul c:
micu?ul se simte dep:>it de aceast: transcenden?:/ frustrat de propria
transcenden?: de c:tre tat:/ ceea ce corespunde ideii freudiene de
Acomple, de castrareB* &ipsit: de acest alter ego/ feti?a nu se alienea @:
;ntr<un lucru percepti7il/ nu se recuperea@:: prin aceasta/ ea ajunge s:
fac: din sine un o7iect/ s: se postule@e ca fiind Cel:laltN ;ntr e7area dac:
se compar: sau nu cu 7:ie?ii este secundar:N important este c:/ atunci
c;nd o ignor:/ cCiar/ a7sen?a penisului o ;mpiedic: s: <>i fie
'om reveni pe larg asupra acestui su7iect ;n voi* al !l <lea/ cap* 0*
X Mana < putere supranatural: impersonal : >i principiu de ac?iune ;n religiile
anumitor tri7uri din Melane@ia Dn* tr*E*
IA&!CE BA&!N* 'ia?a intim: a copilului/ pag* 0V0*
4Mi s<a citat ca@ul unor copii de la ?ar: care se amu@au s: organi@e@e con
cursuri de e,cremente: cel cu fecalele cele m ai voluminoase >i mai solide se
7ucura de un prestigiu pe care nici o alt: reu>it:* ;n jocuri sau cCiar ;n lupt:/
nu
;l putea egala* Batonul fecal juca ;n acest ca@ acela>i rol cu cel al penisului: era
deopotriv: vor7a de alienare*
0
gfe>i pre@enta ca se,N fapt cu nenum:rate consecin?e* Dar aceste con <
stante semnalate de noi nu definesc neap:rat un destin: dac: falusul
ajunge s: ai7: o asemenea valoare este pentru c: el sim7oli@ea@: o
suveranitate care se reali@ea@: ;n alte domenii* Dac: femeia ar fi
reu>it s: se afirme ca su7iect/ ea ar fi inventat cu siguran?: ecCiva<
lente ale falusului: p:pu>a ;n care se ;ncarnea@: promisiunea unui
copil poate deveni un 7un mai de pre? dec;t penisul* 0 E,ist: societ:?i
cu filia?ie uterin:/ unde femeile s;nt de?in:toarele m:>tilor ;n care se
alienea@: colectivitateaN ;n asemenea societ:?i/ penisul pierde mult din
gloria sa* Numai ;n ansam7lul acestei situa?ii/ privilegiul anatomic ar
;ntemeia un verita7il privilegiu uman* #siCanali@a nu <>i poate g:si
adev:rul dec;t ;n conte,t istoric*
A>a cum nu e de<ajuns s: spunem c: femeia este o femel:/ nu o
putem defini nici e,clusiv prin con>tienti@area feminit:?ii sale: aceas <
t: con>tiin?: de sine apare ;n s;nul societ:?ii din care face parte*
!nteriori@;nd incon>tientul >i ;nt reaga via?: psiCic:/ lim7ajul ;nsu>i al
psiCanali@ei sugerea@: c: drama individului este una interioar::
cuvintele comple,/ tendin?e etc* o v:desc ;ndeajuns* " via?:/ ;ns:/ este
o rela?ie cu lumeaN individul nu se define>te dec;t prin alegeri succe <
sive ;n ori@ontul lumiiN spre acest ori@ont tre7uie s: ne ;ntoarcem spre
a da r:spuns ;ntre7:rilor care ne preocup:* ;n particular/ psiCanali@a
nu reu>e>te s: e,plice de ce femeia este Cel:lalt* C:ci Freud ;nsu>i
admite c: prestigiul penisului se e,plic: prin suv eranitatea tat:lui/
suprema?ie masculin: a c:rei origine m:rturise>te c: o ignor:*
Astfel/ f:r: a respinge ;n 7loc meritele psiCanali@ei/ intui?iile ei
fecunde/ ;i vom respinge metoda* ;n primul r;nd nu ne vom limita la
a considera se,ualitatea ca pe un dat: ;ngustimea acestei atitudini e
dovedit: de scCematismul descrierilor li7idoului femininN am afirmat
deja c: psiCanali>tii nu l<au studiat niciodat: frontal/ ci doar pornind
de la li7idoul masculinN ei par s: ignore fa ptul c: atrac?ia e,ercitat:
de 7:r7at asupra femeii este fundamental am7ivalen?:* Freudienii >i
adlerienii v:d ;n angoasa pe care femeia o manifest: ;n fa?a se,ului
masculin inversiunea unei dorin?e frustrate* SteHel a ;n?eles mai 7ine
c: aici e vor7a de o reac?ie originar:N dar o descrie ;n cCip superfi <
cial: femeia s<ar teme de deflorare/ de penetrare/ de sarcin:/ de durere
>i aceast: spaim: i<ar inCi7a dorin?aN e,plica?ia e mult prea ra?ional:*
!n loc s: admitem c: dorin?a se degCi@ea@: ;n angoas: sau se con<
frunt: cu spaima/ ar tre7ui s: vedem un dat originar ;n acest soi de
apel urgent >i tem:tor/ ;n acela>i timp/ care este dorin?a feminin:/ ca <
racteri@at: de sinte@a indisolu7il: a atrac?iei >i repulsiei* Este remar <
ca7il faptul c: numeroase animale fem ele fug de coit cCiar ;n momen <
'om reveni asupra acestei ulei ;n partea a doua: aici le semnal:m doar din
ra?iuni metodologice*
33
3T
tul ;n care ;l solicit:: comportamentul acesta este ta,at drept cocCe <
t:rie/ ipocri@ie/ de> i este a7surd s: e,plic:m un comportament primi <
tiv ;n termenii unor conduite mai comple,e: dimpotriv:/ ele se afl:
mai degra7: la r:d:cina atitudinilor feminine numite ;ndeo7>te
cocCet:rie/ ipocri@ie* !deea unui Ali7ido pasivB este parado,al: ;ntru <
c;t li7idoul a fost definit/ pornind de la mascul/ ca pulsiune/ energieN
e ca >i c;nd ai spune c: o anumit: lumin: este ;n acela>i timp gal7en:
>i al7astr: deoarece nu ai intui?ia verdelui* Am identifica mai corect
realitatea dac: ;n loc s: definim li7idoul ;n t ermenii unei vagi energii/
am compara semnifica?ia se,ualit:?ii cu cea a altor atitudini umane: a
apuca/ a ?ine/ a m;nca/ a face/ a suporta etcN c:ci se,ualitatea este
unul dintre modurile particulare de a capta un o7iectN ar tre7ui studi <
ate/ de asemenea/ calit:?ile o7iectului erotic/ manifestate nu doar ;n
actul se,ual/ ci >i ;n percep?ie ;n general* Acest e,amen iese ;ns: din
cadrele psiCanali@ei/ pentru care erotismul este ireducti7il*
#e de alt: parte/ vom pune ;n cu totul alt mod pro7lema destinu lui
feminin: vom situa femeia ;ntr <o lume de valori >i vom conferi
conduitelor ei dimensiunea li7ert:?ii* Credem c: ea are de ales ;ntre
afirmarea transcenden?ei >i alienarea ;n o7iectN ea nu este juc:ria
pulsiunilor contradictoriiN ea inventea@: solu?ii ierar Ci@ate etic* ;nlo
cuind valoarea cu autoritatea >i alegerea cu pulsiunea/ psiCanali@a
propune un ersa? al moralei: este ideea nonnalif:?ii* Aceast: idee este/
fire>te/ foarte util: ;n terapieN dar ea a c:p:tat ;n psiCanali@: o e,ten
sie nelini>titoare* ScCema descriptiv: se propune ca alegereN >i/ desi <
gur/ o psiCologie mecanicist: n <ar putea accepta no?iunea de inven?ie
moral:N ea poate/ cel mult/ s: dea seama de mai pu?in >i niciodat: de
mai mult : la rigoare/ ea admite e>ecuri/ niciodat: crea?ii* Dac: un
su7iect nu reproduce ;n totalitate evolu?ia considerat: ca fiind nor
mala/ se va spune c: evolu?ia s <a oprit undeva pe drum/ se va inter <
preta aceast: oprire ca lips:/ ca negare >i niciodat: ca deci@ie po@i
tiv: E ceea ce face/ printre altele/ caracterul at;t de >ocant al psi
Canali@ei marilor personalit:?i: ni se spune c: transferul cutare sau
su7limarea cutare nu le <au reu>itN nu se presupune c: poate l <au refu<
@at >i c: poate aveau motive foarte 7ine ;ntemeiate pentru astaN nu se
ia ;n considera?ie fap tul c: anumite finalit:?i deli7erat proiectate le <ar
fi putut motiva conduiteleN individul este e,plicat ;ntotdeauna prin
leg:tura cu trecutul >i nu ;n func?ie de un viitor c:tre care se orien
tea@:* A>a ;nc;t nu ni se ofer: niciodat: dec;t o imagine inaut entic:/
iar ;n inautenticitate nu este niciodat: g:sit un alt criteriu dec;t acela
al normalit:?ii* Descrierea destinului feminin este cu totul frapant: din
acest punct de vedere* ;n sensul ;n care o ;n?eleg psiCanali>tii/ Aiden <
tificarea cu mama sau cu ta t:lB ;nseamn: a se aliena ;ntr<un model/
;nseamn: a prefera mi>c:rii spontane a propriei e,isten?e o imagine
str:in:/ ;nseamn: a se juca de <a fiin?a* Femeia ne este ar:tat: ca
3U
suport;nd solicitarea a dou: moduri de alienareN este a7solut evident
c: jocul de<a fi 7:r7at va fi pentru ea o surs: de e>ecN dar jocul de <a
a fi femeie este >i el o am:gire: a fi femeie ar ;nsemna a fi o7iectul/
Cel:laltN iar Cel:lalt r:m;ne su7iect ;n interiorul propriului a7andon*
Adev:rata pro7lem: a femeii este ca/ refu@; nd aceste de@er?iuni/ s: se
;mplineasc: ca transcenden?:: este vor7a ;n acest moment s: e,ami <
n:m posi7ilit:?ile descCise de ceea ce se nume>te atitudine viril: >i
atitudine feminin:N c;nd un copil urmea@: drumul indicat de unul sau
altul dintre p:rin?i/ a ceasta se poate datora faptului c: el le reia deli <
7erat proiectele: conduita sa poate fi re@ultatul unei alegeri motivate
prin finalit:?i* CCiar la Adler voin?a de putere nu este dec;t un fel de
energie a7surd:N el nume>te Aprotest virilB orice proiect ;n care se
;ncarnea@: transcenden?aN dup: el/ o feti?: nu se ca?:r: ;n copaci dec;t
pentru a<i egala pe 7:ie?i: nu <>i imaginea@: c: i<ar pl:cea s: se ca?ere
;n copaciN pentru mam:/ copilul este cu totul altceva dec;t un AecCiva <
lent al penisuluiB: pictura/ s crisul/ politica nu s;nt doar Asu7lim:ri
po@itiveB: e,ist: ;n ele scopuri ?intite pentru ele ;nsele* A nega acest
fapt ;nseamn: a falsifica ;ntreaga istorie uman:* 'om putea remarca
un anumit paralelism ;ntre descrierile noastre >i aceea a psiCana <
li>tilor* C:ci din punctul de vedere al 7:r7a?ilor < adoptat de psiCa<
nali>tii 7:r7a?i >i femei < s;nt considerate ca fiind feminine conduitele
de alienare >i ca fiind virile cele ;n care un su7iect ;>i postulea@:
transcenden?a* Un istoric al femeii/ Donaldson/ o7 serva c: defini?iile
A7:r7atul este o fiin?: uman: <mascul/ femeia este o fiin?: uman: <fe<
mel:B au suportat mutil:ri asimetriceN mai cu seam: pentru psiCa
nali>ti/ 7:r7atul este definit ca fiin?: uman:/ iar femeia ca femel:: de
c;te ori ea se comport: ca fi in?: uman: se spune c: imit: 7:r7atul*
#siCanalistul ne descrie copilul/ feti?a cCemat: s: se identifice cu tat:l
>i cu mama/ ca scindat: ;ntre tendin?ele AviriloideB >i AfeminineBN ;n
vreme ce noi o concepem ca e@it;nd ;ntre rolul de o7iect/ de Celalalt/
care i se propune/ >i revendicarea propriei li7ert:?iN a>a se face c: vom
c:dea de acord asupra unui anume num:r de fapte: ;n special atunci
c;nd e,amin:m c:ile de evadare inautentic: oferite femeilor* Dar
nicidecum nu le vom acorda o semnifica?ie identic: cu cea freudian:
sau adlerian:* #entru noi/ femeia se define>te ca o fiin?: uman: aflat:
;n c:utarea valorilor/ ;n interiorul unei lumi de valori/ lume a c:rei
structur: economic: >i social: este indispensa7il s: o cunoa>temN vom
studia femeia dintr <o perspectiv: e,isten?ial: parcurg;nd ;n totalitate
situa?ia ei*
Capitolul !!!
#UNCU& DE 'EDERE A&
MAER!A&!SMU&U! !S"R!C
eoria materialismului istoric a adus la lumin: adev:ruri e,trem
de importante* Umanitatea nu este o s pecie animal:: este o realitate
istoric:* Societatea uman: este o anti<pCOsis: ea nu suport: pasiv
pre@en?a naturii/ ci o preia pe cont propriu* Aceast: preluare nu este
o opera?ie interioar: >i su7iectiv:: ea are loc/ ;n cCip o7iectiv/ ;n
pra,is* Astfel/ femeia nu poate fi considerat: doar ca un organism
se,uat: dintre datele 7iologice/ au importan?: numai acelea care
primesc/ ;n ac?iune/ o valoare concret:N con>tiin?a de sine a femeii nu
este definit: doar prin se,ualitate: ea reflect: o situa?ie care dep inde
de structura economic: a societ:?ii/ structur: care traduce gradul de
evolu?ie teCnic: atins de umanitate* Am constatat c:/ din punct de
vedere 7iologic/ cele dou: tr:s:turi esen?iale care caracteri@ea@:
femeia s;nt urm:toarele: pri@a asupra lumii est e mai mic: dec;t cea a
7:r7atuluiN este/ ;n cCip mai strict/ aservit: speciei* ;ns: aceste fapte
cap:t: valori cu totul diferite ;n func?ie de conte,tul economic >i
social* ;n istoria uman:/ pri@a asupra lumii nu se define>te niciodat:
prin trup/ ;n nuditatea sa: prin degetul mare menit s: prind:/ m;na se
dep:>e>te/ deja/ ca form:/ anticip;nd instrumentul ce ;i va multiplica
puterea: ;nc: de la cele mai vecCi semne ale preistoriei/ omul ne apare
;ntotdeauna ca fiind ;narmat* ;n epoca ;n care el m;nuia gCioa ge grele
sau ?inea la distan?: fiarele s:l7atice/ sl:7iciunea fi@ic: a femeii con <
stituia o inferioritate flagrant:: e destul ca un instrument s: reclame
o for?: cu pu?in superioar: celei de care dispune femeia pentru ca ea
s: apar: ca a7solut neputincioas :* Dar se poate face ca/ dimpotriv:/
teCnica s: anule@e diferen?a muscular: care separ: 7:r7atul de
femeie: o 7un: ;n@estrare nu creea@: superioritate dec;t din perspec <
tiva unei nevoiN a avea mai mult nu e mai 7ine dec;t a avea ;ndeajuns*
Astfel/ manevrarea unui mare num:r de aparate moderne nu pretinde
dec;t utili@area unei p:r?i din resursele virile: dac: minimumul nece sar
nu este superior capacit:?ilor femeii/ ea devine/ ;n munc:/ egala
7:r7atului* ;n fapt/ imense desf:>ur:ri de energie pot fi comandat e
ast:@i printr<o simpl: ap:sare de 7uton* C;t despre servitutile mater <
nit:?ii/ ele do7;ndesc/ ;n func?ie de moravuri/ o importan?: varia7il:
de la ca@ la ca@: acestea s;nt ;mpov:r:toare dac: femeii i se impun
multe na>teri >i dac: ea tre7uie s: <>i Cr:neasc: >i s:<>i creasc: f:r:
sprijin copiiiN dac: ea procreea@: li7er/ dac: societatea ;i vine ;n aju <
UV
tor ;n timpul sarcinii >i se ocup: de copil/ o7liga?iile materne s;nt
u>oare >i pot fi lesne compensate ;n domeniul muncii*
;n func?ie de aceast: perspe ctiv: retrasea@: Engels/ ;n "riginea
familiei/ istoria femeii: aceast: istorie ar depinde ;n cCip esen?ial de
aceea a teCnicilor* ;n epoca de piatr:/ c;nd p:m;ntul era de?inut ;n
comun de to?i mem7rii clanului/ modul rudimentar de des?elenire >i
s:pare a p:m;ntului limitau posi7ilit:?ile de a face agricultur:: puteri le
femeii nu penniteau mai mult dec;t munca cerut: de e,ploatarea
gr:dinilor* ;n cadrul acestei divi@iuni primitive a muncii/ cele dou:
se,e constituie deja/ ;ntr <un anume sens/ dou: claseN ;nt re aceste clase
e,ist: egalitateN ;n vreme ce 7:r7atul v;nea@: >i pescuie>te/ femeia
r:m;ne ling: c:minN dar sarcinile domestice ;m7rac: aspectul unei
munci productive: fa7ricarea vaselor de lut/ ?esut/ gr:din:ritN prin
acestea ea joac: un rol important ;n via?a economic:* Dup: desco <
perirea aramei/ cositorului/ 7ron@ului/ fierului/ dup: apari?ia plugului/
agricultura se e,tinde: e necesar: o munc: intensiv: pentru a defri>a
p:durile/ pentru a face c;mpurile s: rodeasc:* Atunci omul recurge la
munca altor oameni/ pe care ;i face sclavi: apare proprietatea privat::
st:p;n al sclavilor >i al p:m;ntului/ 7:r7atul devine >i proprietar al
femeii* Aceasta va fi Amarea ;nfr;ngere istoric: a se,ului femininFB* Ea
se e,plic: prin r:sturnarea survenit: ;n divi@iunea m uncii ca urmare
a invent:rii unor noi instrumente* AAceea>i cau@: care ;nainte asigu <
ra domina?ia femeii ;n cas:/ >i anume limitarea activit:?ii ei la tre <
7urile casnice asigura acum domina?ia 7:r7atului ;n cas:: activitatea
casnic: a femeii ;>i pierdea ac um importan?a ;n compara?ie cu munca
productiv: a 7:r7atuluiN munca lui era totul/ a femeii doar un adaos
ne;nsemnatBX* ;n acest moment dreptul patern se su7stituie celui
matern: transmiterea se fac% din tat: ;n fiu >i nu de la femeie c:tre
clan* Este apari?ia familiei patriarCale fondate pe proprietatea privat:
;ntr<o astfel de familie/ femeia este oprimat:* B:r7atul suveran ;>i
permite/ printre altele/ capricii se,uale: face amor cu sclave sau cu
Cetaire/ e poligam* De ;ndat: ce moravurile fac posi7il: re ciprocitatea/
femeia se r:@7un: prin infidelitate: adulterul devine complementul
natural al c:s:toriei E singura ap:rare a femeii fa?: de sclavia domes <
tic: ;n care este ?inut:: opresiunea social: suportat: este consecin?a
opresiunii economice* Egalitatea nu se poate resta7ili dec;t atunci
c;nd cele dou: se,e vor avea drepturi juridice egaleN dar aceast: eli <
7erare pretinde re;ntoarcerea se,ului feminin ;n activitatea pu7lic:*
AEli7erarea femeii va fi posi7il: a7ia atunci c;nd va putea participa la
produc?ie pe scar: larg: iar munca casnic: o va ocupa doar ;ntr <o
"riginea familiei/ a propriet:?ii private >i a statului* Editura #olitic:*
Bucure>ti* 01U3*F
U0
m:sur: ne;nsemnat:* Acest lucru a devenit cu putin?: numai ;n
condi?iile marii industrii moderne/ care nu numai c: admite/ dar face
necesar: munca femeii pe scar: larg:***B 0
Astfel/ soarta femeii >i cea a socialismului s;nt intim legate/ dup:
cum se poate vedea >i ;n vasta lucrare consacrat: de Be7el femeii
AFemeia >i proletarul < spune el < s;nt am;ndoi ni>te oprima?i*B
Aceea>i de@voltare a economiei/ datorat: r:sturn:rii aduse de ma <
>inism/ este menit: s: <i eli7ere@e >i pe unul/ >i pe cel:lalt #ro7lema
femeii se reduce la pro7lema capacit:?ii ei de munc:* #uternic: ;n
epoca ;n care teCnicile erau adaptate posi7ilit:?ilor ei/ detronat: de
cum a devenit incapa7il: s: le e,ploate@e/ ea ;>i reg:se>te/ ;n lumea
modern:/ egalitatea cu 7:r7atul* Doar re@isten?ele vecCiului pater <
nalism capitalist ;mpiedic:/ ;n majoritatea ?:rilor / ;mplinirea concret:
a acestei egalit:?i: ea se va ;mplini ;n @iua c;nd aceste re@isten?e vor
fi ;nvinse* S<a >i ;mplinit/ deja/ ;n URSS/ afirm: propaganda sovie <
tici !ar c;nd societatea socialist: se va reali@a ;n ;ntreaga lume/ nu
vor mai e,ista 7:r7a?i >i femei/ ci doar muncitori egali ;ntre ei*
Cu toate c: sinte@a scCi?at: de Engels repre@int: un progres fa?:
de cele pe care le<am e,aminat anterior/ ea ne de@am:ge>te: cele mai
importante pro7leme s;nt escamotate* #ivotul ;ntregii istorii ;l repre
@int: trecerea de la regimul comunitar la proprietatea privat:: nu ni se
indic: ;n nici un fel cum s <a petrecut aceastaN Engels m:rturise>te
cCiar c: Anu >tim nimic ;n aceast: privin?: p;n: la ora actual:BN nu
numai c: ignor: detaliul istoric/ dar nici nu sugerea@: vreo inter <
pretare a acestuia* De asemenea/ nu e limpede faptul c: proprietatea
privat: ar fi antrenat ;n cCip fatal aservirea femeii* Materialismul
istoric consider: drept date fapte pe care ar tre7ui s: le e,plice : el
postulea@:/ f:r: a o discuta/ leg:tura de interes care leag: omul de
proprietateN dar unde ;>i are sursa acest interes/ surs: a institu?iilor
sociale el ;nsu>i% Astfel/ e,punerea lui Engels r:m;ne superficial:/ iar
adev:rurile descoperite de el apar d rept contingente* Este imposi7il ca
ele s: fie cercetate ;n profun@ime f:r: a dep:>i limitele materialismu <
lui istoric* Acesta nu ar putea formula solu?ii ale pro7lemelor pe care
le<am indicat fiindc: ele interesea@: omul ;n ansam7lu/ >i nu aceast:
a7strac?iune care este Como ceconomicus*
E clar/ de e,emplu/ c: ideea ;ns:>i de posesiune nu poate do7;n
di sens dec;t pornind de la condi?ia originar: a e,istentului* #entru ca
ea s: apar:/ tre7uie ca mai ;nt;i s: e,iste ;n su7iect o tendin?: de a se
postula ;n singularitatea sa radical:/ o afirmare a e,isten?ei sale ca
autonom: >i separat:* Se ;n?elege c: aceast: preten?ie a r:mas su7iec <
tiv:/ interioar:/ f:r: adev:r/ at;ta vreme c;t individul nu dispunea de
0
mijloacele practice de a >i <o satisface ;n cCip o7iectiv: ;n a7sen?a
uneltelor adecvate/ el nu ;ncerca/ ini?ial/ sentimentul puterii asupra
lumii/ se sim?ea pierdut ;n natur: >i ;n colectivitate/ pasiv/ amenin?at <
juc:rie a unor for?e o7scureN nu ;ndr:@nea s: se g;ndeasc: pe sine
dec;t identific;ndu<se cu ;ntreg clanul: totemul/ mana/ p:m;ntul erau
realit:?i colective* "r/ descoperirea 7ron@ului i <a permis omului
descoperirea sinelui creator/ ivit ;n ;ncerc:rile unei munci anevoioase
>i productiveN domin;nd natura/ el nu se va mai teme d e eaN o dat:
re@isten?a ei ;nvins:/ el are curajul de a se percepe ca activitate
autonom:/ de a se ;mplini ca singularitate* 0 Dar aceast: ;mplinire nu
s<ar fi reali@at niciodat: dac: omul nu ar fi nutrit voin?a ei originar:N
lec?ia muncii nu s<a scris ;ntr<un su7iect pasiv: su7iectul s <a f:urit el
;nsu>i >i s<a cucerit pe sine f:urindu <>i uneltele >i cucerind p:m;ntul*
#e de alt: parte/ afirmarea su7iectului nu este suficient: pentru a
e,plica proprietatea: ;n provocare/ conflict/ lupt:/ orice con>tiin?:
poate ;ncerca s: se ;nal?e la suveranitate* #entru ca provocarea s: ia
forma potlactC<ulm/ adic: a unei rivalit:?i economice/ pentru ca/
pornind de aici/ >eful >i apoi mem7rii clanului s: revendice 7unuri
private/ tre7uie ca ;n om s: e,iste o alt: tendin?: o riginar:: am spus
deja/ ;ntr<un capitol precedent/ c: e,istentul nu reu>e>te s: se
perceap: dec;t alien;ndu <seN el se caut: pe sine ;n lume/ ;ntr <o form:
str:in:/ pe care >i<o ;nsu>e>te* ;n totem/ ;n mana/ ;n teritoriul ocupat/
e,isten?a sa alienat: e cea pe care o ;nt;lne>te clanulN c;nd individul
se separ: de comunitate/ el reclam: o ;ncarnare singular:: mana se
individuali@ea@: ;n >ef/ apoi ;n fiecare individN >i/ ;n acela>i timp/
fiecare ;ncearc: s: pun: st:p;nire pe o 7ucat: de sol/ pe instrumente
de lucru/ pe recolte* ;n aceste 7og:?ii care s;nt ale sale/ omul se
reg:se>te pe sine ;nsu>i pentru c: el s <a pierdut ;n ele: e de ;n?eles/
atunci/ c: el le poate acoiua o importan?: fundamental:/ aceea>i cu a
propriei lui vie?i* Astfel/ interesul omului pentru proprietatea sa
devine o rela?ie inteligi7il:* Este evident/ ;ns:/ c: nu o putem descrie
apel;nd numai la unealt:: tre7uie s: cuprindem ;ntreaga atitudine a
omului ;narmat cu unealta/ atitudine care implic: o infrastructur:
ontologic:*
De asemenea/ este imposi7il s: deducem din proprietatea privat:
opresiunea femeii* Ki aici insuficien?a punctului de vedere al lui
Engels este manifest:* El a ;n?eles corect faptul c: sl:7iciunea mus <
;n #:m;ntul >i reveriile voin?ei/ .aston BacCelard face/ printre altele/ un
studiu sugestiv al muncii fierarului* El arat: cum/ prin ciocan >i nicoval:/ omul
se afirm: >i se separ:* AMomentul tr:it de fierar este unul perfect i@olat >i ampli <
ficat* El ;i mene>te lucr:torului st:p;nirea tim pului/ prin violen?a unei clipeB/
Dpag* 02IEN >i/ mai departe: AFiin?a f:uritoare accept: provocarea pe care i <o
lansea@: universulB*
!7idem*
UI
U4
cular: a femeii nu a devenit/ concret/ inferioritate dec;t ;n rela?ia ei cu
unealta de 7ron@ >i de fier: ;ns: nu a sesi@at faptul c: limitele capa<
cit:?ii de munc: nu constituiau ;n sine un de@avantaj concret dec;t
dintr<o anumit: perspectiv:* ocmai fiindc: omul este transcenden?:
>i am7i?ie/ el proiectea@:/ dincolo de orice nou instrument/ noi
e,igen?e: c;nd a inventat uneltele de 7ron@ nu sa mai mul?umit s:
e,ploate@e gr:dinaN a ?inut s: defri>e@e >i s: cultive c;mpii ;ntinse: nu
din 7ron@ pur >i simplu s <a iscat aceast: voin?:* !ncapacitatea femeii
a antrenat pr:7u>irea ei pentru c: 7:r7atul a c aptat<o printr<un proiect
de ;m7og:?ire >i e,pansiune* Nici acest proiect nu este suficient pen tru
a e,plica faptul c: ea a fost oprimat:: divi@iunea muncii pe se,e ar fi
putut presupune o asociere prieteneasc:* Dac: raportul originar al
omului cu semenii s:i ar fi e,clusiv unul de prietenie/ n <am putea
e,plica nici un tip de aservire: acest fenomen este o consecin?: a
imperialismului con>tiin?ei umane care ;ncearc: s: <>i ;nso?easc:
o7iectiv propria suveranitate* Dac: n <ar fi e,istat ;n ea categoria ori <
ginar: a Celuilalt >i o preten?ie originar: de dominare a Celuilalt/
descoperirea uneltei de 7ron@ nu ar fi putut antrena opresiunea femeii*
Engels nu e,plic: nici caracterul singular al acestei opresiuni* El a
;ncercat s: reduc: opo@i?ia se,elor la un confl ict de clas:: a f:cut <o/
de altfel/ f:r: prea mare convingere: aceast: te@: nu poate fi sus?inut:*
Este adev:rat c: divi@iunea muncii pe se,e >i opresiunea re@ultat: de
aici evoc:/ ;n anumite puncte/ divi@iunea claselor: dar ele nu pot fi
confundateN nu e,ist:/ ;n sci@iunea claselor/ nici o 7a@: 7iologic:N
muncind/ sclavul ajunge la con>tiin?a de sine orientat: ;mpotriva
st:p;nuluiN proletariatul >i a tr:it ;ntotdeauna propria condi?ie ;n
revolt:/ revenind astfel la esen?ial/ constituindu <se ;ntr<o amenin?are
pentru e,ploatatorii s:i/ iar ceea ce vi@ea@: proletariatul este dis
pari?ia propriei clase* Am ar:tat ;n introducere c;t de diferit: este
situa?ia femeii/ ;n special din cau@a vie?ii/ a intereselor comune care
o fac solidar: cu 7:r7atul >i datorit: com plicit:?ii pe care el o ;n <
t;lne>te ;n ea: nici o dorin?: de revolt: nu o ;ncearc:/ femeia nu s a r
putea suprima ca se,: ea cere numai ca anumite consecin?e ale spe
cific:rii se,uale s: fie a7olite* Fapt ;nc: >i mai grav: orice a7ordare
de 7un:<credin?: nu va putea considera femeia doar ca muncitoareN ca
>i capacitatea de a produce/ func?ia ei de reproducere este important:/
at;t ;n economia social:/ c;t >i ;n via?a individual:N e,ist: epoci ;n
care este mai util: na>terea copiilor dec;t manevrarea plugu lui* Engels
a escamotat pro7lemaN el se mul?ume>te s: declaire c: familia va fi
a7olit: de comunitatea socialist:: se >tie c;t de des >i c;t de radical a
tre7uit s:<>i modifice URSS politica familial: ;m func?ie de ecCili <
7rarea diferit: a nevoilor imediat e legate de produc?ie >i de repopulare:
de altfel/ suprimarea familiei nu implic: ;n mod necesar eli7erarea
femeii: e,emplul Spartei >i al regimului na@ist dovedesc c:/ >i legat:
U2
dttfect de Stat/ femeia nu va fi ;ntr<o mai mic: m:sur: oprimat: de
7:r7a?i* " verita7il: etic: socialist:/ >i anume una care dore>te justi?ia
iar: a suprima li7ertatea/ care le impune o7liga?ii indivi@ilor f:r: a
a7oli individualitatea/ se va afla ;ntr <o mare ;ncurc:tur: din cau@a
pro7lemelor ridicate de condi?ia femeii* Este imposi7il: asimilarea
gesta?iei cu munca sau cu un serviciu precum cel militar* Se s:v;r>e>te
o mult mai profund: efrac?ie ;n via?a unei femei o7lig;nd <o s: ai7:
copii dec;t reglement;nd ocupa?iile cet:?enilor: nici un Stat nu va
;ndr:@ni vreodat: s: instituie coitul o7ligatoriu* ;n actul se,ual/ ;n
maternitate/ femeia nu investe>te doar for?e >i timp/ ci valori esen?iale*
Materialismul ra?ionalist pretinde ;n van c: nu ar cunoa>te 7ine acest
caracter dramatic al se,ualit:?ii: instinctul se,ual nu poate fi regle<
mentat: nu este sigur c: el nu este purt:torul unui refu@ al propriei
satisfaceri/ spunea Freud: sigur este c: el nu se las: integrat ;n social
fiindc: e,ist: ;n erotism o revolt: a clipei ;mpotriva timpului/ a indi <
vidualului ;mpotriva universaluluiN voin?a de al canali@a >i e,ploata
risc: s:<0 omoare/ c:ci nu se poate dispune de spontaneitatea vie a>a
cum se dispune de materia inert:N aceasta/ mai cu seam:/ nu poate fi
for?at:/ a>a cum se for?ea@: li7ertatea* Femeia nu ar putea fi direct
o7ligat: s: nasc:: tot ce se poate este ca ea s: fie pus: ;n situa?ii din
care maternitatea s: constituie singura ie>ire: legea sau moravurile ;i
impun c:s:toria/ se inter@ic m:surile anticoncep?ionale >i avortul/ se
inter@ice divor?ul* E,act ac este vecCi constr;ngeri ale patriarCatului
le<a resuscitat &SRSS ast:@iN a re;nsufle?it teoriile paternaliste ale
c:s:torieiN prin aceasta/ a ajuns s: cear: din nou femeii s: fie o7iect
erotic: un discurs recent le invita pe cet:?enele sovietice s: <>i ;ngri<
jeasc: ?inuta/ s: foloseasc: farduri/ s: devin: cocCete pentru a > i
atrage so?ul >i a<i st;rni dorin?a* Din acest e,emplu re@ult: limpede c:
e imposi7il: considerarea femeii doar ca for?: productiv:: pentru
7:r7at ea este o partener: se,ual:/ cu func?ie r eproductiv:/ un o7iect
erotic/ un Cel:lalt prin care se caut: pe sine ;nsu>i* Regimurile tota
litare sau autoritare se pun ;n van de acord ;n a inter@ice psiCanali@a
>i a declara c:/ pentru cet:?enii loiali/ integra?i ;n colectivitate/ dramele
individuale nu e,ist:N erotismul este o e,perien?: ;n care generalitatea
este ;ntotdeauna reperceput: individual* !ar pentru un socialism
democratic ;n care s<ar a7oli clasele/ dar nu >i indivi@ii/ pro7lema
destinului individual >i<ar p:stra ;ntreaga importan?:: difer en?ierea
se,ual: >i<ar p:stra ;ntreaga importan?:* Raportul se,ual care une>te
femeia >i 7:r7atul nu este acela>i cu cel pe care 7:r7atul ;l ;ntre?ine
cu femeiaN leg:tura ei cu copilul este una ireducti7il:* Ea nu a fost
creat: numai de unealta de 7ron@: m a>ina nu e de<ajuns pentru a o
a7oli* A revendica pentru ea toate drepturile/ toate >ansele posi7ile
pentru o fiin?: uman: ;n general nu presupune a tre7ui s: fii or7 ;n
privin?a situa?iei ei singulare* !ar pentru a o cunoa>te/ materialismul
UL
istoric/ care nu vede ;n 7:r7at >i femeie dec;t entit:?i economice/ tre<
7uie dep:>it
Astfel/ refu@:m/ din acela>i motiv/ monismul se,ual al lui Freud
>i monismul economic al lui Engels* Un psiCanalist va interpreta toate
revendic:rile sociale ale femeii ca fenomen legat de Aprotestul virilB/
dimpotriv:/ pentru mar,ist/ se,ualitatea sa nu face altceva dec;t s:
e,prime/ pe c:i ocolite mai mult sau mai pu?in comple,e/ situa?ia eco <
nomic: a femeiiN ;ns: categoriile Aclitoridian:B ori Av aginal:B/ ca >i
categoriile A7urgCe@:B ori Aproletar:B s;nt la fel de neputincioase pen <
tru a defini o femeie concret:* Su7iacent: dramelor individuale/ ca >i
istoriei economice a umanit:?ii/ e,ist: o infrastructur: e,isten?ial:
care/ singur:/ permite ;n?e legerea/ ;n unitatea ei/ a acestei forme sin <
gulare care este o via?:* 'aloarea freudismului vine din faptul c: e,is <
tentul e un trup: modul ;n care se tr:ie>te el ca trup fa?: de alte trupuri
traduce concret situarea sa e,isten?ial:* De asemenea/ adev:rat ;n te@a
mar,ist: este c: preten?iile ontologice ale e,istentului iau o form:
concret: ;n func?ie de posi7ilit:?ile materiale care i se ofer:/ ;n spe
cial ;n func?ie de cele pe care i le descCid noile teCnici* Dar/ neinte <
grate ;n totalitatea realit:?ii um ane/ se,ualitatea sau teCnica nu pot
e,plica nimic* Este motivul pentru care la Freud interdic?iile formu <
late de Supraeu >i pulsiunile Eului apar ca fapte contingenteN iar ;n
e,punerea lui Engels asupra istoriei familiei/ evenimentele cele mai
;nsemnate par s: survin: pe nea>teptate ;n func?ie de capriciile unui
Ca@ard misterios* #entru a descoperi femeia/ nu vom refu@a anumite
contri7u?ii ale 7iologiei/ ale psiCanali@ei/ ale materialismului istoric:
dar vom considera c: trupul/ via?a se,ual:/ teCnicile nu e,ist: ;n cCip
concret pentru om dec;t ;n m:sura ;n care el le percepe ;n perspecti <
va glo7al: a e,isten?ei sale* 'aloarea for?ei musculare/ a falusului/ a
uneltei nu poate fi definit: dec;t ;ntr <o lume de valon: ea este dictat:
de proiectul fundamental a l e,istentului ;n transcenderea c:tre fiin?:*
#artea a doua
!S"R!E
!
Aceast: lume a apar?inut ;ntotdeauna 7:r7a?ilor: nici unul dintre
motivele propuse spre justificarea acestui fapt nu ni sa p:rut sufi <
cient* Doar relu;nd ;n lumina filosofiei e,isten?ei datele preistoriei >i
ale etnografiei vom putea ;n?elege cum s <a sta7ilit ierarCia se,elor
Am afirmat deja c:/ ori de c;te ori dou: categorii umane se afl: una
;n pre@en?a celeilalte/ fiecare vrea s: <>i impun: suveranitateaN dac:
am;ndou: s;nt capa7ile s: sus?in: aceast: revendicare/ ;ntre ele se
creea@:/ fie ;ntru ostilitate/ fie ;ntru prietenie/ totdeauna ;ntr <o stare
de tensiune/ o rela?ie de reciprocitateN dac: una dintre ele este privi
legiat:/ ea devine superioar: celeil alte/ pe care se str:duie>te s: o
men?in: ;n opresiune Se poate ;n?elege/ a>adar/ c: 7:r7atul a vrut s:
domine femeia: dar ce privilegiu i <a permis s a > i duc: la ;ndeplinire
voin?a%
#e c;t de 7ine informate/ pe at;t de pu?in sistematice/ indica?iile
furni@ate de etnografi asupra formelor primitive ale societ:?ii umane
s;nt e,trem de contradictorii Este deose7it de dificil de ajuns la o
imagine a situa?iei femeii ;n perioada precedent: celei a practic:rii
agriculturii* Nu se >tie nici m:car dac:/ ;n condi?ii de via?: at;t de
diferite de cele de ast:@i/ musculatura sau aparatul respirator al femeii
nu erau la fel de de@voltate ca >i ale 7:r7atului "ricum/ i se ;n <
credin?au munci grele >i/ mai ales/ ea era aceea care purta poverileN
acest din urm: fapt este/ tot u>i/ am7iguu: pro7a7il c: aceast: func?ie
;i revenea doar fiindc:/ ;n convoaie/ 7:r7atul ;>i p:stra manile li7ere
pentru a se ap:ra de virtualii agresori/ animale sau oameniN rolul s:u
implica/ deci/ un mai mare pericol >i cerea o for?: mai mare* Se pare/
;ns:/ c: ;n numeroase ca@uri femeile erau destul de ro7uste >i re@is <
tente pentru a participa la e,pedi?ii r:@7oinice* #otrivit istoriilor lui
$erodot/ tradi?iilor privitoare la ama@oanele din DaCoineO >i multor
altor m:rturii antice sau modeme/ s <a ;nt;mplat ca femeile s: ia parte
la r:@7oaie sau vendete s;ngeroase/ ;n care dovedeau tot at;ta curaj >i
cru@ime c;t 7:r7a?ii: s;nt citate r:@7oinice care le sf;>iau adversarilor
ficatul cu din?ii* Cu toate acestea/ este foarte pro7a7il c: >i atunci/ ca
>i ast:@i/ 7:r7a?ii aveau privilegiul for?ei fi@iceN ;n vremurile gCioagei
>i s:l7:ticiunilor/ ;n vremurile ;n care re@isten?a naturii era una
UU
ma,im:/ iar uneltele erau foarte rudimentare5 aceast: superioritate
pro7a7il c: avea o importan?: e,traordinar: * !n orice ca@/ oric;t de
ro7uste puteau fi pe atunci femeile/ servitutile reproducerii repre@en <
tau pentru ele un Candicap teri7il ;n lupta dus: contra lumii ostile: se
poveste>te c: ama@oanele ;>i mutilau s;nii/ ceea ce ;nseamn: c:
refu@au maternitatea/ cel pu?in ;n perioada r:@7oinic: a vie?ii lor* C;t
despre femeile normale/ sarcina/ na>terea/ menstrua?ia le diminuau
puterea de munc: >i le condamnau la lungi perioade de neputin?:N
pentru a se ap:ra de du>mani/ pentru a asigura ;ntre?inerea lor >i a
copiilor lor/ ele aveau nevoie de protec?ia r:@7oinicilor >i de roadele
v;n:torii >i pescuitului c:rora li se dedicau 7:r7a?iiN cum/ evident/ nu
e,ista nici un control al na>terilor/ cum natura nu ;i asigur: femeii
perioade de sterilitate precum altor femele m amifere/ maternitatea
repetat: a7sor7ea/ pro7a7il/ cea mai mare parte a for?elor >i a timpu lui
lorN ;n plus/ ele nu erau capa7ile s: asigure via?a copiilor adu>i pe
lume* Acesta este primul fapt ;nc:rcat de consecin?e: ;nceputurile
speciei umane au fost d ificileN popula?iile de culeg:tori/ v;n:tori >i
pescari nu smulgeau p:m;ntului dec;t prea pu?ine 7og:?ii/ cu pre?ul
unor eforturi uria>eN se n:>teau prea mul?i copii fa?: de resursele
colectivit:?iiN fecunditatea a7surd: a femeii o ;mpiedica s: participe
activ la sporirea acestor resurse cre;nd/ ;n scCim7/ o mul?ime de noi
nevoi* Necesar: perpetu:rii speciei/ ea o perpetua cu asupra de m:
sur:: 7:r7atul era cel care asigura ecCili7rul reproductiv >i productiv*
Astfel/ femeia nu avea/ fa?: de 7:r7atul creato r/ nici m:car privilegiul
de a men?ine via?aN ea nu juca rolul ovulului ;n raport cu spermato <
@oidul/ al uterului fa?: de falusN repre@enta doar o parte din efortul de
a persevera s: fiin?e@e al speciei umane >i acest efort se reali@a ;n
ordine concret: gr a?ie 7:r7atului*
otu>i/ de vreme ce ecCili7rul producere <reproducere reu>e>te
;ntotdeauna s: se sta7ileasc:/ fie >i cu pre?ul infanticidului/ al sacri <
ficiilor/ al r:@7oaielor/ 7:r7a?ii >i femeile s;nt necesari ;n mod egal
din punctul de vedere al supravi e?uirii colectiveN s<ar putea cCiar pre<
supune c:/ ;n anumite stadii caracteri@ate prin a7unden?a Cranei/ rolul
ei protector >i Cr:nitor 0 <a su7ordonat pe 7:r7at femeii <mameN e,ist:
femele animale care fac din maternitate sursa unei complete auto <
nomiiN de ce n<a reu>it femeia s: <>i ridice un asemenea piedestal%
CCiar ;n momentele ;n care umanitatea reclama ;n cCipul cel mai
imperios na>teri/ nevoia de m;n: de lucru fiind superioar: celei a
materiilor prime de e,ploatat/ cCiar ;n epocile ;n care maternitate a a
fost cel mai mult venerat:/ ea nu le <a permis femeilor s: cucereasc:
primul loc* 0 Motivul: umanitatea nu este o simpl: specie natural:: ea
0
Sociologia nu mai acord: ast:@i nici un credit elucu7ra?iilor lui BascCoffen*
U1
nu caut: s: se men?in: ca specieN proiectul s:u nu const: ;n stagnare:
umanitatea tinde spre dep:>irea de sine*
$oardele primitive nu se interesau deloc de posteritatea lor*
Nefiind legate de un teritoriu/ neposed;nd 7unuri/ neidentific;ndu <se
cu nimic sta7il/ ele nu ;>i puteau forma nici o idee concret: asupra
permanen?eiN nu aveau grija supravie?uirii >i nu se recuno>teau ;n
descenden?iN nu se temeau de moarte >i nu aveau nevoie de mo>teni <
toriN pentru ele/ copiii repre@entau o povar: >i nicid ecum un 7un de
pre?N dovada: infanticidul a fost ;ntotdeauna frecvent la popoarele
nomadeN >i mul?i dintre nou <n:scu?ii nemasacra?i mor/ ;n lipsa unei
igiene elementare/ ;n indiferen?a general:* Femeia care d: na>tere nu
cunoa>te/ a>adar/ orgoliul procre:r iiN se simte ca un fel de juc:rie a
unor for?e o7scure/ iar cCinurile facerii nu ;i apar dec;t ca un accident
inutil >i sup:r:tor* Mai t;r@iu/ copilul va ;ncepe s: fie pre?uit mai mult*
"ricum/ ;ns:/ na>terea >i al:ptatul nu s;nt activit:?i/ ci func?ii natura<
le/ ;n care nu este implicat nici un proiectN de aceea/ femeia nu
g:se>te ;n ele ra?iunea unei afirm:ri pline de m;ndrie a e,isten?ei saleN
ea ;>i suport: cu pasivitate destinul 7iologic* Muncile casnice/ c:rora
le este C:r:@it: fiindc: s;nt singurele concilia7ile cu povara mater <
nit:?ii/ o ?in captiv: ;n imanen?: >i repeti?ieN ele s;nt reproduse/ iden <
tic/ @i dup: @i/ f:r: a se scCim7a prea mult de la un secol la altulN
aceste munci nu produc nimic nou* !n scCim7/ situa?ia 7:r7atului este
radical diferit:N el nu Cr:ne>te colectivitatea precum al7inele lucr: <
toare/ printr<un simplu proces vital/ ci prin acte care implic: trans <
cenderea condi?iei sale animale* $omo fa7er este/ de la o7;r>ia tim<
purilor/ un inventator: pr:jina cu care ;>i ;narmea@: 7ra?ul ca s: 7at:
pomii >i s: adune fructele ori gCioaga cu care ucide animalele s;nt
instrumente prin intermediul c:rora el ;>i amplific: pri@a asupra
lumiiN el nu se m:rgine>te s: care acas: pe>tii smul>i m:rii: tre7uie
ca/ mai ;nt;i/ s: cucereasc: lumea apelor cioplindu<>i pirogiN spre a se
;nst:p;ni asupra 7og:?iilor lumii/ el ane,ea@: lumea* !n ;ns:>i aceast:
ac?iune el ajunge s:<>i simt: propria putereN ;>i propune ?inte/ proiec <
tea@: c:i de a le atinge: se reali@ea@: ca e,istent* #entru a perpetua/
el creea@:N dep:>e>te pre@entul/ descCide calea spre viitor* Este mo <
tivul pentru care e,pedi?iile de pescuit >i v;n:toare au un caracter
sacru* Cele reu>ite s;nt ;nt;mpinate s:r7:tore>te/ ca triumfuri ;n care
7:r7atul ;>i recunoa>te umanitatea* El manifest:/ ;nc: / acela>i orgoliu/
c;nd construie>te un 7araj/ un @g;rie <nori sau o pil: atomic:* El nu a
lucrat doar pentru a conserva lumea dat:: i <a a7olit frontierele/ a
proiectat 7a@ele unui nou viitor*
Activitatea sa mai are o dimensiune care ;i confer: suprema dem <
nitate: ea este/ adesea/ primejdioas:* Dac: s;ngele n <ar fi dec;t un ali<
ment/ n<ar valora mai mult dec;t lapteleN dar v;n:torul nu e un
m:celar: lupt;nd cu fiarele s:l7atice/ el ;>i asum: riscuri* #entru a
1V
spori prestigiud Coardei/ al clanului c:ruia ;i apar?ine/ r:@7oinicul ;>i
pune ;n joc propria via?i !ar prin aceasta el dovede>te/ ;n cCip
str:lucit/ c:/ pentru om/ nu via?a este valoarea suprem:/ ci via?a tre <
7uie s: serveasc: unor ?eluri mai ;nalte dec;t ea ;ns:>i* Cel mai mare
7lestem care apas: asupra femeii este e,cluderea ei din aceste e,pe <
di?ii r:@7oiniceN nu d;nd via?:/ ci risc;ndu <>i via?a se ridic: omul dea<
supra animaluluiN iat: de ce/ la scara umanit:?ii/ superioritatea i se
acord: nu se,ului care d: via?:/ ci se,ului care ia via?a*
De?inem/ astfel/ cCeia ;ntregului mister* &a nivelul 7iologic/ o spe <
cie se poate perpetua doar re <cre;ndu<se/ iar >i iarN dar aceast: crea?ie
nu este dec;t o repetare a aceleia>i 'ie?i/ su7 forme diferite* "r/ >i
7:r7atul asigur: repetarea 'ie?ii/ dar printr <o transcendere a 'ie?ii
prin E,isten?:: prin aceast: dep:>ire el creea@: valori care neag: orice
valoare a purei repeti?ii* &a animal/ gratuitatea ori varietatea acti <
vit:?ilor masculine r:m;n @adarnice/ c:ci el este complet lipsit de
proiectN ceea ce face nu ;nseamn: nimic/ dac: nu serve>te speciaN ;n
vreme ce/ servind specia/ masculul uman modelea@: fa?a lumii/
creea@: instrumente noi/ inventea@:/ f:ure>te viitorul* ;n afirmarea sa
de sine ca suveran/ el se 7ucur: de complicitatea fem eii ;nse>i: c:ci
>i ea este un e,istent/ este locuit: de transcenden?:/ iar proiectul ei nu
este repeti?ia/ ci dep:>irea de sine c:tre un alt viitorN ea g:se>te ;n
;ns:>i inima fiin?ei sale confirmarea preten?iilor masculine* Femeia se
asocia@: celor care ser7ea@: succesele >i victoriile 7:r7a?ilor Nefe <
ricirea ei este aceea de a fi fost destinat: s: repete 'ia?a/ ;n vreme ce/
;n propriii ei ocCi/ 'ia?a nu implic: ;n sine ra?iunile ei de a fi/ iar
aceste ra?iuni s;nt mai importante dec;t via?a ;ns:>i*
Anumite pasaje ;n care $egel define>te dialectica raportului din <
tre st:p;n >i sclav ar putea fi mai 7ine aplicate raportului 7:r7at fe <
meie* #rivilegiul St:p;nului/ arat: el/ provine din faptul c: el afirm:
Spiritul ;mpotriva 'ie?ii risc;ndu <>i via?a: ;ns:/ de fapt/ sclavul ;nvins
a ;nfruntat acela>i riscN ;n vreme ce femeia este/ ;n cCip originar/ un
e,istent care d: 'ia?: >i nu ;>i risc: propria via?:N ;ntre 7:r7at >i
femeie nu a e,istat niciodat: vreo lupt:N defini?ia lui $egel nu i se
aplic: dec;t ei* ACealalt: bcon>tiin?:d este con>tiin?a dependent: pen <
tru care realitatea esen?ial: este via?a animal:/ adic: fiin?a dat: de o
alt: entitate*B Dar acest raport se distinge de raportul de opresiune/
fiindc: >i femeia vi@ea@: >i recunoa>te valorile la care ajung ;n mod
concret 7:r7a?iiN 7:r7atul este acela care descCide un viitor pentru
care >i femeia ;>i transcende condi?iaN ;n fapt/ femeile nu au opus
niciodat: valorilor 7:r7a?ilor valon femeie>ti: 7:r7a?ii/ dornici sa>i
p:stre@e prerogativele masculine/ au inve ntat aceast: divi@iuneN ei nu
au ?inut s: cree@e un domeniu al femininului < su7 semnul vie?ii/ al
imanen?ei ` dec;t pentru a o ?ine pe femeie pri@onier: ;n elN dar e,is <
tentul ;>i caut:/ ;n mi>carea propriei transcenden?e/ justificarea/ din <
10
colo de orice specificitate se,ual:: ;ns:>i supunerea femeilor este o
dovad: ;n acest sens* Ceea ce revendic: ele ast:@i este recunoa>terea
ca e,isten?i ;n aceea>i m:sur: cu 7:r7a?ii >i nu supunerea e,isten?ei
fa?: de via?:/ a omului fa?: de animalitate*
" perspectiv: e,isten?ial: ne <a permis/ a>adar/ s: ;n?elegem felul
;n care situa?ia 7iologic: >i economic: a Coardelor primitive avea s:
instaure@e suprema?ia 7:r7a?ilor* Femela este/ ;n mai mare m:sur:
dec;t masculul/ prad: a specieiN umanitatea a ;ncercat ;ntotdeauna s:
scape de ap:sarea destinului ei specificN prin inventarea uneltei/ ;ntre <
?inerea vie?ii a devenit pentru 7:r7at activitate >i proiect/ ;n timp ce/
prin maternitate/ femeia r:m;nea str;ns legat: de corp/ ca > i animalul*
ocmai pentru c: umanitatea se pune ;n discu?ie ca fiin?:/ adic: ;i pre <
fer: vie?ii ra?iunile pentru a vie?ui/ 7:r7atul s <a postulat fa?: de femeie
ca st:p;nN proiectul 7:r7atului nu este de a se repeta ;n timp ci este
acela de a domni asupra c lipei >i de a f:uri viitorul* Activitatea mas <
culin: este cea care/ cre;nd valori/ a constituit e,isten?a ;ns:>i ca va
loareN ea a prevalat asupra for?elor confu@e ale vie?ii/ a aservit Natura
>i Femeia* Este necesar acum s: vedem cum s <a perpetuat >i a evoluat
aceast: situa?ie de<a lungul secolelor* Ce loc a re@ervat umanitatea
acestei p:r?i din ea ;ns:>i care s <a definit/ ;n interiorul ei/ ca fiind
Cel:lalt% Ce drepturi ia recunoscut% Cum au definit <o 7:r7a?ii%
!!
Am v:@ut c:/ ;n Coarda primitiv:/ via?a femeii este foarte greaN la
femelele animale func?ia reproductiv: este limitat: natural/ iar c;nd ea
se actuali@ea@:/ individul este cru?at/ mai mult sau mai pu?in/ de alte
osteneliN doar animalele domestice femele s;nt uneori e,ploatate p;n:
la epui@area foitelor/ at;t su7 aspectul reproducerii/ c;t >i su7 cel uti <
litar/ de vreun st:p;n mai preten?ios* Era/ f:r: ;ndoial:/ >i ca@ul fe <
meii/ ;ntr<o epoc: ;n care lupta dus: ;mpotriva unei lumi ostile recla <
ma utili@area total: a resurselor comunit:?iiN o7osel ilor unei procrea?ii
ne;ncetate >i dereglate 0 se ad:ugau cele ale muncilor domestice grele*
Cu toate acestea/ unii istorici pretind c: ;n acest stadiu superioritatea
masculului este mai pu?in marcat:N ceea ce ar tre7ui spus/ mai degra <
7:/ e c: aceast: superioritate este tr:it: ;n imediat/ c: nu este ;nc:
afirmat: >i voit:N nu e,ist: vreo str:danie de a compensa marile de@a <
vantaje care st;njenesc via?a femeiiN dar ea nici im este maltratat: a>a
cum se va ;nt;mpla mai t;r@iu ;n regim patemalist* Nici o inst itu?ie nu
confirm: inegalitatea se,elorN de altfel/ nu e,ist: institu?ii: nici pro <
1I
epietate/ nici mo>tenire/ nici drept !ar religia este neutr:: adora?ie a
unui totem ase,uat oarecare*
A7ia c;nd noma@ii vor r:m;ne lega?i de un teritoriu >i vor deveni
agricultori vor ap:rea institu?iile >i dreptul* "mul nu se mai limitea@:
la lupta aprig: ;mpotriva for?elor ostileN el ;ncepe s: se e,prime con<
cret prin intermediul ;nf:?i>:rii pe care o impune lumii/ ;ncepe s: g;n <
deasc: aceast: lume >i s: se g;ndeasc:N ;n acest moment diferen?a
se,ual: se reflect: ;n structura colectivit:?iiN ea cap:t: un caracter sin <
gular: ;n comunit:?ile agrare/ femeia este adesea aureolat: de un pres <
tigiu e,traordinar* Acest prestigiu se e,plic:/ ;n esen?:/ prin noua
importan?: c:p:tat: de copil ;ntr<o civili@a?ie 7a@at: pe munca p:m;n <
tuluiN o dat: instala?i ;ntr <un teritoriu anume/ oamenii ;l iau ;n st: <
p;nireN apare proprietatea colectiv:N aceasta pretinde ca posesorii s:
ai7: o posteritate: maternitatea devine o func?ie sacr: * Multe tri7uri
tr:iesc ;n regim comunitar: ceea ce nu ;nseamn: c: femeile apar?in
tuturor 7:r7a?ilor din colectivitateN ast:@i nu se mai crede deloc c:
uniunea ;n promiscuitate a fost practicat: vreodat:N ;ns: 7:r7a?ii >i
femeile nu au o e,isten?: religio as:/ social: >i economic: dec;t ;n >i
ca grup: individualitatea lor r:m;ne un pur fapt 7iologic: c:s:toria/
indiferent de form: < monogamie/ poligamie/ poliandrie < nu este/ la
r;ndul ei/ dec;t un accident profan ce nu creea@: nici o leg:tur: mis <
tic:* El nu e sursa nici unei servituti pentru so?ie/ care r:m;ne inte <
grat: clanului* Ansam7lul clanului reunit su7 un acela>i totem posed:
mistic o aceea>i mana >i se 7ucur: material de un acela>i teritoriu
comun* ;n func?ie de procesul de alienare despre care am vor7it/ cla<
nul se percepe/ ;n acest teritoriu/ ;ntr <o form: o7iectiv: >i concret:N
prin permanen?a p:m;ntului/ el se reali@ea@:/ a>adar/ ca unitate a c:rei
identitate persist: sfid;nd dispersia timpului* Doar acest demers e,is <
ten?ial permite identificar ea ;ntre clan/ gint:/ familie >i proprietate/
care a su7@istat p;n: ;n @ilele noastre* Concep?iei tri7urilor nomade
pentru care nu e,ista dec;t clipa/ comunitatea agricol: io su7stituie
pe aceea a unei vie?i ;nr:d:cinate ;n trecut >i ane,;ndu >i viitorul: este
venerat str:mo>ul totemic care d: numele mem7rilor clanului/ iar
clanul manifest: un interes profund pentru descenden?ii s:i: el ;>i va
supravie?ui prin p:in;ntul l:sat mo>tenire >i pe care ace>tia ;l vor
munci* Comunitatea ;>i g;nde>te unitatea >i ;> i dore>te e,isten?a din<
colo de pre@ent: ea se recunoa>te ;n copii/ ;i recunoa>te ca fiind ai s:i/
;n ei se ;mpline>te >i se dep:>e>te*
;ns: mul?i primitivi ignor: contri7u?ia tat:lui la procrearea copi <
ilorN ei cred c: ace>tia ar fi re;ncarn: ri ale larvelor ancestrale care ro <
iesc ;n jurul unor ar7ori/ st;nci/ sau ;n locuri sacre anume >i care co <
7oar: ;n corpul femeiiN se consider: uneori c: femeia tre7uie s: <>i
piard: fecioria pentru a face infiltrarea posi7il:/ dar alte popoare cred
c: ea se produce la fel de 7ine prin n:ri sau prin gur:N ;n orice ca@/
14
deflorarea este privit: ca secundar: >i/ din ra?iuni mistice/ ea este
rareori apanajul so?ului* Mama este ;n mod evident necesar: na>terii
copiluluiN ea e aceea car e conserv: >i Cr:ne>te germenul ;nl:untrul ei
>i/ deci/ prin ea se perpetuea@: clanul ;n lumea vi@i7il:* A>a ;nc;t ea
ajunge s: joace un rol de prim plan* Cel mai adesea copiii apar?in cla <
nului mamei/ ;i poart: numele/ se 7ucur: de drepturile >i mai cu se am:
de p:m;ntul de?inut de clan* #roprietatea comunitar: se transmite prin
femei: prin ele le s;nt asigurate mem7rilor clanului c;mpurile >i
recoltele >i/ invers/ prin mamele lor ei s;nt destina?i cut:rui sau
cut:rui domeniu* #utem considera/ a>adar/ c:/ ;n termeni mistici/ p:<
m;ntul apar?ine femeilor: ele au un ascendent ;n acela>i timp religios
>i legal asupra gliei >i a roadelor ei* &eg:tura care le une>te este mai
str;ns: dec;t una de apartenen?:N regimul dreptului natural se carac <
teri@ea@: printr <o verita7il: asimilare a femeii cu p:m;ntulN >i ;n
femeie/ >i ;n p:m;nt se ;mpline>te/ parcurg;ndu <>i avatarurile/ perma<
nen?a vie?ii/ a vie?ii care/ ;n esen?:/ este @:mislire* #entru noma@i/ pro <
crearea nu pare a fi dec;t un accident/ iar 7og:?iile ascunse ; n ?arin:
r:m;n necunoscuteN dar agricultorul admir: misterul fecundit:?ii care
;ncol?e>te >i se desfoaie ;n 7ra@de >i ;n p;ntecele maternN el >tie c: a
fost odr:slit precum vitele >i recoltele >i vrea ca tri7ul lui s: odr:s <
leasc: al?i oameni care s:<l duc: mai departe/ duc;nd mai departe rod <
nicia c;mpurilorN natura ;ntreag: ;i apare ca o mam:N ?:r;na este
femeieN >i femeia este locuit: de acelea>i puteri o7scure ca >i ?:r;na*F
;n parte/ acesta este motivul pentru care 0 se ;ncredin?ea@: munca
agricol:: a>a cum poate cCema la s;n larvele ancestrale/ ea are >i pu <
terea de a face s: r:sar: din c;mpurile ;ns:m;n?ate roadele >i spicele*
Nici ;ntr<un ca@/ nici ;n cel:lalt/ nu este vor7a de o opera?ie creatoare
>i de o invoca?ie magic:* ;n acest stadiu/ omul nu s e mai m:rgine>te
s: culeag: produsele solului: el nu <>i cunoa>te/ ;ns:/ deocamdat:/ pu <
terea/ e@it: ;ntre teCnici >i magieN se simte pasiv/ dependent de Natura
care seam:n: via?a >i moartea/ la ;nt;mplare* Desigur/ el recunoa>te/
mai mult sau mai pu?in/ ut ilitatea actului se,ual >i a teCnicilor menite
s: ;m7l;n@easc: p:m;ntul: dar copiii >i recoltele ;i apar mai ales ca
daruri supranaturaleN iar ceea ce ademene>te >i aduce ;n aceast: lume
7og:?iile ;ngropate la sursele misterioase ale vie?ii s; nt misterioasele
efluvii emanate de corpul feminin* Asemenea credin?e s;nt ;nc: vii la
multe tri7uri de indieni/ australieni sau poline@iem I N ele au c:p:tat o
importan?: cu at;t mai mare/ cu c;t se armoni@au cu interesele prac <
tice ale colectivit:?ii* Maternitatea ;i mene>te femeii o e,isten?:
sedentar:N este normal ca/ ;n timp ce 7:r7atul v;nea@:/ pescuie>te/ se
r:@7oie>te/ ea s: r:m;n: l;ng: c:min* Dar la popoarele primitive nu
se cultiv: dec;t gr:dini de dimensiuni modeste/ aflate ;ntre Cotarele
satuluiN e,ploatarea lor este o sarcin: domestic:N uneltele epocii de
piatr: nu reclam: un prea mare efort ; n m;nuireN economia >i credin?a
s<au pus de acord ;n a l:sa pe seama femeilor munca agricol:* #e
m:sur: ce ;ncepe s: apar: industria casnic:/ aceasta le va reveni tot
lor: ele ?es covoare >i ;nvelitori/ modelea@: vasele de lut* Adeseori/ tot
ele conduc organi@area scCim7urilor de 7unuri: comer?ul e ;n m;inile
lor* #rin ele/ deci/ se men?ine >i se propag: via?a clanuluiN de munca
lor >i de virtu?ile lor magice depind copiii/ turmele/ recoltele/ usten <
silele/ toat: prosperitatea grupului al c:rui suflet s;nt* " asemenea
putere le inspir: 7:r7a?ilor un respect amestecat cu teroare/ ce se va
reflecta ;n cultul lor* ;n femei se va concentra/ re@um;ndu <se/ ;ntrea<
ga Natur: str:ini
Am spus deja c: omul nu se g;nde>te niciodat: dec;t g;ndindu <0 pe
Cel:laltN el percepe lumea su7 semnul dualit:?iiN aceasta nu are/ la
;nceput/ un caracter se,ual* Fiind/ ;ns:/ evident/ diferit: de 7:r7atul
care se afinn: pe sine ca fiind Acela>i/ femeia va fi plasat: ;n cate <
goria CeluilaltN e ;nv:luit: ;n AlteritateN nu este/ la ;nceput / ;ndeajuns
de important: pentru a o ;ncarna ea singur:/ astfel ;nc;t ;n interiorul
categoriei Celuilalt se desenea@: o su7divi@iune: adesea/ ;n vecCile
cosmogonii un acela>i element are o form: ;n acela>i timp masculin:
>i feminin:N astfel/ la 7a7ilonieni / "ceanul >i Marea apar ca du7la
;ncarnare a Caosului cosmic* C;nd rolul femeii cre>te/ ea a7soar7e
aproape ;n totalitate @ona Celuilalt* Apar atunci divinit:?ile feminine
;n care se venerea@: ideea de fecunditate* &a Susa a fost descoperit:
cea mai arCaic: imagine a Marii Mei?e < Marea Mam: cu rocCie lung:
>i piept:n:tur: ;nalt:/ pe care alte statui ne <o ;nf:?i>ea@: ;ncoronat:
cu turnuriN s:p:turile din Creta au scos la lumin: multe asemenea
efigii* Ele s;nt c;nd steatopige >i a>e@ate pe vine/ c;nd mai su7 ?iri >i
st;nd ;n picioare/ c;teodat: ;m7r:cate/ adeseori goale/ cu 7ra?ele
str;nse su7 s;nii umfla?i* Repre@entat: ca porum7i?:/ @ei?a este regina
>i conserv: semin?ele* ASe crede c: ;ntre ele >i semin?ele cu care se spune c: au
r:mas grele e,ist: o afinitate natural:* Uneori femeile ;>i petrec nop?ile ;n e;m <
purile de paddO Dore@E/ c;nd acesta ;ncepe s: creasc:*FB D$ose and Mac Dougall*E
!n vecCea !ndie/ femei goale ;mping ;n timpul nop?ii plugul ;n jurul c;mpului*
!ndienii din "rinoco las: ;ns:m; n?atul >i plantatul ;n grija femeilor/ c:ci* Aa>a
cum femeile >tiau s: conceap: >i s: aduc: pe lume copiii/ tot astfel semin?ele >i
r:d:cinile plantate de ele rodeau mai 7ine dec;t cele plantate de rn;na 7:r7a?ilorFF
DFRAMERE* &a Fra@er e,ist: numeroase e, emple analoage*
0 ASl:vit: fii* tu .lie* tuturora mam:/ roditoare fie <?i dumne@eiasca
;m7r:?i>are/ 7ogat: fii >i <n road: C:r:@it: omuluiB/ se spune ;ntr <un vecCi dese;n <
tec anglo<sa,on*
< !n Uganda sau la popula?ia BCanta din !ndia/ femeia steril: este conside <
rat: primejdioas: pentru gr:din:* ;n Nico7ar/ se crede c: recolta va fi mai 7ogat:
dac: de ea se ocup: o fe meie gravid:* ;n Borneo* femeile s;nl acelea care aleg
12
1L
ceruluiN ea este >i ;mp:r:teas: a !nfernului/ de unde se ive>te t;rindu <se/
su7 ;nf:?i>area sim7olic: a unui >arpe* Ea se arat: ;n mun?i >i p:duri/
;n m:ri >i i@voare* #este tot/ e d:t:toare de via?:N ucig;nd/ ea promite
>i resurec?ia* Capricioas:/ destr:7:lat:/ crud: precum Natura/ ;n ace <
la>i timp prielnic: >i ;nsp:im;nt:toare/ ea domne>te peste ;ntreaga
Egeid:/ peste Frigia/ Siria/ Anatolia/ peste ;ntreaga Asie occidental:*
Se nume>te !>tar la Ba7ilon/ Astarte la popoarele semitice/ iar la greci
.eea/ RCea sau CO7eleN ;n Egipt o reg:sim su7 tr:s:turile lui !sis/ iar
divinit:?ile masculine ;i s;nt su7ordonate* !dol suprem ;n sferele ;nde <
p:rtate ale cerurilor >i infernului/ femeia este ;nconjurat: de ta7uuri
pe p:m;nt/ ca toate fiin?ele sacreN este ea ;ns:>i ta7uN din cau@a puteri lor
pe care le de?ine este privit: ca magician:/ vr:jitoareN asociat:
rug:ciunilor/ ea devine/ uneori/ preoteas:/ precum druidele vecCilor
cel?iN uneori particip: la conducerea tri7ului >i se ;nt;mpl: cCiar s: o
e,ercite singur:* Aceste epoci ;ndep:rtate nu ne <au l:sat nici un fel de
documente scrise* Dar marile epoci patriarCale p:strea@: ;n mitologia
lor/ ;n monumente >i tradi?ii/ amintirea unui timp ;n care femeile
de?ineau un rang foarte ;nalt* Din punct de vedere feminin/ epoca
7raCmanic: repre@int: un regres fa?: de cea a Rig 'edei >i/ la r;ndul
ei/ aceasta din urma < fa?: de stadiul primitiv care a precedat <o* &a
7eduinii din epoca preislamic: statutul femeilor era superior celui
prev:@ut ;n Coran* Mari figuri precum Nio7e sau Medeea evoc: o
epoc: ;n care/ consider;nd <>i copiii ca pe un 7un propriu/ mamele ;i
converteau ;n surs: de prestigiu* !ar ;n poemele Comerice/ Andromaca
sau $ecu7a au o importan?: pe care .recia clasic: nu o ma i acord:
femeilor ascunse ;n um7ra gineceului*
Aceste fapte au condus la ipote@a conform c:reia ;n epoca primi
tiv: ar fi e,istat o verita7il: domnie a femeilorN Bngels a reluat
aceast: ipote@:/ propus: de BascCoffenN trecerea de la matriarCat la
patriarCat ;i apare lui Engels drept Amarea ;nfr;ngere istoric: a se,u
lui femininB !n realitate/ ;ns:/ aceast: v;rst: de aur a Femeii nu e
dec;t un mit* A spune c: femeia era Cel:lalt ;nseamn: a spune c: ;ntre
se,e nu e,ista un raport de reciprocitate: #:m;nt/ Mam :/ Mei?: < ea
nu repre@enta un semen pentru 7:r7atN puterea ei se afirma dincolo de
registrul uman: ea era/ a>adar/ undeva ;n afara acestui registru* Socie <
tatea a fost ;ntotdeauna masculin:N puterea politic: a fost ;ntotdeauna
;n m;inile 7:r7a?ilor* AAutoritatea pu7lic: sau pur >i simplu sociala
apar?ine ;ntotdeauna 7:r7a?ilorB/ afirm: &evi <Strauss ;n studiul s:u
asupra societ:?ilor primitive* Semenul/ un cel:lat >i ;n acela>i timp un
acela>i cu care se sta7ilesc rela?iile reciproce/ este/ ;ntotdeauna/ pen
t i u 7:r7at/ un alt individ 7:r7at* Dualitatea care se de@v:luie ;ntr <o
form: sau alta ;n interiorul colectivit:?ilor opune un grup de 7:r7a?i
unui alt grup de 7:r7a?i: femeile fac pane dintre 7unurile pe care
ace>tia le posed: >i care s;nt pentru ei u n instrument de scCim7
1T
Efoarea provine din confu@ia a dou: forme ale alterit:?ii care se
e,clud ;n totalitate* ;n m:sura ;n care femeia este considerat: ca fiind
Cel:lalt a7solut/ >i anume < oric;t de mare i<ar fi for?a magic: < ca
fiind inesen?ialul/ este cu totul imposi7il ca ea s: fie privit: ca fiind
un cel:lalt<su7iect 0* Femeile nu au constituit niciodat:/ deci/ un grup
separat care s: se fi postulat pentru sine fa?: de gruparea 7:r7a?ilorN
ele nu au avut niciodat: o rela?ie direct: >i autonom: cu 7:r7a?ii:
A&eg:tura de reciprocitate care fondea@: c:s:toria nu se sta7ile>te
;ntre 7:r7a?i >i femei/ ci ;ntre 7:r7a?i prin intermediul femeilor care
nu repre@int: dec;t principala oca@ie de instituire a leg:turiiB/ spune
&evi<Strauss I * Condi?ia concret: a femeii nu este afectat: de tipul de
filia?ie ce prevalea@: ;n societatea c:reia ea ;i apar?ineN fie c: regimul
este unul patriliniar/ matriliniar/ 7ilateral sau nediferen?iat Dnedife <
ren?ierea nefiind niciodat: riguroas:E/ ea se afl: ;ntotdeauna su7
tutela 7:r7a?ilorN singura pro7lem: este s: >tim dac:/ dup: c:s:torie/
ea se supune autorit:?ii tat:lui sau fratelui ei mai mare ` autoritate ce
se va e,tinde >i asupra copiilor ei < sau dac: ea trece su7 autoritatea
so?ului* ;n orice ca@: A;n privin?a feme ii/ ea nu este niciodat: dec;t
sim7olul descenden?ei sale*** filia?ia matriliniar: ;nseamn: ni;na
tat:lui sau a fratelui femeii ;ntins: p;n: ;n satul cel:laltB5* Ea nu este
dec;t mediatoarea dreptului/ >i nu de?in:toarea acestuia* ;n fapt/
regimul filia?ie i define>te rela?iile dintre dou: grupuri masculine/ >i
nu raportul dintre cele dou: se,e* #ractic/ condi?ia femeii nu este
legat: ;n cCip sta7il de un tip de drept sau de altul* Se ;nt=mpl: ca/ ;n
regim matriliniar/ ea s: ocupe o po@i?ie foarte ;nalt:: tr e7uie/ ;ns:/ s:
?inem seama de faptul c: pre@en?a unei femei conduc:tor/ a unei
regine ;n fruntea unui tri7/ nu ;nseamn: c;tu>i de pu?in c: femeile s;nt
suveraneN urcarea pe tron a Ecaterinei nu a scCim7at cu nimic soarta
?:r:ncilor din RusiaN >i nu este m ai pu?in frecvent ca ea/ ?:ranca/ s:
tr:iasc: ;n cea mai mare ;njosire* De altfel/ ca@urile ;n care femeia
r:m;ne ;n clanul s:u >i ;n care so?ului nu ;i este permis dec;t s: <i fac:
vi@ite scurte/ clandestine/ s;nt foarte rare* Aproape ;ntotdeauna ea
pleac: s: locuiasc: su7 acoperi>ul so?ului: acest fapt este de ajuns
pentru a ilustra primatul masculin* ADincolo de oscila?iile modului de
'om vedea c: aceast: distinc?ie s <a perpetuat* Epocile care privesc femeia
ca tund Cel:lalt s;nt acelea care refu@: la mo dul cel mai categoric cu putin?: s:
o integre@e societ:?ii ;n calitate de fiin?: uman:* Ast:@i/ ea nu devine un
cel:lalt<semen dec;t picr@;ndu<>i aura mistic:* Aceast: carte ecCivoc: au jucat <o
antifemini>tii ;ntotdeauna* Ei accept: cu drag: inim: s: e,alt e femeia ca pe un
Cel:lalt/ astfel ;ne;t s: <i constituie alteritatea ca a7solut:/ ireducti7il:/ refu@;ndu <i
accesul la Mirsein<ul uman*
< Cf* &E'!<SRAUSS/ Structurile elementare ale rudeniei*
4Mdem*
13
filia?ie < spune &evi<Strauss < permanen?a re@iden?ei patrilocale atest:
rela?ia fundamental: de asimetrie ;ntre se,e ce caracteri@ea@: so<
cietatea uman:*B Cum femeia ;>i p:strea@: l;ng: ea copiii/ re@ult: c:
organi@area teritorial: a tri7ului nu confirm: organi@ar ea sa totemic::
una este riguros fondat:/ cealalt: < contingen?:N dar/ practic/ prima
dintre acestea are o importan?: mai mare/ c:ci locul ;n care muncesc
>i tr:iesc oamenii contea@: mai mult dec;t apartenen?a lor mistic:* ;n
regimurile de tran@i?ie/ care s;nt cele mai frecvente/ e,ist: dou: tipuri
de drept/ unul religios/ cel:lat 7a@at pe ocuparea >i munca p:m;ntu <
lui/ care se ;ntrep:trund* De>i laic:/ institu?ia c:s:toriei nu e mai pu?in
important: social/ iar conjugalitatea/ cCiar lipsit: de semnifica?ie reli<
gioas:/ are o e,isten?: pregnant: ;n plan uman* CCiar >i ;n colectivi <
t:?ile ;n care se ;nt;lne>te o mare li7ertate se,ual:/ se cuvine ca
femeia care aduce pe lume un copil s: fie c:s:torit:N ea nu reu>e>te
s: constituie/ ;mpreun: cu progenitura sa/ un grup autonomN iar pro <
tec?ia religioas: a fratelui nu este suficient:N este reclamat: pre@en?a
unui so?* Acesta are adeseori mari responsa7ilit:?i ;n privin?a copiilorN
ei nu apar?in clanului s:u/ >i totu>i el este cel care ;i Cr:ne> te >i ;i
cre>teN ;ntre so? >i so?ie/ tat: >i fiu se creea@: leg:tura coa7it:rii/ a
muncii/ a intereselor comune/ a tandre?ii* ;ntre aceast: familie laic: >i
clanul totemic raporturile s;nt e,trem de comple,e/ dup: cum o arat:
diversitatea ritualurilor de c :s:torie* So?ul ;>i cump:r: so?ia de la
clanul str:in/ sau/ ;n orice ca@/ ;ntre clanuri are loc un scCim7 de pres <
ta?ii/ primul livr;nd pe unul dintre mem7rii s:i/ cel:lalt oferind vite/
alimente sau munc:* Dar cum so?ul ;>i ia asupra lui grija so?iei >i a
copiilor ei/ se ;nt;mpl: >i ca el s: primeasc: de la fra?ii acesteia o
plat:* ;ntre realit:?ile mistice >i cele economice e,ist: un ecCili7ru
insta7il* B:r7atul este adesea mai legat de fiii dec;t de nepo?ii s:iN el
va alege s: se afirme ca tat: atunci c; nd o asemenea afimare va deveni
posi7il:* Este motivul pentru care orice societate tinde c:tre o form:
patriarCal: atunci c;nd evolu?ia ei face ca 7:r7atul s: ajung: la
con>tiin?a de sine >i s: <>i impun: voin?a* Dar e important de su7lini
at c:/ inclusiv ;n epoca ;n care era ;nc: derutat ;n fa?a misterelor
'ie?ii/ Naturii/ Femeii/ el nu a renun?at niciodat: la puterea saN c;nd/
;nsp:im;ntat de magia primejdioas: ascuns: tainic ;n femeie/ el o va
postula ca fiind esen?ialul/ 7:r7atul este cel care postulea@: >i se rea<
li@ea@: astfel ca esen?ial ;n aceast: alienare consim?it:N ;n pofida
virtu?ilor fecunde care o impregnea@:/ 7:r7atul r:m;ne st:p;nul ei/ a>a
cum este st:p;nul p:m;ntului fertilN ea este menita s: fie supus:/ pose
dat:/ e,ploatat:/ precum natura a c:rei magic: fertilitate o ;ncarnea@:*
#restigiul de care se 7ucur: ;n ocCii 7:r7a?ilor este unul conferit de
7:r7a?iN ei ;ngenuncCea@: dinaintea Celuilalt/ o ador: pe Mei?a Mam:*
Care/ oric;t ar p:rea de puternic:/ e perceput: prin intermediul unor
no?iuni create de con>tiin?a masculin:* o?i idolii inventa?i de 7:r7at/
1U
oric;t de terifiant pl:smui?i/ s;nt ;n fapt dependen?i de 7:r7at >i toc <
mai de aceea st: ;n puterea 7:r7atului s: ;i distrug:* ;n societ:?ile
primitive/ aceast: dependen?: nu este recunoscut: >i postulat:/ dar ea
e,ist: ;n imediat/ ;n sineN >i va fi cu u>urin?: mediat: de ;ndat: ce
7:r7atul va c:p:ta o con>tiin?: de sine mai limpede/ de ;ndat: ce el
va ;ndr:@ni s: se afirme >i s: se opun:* Ki/ de fapt/ cCiar atunci c;nd
7:r7atul se percepe ca fiind dat/ pasiv/ aflat la discre?ia Ca@ardului
ploilor >i ar>i?ei/ el se reali@ea@: >i ca transcenden?:/ ca proiectN ;n el/
deja/ spiritul >i voin?a se afirm: ;mpotriva confu@iei >i contingen?ei
vie?ii* Str:mo>ul totemic ale c:rui multiple ;ncarn: ri le asum: femeia
este/ ;n cCip mai mult sau mai pu?in clar/ su7 numele s:u de animal
sau de ar7ore/ un principiu masculinN femeia ;i perpetuea@: e,isten?a
carnal:/ ;ns: rolul ei e numai unul Cr:nitor/ >i nu creatorN ea nu cre <
ea@: ;n nici un domeniuN ea ;ntre?ine via?a tri7ului/ c:ruia ;i d: copiii
>i p;inea/ nimic mai multN r:m;ne C:r:@it: imanen?eiN dintre toate
aspectele societ:?ii/ ea ;l ;ncarnea@: pe cel static/ ;ncCis ;n el ;nsu>i/
;n scCim7/ 7:r7atul continu: s: acapare@e func?iile care descCid
aceast: societate c:tre natur: >i c:tre ansam7lul colectivit:?ii umaneN
singurele munci demne de el s;nt lupta/ v;n:toarea/ pescuitulN el cuce <
re>te pr:@i de la al?ii/ str:ini/ >i le ane,ea@: tri7ului s:uN lupta/ v;n: <
toarea/ pescuitul repre@int: o e,pansiune a e,isten?ei/ dep:>irea lui
c:tre lumeN 7:r7atul r:m;ne singura ;ncarnare a transcenden?ei* El nu
dispune ;nc: de mijloacele practice prin care s: domine total Feme <ia<
.lie/ nu ;ndr:@ne>te ;nc: s: se ridice ;mpotriva ei: deja/ ;ns:/ el ar
vrea s: i se smu lg:* ;n aceast: voin?: ar tre7ui c:utat:/ dup: p:rerea
mea/ motiva?ia profund: a faimoasei cutume a e,ogamiei/ at;t de
r:sp;ndit: ;n societ:?ile cu filia?ie uterin:* CCiar dac: 7:r7atul ignor:
rolul pe care ;l joac: ;n prf <gcrea?ie/ c:s:toria are pentru el o mare
importan?:: prin aceasta accede la demnitatea de adult >i i se repar <
ti@ea@: un fragment de lumeN prin mam:/ este legat de clan/ de str: <
mo>i >i de tot ceea ce ;i constituie propria su7stan?:N dar prin toate
func?iile sale laice < c:s:torie/ munc: < el ?ine s: evade@e din acest
cerc/ s: afirme transcenden?a ;mpotriva imanen?ei/ s: <>i descCid: un
viitor diferit de trecutul ;n care ;i s;nt cufundate r:d:cinileN dup: tipul
de apartenen?: recunoscut ;n diferitele societ:?i/ interdic?ia incestului
ia forme diferite/ ;ns: ea ;>i p:strea@:/ din epocile primitive >i p;n: ;n
@ilele noastre/ acela>i sens: ceea ce dore>te s: posede 7:r7atul este
ceea ce el nu esteN el procedea@: la uniunea cu ceea ce ;i apare ca
fiind Altul dec;t el* Nu tre7uie/ a>adar/ c a so?ia s: participe la mana
so?ului/ tre7uie ca aceasta s: <i fie str:in:: str:in:/ deci/ >i clanului s:u*
C:s:toria primitiv: se fondea@: uneori pe un rapt/ fie real/ fie sim <
7olic: c:ci violen?a fa?: de cel:lalt repre@int: cea mai evident: afir <
mare a alterit:?ii sale* Cucerindu <>i femeia prin for?:/ r:@7oinicul
dovede>te c: a >tiut s: <>i ane,e@e un 7un pre?ios str:in >i s: dina <
11
mite@e limitele destinului trasat prin propria na>tereN cump:rarea ;n
diverse forme < plata unui tri7ut/ prestarea unor servicii < implic:/
mai pu?in pregnant/ aceea>i semnifica?ie* 0
reptat/ 7:r7atul >i<a mediat e,perien?a/ iar ;n repre@ent:ri/ ca >i ;n
e,isten?a sa practic:/ principiul masculin a fost acela care a trium fat
Spiritul a prevalat asupra 'ie?ii/ transcenden?a asupra imanen?ei/
teCnica asupra magiei >i ra?iunea asupra supersti?iei* Devalori@area
femeii repre@int: o etap: necesar: ;n istoria umanit:?ii: c:ci nu va <
loarea sa po@itiv:/ ci sl:7iciunea 7:r7atului erau sursa prestigiului eiN
;n ea se ;ncarnau nelini>titoarele mistere ale naturii: 7:r7atul scap: de
su7 st:p;nirea ei atunci c;nd se eli7erea@: de natur:* recerea de la
piatr: la 7ron@ ;i permite s: reali@e@e/ muncind/ cucerirea solului >i a
propriului sine* Agricultorul se supune cap riciilor p:m;ntului/ ger <
min:rii/ anotimpurilor/ e pasiv/ conjur: >i a>teapt:: iat: de ce spiritele
totemice populau lumea uman:N ?:ranul suporta caracterul ;nt;mpl:tor
al manifest:rii acestor puteri care ;l ;nvesteau* Dimportiv:/ lucr:torul
modelea@: unealta potrivit planului s:uN ;n fa?a naturii inerte/ care ;i
re@ist:/ dar pe care o ;nfr;nge/ el se afirm: ca voin?: suveran:N
;nte?ind ritmul 7:t:ilor pe nicoval:/ el gr:7e>te f:urirea uneltei: or/
nimic nu poate gr:7i coacerea spicelor: o7iectul prelucrat ;l ;nva?: ;n
ce const: responsa7ilitatea: gestul s:u priceput sau st;ngaci poate da
form: sau poate sf:r;maN prudent/ a7il/ el e,ersea@: ating;nd un grad
de perfec?iune de care e m;ndru: succesul s:u nu depinde de ;ndurarea
@eilor/ ci de el ;nsu>iN el ;>i sfidea@: tovar:>ii >i se m;ndre>te cu
reu>itele propriiN >i dac: face/ ;nc:/ un loc oarecare riturilor/ teCnicile
e,acte i se par cu mult mai importanteN valorile mistice trec ;n plan
secund/ iar interesele practice ;n prim planN el nu se eli7erea@: cu
F ;n te@a deja citata a lui &evi <Strauss* g:sim* ;nlr <o form: pu?in diferit:/ o
nicidecum faptul primitiv din care decurge e,ogamia* ci ea reflect:* ;ntr <o forma
negativ:/ o voin?: po@itiv: de e,ogamie* Nu e,ist: nici un motiv imediat pentru
ca o femeie s: n u fie potrivit: pentru comer?ul cu 7:r7a?ii din clanul eiN dar e
util din punct de vedere social ca ea s: fie parte a presta?iilor prin care* ;n loc s:
se ;ncCid: ;n el ;nsu>i/ fiecare clan sta7ile>te cu cel:lalt un raport de reciproci <
tate: AE,ogamia are o valoare mai pu?in negativ: dec;t po@itiv:*** ea inter@ice
c:s:toria endogani:*** cu siguran?: nu pentru c: mariajului consanguin 0 se
ata>ea@: ideea unui pencol 7iologic/ ci fnndc= din mariajul e,ogam re@ult: un
anume 7eneficiu socialB* Nu tre7uie ca grupul s: consume ;n spa?iul privai
femeile care constituie unul dintre 7unurile sale* ci ca el s: fac: din femei un
gura motiva?ie este c: ea e un acela>i tre7uind D>i/ deci/ put;ndE s: devin:
cel:lalt*** Femeile vindute ca sclave pot fi acelea>i cu cele ini?ial oferite* At;t
unele/ c;t >i celelalte tre7uie s: fie purt:toare ale semnului alrerit=?ii* care este
consecin?a unei anumite po@i?ii ;ntr <o structur: >i nu a unui caracter ;nn:scutB*
totul de @ei: dar ;i desparte de sine/ desp:r?indu <se de ei/ ;i ;ndep:r <
tea@: trimif;ndu<i ;n cerul olimpian >i p:str;ndu <>i pentru sine spa?iul
terestruN marele #an va fi tot mai vl:guit dup: ce va fi r:sunat prima
lovitur: de ciocan >i va fi inaugurat imperiul 7:r7atului* Ac esta ;>i
face ucenicia propriei puteri* ;n raportul 7ra?ului s:u creator cu o7iec tul
fa7ricat e,perimentea@: cau@alitatea: s:m;n?a sem:nat: ;ncol?e>te sau
nu/ ;n timp ce metalul reac?ionea@: ;ntotdeauna la fel pus ;n foc/ udat
cu ap: ori supus ac?iunii me canice: lumea aceasta de ustensile se las:
consemnat: ;n concepte clare: g;ndirea ra?ional:/ logica >i mate matica
pot ap:rea din acest moment* ;ntreaga ;nf:?i>are a universului e
7ulversat:* Religia femeii era legat: de imperiul agriculturii/ im periu
al duratei ireducti7ile/ al contingen?ei/ Ca@ardului/ a>tept:rii/
misteruluiN imperiul lui Como fa7er este cel al timpului ce poate fi/ ca
>i spa?iul/ ;nvins/ al necesit:?ii/ al proiectului/ ac?iunii/ ra?iunii* CCiar
atunci c;nd ;nfrunt: p:m;ntul/ 7:r7atul o face/ de acum ;nainte/ ca
lucr:torN el descoper: c: solul poate fi ;m7og:?it/ c: e 7ine s: fie l:sat
s: se refac: >i c: unele semin?e pot fi tratate ;ntr <un fel sau altul:
acum/ cel care face s: creasc: recoltele este elN sap: canale/ irig: sau
asanea@: terenuri/ trasea@: drumuri/ construie>te temple: creea@:/ din
nou/ o lume nou:* #opoarele r:mase su7 st:p;nirea @ei?ei <mame/ cele
;n care sa perpetuat filia?ia uterin: s <au oprit >i la un stadiu primitiv
de civili@a?ie* Fiindc: femeia nu era venerat: dec;t ; n m:sura ;n care
7:r7atul se f:cea sclavul propriilor sale spaime/ complicele propriei
neputin?e: cultul femeii se ;n:l?a pe un teren al terorii/ >i nu al iu7irii*
B:r7atul nu se putea ;mplini pe sine dec;t ;ncep;nd prin a detrona
femeiaF* El va recunoa>te astfel ca suveran principiul masculin al
for?ei creatoare/ al luminii/ inteligen?ei >i ordinii* ;n preajma @ei?ei <
mame se ive>te un @eu/ un fiu sau un iu7it care ;i este/ ;nc:/ inferior/
dar care ;i seam:n: leit >i ;i e asociat* Ki el ;ncarnea@: un princi piu
de fecunditate: este un taur/ este Minotaurul/ este Nilul fertili@;nd
c;mpiile egiptene* El moare toamna >i rena>te prim:vara/ dup: ce
so?ia<mam:/ invulnera7il:/ dar sc:ldat: ;n lacrimi/ >j <a adunat toate
for?ele pentru ai c:uta trupul >i a <0 readuce la via?:* !n Creta/ se con<
stat: apari?ia acestui cuplu care poate fi reg:sit pe toate malurile
Mediteranei: !sis >i $orus ;n Egipt/ Astarte >i Adonis ;n Fenicia/
CO7ele >i Attis ;n Asia Mic: >i/ ;n .recia Celenistic:/ RCea >i Meus*
Apoi/ Marea Mam: va fi d etronat:* ;n Egipt/ unde condi?ia femeii
r:m;ne una ;n cCip e,cep?ional favora7il:/ @ei?a Nut/ ;ncarnare a ceru
F Bine;n?eles/ aceast: condi?ie este necesara/ dar nu suficient:: e,ist: civi <
li@a?ii patriliniare 7locate ;ntr <un stadiu primitiv: altele/ pre cum civili@a?ia MaOa*
care s<au degradat* Nu e,ist: o ierarCie a7solut: ;ntre societ:?ile de drept
matern >i cele de drept patern: ;ns: numai acestea din urm: au evoluat din
punct de vedere teCnic >i ideologic*
0VV 0V0
lui/ >i !sis/ p:m;ntul fertili@at/ so?ie a lui Nil/ "siris/ r:m;n @ei?e de o
mare importan?:N >i totu>i regele suprem este Ra/ @eul soarelui/
luminii >i energiei virile* &a Ba7ilon/ !>tar nu mai este dec;t so?ia lui
Bel<MarduHN el este creatorul tuturor lucrurilor > i garantul armoniei
lumii* Meul semi?ilor este 7:r7at C;nd Meus domne>te ;n ceruri tre7uie
ca .eea/ RCea/ CO7ele s: a7dice: Demeter nu r:m;ne dec;t o divini <
tate secundar:/ de>i ;nc: impun:toare* Meii vedici au so?ii care s;nt
departe de a fi la fel de ado rate* &a romani/ Supiter nu are egal* 0
Astfel/ triumful patriarCatului nu a fost nici o ;nt;mplare/ nici
re@ultatul unei revolu?ii violente* ;nc: de la ;nceputurile umanit:?ii/
privilegiul 7iologic le <a permis 7:r7a?ilor s: se afirme singuri ;n cali <
tate de su7iect suveranN n <au a7dicat niciodat: de la acest privilegiuN
>i<au alienat/ ;n parte/ e,isten?a ;n Natur: >i FemeieN dar au recucerit <o/
mai apoiN condamnat: s: joace rolul Celuilalt/ femeia era/ de asemeni/
condamnat: s: nu posede dec;t o puter e precar:: sclav: sau idol/
niciodat: nu a fost ea aceea care s: <>i fi ales soarta* AB:r7a?ii concep
@eii/ femeile ;i ador:BF/ a spus Fra@erN ei s;nt cei care decid dac:
divinit:?ile lor supreme vor fi feminine sau masculineN locul femeii ;n
societate este ;ntotdeauna acela reparti@at de 7:r7a?iN ea nu >i <a impus
propria lege ;n nici o epoc:*
#oate/ totu>i/ dac: munca productiv: ar fi r:mas pe m:sura for?e
lor ei/ femeia ar fi reali@at ;mpreun: cu 7:r7atul cucerirea naturiiN
specia uman: s<ar fi afirmat ;mpotriva @eilor prin indivi@ii masculini
>i femininiN dar ea nu a putut s: <>i asume pe cont propriu promisiu
nile uneltei* Engels nu a e,plicat dec;t incomplet pr:7u>irea ei: a
spune c: inventarea 7ron@ului >i a fierului a modificat profund ecCili <
7rul for?elor de produc?ie >i c: prin acest fapt sa ajuns la inferiori
tatea femeii nu este de ajunsN aceast: inferioritate nu este suficient:
;n sine pentru a e,plica opresiunea pe care a suferit <o femeia* Nefast
i<a fost faptul c:/ nedevenind un tovar:> de munc: p entru lucr:tor/ ea
fost e,clus: de la Mitsein<al uman: faptul c: femeia e sla7: >i are o
capacitate productiv: inferioar: nu e,plic: aceast: e,cludereN 7ar7a
tul nu a recunoscut ;n ea un semen pentru c: ea nu participa la modul
lui de a munci >i de a g;ndi / pentru c: r:m;nea aservit: misterelor
0Este interesant s: not:m Ddup: M* Begouen < Surnal de psiCologie/ 0142E*
c: ;n epoca aurignacian: se ;nt;lnesc numeroase statuete repre@ent;nd femei cu
atri7ute se,uale e,agerate: ele se disting prin p; ntecele proeminent >i prin vulva
foarte su7liniat repre@entat:* Mai mult/ pe pere?ii pe>terilor pot fi v:@ute vulve
i@olate/ grosolan desenate* ;n Solutrean >i Magdaleman* aceste efigii dispar* !n
Aurignacian statuetele masculine s;nt foarte rare/ iar orga nul se,ual masculin nu
este niciodat: repre@entat* Din Magdalenian s <au p:strat >i desene repre@ent;nd
vulve/ dar ;n num:r mic/ ;n vreme ce num:rul falusurilor descoperite este foarte
mare*
vie?iiN de vreme ce nu a adoptat <o/ iar ea >i<a p:strat ;n ocCii lui
dimensiunea celuilalt/ 7:r7atul nu putea fi dec;t opresorul femeii*
'oin?a masculin: de e,pansiune >i dominare a transformat incapaci<
tatea feminin: ;ntr <un 7lestem* B:r7atul a vrut s: epui@e@e noile posi<
7ilit:?i descCise de noile teCnici: a f:cut apel la o m;n: de lucru
aservit:/ a f:cut sclavi din semenii lui* Munca sclavilor fiind cu mult
mai eficace dec;t aceea pe care o putea furni@a femeia/ ea >i <a pier<
dut rolul economic jucat ;n cadrul tri7ului* !ar ;n raportul s:u cu
sclavul/ st:p;nul a g: sit o confirmare a suveranit:?ii sale cu mult mai
radical: dec;t ;n autoritatea eufemi@at: pe care o e,ercita asupra
femeii* 'enerat: >i temut: pentru fecunditatea sa/ fiind a)) <minten
dec;t 7:r7atul >i particip;nd la caracterul nelini>titor al celuilalt/
femeia ;l ?inea/ ;ntr <un anume fel/ pe 7:r7at ;ntr <un raport de depen<
den?: >i/ ;n acela>i timp/ ea ;ns:>i era dependent: de elN reciprocitatea
raportului st:p;n<sclav e,ista ca posi7ilitate actuali@a7il: pentru ea >i
prin aceasta ea sc:pa de sclavie* C:ci sclavul nu e protejat de nici un
ta7u/ el nu este nimic altceva dec;t un 7:r7at aservit/ nu diferit/ ci
inferior: va fi nevoie de secole pantru ca jocul dialectic al raportului
s:u cu st:p;nul s: se actuali@e@eN ;n interiorul societ:?ii patriarCale
organi@ate/ sclavul nu este dec;t un animal de povar: cu cCip ome <
nesc: st:p;nul e,ercit: asupra lui o autoritate tiranic:N prin aceasta
orgoliul s:u se vede alimentat: ;l va ;ntoarce ;mpotriva femeii* ot ce
c;>tig: va fi c;>tigat ;mpotriva eiN cu c;t devine el mai puternic/ cu at;t
mai mult decade ea* ;n special atunci c;nd devine proprietar al p:m;n <
tului0 / el va revendica >i proprietatea asupra femeii* C;ndva el ;nsu>i
era posesiune a mane)/ a .liei: acum el are un suflet/ ni>te p:m;nturiN
eli7erat de ceea ce ;nsemna Femeia/ el reclam:/ de asemeni/ o femeie
>i o posteritate a lui* 'rea ca munca familial:/ utili@at: ;n e,ploatarea
terenurilor sale/ s: fie ;n totalitate a lui/ iar pentru aceasta tre7uie ca
lucr:torii s: ;i apar?in:: ;>i aserve>te propria so?ie > i propriii copii* ;i
tre7uie mo>tenitori ;n care ;>i va prelungi via?a terestr: prin faptul c:
lor le vor fi l:sate 7unurile >i care ;i vor aduce ;n jurul morm;ntului
onorurile de cuviin?: pentru odiCna sufletului* Cultul @eilor casei se
suprapune constituirii propriet:?ii private/ iar func?ia mo>tenitorului
este una deopotriv: economic: >i mistic:* Astfel/ ;n @iua ;n care agri <
cultura ;ncetea@: s: mai fie o opera?ie fundainental magic: >i devine
;n primul r;nd o munc: creatoare/ 7:r7atul se descoper: ca fo r?: ge<
neratoareN el ;>i revendic: ;n acela>i timp copiii >i recoltele* <
0 'e@i prima parte/ cap* $!*
< A>a dup: cum femeia era asimilat: 7ra@dei/ falusul este asimilat plugului < >i
invers* #e un desen din perioada Hasit: repre@ent;nd un plug s;nt trasat e sim7olurile
actului generatorN mai apoi* identitatea falus <plug a fost adesea reprodus: plastic*
Cuv;ntul !aH desemnea@:/ ;n lim7ile unor popoare din sudul Asiei/ at;t falusul* c;t >i ca@ <
maua " rug:ciune asinan: se adresea@: unui @eu al c:rui A plug a fecundat p:m;ntulB*
0VI 0V4
Nu e,ist:/ ;n timpurile primitive/ o revolu?ie ideologic: mai
important: dec;t aceea care su7stituie agita?iunea filia?iei uterineN de
acum ;nainte/ mama este co7or;t: la rangul de doic: ori de servitoare/
iar suveranitatea tat:lui este e,altat:N el este cel care de?ine drepturile >i
le transmite* ;n Eumenidele lui EscCil/ Apolo proclam: aceste ade <
v:ruri noi: ANu mama este aceea care na>te ceea ce numim copilul ei:
ea doar Cr:ne>te s:m;n?a rev:r sat: ;nl:untrul eiN acel ce @:misle>te
este tat:l* Femeia/ str:in: ga@d:/ prime>te doar s:m;n?a >i/ dac: @eii o
doresc/ o >i p:strea@:B* Este evident c: aceste afirma?ii nu re@ult:
dintr<o descoperire >tiin?ific:: ele repre@int: o profesiune de credin?:*
F:r: ;ndoial:/ e,perien?a cau@alit:?ii teCnice/ din care 7:r7atul e,tra
ge certitudinea puterii sale creatoare/ 0 <a f:cut s:<>i dea seama c: este
la fel de necesar procre:rii ca >i mama* !deea a dirijat o7serva?iaN dar
aceasta se m:rgine>te s: acorde tat:lu i un rol egal cu cel al mamei:
ea conducea la supo@i?ia c:* ;n plan natural/ condi?ia conceperii era
;nt;lnirea spermei >i a s;ngelui menstrualN ideea e,primat: de Ansto
tel/ potrivit c:reia femeia e doar materie/ iar Aprincipiul mi>c:rii/ care
este unul masculin ;n toate fiin?ele n:scute/ este mai 7un >i mai
aproape de divinitateB/ ideea aceasta traduce o voin?: de putere care
dep:>e>te orice cunoa>tere* Atn7uindu <>i ;n e,clusivitate posteritatea/
7:r7atul se smulge definitiv de su7 autoritatea feminit:?ii N orientat
;mpotriva femeii/ el cucere>te domina?ia asupra lumii* Destinat: pro
cre:rii >i sarcinilor secundare/ deposedat: de importan?a practic: >i de
prestigiul mistic/ femeia nu mai apare dec;t ca o slujitoare*
B:r7a?ii au figurat aceast: cucerire ca p e o ;ncununare a unei lupte
violente* Una dintre cele mai arCaice cosmogonii/ cea a asiro <7a7i<
lonienilor/ ne poveste>te victoria lor ;ntr <un te,t dat;nd din secolul al
'll<lea/ dar care reproduce o legend: cu mult mai vecCe: "ceanul >i
Marea/ Atum >i amiat/ au odr:slit lumea cereasc:/ lumea p:m;n
teasc: >i pe to?i @eii cei mariN dar/ cum ace>tia li s <au p:rut a fi prea
nepotoli?i/ au Cot:r;t s: ;i nimiceasc:N amiat/ femeia mam:/ a fost
cea care a dat lupta cu cel mai puternic >i mai frumos din neamul pe
care ;l @:mislise/ Bel MarduHN dup: provocarea la lupt: >i dup: o
7:t:lie groa@nic:/ acesta a ucis <o >i ia despicat trupul ;n dou:: din
pruna jum:tate a f:cut 7olta cereasc:/ iar din cealalt: < temelia lumii
p:m;nte>tiN apoi a or;nduit universul >i a pl:sm uit umanitatea !n dra<
ma Eumenidele/ care ilustrea@: triumful patriarCatului asupra dreptu <
lui matern/ "reste o ucide/ de asemeni/ pe Clitemnestra* #rin aceste
victorii ;ns;ngerate/ for?a viril:/ puterile solare ale ordinii >i luminii
7iruiesc Caosul femin in* !ert;ndu 0 pe "reste/ tri7unalul @eilor 00 pro
clam: ca fiu al lui Agamemnon >i a7ia ;n al do ilea rind al
Clitemnestrei* 'ecCiul drept matern a murit: 0 <a omor;t ;ndr:@nea?:
revolt: a 7:r7atului* Am v:@ut ;ns: c:/ ;n realitate/ trecerea la dreptul
patern s<a produs prin lente tran@i?ii* Cucerirea masculin: a fost o
0V2
recucerire: 7:r7atul n<a f:cut altceva dec;t s: ia ;n st:p;nire ceea ce
st:p;nea dejaN el a armoni@at dreptul cu realitatea* Nu a avut loc nici
o lupt:/ nici o victorie/ nici o ;nfr;nger e* otu>i/ t;lcul acestor legende
este ad;nc* ;n clipa ;n care 7:r7atul se afirm: ca su7iect >i li7ertate/
ideea de Cel:lalt devine mediat:* Din aceast: @i/ raportul cu Cel:lalt
este unul dramatic: e,isten?a Celuilalt este o amenin?are/ o primejdie*
'ecCea filosofie greac:/ pe care/ ;n acest punct/ #laton nu o contra <
@ice/ a ar:tat c: alteritatea este acela>i lucru cu nega?ia/ deci cu r:ul*
A<l postula pe Cel:lalt ;nseamn: a defini un maniCeism* !at: de ce
religiile >i codurile de legi tratea@: cu at; ta ostilitate femeia* ;n epoca
;n care spe?a uman: a evoluat la stadiul redact:rii ;n scris a mitologi <
ilor >i legilor ei/ patriarCatul este definitiv instaurat: 7:r7a?ii s;nt aceia
care compun codurile* Este firesc ca ei s : i atri7uie femeii o situa?ie
su7ordonat:: dar se putea imagina c: o priveau cu 7un:voin?a re@er <
vat: copiilor >i animalelor de pe l;ng: cas:* Nimic din aceasta/ ;ns:*
"rgani@;nd opresiunea femeii/ legiuitorii se tem de ea* Dintre virtu?ile
am7ivalen?e care<i erau conferite/ este re?inut mai cu seam: aspectul
nefast: din sacr:/ ea devine impur:* D:ruit: lui Adam pentru a <i ?ine
tov:r:>ie/ Eva ;>i pierde calitatea uman:: c;nd vor s: se r:@7une pe
omenire/ @eii p:g;ni inventea@: femeia/ iar prima n:scut: dintre
fiin?ele femeie>ti/ #andora/ e ste aceea care declan>ea@: toate relele de
care sufer: umanitatea* Cel:lalt este pasivitatea fa?: de activitate/
diversitatea care sfarm: unitatea/ materia opus: formei/ de@ordinea
re@ist;nd ordinii* Femeia este/ astfel/ C:r:@it: R:ului* AE,ist: un prin <
cipiu 7un/ creator al ordinii/ al luminii >i al 7:r7atului >i un principiu
r:u/ creator al Caosului/ al tene7relor >i al femeiiB/ spune #itagora*
&egile lui M=nu o definesc ca pe o creatur: josnic:/ ce se cuvine a fi
?inut: ;n sclavie* &eviticul o asimilea@: vitelor de povar: de?inute de
patriarC* &egile lui Solon nu ;i confer: nici un drept* Codul roman o
pune su7 tutel: >i ;i proclam: Aim7ecilitateaB* Dreptul canonic o vede
ca pe o Apoart: a diavoluluiBB* Coranul o tratea@: cu cel mai des:v;r>it
dispre?*
Ki/ cu toate acestea/ R:ul este necesar Binelui/ materia < ideii/ iar
noaptea < luminii* B:r7atul >tie c:/ pentru a <>i potoli dorin?a ori pen<
tru a<>i perpetua e,isten?a/ femeia ;i este indispensa7il:N el are nevoie
s: o integre@e ;n societate: ;n m:sura ;n care se supune ordinii sta <
7ilite de 7:r7a?i/ femeia se cur:?: de priCana ei originar:* !deea este
e,primat: pregnant ;n legile lui M=nu: A#rintr <o c:s:torie legitim:/ o
femeie cap:t: acelea>i calit:?i ca >i so?ul ei/ asem:n;ndu <se r;ului care
se pierde ;n ocean >i/ dup: moarte/ ;i va fi ;ng:duit s: p:trund: ;n
acela>i paradis cerescB* Bi7lia face/ ;n termeni elogio>i/ portretul
Afemeii puterniceFB* ;n pofida urii sale fa?: de dimensiunea carnal:/
cre>tinismul respect: fecioara consacrat: >i so?ia cast: >i docil:*
Asociat: cultului/ femeia poate avea cCiar un rol religios important:
0VL
7raCmani ;n !ndia sauflaminia la Roma s;nt la fel de sacre ca >i so?ul
lorN 7:r7atul este acela care domin: ;n cuplu/ dar uniunea principiilor
masculine >i feminine r:m;ne necesar: mecanismului fecundit:?ii/ al
vie?ii >i al ordinii societ:?ii*
"r/ aceast: am7ivalen?: a Celuilalt/ a Femeii/ urmea@: s: se
reflecte ;n istoria ei ulterioar:N p;n: ;n @ilele noastre/ ea va fi supus:
voin?ei 7:r7a?ilor* Dar aceast: voin?: este am7igu:: printr <o ane,are
total:/ femeia ar fi co7or;t: la rangul de lucruN 7:r7atul/ ;ns:/ ?ine s:
;m7race tot ceea ce cucere>te >i posed: ;n ve>m;ntul propriei lui dem <
nit:?iN Cel:lalt ;>i p:strea@: ;n ocCii s:i ceva din for?a ma gic: primi<
tiv:N cum s: fac: din so?ie ;n acela>i timp o slujnic: >i o tovar:>: este
una dintre pro7lemele pe care 7:r7atul va ;ncerca s: le re@olveN atitu <
dinea sa va evolua de<a lungul secolelor/ ceea ce va duce >i la evolu?ia
destinului feminin* 0
!!!
Detronat: de apari?ia propriet:?ii private/ femeia ;>i va vedea soar ta
legat:/ de<a lungul secolelor/ tocmai de proprietatea privat:: ;n
mare parte istoria ei se confund: cu istoria mo>tenirii* !mportan?a fun <
damental: a acestei institu?ii poate fi ;n?ele as: dac: ?inem cont de fap
tul c: proprietarul ;>i alienea@: e,isten?a ;n proprietate/ la care ?ine
mai mult dec;t la propria via?:N proprietatea dep:>e>te limitele strimte
ale vie?ii temporaleN ;ncarnare terestr: >i sensi7il: a sufletului nemu <
ritor/ ea su7@ist: dincolo de distrugerea trupuluiN dar aceast: supra <
vie?uire nu se reali@ea@: dec;t dac: proprietatea r:m;ne ;n m;inile po <
sesorului: ea nu ar putea fi a sa dincolo de moarte dec;t dac: apar?ine
unor indivi@i ;n care acesta se prelunge>te >i se recu noa>te >i care s;nt
ai s:i* A cultiva mo>ia tat:lui >i a ;ncCina un cult manilor tat:lui
repre@int: pentru mo>tenitor una >i aceea>i o7liga?ie: el asigur:
supravie?uirea str:mo>ilor pe p:m;nt >i ;n lumea de su7 p:m;nt* A>a
;nc;t 7:r7atul nu va accepta s: ; mpart: cu femeia nici 7unurile >i nici
copiii s:i* El nu va i@7uti s: impun: aceste preten?ii ;n totalitate >i
pentru totdeauna* Dar ;n momentul ;n care patriarCatul este puternic/
el ;i smulge femeii toate drepturile asupra de?inerii >i transmiterii
0'om e,amina aceast: evolu?ie ;n "ccident* !storia femeii ;n "rient* ;n
!ndia* ;n CCina a fost* ;n fapt/ aceea a unei lungi >i nescCim7ate sclavii* Din Evul
Mediu >i p;n: ;n @ilele noastre/ studiul nostru se va concentra asupra Fran?ei/ al
c:rei ca@ este tipi c*
7unurilor* De altfel/ pare logic s: i le refu@e* " dat: ce se admite c:/
de>i ai unei femei/ copiii nu mai s;nt ai ei/ simultan ace>tia nu au nici o
leg:tur: cu grupul din care provine femeia* #rin c:s:torie/ femeia nu
mai este de acum ;nainte ; mprumutat: de la un clan la altul: ea este
smuls: ;n cCip radical din grupul ;n care s<a n:scut >i ane,at: celui
al so?uluiN acesta o cump:r: ca pe o vit: sau ca pe un sclav >i ;i
impune divinit:?ile casei sale: iar copiii n:scu?i de ea apar?in familiei
so?ului* Dac: ar fi mo>tenitoare/ ea ar urma s: transmit: a7u@iv
7og:?iile familiei paterne celei a so?ului: va fi e,clus: cu mare grij:
de la succesiune* Ki/ invers/ datorit: faptului c: nu posed: nimic/
femeia nu este ridicat: la demnitatea unei persoaneN cCiar ea ;ns:>i
face parte din patrimoniul 7:r7atului/ mai ;nt;i al tat:lui/ apoi al
so?ului s:u* ;n regimul strict patriarCal/ tat:l poate condamna la
moarte copiii de se, masculin sau feminin ;nc: de la na>tereN ;ns:/ ;n
primul ca@/ societatea ;i limitea @:/ cel mai adesea/ puterea: oric:rui
7:iat n:scut s:n:tos i se permite s: tr:iasc:N ;n vreme ce cutuma
a7andon:rii fetelor este foarte r:sp;ndit:N la popoarele ara7e se petre <
ceau pruncucideri ;n mas:: a7ia n:scute/ fetele erau a@v;rlite ;n gropi*
Acceptarea copilului de se, femeiesc este un act li7er/ de genero@i <
tate/ din partea tat:luiN femeia nu intr: ;n aceste societ:?i dec;t
printr<un soi de gra?ie acordat:/ >i nu ;n mod legitim/ precum 7:r7a <
tul* "ricum/ impuritatea na>terii apare cu mult mai gra v: pentru
mam: atunci c;nd copilul este fat:: la evrei/ &eviticul cere ;n acest ca@
o purificare de dou: ori mai lung: dec;t dac: l:u@a a adus pe lume un
7:iat* ;n colectivit:?ile ;n care e,ist: cutuma Apre?ului s;ngeluiB se
pretinde o sum: mic: atunci c;n d victima este de se, feminin: valoa <
rea acesteia ;n raport cu 7:r7atul este aceea>i cu a sclavului ;n raport
cu omul li7er* C;t este copil:/ tat:l are puteri depline asupra eiN prin
c:s:torie/ el le va transmite/ ;n totalitate/ so?ului* De vreme ce femeia
este proprietatea sa/ precum sclavul/ animalul de povar:/ o7iectul/ e
firesc ca 7:r7atul s: poat: avea at;tea so?ii c;te dore>te: doar motivele
economice limitea@: poligamiaN so?ul ;>i poate repudia so?iile dup:
7unul s:u plac/ societatea nu le acord: aproape nici un fel de garan?ie*
;n scCim7/ femeia este riguros o7ligat: s: <>i p:stre@e castitatea* ;n
ciuda ta7uurilor/ societ:?ile de drept matern autori@ea@: o mare per <
misivitate ;n materie de moravuriN castitatea prenup?ial: este rareori
reclamat:N iar adulterul este privit f:r: prea mare severitate* Dimpo <
triv:/ atunci c;nd femeia devine proprietatea 7:r7atului/ el o vrea
fecioar: >i ;i pretinde/ su7 amenin?area unor pedepse dintre cele mai
grave/ o fidelitate total:N cea mai de neiertat dintre crime ar fi riscul
de a l:sa drepturile de mo>tenire unei progenituri str:ine: tocmai de
aceea pater familias are dreptul de a<>i trimite la moarte so?ia vino <
vat:* De c;nd e,ist: proprietatea privat:/ infidelitatea conjugal: a
femeii este considerat: drept o c rim: de ;nalt: tr:dare* oate codurile
0V3
0VT
de legi care au men?inut/ p;n: ;n @ilele noastre/ inegalitatea ;n materie
de adulter acu@: gravitatea gre>elii comise de femeia care risc: s:
introduc: un 7astard ;n familie* !ar dac: dreptul individului de a<>i face
singur dreptate a fost a7olit ;ncep;nd de pe vremea ;mp:ratului
Augustus/ codul lui Napoleon ;i promite/ ;nc:/ so?ului justi?iar indul
gen?a jura?ilor* C;nd femeia apar?inea ;n acela>i timp clanului patern
>i familiei conjugale / ;ntre cele dou: serii de leg:turi ce se ;nc;lceau
>i cCiar se opuneau/ ea reu>ea s: p:stre@e o li7ertate destul de mare/
fiecare dintre sisteme servindu <i drept sprijin ;mpotriva celuilalt: spre
e,emplu/ adesea ea ;>i putea alege so?ul dup: dorin?:/ c:s: toria nefi<
ind dec;t un eveniment laic/ ce nu afecta structura profund: a socie <
t:?ii/ ;n regimul patriarCal/ ;ns:/ ea este proprietatea tat:lui s:u/ care
o m:rit: dup: voin?a luiN ?intuit: apoi ;n casa so?ului/ ea nu mai este
dec;t un fel de o7iect al ace stuia >i o7iectul genos<u[ui ;n care a fost
introdus:*
Atunci c;nd familia >i patrimoniul privat r:m;n f:r: drept de apel
7a@ele societ:?ii/ femeia r:m;ne/ la r;ndul ei/ complet alienat:* Este
ceea ce sa petrecut ;n lumea musulman:* St ructura acesteia este una
feudal:/ c:ci nu a ap:rut un Stat at;t de puternic ;ne;t s: unifice >i s:
supun: diversele tri7uri: nici o putere nu o temperea@: pe aceea a >e <
fului patriarCal* Religia creat: ;n momentul ;n care poporul ara7 era
r:@7oinic >i cuceritor a afi>at cel mai profund dispre? fa?: de femeie
AB:r7a?ii s;nt superiori femeilor datorit: calit:?ilor prin care Dumne <
@eu le a acordat acestora preeminen?a >i prin faptul c: ei s;nt cei care
le ofer: femeilor @estreaBB/ spune CoranulN femeia nu a d e?inut vreo
dat: nici putere real:/ nici prestigiu mistic* So?ia 7eduinului munce>te
din greu/ la coarnele plugului >i la c:ratul poverilor: prin aceasta/ ea
sta7ile>te cu so?ul ei o leg:tur: de dependen?: reciproc:N e li7er: s:
ias: ;n lume/ cu fa?a desco perit:* Musulmana captiv: >i cu v:lul pe
o7ra@ este >i ast:@i/ ;nc:/ ;n majoritatea categoriilor sociale/ un fel de
sclav:* Mi<aduc aminte de un soi de vi@uin: su7teran: dintr <un sat
troglodit din unisia/ ;n care >edeau ciucite patru femei: so?ia cea
7:trin:/ cCioar:/ >tir7:/ cu cCipul ;nfior:tor de 7r:@dat/ cocea la j:ratic
ni>te turte/ ;ntr<un nor de fum ;nec:ciosN dou: so?ii/ ceva mai tinere/
dar aproape tot at;t de scof;lcite/ ;>i leg:nau ;n 7ra?e copiii: una din
tre ele al:ptaN a>e@at: dinaintea unui r:@7oi de ?esut/ o t;n:ra frumoas:
ca un idol/ minunat ;mpodo7it: cu m:t:suri/ aur >i argint/ ;nnoda
firele de l;n:* #:r:sind aceast: sum7r: scor7ur: < regat al imanen?ei/
p;ntece >i morm;nt < am trecut/ ;n coridorul care urca spre lumin:/ pe
l;ng: 7:r7atul ;m7r:cat ;n al7/ str:lucind de cur:?enie/ sur;@:tor/ solar
Se ;ntorcea din pia?:/ unde st:tuse de vor7: cu al?i 7:r7a?i despre mer <
sul lumiiN avea s: petreac: un r:stimp de c;teva ceasuri ;n acest
refugiu numai al lui/ aflat ;n inima unui univers vast c: ruia el ;i
apar?inea/ de care nu se desp:r?ise* #entru 7:tr;nele stafidite/ pentru
0VU
t;n:ra c:s:torit: C:r:@it: aceleia>i degrad:ri/ nu e,ista alt univers de <
c;t 7;rlogul afumat/ din care nu ie>eau dec;t noaptea/ t:cute/ ;nf:>urate
;n v:luri*
Evreii din epoca 7i7lic: au aproape acelea>i moravuri ca >i ara7ii*
#atriarCii s;nt poligami >i ;>i pot repudia so?iile aproape dup: pofta
inimiiN se cere/ su7 amenin?area unor pedepse severe/ ca t;n:ra so?ie
s: fie fecioar: atunci c;nd este dat: ;n m;inil e so?uluiN ;n ca@ de adul<
ter/ e lapidat:N ea este destinat: muncilor casnice/ dup: cum o dove <
de>te portretul femeii puternice: /*Ea lucrea@: l;na >i in u l* * * ea se
tre@e>te ;nainte s: dea prima gean: de lumin:*** Noaptea/ lampa ei
vegCea@: aprins:*** Nicic;nd ea nu gust: din p;inea tr;nd:vieiB CCiar
>i atunci c;nd este cast: >i muncitoare/ ea r:m;ne impur:/ e ;nconju <
rat: de ta7uuriN m:rturia ei nu este ascultat: ;n justi?ie* Ecle@iastul
vor7e>te despre ea cu cel mai profund de@gust: AMai amar: dec ;t
moartea a fost pentru mine femeia cu inim: capcan: >i n:vod >i cu
m;ini ce ;nl:n?uie*** am g:sit un 7:r7at ;ntr <o mie de 7:r7a?i dar n<am
g:sit o femeie ;ntre toate femeileBF* &a moartea so?ului/ o7iceiul/ dac:
nu legea/ cerea ca v:duva s: se m:rite cu unul dintre fra?ii defunctului*
Aceast: cutum: a !ernatului se ;nt;lne>te la multe dintre popoarele
din "rient* ;n toate regimurile ;n care femeia se afl: su7 tutel:/ una
dintre marile pro7leme este situa?ia re@ervat: v:duvelor* Solu?ia cea
mai radical: este sacrificarea pe morm;ntul so?ului* Dar nu este ade <
v:rat/ nici m:car pentru !ndia/ c: legea a impus vreodat: asemenea
jertfeN legile lui M=nu admiteau ca so?ia s: supravie?uiasc: so?uluiN
sinuciderile spectaculoase nu au fost niciodat: dec;t o mod: aris to<
cratic:* Mult mai frecvent/ v:duva este pusa la dispo@i?ia mo>tenito <
rilor so?ului ei* &evir=tul ia uneori forma poliandrieiN pentru a preveni
nestatornic ii le v:duviei/ to?i fra?ii dintr <o familie devin so?ii unei
femei/ o7icei menit >i s: apere grupu l de posi7ila impoten?: a so?ului*
#otrivit unui te,t al lui Ce@ar/ se pare c: ;n Bretania to?i 7:r7a?ii unei
familii ar fi tr:it cu un acela>i num:r de femei*
#atriarCatul nu sa sta7ilit peste tot ;n aceea>i form: radical:* ;n
Ba7ilon/ legile lui $ammura7 i recuno>teau anumite drepturi ale
femeii: aceasta prime>te o parte a mo>tenirii paterne/ iar la c:s:torie
tat:l ;i acord: o dot:* ;n #ersia se practic: poligamiaN femeia ;i dato <
rea@: o ascultare a7solut: so?ului ales de tat:l ei de cum a devenit
nu7il:N dar ea este mai pre?uit: dec;t la majoritatea popoarelor orien <
taleN incestul nu este inter@is/ e,istau dese c:s:torii ;ntre frate >i sor:N
ea are ;ndatorirea de ai educa pe copii p;n: la v;rsta de >apte ani/
dac: s;nt 7:ie?i/ >i p;n: la c:s:torie/ dac: s; nt fete* Femeia poate primi
o parte din mo>tenirea so?ului s:u dac: fiul se dovede>te nedemnN
dac: este Aso?ie privilegiat:B/ ;n ca@ul ;n care so?ul moare f:r: a l:sa
un fiu adult/ i se ;ncredin?ea@: tutela copiilor minori >i administrarea
afacerilor* Regu lile c:s:toriei arat: limpede importan?a posterit:?ii
0V1
pentru >eful familiei* Se pare c: ar fi e,istat cinci forme de c:s:torie 0:
0E femeia se c:s:torea cu consim?:m;ntul p:rin?ilorN ea se numea/ ;n
acest ca@/ Aso? ie privilegiat:BN copiii apar?ineau so?uluiN IE c;nd
femeia era singur: la p:rin?i/ primul dintre copiii ei le revenea
p:rin?ilor/ pentru a lua locul fetei lor pierduteN apoi/ ea devenea Aso?ie
privilegiat:BN 4E dac: un 7:r7at murea celi7atar/ familia lui ;n@estra
>i m:rita o femeie str:in:: aceasta se numea femeie adoptat:N ju <
m:tate dintre copiii ei apar?ineau celui defunct/ cealalt: jum:tate <
so?ului ;n via?:N 2E v:duva f:r: copii >i rec:s:torit: se numea servi <
toare: ea datora so?ului mort jum:tate dint re copiii din a doua c:s: <
torieN LE femeia care se c:s:torea f:r: consim?:m;ntul p:rin?ilor nu ;i
putea mo>teni ;nainte ca fiul ei cel mare s: ajung: major >i s: <>i dea
mama ;n c:s:torie/ cu statutul de 5*privilegiat:B/ propriului tat:N dac:
tat:l murea ;nainte de aceasta/ ea era considerat: minor: >i pus: su7
tutel:* Statutul femeii adoptate >i al femeii servitoare sta7ile>te drep tul
oric:rui 7:r7at de a supravie?ui printr <o descenden?: cu care nu se
;nrude>te neap:rat printr <o leg:tur: de s;nge* Aceasta confirm: ceea
ce spuneam mai sus: leg:tura respectiv: a fost ;ntr <un anume fel
inventat: de c:tre 7:r7at atunci c;nd el a vrut s: <>i ane,e@e/ dincolo
de sf;r>itul vie?ii sale/ imortalitatea/ at;t pe p:m;nt/ c;t >i su7 p:m;nt*
Condi?ia femeii a fost una din tre cele mai favora7ile ;n Egipt
Devenind so?ii/ @ei?ele <mame >i<au p:strat prestigiulN unitatea reli <
gioas: >i social: este cuplul/ iar femeia apare ca aliat: >i comple <
mentar: 7:r7atului* Magia feminin: este at;t de pu?in ;nc:rcat: de
ostilitate/ ;nc;t ;ns:>i teama de incest este dep:>it: >i/ f:r: e@itare/ sora
se confund: cu so?ia* I Ea are acelea>i drepturi ca >i 7:r7atul/ aceea>i
putere juridic:N mo>tene>te/ posed: 7unuri* Nimic ;nt;mpl:tor ;n
aceast: >ans: deose7it:: ea se datorea@: faptului c:/ ;n Egi ptul antic/
p:m;ntul apar?inea regelui >i castelor superioare ale preo?ilor >i
r:@7oinicilorN pentru particulari/ proprietatea funciar: era numai
u@ufructuar:N fondul r:m;n;nd inaliena7il/ 7unurile transmise prin
mo>tenire nu aveau dec;t o mic: valoare >i nu e,ista nici un neajuns
;n privin?a ;mp:r?irii lor* #rin a7sen?a patrimoniului privat/ femeia ;>i
p:stra demnitatea de persoan:* Ea era li7er: s: se c:s:toreasc: >i/
ajuns: v:duv:/ se putea rec:s:tori dup: propria dorin?:* B:r7atul
practica poligamia/ da r/ cu toate c: to?i copiii lui erau legitimi/ el nu
avea dec;t o so?ie verita7il:/ singura asociat: cultului >i totodat:
legat: de el: celelalte nu erau dec;t sclave lipsite de orice drepturi
So?ia<>ef: nu ;>i scCim7a statutul ;n urma c:s:toriei: ea r:m;ne a
0Acesta e,punere o reproduce pe cea a lui C* $uart din #ers ia amic: >i ci<
vili@a?ia iranian:/ pag* 01L<01T*
< ;n anumite ca@uri/ cel pu?in/ fratele tre7uie s:<>i ia ;n c:s:torie sora*
st:p;na 7unurilor sale >i avea li7ertatea de a ; ncCeia contracte* C;nd
faraonul BocCoris va statua proprietatea privat:/ femeia ocupa o po <
@i?ie mult prea avantajoas: pentru a putea fi scoas: din drepturiN
BocCoris va inaugura perioada contractelor >i c:s:toria ;ns:>i va
deveni contractual:* S <au ;nregistrat trei tipuri de contracte: unul pri <
vea mariajul servilN femeia devenea 7un al 7:r7atului/ dar ea cerea
uneori ;n mod special ca acesta s: nu ai7:/ pe l;ng: ea/ >i concu7ineN
totu>i/ so?ia legitim: era considerat: drept egala 7:r7atului >i toate
7unurile erau comuneN adeseori so?ul se angaja s: <i pl:teasc: o sum:
de 7ani ;n ca@ de divor?* Aceast: cutum: a dus/ pu?in mai t;r@iu/ la un
tip de contract deose7it de favora7il femeii: so?ul ;i acorda o crean?:
o7ligatorie* Erau prev:@ute pedepse aspre pentru adulter/ ;ns: divor?ul
era/ pentru am7ii so?i/ aproape li7er* #ractica aceasta a contractelor a
restr;ns mult poligamiaN femeile acaparau averile >i le transmiteau
copiilor lor/ ceea ce a dus la ridicarea unei clase plutocratice*
#tolemeu #Cilopater a dec retat c: femeile nu ;>i mai pot ;nstr:ina
7unurile f:r: autori@a?ia marital:/ ceea ce le transfonna ;n minore pe
via?:* Dar nici m:car ;n epoca ;n care aveau un statut privilegiat/ unic
;n lumea antic:/ femeile nu au fost din punct de vedere social egalele
7:r7a?ilorN asociate cultului sau guvern:rii/ ele puteau ocupa rangul
de regente/ dar faraonul era 7:r7atN preo?ii >i r:@7oinicii erau 7:r7a?iN
femeile nu interveneau ;n via?a pu7lic: dec;t secundarN iar ;n via?a
privat: li se pretindea o fidelitate lipsit: de reciprocitate*
Moravurile grecilor r:m;n foarte apropiate de cele orientaleN ei nu
practic:/ totu>i/ poligamia* Nu se >tie cu e,actitate de ce* ;n fond/
;ntre?inerea unui Carem a fost ;ntotdeauna o sarcin: grea: lu,ul unui
mare serai >i<0 ofer: Solomon cel iu7itor de fast/ sultanii celor " mie
>i una de nop?i/ regii/ c:peteniile/ proprietarii 7oga?iN insul mediu se
mul?umea cu trei sau patru so?iiN ?:ranul nu avea mai mult de dou:*
#e de alt: part e < cu e,cep?ia Egiptului/ unde nu e,ist: proprietate
funciar: particular: ` grija de a p:stra patrimoniul intact f:cea ca fiu <
lui mai mare s: i se acorde drepturi speciale asupra mo>tenirii pater <
neN astfel se sta7ilea o ierarCie ;ntre femei/ mama mo>teni torului prin<
cipal fiind ;nvestit: cu o demnitate superioar: fa?: de celelalte so?ii*
Dac: femeia posed: ea ;ns:>i 7unuri/ dac: are o @estre/ ea repre@int:
pentru so?ul ei o persoan:: e legat: de el printr <o leg:tur: religioas:
>i e,clusiv:* F:r: ;ndoial:/ pornind de aici s<a sta7ilit o7iceiul de a nu
recunoa>te dec;t o singur: so?ie: ;n realitate/ cet:?eanul grec r:m;nea/
;n cCip agrea7il/ poligam/ de vreme ce ;>i putea ast;mp:ra dorin?ele
printre prostituatele ora>ului >i servitoarele gineceului* AAvem Ce taire
pentru pl:cerile spiritului/ spune Demostene/ pallage pentru pl:cerea
sim?urilor >i so?ii pentru a ne da fii*B #allage o ;nlocuia ;n patul
st:p;nului pe so?ia 7olnav:/ indispus:/ ;ns:rcinat: sau l:u@:N a>a ;nc;t
;ntre gineceu >i Carem nu e mare difer en?:* &a Atena/ femeia este
000
00V
;ncCis: ;n od:ile sale/ constr;ns: cu severitate de legi >i supravegCeat:
de magistra?i speciali* Ea r:m;ne de <a lungul ;ntregii sale e,isten?e
;ntr<un perpetuu minoratN se afl: ;n puterea tutorelui ei: fie tat:l/ fie
so?ul/ fie mo>tenitorul so?ului/ fie/ ;n lipsa acestora* Statul/ repre@en <
tat prin func?ionari pu7liciN ace>tia ;i s;nt st:p;nii >i ei dispun de ea
ca de o marf:/ puterea tutorelui e,ercit;ndu <se at;t asupra persoanei/
c;t >i a 7unurilor eiN tutorele ;i poate transmite drepturile dup: 7unul
lui plac: tat:l ;>i d: fata ;n c:s:torie sau adop?ie: repudiind <o/ 7:r7a<
tul o poate livra unui nou so?* &egea greac: ;i asigur:/ totu>i/ femeii
o dota ce serve>te la ;ntre?inerea e i >i care tre7uie s: ;i fie integral
restituit: dac: se anulea@: c:s:toriaN de asemenea/ ;n ca@uri foarte
rare/ ea ;i d: femeii dreptul s: cear: divor?ulN acestea s;nt ;ns: sin <
gurele garan?ii oferite de societate* Evident/ ;ntreaga mo>tenire este
;:sat: copiilor de se, masculin/ dota nu repre@int: un 7un c;>tigat prin
filia?ie/ ci un fel de serviciu impus tutorelui* "ricum/ datorit: practicii
dotei/ v:duva nu mai trece ;n m;inile mo>tenitorilor so?ului ei ca un
7un ereditar: ea revine su7 tutela p:rin?ilor ei*
Una dintre pro7lemele care se pun ;n societ:?ile fondate pe
agna?iuneX este soarta mo>tenirii ;n a7sen?a descenden?ilor masculini
.recii instituiser: cutuma epicleratului: mo>tenitoarea tre7uia s: o ia
;n c:s:torie pe ruda masculin: cea mai ;n v;rst: ;n cadrul gcnos<u[
paternN astfel/ 7unurile l:sate de tat:l s:u erau transmise unor copii
apar?in;nd aceluia>i grup/ domeniul r:m;nea ;n proprietatea genos<uCri:
epiclera nu era mo>tenitoare/ ci doar o ma>in: de procreat mo>teni
tori: aceast: cutum: o l:sa ;n ;ntregime la cCeremul 7:r7atului/ c:ci
ea revenea automat primului n:scut dintre 7:r7a?ii familiei sale/ cel
mai adesea un 7:tr;n*
Cum opresiunea ;>i are cau@a ;n voin?a de a perpetua familia >i de
a men?ine intact patrimoniul/ ;n m:sura ; n care femeia scap: familiei
ea va sc:pa >i de aceast: dependen?: a7solut:N dac: societatea/ neg;nd
proprietatea privat:/ refu@: familia/ soarta femeii se ameliorea@: con
sidera7il* Sparta/ unde prevala regimul comunitar/ era singura cetate
;n care femeia era tratat: aproape la egalitate cu 7:r7atul* Fetele erau
crescute ca >i 7:ie?iiN so?ia nu era consemnat: ;n c:minul so?ului:
acestuia nu i se permitea dec;t s: <i fac: vi@ite nocturne furtiveN iar
so?ia ;i apar?inea at;t de pu?in ;nc;t/ ;n numele eugeniei/ un alt 7:r7at
putea cere ;nso?irea cu ea: no?iunea ;ns:>i de adulter dispare o dat: ce
dispare mo>tenireaN to?i copiii apar?in;nd/ ;n comun/ ;ntregii cet:?i/
femeile nu mai s;nt aservite/ cu an,ietate/ unui unic st:p;n: sau/ la fel
de 7me se poate spune/ invers/ ca/ neposed;nd nici 7unuri proprii/ nici
X ermen juridic desemn;nd o leg:tur: de rudenie ci vil: ;n raport cu ;nrudi <
rea natural:* Rgnatul era o rud: din partea tat:lui Dn* tr*E*
00I
fr descenden?: numai a sa/ cet:?eanul nu mai posed: nici femeia*
Femeile suport: servitutile maternit:?ii/ a>a cum 7:r7a?ii fac r:@7oiul:
;n afara ;ndeplinirii acestei datorii patriotice/ ;ns:/ nici o constr;ngere
nu le ;ngr:de>te li7ertatea*
#e l;ng: femeile li7ere/ despre care tocmai am vor7it/ >i de sclavele
tr:ind ;n interiorul genos<ulm < asupra c:rora >eful familiei are drept
de proprietate a7solut: < se ;nt;lnesc ;n .recia >i prostituatele*
#opoarele primitive cuno>teau prostitu?ia ospitalier: < femeia cedat:
oaspetelui aflat ;n trecere/ o7icei ce avea/ f:r: ;ndoial:/ motiva?ii
mistice ` >i prostitu?ia sacr: menit: s: eli7ere@e/ ;n folosul colec
tivit:?ii/ for?ele misterioase ale fecundit:?ii* Aceste o7iceiuri e,istau ;n
anticCitatea clasic:* $erodot poveste>te c:/ ;n secolul al ' <lea ;nainte
de CCristos/ fiecare femeie din Ba7ilon tre7uia s: se ofere unui 7:r7at
str:in/ o dat: ;n via?:/ ;n templul lui MOlitta/ ;n scCim7ul unei mo <
nede pe care o depunea ;n te@aurul templuluiN ea se ;ntorcea/ apoi/
acas:/ pentru a > i duce mai departe via?a plin: de vir tute* #rostitu?ia
religioas: sa perpetuat p;n: ast:@i la AalmeeleB din Egipt >i la
7aiaderele din !ndia care constituie caste respectate de mu@iciene >i
dansatoare Cel mai adesea/ ;ns:/ ;n Egipt/ ;n !ndia/ ;n Asia occiden <
tal:/ s<a ;nregistrat o alunecare a prostitu?iei sacre spre prostitu?ia
legal:/ clasa sacerdotal: g:sind ;n acest comer? o modalitate de
;m7og:?ire* CCiar >i la evrei e,istau prostituate venale ;n .recia/ tem <
plele ;n care se ;nt;lneau Atinerele ospitaliere cu str:in iiB/ cum le
nume>te #indar/ se aflau mai ales pe malul m:rii/ ;n insule >i ;n
cet:?ile unde veneau mul?i c:l:tori: 7anii primi?i s;nt destina?i cultu lui/
adic: preo?ilor >i/ indirect/ ;ntre?inerii lor* ;n realitate/ ;ns:/ ;ntr <o form:
ipocrit:/ s;nt e,ploatate < la Corint/ printre alte cet:?i < nevoile se,uale
ale marinarilor sau ale c:l:torilorN avem/ deja/ de <a face cu prostitu?ia
venal:* Solon este cel care a institu?ionali@at <o* El a cump:rat
sclave asiatice >i le<a ;ncCis ;n sta7ilimente cu numele de AdicterionBF/
amplasate/ la Atena/ ;n apropierea templului lui 'enus/ nu departe
de portN conducerea acestora era ;ncredin?at: unor ApornotroposBB
;ns:rcina?i s: administre@e financiar ;ntreprindereaN fiecare fat:
c;>tiga un salariu/ iar ansam7lul 7enefici ilor revenea Statului* Dup:
aceea se vor descCide acele AHapaileiaB/ care erau sta 7ilimente private:
un priap ro>u era semnul lor distinctiv* Cur;nd/ ;n ele/ pe l;ng: sclave/
se vor ad:uga femei de condi?ie joas: din .recia/ care vor cere s: fie
primite aici ca angajate* Sta7ilimentele AdicterionB erau considerate at;t
de necesare/ ;nc;t fuseser: recunoscute ca locuri de a@il inviola7ile*
;ns: prostituatele erau stigmati@ate/ nu aveau nici un drept social/ iar
copiii lor erau scuti?i de o7liga?ia de a le Cr:niN ele tre7uiau s: poarte
un costum special din ?es:turi ;mpestri?ate/ ;mpodo7ite cu 7ucCete
de flori >i s:<>i vopseasc: p:rul cu >ofran* ;n afara femeilor ;ncCise ;n
dicterion/ e,istau >i curte@ane li7ere/ clasifi <
004
ca7ile ;n trei categorii: dicteriadele/ asem:n:toare femeilor cu condi <
cu?: de ast:@iN auletridele/ dansatoare >i c;nt:re?e la flautN >i Cetairele/
demimondene de o7icei venite din Corint/ care aveau leg:turi oficiale
cu 7:r7a?ii cei mai importan?i din .recia >i care jucau rolul social al
Afemeilor de lumeB moderne* #rimele se recrutau dintre sclavele
eli7erate sau dintre fetele din clasele inferioareN e,ploatate de pro,e <
ne?i/ ele duceau o via?: de mi@erie* Celelalte i@7uteau/ adeseori/ s: se
;m7og:?easc: gra? ie talentului de mu@iciene: cea mai cele7r: va fi
&amia/ amanta lui #tolemeu din Egipt/ apoi a ;nving:torului s:u/
Demetrios #oliorcet/ regele Macedoniei* Cit despre ultimele/ se >tie
c: multe dintre ele au ;mp:rt:>it faima iu7i?ilor lor* &i7ere s: dispun:
de ele ;nsele >i de averea lor/ inteligente/ cultivate/ artiste/ ele s;nt
tratate ca persoane de 7:r7a?ii fermeca?i de compania lor* Datorit:
faptului c: scap: familiei/ c: se situea@: ;n marginea societ:?ii/ ele
scap:/ ;n acela>i timp/ 7:r7atului: condi? ii ;n care ;i pot ap:rea ca
semen >i aproape egale* ;n Aspa@ia/ #CrOne/ &ais/ se afirm: superio <
ritatea femeii eli7erate fa?: de 7una mam: de familie*
;n afar: de aceste str:lucitoare e,cep?ii/ femeia are un regim de
semisclavie ;n .reciaN ea nu este li7er : nici m:car s: se arate indig <
nat: de acest fapt: a7ia dac: Aspa@ia >i/ ;n cCip mai pasionat/ SapCo/
fac au@ite c;teva proteste* &a $omer su7@istau reminiscen?e ale epocii
eroice ;n care femeile de?ineau o oarecare putere: cCiar >i atunci/
r:@7oinicii le trimit cu asprime ;n c:m:rile lor* Acela>i dispre? ;l
afl:m la $esiod: ACel care se ;ncredin?ea@: unei femei se ;ncredin
?ea@: unui Co?B ;n marea epoc: clasic:/ femeia este consemnat: cu
stricte?e ;n gineceu* ACea mai 7un: femeie este aceea despre care
7:r7a?ii vor7esc cel mai pu?inB/ spunea #ericle* #laton/ care ;>i pro
pune s: admit: un consiliu al matroanelor ;n conducerea Repu7licii
>i s: dea fetelor o educa?ie li7er:/ este o e,cep?ieN el devine ?inta
@eflemelilor lui AristofanN ;n &Osistrata/ so?ul ;i r:spunde unei femei
care ;l ;ntrea7: despre afacerile pu7lice: AAsta nu te prive>te* ac: <?i
gura/ altfel man;nci 7:taie*** ve@i <?i de ?esut p;n@aB* Aristotel e,prim:
o opinie comun: atunci c;nd declar: c: femeia este femeie ;n virtutea
unei deficien?e/ c: ea tre7uie s:<>i duc: via?a ;ncCis: ;n c:min >i ;n
su7ordinea 7:r7atului* ASclavul este cu des:v;r>ire lipsit de li7ertatea
de a deli7eraN femeia o posed:/ dar sla7: >i ineficaceB/ afirm: el*
Dup: +enofon/ so?ia >i so?ul s;nt profund str:ini unul de cel:l alt:
AS;nt pe lume oameni cu care discu?i mai pu?in dec;t cu so?ia ta% S;nt/
dar foarte pu?ini***BN tot ce i se cere femeii ;n Economica este s: fie
o st:p;n: a casei atent:/ prudent:/ econoam:/ truditoare ca o al7in:/ o
intendent: model* Condi?ia modest: ;n care este ?inut: femeia nu ;i
;mpiedic: pe greci s: fie profund misogini* ;nc: ;n secolul al 'll <lea
;nainte de CCristos/ ArcCiloc scrie epigrame mu>c:toare ;mpotriva
femeilorN se poate citi/ ;n Simonide din Amorgos: AFemeile s;nt cel
002
mai mare r:u creat vreodat: de @eu: cCiar dac:/ uneori/ par folosi <
toare/ cur;nd ele se prescCim7: ;n nenorocire pentru st:p;nii lorB* !ar
;n $ippona,: ADoar dou: s;nt ;n via?: @ilele ;n care so?ia v: aduce
7ucurie: ;n @iua nun?ii >i ;n @iua ;nmorm;nt:riiB* !onienii s; nt/ ;n
povestirile milesiene/ dintre cei mai sarcastici: e cunoscut:/ printre
altele/ povestea matroanei din Efes* ;n aceast: epoc: femeilor li se
repro>ea@: mai ales c: s;nt lene>e/ ar?:goase/ cCeltuitoare/ adic: toc mai
a7sen?a calit:?ilor ce li se preti nd* AMul?i mon>tri vie?uiesc pe p:m;nt
>i ;n m:ri/ dar cel mai mare dintre ei r:m;ne femeiaB/ scrie Menandru*
AFemeia este o suferin?: ce nu <?i d: r:ga@ niciodat:*B C;nd/ o dat:
instituit: dota/ femeia cap:t: o oarecare importan?:/ i se depl;nge
arogan?aN e una dintre temele o7i>nuite ale lui Aristofan >i/ mai ales/
ale lui Menandru* AAm luat de nevast: o vr:jitoare cu @estre* Am luat<
o pentru p:m;nturile >i pentru casa ei/ iar :sta < pe ApolloJ ` este cel
mai r:u dintre toate releleJ***B ABlestemat fie ace la care a n:scocit
primul c:s:toria/ >i<apoi al doilea/ >i al treilea/ >i al patrulea >i to?i cei
care le<au urmat pilda*B ADac: e>ti s:rac >i te ;nsori cu o femeie
7ogat:/ ;nseamn: s: faci din tine un sclav >i un s:rac/ toto dat:*B ;n
.recia/ femeia era mult prea strict controlat: spre a i se repro>a
moravurile* Nu carnalitatea ei e 7iciuit:* Ci/ mai cur;nd/ poverile >i
servitutile c:s:toriei s;nt cele care ;i apas: pe 7:r7a?i: aceasta ne las:
s: 7:nuim c:/ ;n pofida condi?iei sale/ >i cu toate c: aproape nici un
drept nu ;i era recunoscut/ ea de?inea/ pro7a7il/ un loc important ;n
c:min >i se 7ucura de o oarecare autonomieN C:r:@it: supunerii/ ea
putea fi nesupus:N ;>i putea cople>i so?ul cu scene/ la crimi/ p:l:vr:geli/
injuriiN destinat: s: aserveasc: fe meia/ c:s:toria era un lan? >i pentru
7:r7at* ;n personajul +antipei se concentrea@: toate p:surile
cet:?eanului grec ;mpotriva so?iei < scorpie >i a nenorocirilor vie?ii
conjugale*
Definitoriu pentru istoria femeii romane este conflictul dintre fa <
milie >i Stat* Etruscii erau o societate de filia?ie uterin: >i este pro7a <
7il c:/ ;n epoca regal:/ Roma cuno>tea ;nc: e,ogamia legat: de
regimul de drept matern: regii latini nu ;>i transmiteau ereditar pu <
terea* Sigur este c:/ dup: moartea lui arWuinius/ se a firm: dreptul
patriarCal: proprietatea agricol:/ domeniul privat/ deci familia/ s;nt
celula societ:?ii* Femeia va fi puternic aservit: patrimoniului >i/ ast fel/
grupului familial: legile o privea@: p;n: >i de garan?iile recunos cute
femeilor din .reciaN e a ;>i petrece via?a ;n incapacitate >i servi tute*
Bine;n?eles/ este e,clus: din afacerile pu7lice/ orice Ademnitate
viril:B ;i este a7solut inter@is:N iar ;n via?a civil: ea este o etern:
minor:* Nu i se refu@: direct partea din mo>tenirea patern: dar/ pe o
00L
cale ocolit:/ este ;mpiedicat: s: dispun: de ea: este supus: autorit:?ii
unui tutore* Autela a fost sta7ilit: ;n interesul tutorilor ;n>i>i/ spune
.aius/ astfel ;nc;t femeia ai c:rei mo>tenitori pre@umtivi s;nt ace>tia
s: nu le poat: lua mo>tenirea prin testament sau s: nu o mic>ore@e
prin ;nstr:inare ori datorii*B #rimul tutore al femeii este tat:lN ;n lipsa
lui agna?ii paterni ;ndeplinesc aceast: func?ie* C;nd se c:s:tore>te/
femeia trece A;n m;naB so?uluiN e,ist: trei fo rme de c:s:torie: con<
ferratio/ ;n care so?ii ;i consacr: lui Supiter Capitolinul o turt: din
cereale/ !mg: flatnen dialisXXN coemptio/ v;n@are fictiv: prin care tat:l
ple7eu ;>i AvindeB Dprin maneipatioXXXE fiica so?uluiN >i usus/ re@ultat
al unei coa7it:ri de un anN toate trei s;nt Am=nuB/ adic: so?ul se su7 <
stituie tat:lui sau tutorilor agna?i: so?ia sa este asimilat: unei fiice/ el
este cel care de?ine/ de acum ;nainte/ puterea deplin: asupra persoanei
>i 7unurilor ei* Dar/ din epoca legii celor +!! a7 le/ datorit: faptului
c: femeia roman: apar?inea at;t familiei paterne c;t >i celei conjugale/
apar conflicte care vor sta la originea emancip:rii sale legale ;ntr <a<
dev:r/ c:s:toria Am=nuB ;i s:r:ce>te pe tutorii agna?i* #entru a ap:ra
interesul rudelor paterne/ apare c:s:toria sine marne/ ;n acest ca@/
7unurile femeii r:m;n su7 dependen?a tutorilor/ so?ul nu are drepturi
dec;t asupra persoanei so?ieiN cCiar >i aceast: putere o ;mparte cu
pater familias/ care ;>i p:strea@: autoritatea a7solut: asupra fiice i sale*
ri7unalul familial are sarcina de a regla diferendele care ;l pot opune
pe tat: so?ului: o asemenea institu?ie ;i permite femeii s: recurg: la
tat: ;mpotriva so?ului/ la so? ;mpotriva tat:luiN ea nu este un o7iect
aflat ;n posesia unui individ* De altfel/ cu toate c: familia roman: este
e,trem de puternic:/ dup: cum o arat: ;ns:>i e,isten?a acestui tri7unal
independent de tri7unalele pu7lice/ tat:l >i >eful familiei este/ ;nainte
de toate/ cet:?ean: autoritatea sa este nelimitat:/ el guvernea@: ;n mod
a7solut asupra so?iei >i copiilorN dar ace>tia nu s;nt proprietatea saN el
le administrea@:/ mai degra7:/ e,isten?a ;n vederea 7inelui pu7licN
X De la latinescul manus Din;n:E/ aici cu sensul juridic de autoritare/ putere
analoag: celei paterne/ de?inu t: de so? asupra so?iei* Femeia Ci m=nu avea statu<
tul unei fiice Dfiiia familiasE D n* tr*E*
Flaimnul DpreotulE lui Supiter* Confaneatio Ddin cum c cu >ifar*fams c f:i<
n:E era una dintre modalit:?ile sta7ilirii autorit:?ii denumite manus* Ceremonia/
practicat: mai cu seam: de patricieni/ consta ;n ofranda c:tre Supiter Dfarreus
pani sE/ ;n so?it : de for mul e sa cram en tal e* ;n pr e@ ent a mart or il or >i a
flarmnului Dn* tr*E*
*/;nm;nareB* v;n@are Dsau cump:rareE a unei propriet:?i prin ;ndeplinirea
unor formalit:?i solemne* ;n momentul c:s:toriei de tip coemptio* ;ntre cei doi
so?i avea loc un scCim7 de formule solemne/ care preci@au efectele acestei
**v;n@:riB* Spre deose7ire de confarreatio/ coemptio nu avea un caracter
religios Dn* tr*E*
feffleia/ care aduce pe lume copiii >i a c:rei activitate domestic: pre <
supune adesea munci agricole/ este foarte util: ?:rii >i ad;nc respec <
tat:* Se remarc:/ aici/ un fapt foarte important/ pe care ;l vom reg:si
;n cursul istoriei: dreptul a7stract nu este s uficient pentru a defini
situa?ia concret: a femeiiN aceasta depinde ;n mare m:sur: de rolul
economic pe care ea ;l joac:N >i de multe ori este posi7il ca li7ertatea
a7stract: >i puterile concrete s: varie@e ;n sens invers* Mai aservit:
din punct de vedere legal dec;t femeia din .recia/ femeia roman: este
mult mai profund integrat: ;n societateN acas:/ ea ocup: atrium<ul/
care este centrul locuin?ei/ nemaifiind e,pediat: ;n um7ra gineceuluiN
ea este cea care dirijea@: munca sclavilorN ea cond uce educa?ia copi<
ilor >i adeseori influen?a ei se va e,ercita asupra lor p;n: la o v;rst:
;naintat:N ea ;mp:rt:>e>te munca >i grijile so?ului ei/ este considerat:
coproprietara 7unurilor acestuiaN formula uniunii AU7i tu .aius/ ego
.aiaB nu este o e,presie goal:N matroana este numit: AdominaBN ea
este st:p;na c:minului/ asociat: cultului/ nu sclava/ ci tovar:>a 7:r7a <
tuluiN leg:tura care ;i une>te are un caracter sacru ;ntr <o asemenea
m:sur: ;nc;t/ vreme de cinci secole/ nu se ;nregistrea@: nici m:car un
singur divor?* Femeia nu este consemnat: ;n apartamentele sale: asist:
la ospe?e/ la s:r7:tori/ merge la teatruN pe strad:/ 7:r7a?ii ;i acord:
;nt;ietate l:s;nd<o s: treac: prima/ iar consulii >i lictorii se ;n>iruie ;n
urma ei* &egendele ;i acorda ;n istor ie un rol de e,celen?:: s;nt 7ine <
cunoscute cele ale Sa7inelor/ &ucre?iei/ 'irginieiN legea lui &ucinius/
care consacr: triumful democra?iei romane/ ar fi fost inspirat: de so?ia
saN Cornelia a fost cea care a modelat sufletul .racCilor* A#retutindeni
7:r7a?ii guvernea@: asupra femeilor/ spunea Cato/ iar pe noi/ care
guvern:m asupra tuturor 7:r7a?ilor/ ne guvernea@: femeile noastre*B
reptat/ situa?ia legal: juridic: a femeii romane se adaptea@: con di?iei
ei practice* ;n epoca oligarCiei patriciene/ fiecar e pater familias este/ ;n
interiorul repu7licii/ un suveran independentN dar c;nd se afirm:
puterea Statului/ acesta lupt: ;mpotriva concentr:rii averilor/ ;mpotriva
arogan?ei familiilor puternice* ri7unalul familial p:le>te dinaintea
justi?iei pu7lice* ! ar femeia do7;nde>te drepturi din ce ;n ce mai
importante* #atru erau puterile care ;i limitau ini?ial li7ertatea: tat:l
>i so?ul dispuneau de persoana ei/ tutorele >i manus < de 7unurile ei*
Statul decide opo@i?ia tat:lui >i a so?ului pentru a le restr;ng e drep<
turile: tri7unalul de Stat va fi judec:torul ca@urilor de adulter/ de
divor? etc* De asemenea/ s;nt distruse/ una dup: alta/ manus >i tutela/
;n interesul tutorelui se separase deja c:s:toria de manusN manus
devine apoi un e,pedient utili@at de feme i pentru a se eli7era de
tutori/ fie contract;nd c:s:torii fictive/ fie o7?in;nd de la tat:l lor sau
de la Stat tutori 7inevoitori* Su7 legisla?ia imperial:/ tutela va fi com<
plet a7olit:* ;n acela>i timp femeia o7?ine o garan?ie po@itiv: a inde <
penden?ei sale: tat:l ei este o7ligat s: <i recunoasc: o dot:N aceasta nu
003
00T
revine agna?ilor dup: destr:marea c:s:toriei >i nu apar?ine niciodat:
so?uluiN ;n orice moment/ femeia poate cere restituirea dotei printr <un
divor? 7rusc/ ceea ce ;l plasea@: pe 7:r7at la dispo@i?ia ei* AAccept;nd
@estrea/ ;>i vindea putereaB/ spune #laut* ;nc: de la sf;r>itul
Repu7licii/ mamei i se recunoscuse dreptul/ egal cu al tat:lui/ la
respectul copiilorN i se permite s: <>i p:stre@e copiii ;n ca@ de tutel :
sau de rea purtare a so?ului* ;n timpul lui $adrian/ o Cot:r;re a senat <
ului ;i confer:/ atunci c;nd are trei copii >i defunctul este lipsit de
descenden?i/ un drept la succesiune a7 intestatX a fiec:ruia dintre ei*
Su7 Marc Aureliu se ;ncCeie evolu?ia f amiliei romane: ;ncep;nd din
anul 03U/ mama ;i are drept mo>tenitori pe copiii ei/ mai importan?i
dec;t ajma?iiN familia este fondat:/ de acum ;nainte/ pe conjunctio san<
guinis / iar mama apare ca egal: a tat:luiN fata este mo>tenitoare/ ca
>i fra?ii ei*
Ki totu>i/ se poate o7serva ;n istoria dreptului roman o mi>care
care o contra@ice pe aceea descris: mai sus: conferindu <i indepen<
den?a fa?: de familie/ puterea central: repune femeia su7 o alt: tutel:/
supun;nd<o unor felurite incapacit:?i legale*
E limpede c: ea ar fi do7;ndit o importan?: nelini>titoare dac: ar
fi putut fi simultan 7ogat: >i independent:N a>adar/ sistemul ;>i va da
silin?a s: ;i ia cu o m;n: ce ;i d:duse cu alta* &egea "ppia/ care le
inter@icea romanilor lu,ul/ va fi votat: ;n mom entul ;n care $anni7al
amenin?a Roma: primejdia o dat: trecut:/ femeile au cerut a7rogarea
eiN ;ntr<un discurs cele7ru/ Cato a pretins ca legea s: fie men?inut::
dar manifesta?ia matroanelor adunate ;n pia?a pu7lic: a avut c;>tig de
cau@:* Diverse legi/ cu at;t mai severe cu cit moravurile deveneau mai
li7ere/ vor fi apoi propuse/ ;ns: f:r: mare succes: ele nu vor face
altceva dec;t s: suscite fraude* 'a triumfa doar Cot:r;rea de senat
velleian:XXX care inter@icea femeii s: Aintercede@eB pentru un altulXXXX /
lipsind<o aproape ;n ;ntregime de orice capacitate civil:* ocmai ;n
momentul ;n care femeia este/ practic/ emancipat: ;n cel mai ;nalt
grad/ e proclamat: inferioritatea se,ului ei/ ceea ce repre@int: o
e,emplificare remarca7il: a procesului de justifica re masculin: des
pre care am vor7it: cum nu i se mai limitea@: drepturile ca fiic:/ so?ie
sau sor:/ egalitatea cu 7:r7atul ;i este refu@at: ca se,N spre a o supune
domin:rii se prete,tea@: Aim7ecilitatea/ fragilitatea se,uluiB*
Fapt este c: matroanele nu a u utili@at prea 7ine noua lor li7ertateN
dar tot at;t de adev:rat este >i c: le <a fost inter@is s: o utili@e@e ;n mod
po@itiv* Din aceste dou: curente contrare < un curent individualist/
XF:r: testament Dlat*E Dn* tr*E* X
5&eg:tura stngelui Dlat*E Dn* tr*E*
55Dispo@i?ie adoptat:/ dup: toate pro7a7ilit:?ile/ su7 Claudius Da tr*E*
Adic: s: se lege de o alt: persoan: prin contracte*
care<o smulge pe femeie familiei/ >i un curent etatist/ care o con <
str;nge ;n calitatea ei de individ < re@ult: c: situa?ia sa este lipsit: de
ecCili7ru* Ea este mo>tenitoare/ are dreptul de a fi respectat: de c:tre
copii la egalitate cu tat:l/ are dreptul de a <>i face testamentul/ se poate
eli7era/ gra?ie institu?iei dotei/ de constr;ngerea conjugal:/ poate
divor?a >i se poate rec:s:tori dup: cum g:se>te de cuvin?:: ;ns: ea nu
se emancipea@: dec;t ;ntr<o manier: negativ:/ deoarece nu i se pro <
pune nici o modalitate concret: de a <>i folosi capacit:?ile* !ndepen <
den?a economic: r:m;ne cu totul a7stract:/ c:ci ea nu generea@:
capacitatea politic:N astfel ;nc;t/ neput;nd s: ac?ione@e/ femeile ro<
mane manifest:: tumultul lor umple ora>ul/ tri7unalele s;nt asediate/
femeile formea@: conjura?ii/ dictea@: prescrip?ii/ a?;?: r:@7oaiele
civileN fonn;nd un cortegiu/ ele pleac: ;n c:utar ea statuii Mamei
Meilor/ pe care o escortea@: de <a lungul i7rului/ introduc;nd/ astfel/
la Roma/ divinit:?ile orientaleN ;n anul 002 i@7ucne>te scandalul
vestalelor al c:ror colegiu este suprimat* Cum via?a >i virtu?ile pu7lice
le r:m;n inaccesi7ile/ nu m ai e,ist: nici o moral: care s: li se pro <
pun: femeilor atunci c;nd destr:marea familiei face ca vecCile virtu?i
private de odinioar: s: par: inutile >i perimate* Ele au de ales ;ntre
dou: solu?ii: ori s: respecte cu ;nc:p:?;nare valorile str:7unilor/ ori s:
nu mai recunoasc: nici o valoare* &a sf;r>itul secolului ! >i la ;n<
ceputul celui de<al $<lea pot fi ;nt;lnite destule femei care r:m;n
tovar:>ele >i asociatele so?ilor lor/ ca ;n vremurile Repu7licii: #lotina
;mp:rt:>e>te responsa7ilit:?ile >i gloria l ui raianN Sa7ina devine at;t
de faimoas: prin 7inefacerile ei/ ;nc;t i se ridic:/ ;nc: din timpul
vie?ii/ statui care o divini@ea@:N ;n timpul lui i7eriu/ Se,tia refu@:
s:<i supravie?uiasc: lui )Emilius Scaurus/ iar #ascea < lui #omponius
&a7eusN #aulina ;>i taie venele o dat: cu SenecaN #linius cel ;n:r a
f:cut ca acel A#cete/ non doletBX al Arriei s: devin: faimosN Mar?ial
admir: ;n Claudia Ruffina/ ;n 'irginia/ ;n Sulpicia so?ii irepro>a7ile
>i mame devotate* Dar e,ist: un mare num:r de femei care refu@a
maternitatea >i care sporesc num:rul divor?urilorN legile continu: s:
inter@ic: adulterul: unele matroane ajung s: ?in: s: fie ;nscrise prin <
tre prostituate pentru a nu avea pro7leme din pricina desfr;ului lor* 0
ANu doare* #astusJB Dlat *E Este vor7a de #astus DCrecinaE/ condamnat la
moarte/ ;n anul 2I ;nainte de Cliristos* pentru c: a conspirat ;mpotriva ;mp:ra <
tului Claudius* So?ia sa* Ama/ s <ar fi sinucis prima/ cu un pumnal pe care 0 0 <a
;ntins apoi lui #aetus/ rostind cele7rele cuvin te Dn* ir*E*
0Ca >i .recia/ Roma tolerea@: oficial prostitu?ia* E,istau dou: categorii de
curte@ane: cele care tr:iau ;ncCise ;n 7ordeluri >i cele care ;>i e,ersau li7er pro <
fesiunea D7once meretricesEN acestea nu aveau dreptul de a purta costumul de
matroan:: aveau o oarecare influen?: ;n sfera modei/ o7iceiurilor >i artei/ ;ns: nu
aveau s: ocupe niciodat: o po@i?ie la fel de elevat: precum cea a Cetairelor din
Atena*
00U 001
#;n: la acea dat:/ literatura latin: fusese ;ntotdeaun a respectuoas: cu
femeile: de acum ;nainte/ autorii satirici se de@l:n?uie ;mpotriva lor* De
altfel/ ei nu atac: femeia ;n general/ ci se concentrea@: asupra
contemporanelor lor* Suvenal le repro>ea@: desfr;ul/ l:comiaN le
7lamea@: fiindc: pretind s: practice ocupa?iile 7:r7a?ilor: se intere <
sea@: de politic:/ se cufund: ;n dosarele proceselor/ discut: cu gra <
maticienii >i retorii/ s;nt pasionate de v;n:toare/ de cursele de care/ de
scrim:/ de lupte* Fapt este c: ele rivali@ea@: cu 7:r7a?ii mai cu sea m:
prin gustul pentru divertisment >i prin viciiN le lipse>te o educa?ie sufi <
cient: pentru a vi@a scopuri mai ;nalteN >i/ de fapt/ nu li se propune
nici un ?elN f:ptuirea le r:m;ne inter@is:* Femeia roman: din vecCea
Repu7lic: are un loc pe p:m;nt de care / ;ns:/ e ;nl:n?uit:/ ;n a7sen?a
drepturilor a7stracte >i a independen?ei economiceN femeia roman:
din epoca decaden?ei repre@int: prototipul falsei emancip:ri: ;ntr <o
lume ai c:rei singuri st:p;ni r:m;n/ practic/ 7:r7a?ii/ ea nu posed:
dec;t o li7ertate vid:: e li7er:/ dar li7er: A;ntru nimicB*
!'
Evolu?ia condi?iei feminine nu s <a produs ;n mod continuu* " dat:
cu marile inva@ii/ ;ntreaga civili@a?ie este repus: ;n discu?ie* ;nsu>i
dreptul roman sufer: influen?a unei noi ideologiiN cre>tinismulN ;n se
colele urm:toare/ 7ar7arii ;>i vor impune legile lor* Situa?ia economic:/
social: >i politic: e @guduit:: cea a femeii va suporta unda de >oc*
Contri7u?ia ideologiei cre>tine la opresiunea femeii nu a fost deloc
neglija7il:* E,ist:/ f:r: doar >i poate/ ;n Eva ngCelie/ un suflu carita7il
la adresa femeilor >i lepro>ilor/ deopotriv:N in>ii mode>ti/ sclavii >i
femeile s;nt cei care se ata>ea@: cu cea mai mare pasiune de noua
lege* ;n @orii cre>tinismului/ femeile erau relativ onorate atunci c;nd
se supuneau jugulu i BisericiiN ele m:rturiseau ca martire ;n r;nd cu
7:r7a?ii: dar nu puteau participa la cult dec;t ;n plan secundarN Adia <
coneselorB nu li se permitea s: ;ndeplineasc: dec;t sarcini laice: ;ngri <
jiri date 7olnavilor/ ajutoare ;mp:r?ite s:racilor* Ki/ de>i c:s:toria este
considerat: ca o institu?ie ce reclam: fidelitatea reciproc:/ e limpede
c: so?ia tre7uie s: fie ;n ;ntregime su7ordonat: so?ului: prin Sf;ntul
#avel se afirm: tradi?ia evreiasc:/ crunt antifeminist:* Sf;ntul #avel le
recomand: femeilor s: se eclipse@e >i s: fie re?inuteN ;n temeiul 'e <
cCiului >i Noului estament/ el enun?: principiul su7ordon:rii femeii
fa?: de 7:r7at* ANu 7:r7atul a fost f:cut din femeie/ ci femeia din
7:r7atN >i nu 7:r7atul a fost creat pentru femeie/ ci femeia pentru
7:r7at*B !ar ;n alt conte,t: AA>a cum Biserica i se supune lui CCristos*
0IV
a>S>i femeile s: se supun: ;n toate cele so?ului lorB* ;ntr <o religie ;n
care carnea trupeasc: este 7lestemat:/ femeia apare drept cea mai
temut: ispit: a demonului* ertulian scrie: AFemeie/ tu e>ti poarta
diavolului* u l<ai prins ;n mreaja ta pe acela pe care diavolul nu
cute@a s:<l loveasc: ;n fa?:* Din pricina ta a tre7uit s: moar: Fiul
DomnuluiN ;n veci ar tre7ui s: um7li ;m7r:cat: ;n doliu >i @dren?eB *
Sf;ntul Am7ro@ie: AAdam a fost ;mpins ;n p:cat de Eva >i nu Eva de
Adam* Drept este ca femeia s: ;l accepte ca st:p;n pe acela pe care
0<a ;mpins ;n p:cat*B Ki Sf;ntul loan .ur: de Aur: A#rintre toate
fiarele s:l7atice nu se afl: nici una mai d:un:toare dec;t femeiaB*
C;nd/ ;n secolul al !' <lea/ se constituie dreptul canonic/ c:s:toria
apare ca o concesie f:cut: sl:7iciunilor umane >i e incompati7il: cu
des:v;r>irea cre>tin:* AS: punem m;na pe secure >i s: t:iem din
r:d:cin: pomul cel sterp al c:s:torieiB / scrie Sf;ntul !eronim* ;ncep;nd
cu .rigore al 'l<lea/ de c;nd preo?ilor li s <a impus celi7atul/ carac <
terul primejdios al femeii este su7liniat cu o >i mai mare severitate:
to?i Sfin?ii #:rin?i ;i proclam: a7jec?ia Sf;ntul oma va fi credincios
acestei tradi?ii c;nd declar: c: femeia nu este dec;t o fiin?: A;nt;m <
pl:toareB >i incomplet:/ un fel de 7:r7at ratat* AB:r7atul este capul
femeii/ a>a cum CCristos este capul 7:r7atuluiB/ scrie el* ASigur e c:
femeia este menit: s: tr:iasc: su7 st:p;nirea 7:r7atul ui >i nu are din
capul s:u nici o putere*B De asemenea/ dreptul canonic nu admite un
alt regim matrimonial dec;t regimul dotai care decide ca femeia s:
r:m;n: incapa7il: >i neputincioas:* Nu numai c: func?iile 7:r7:te>ti ;i
r:m;n inter@ise/ dar i se inter@ ice s: depun: m:rturie ;n justi?ie >i nu
se recunoa>te valoarea m:rturiei ei* ;mp:ra?ii sufer: ;ntr <un cCip ate<
nuat influen?a Sfin?ilor #:rin?iN legisla?ia lui !ustinian onorea@:/ ;nc:*
femeia ca so?ie >i mam:/ dar o aserve>te acestor func?iiN nu se,ului/
ci situa?iei din interiorul familiei i se datorea@: aceast: incapacitate a
femeii* Divor?ul este inter@is/ iar c:s:toria tre7uie s: fie un eveniment
pu7licN mama are o autoritate egal: cu cea a tat:lui asupra copiilor/
are acelea>i drepturi de succesiune* Dac: so?ul moare/ ea devine tu <
tore legal al copiilor* $ot:r;rea de senat velleian: este modificat:: de
acum ;nainte/ ea va putea interceda ;n profitul unor ter?i/ ;ns: nu poate
contracta pentru so?ul eiN dota devine inaliena7il:/ constituie patrimo
niul copiilor >i i se inter@ice s: dispun: de ea*
Acestor legi li se ju,tapun/ ;n teritoriile ocupate de 7ar7ari/ tra
di?iile germanice* Moravurile germanilor erau cu totul aparte* Ei nu
aveau un >ef dec;t ;n timpul r:@7oaielorN pe timp de pace/ familia era
o societate autonom:N se pare c: ea era intermediar: ;ntre clanurile
fondate pe filia?ia uterin: >i familia patriarCal:N fratele mamei avea
aceea>i putere ca >i tat:l >i am;ndoi p:strau asupra nepoatei >i fiicei
o autoritate egal: cu cea a so?ilor* ;ntr <o societate ;n care orice capa <
citate ;>i avea sursa ;n for?a 7rutal:/ femeia era/ ;n fapt/ cu totul
0I0
neputincioas:N ;ns: i se recuno>teau drepturi pe care i le garanta dua <
litatea puterilor domestice de care depindeaN de>i aservit: / ea era
respectat:N so?ul o cump:ra: ;ns: pre?ul pl:tit constituia un fond care
era proprietatea eiN pe l;ng: aceasta/ tat:l o ;n@estraN ea ;>i primea
partea din succesiunea patern: >i/ ;n ca@ de asasinare a p:rin?ilor/ o
parte din compensa?ia acCitat: de asasin* Familia era monogam:/
adulterul < sever pedepsit/ iar c:s:toria < respectat:* Femeia r:m;nea
toat: via?a su7 tutel:/ ;ns: era str;ns asociat: so?ului* A;n timp de pace/
;n timp de r:@7oi/ ea ;i ;mp:rt:>e>te soartaN ;mpreun: cu el tr:ie>te/
;mpreun: cu el moareB/ scrie acit* Ea asista la 7:t:lii/ aduc;nd 7ucate
r:@7oinicilor >i ;ncuraj;ndu <i prin pre@en?a ei* Ajuns: v:duv:/ o parte
din puterea so?ului defunct ;i era transmis:* Av;ndu <>i r:d:cinile ;n
sl:7iciunea fi@ic:/ incapacitatea ei nu era cons iderat: ca e,presie a
unei inferiorit:?i morale* Femeile erau preotese/ profetese/ ceea ce
conduce la supo@i?ia c: aveau o instruire superioar: celei a 7:r7a?ilor*
!n mo>teniri/ printre o7iectele care le reveneau de drept femeilor/ se
vor num:ra mai t;r@iu 7ijuteriile >i c:r?ile*
Aceasta este tradi?ia care se va perpetua ;n timpul Evului Mediu*
Femeia se g:se>te ;ntr<o a7solut: dependen?: fa?: de tat: >i de so?: ;n
epoca lui Clovis/ mundium<u[X o apas: ;n timpul ;ntregii sale vie?iN
;ns: francii au renun? at la castitatea germanic:: su7 merovingieni >i
carolingieni domne>te poligamiaN femeia este c:s:torit: f:r: consim <
?:m;ntul ei/ repudiat: dup: 7unul <plac al so?ului/ care are asupra ei
drept de via?: >i de moarteN este tratat: ca o slujnic:* Ea este prote <
jat: de legi: ins: ;n calitate de proprietate a 7:r7atului >i mam: a copi <
ilor acestuia* A o numi Aprostituat:B f:r: pro7e este o injurie care se
pl:te>te de cincispre@ece ori mai scump dec;t orice insult: adresat:
unui 7:r7atN r:pirea unei femei c:s:tori te ecCivalea@: cu asasinarea
unui 7:r7at li7erN a str;nge m;na sau 7ra?ul unei femei c:s:torite
atrage o amend: de cincispre@ece p;n: la trei@eci >i cinci de monede
de aurN avortul este inter@is su7 amenin?area unei amen@i de o sut: de
monedeN uciderea une i femei ;ns:rcinate cost: de patru oii mai mult
dec;t aceea a unui 7:r7at li7erN o femeie care >i <a dovedit fertilitatea
valorea@: de trei ori mai mult dec;t un 7:r7at li7erN ;ns: ea se deva <
lori@ea@: cu totul c;nd nu mai poate fi mam:N dac: se c:s:tore>te cu
un sclav/ ea este scoas: ;n afara legii/ iar p:rin?ii s;nt ;ndrept:?i?i s: o
ucid:* Femeia nu are nici un drept ;n calitate de persoan:* otu>i/
Autoritate e,ercitat: de tat: asupra copiilor sau de so? asupra so?iei/ desem <
nat: prin termenul germanic munde7urdis sau mutidium* al c:rui radical Dmutul
;nsemn;nd nun:E aminte>te de manus din dreptul roman* Mundium<vl ;ncetea@:
s: se e,ercite asupra copiilor de se, 7:r7:tesc ajun>i la majorat/ dar se e,ercit:
perpetuu asupra femeilor* Su7 influen?a Biserici i/ el cap:t: un caracter protector/
devenind main7ouruie D ve@i ;n continuareN n* tr*E*
0II
atunci c;nd Statul devine mai puternic/ se scCi?ea@: evolu?ia pe care
am constatat<o >i ;n ca@ul Romei antice: tutela asupra celor incapa <
7ili/ copii >i femei/ ;nc etea@: de a mai fi un drept de familie/ pentru
a deveni o sarcin: pu7lic:N ;ncep;nd de la Carol cel Mare/ mundium<u[
care apas: asupra femeii ;i va apar?ine regeluiN la ;nceput/ acesta nu
intervine dec;t ;n situa?iile ;n care femeia este lipsit: de tutorii ei na<
turaliN mai t;r@iu/ el va acapara pu?in c;te pu?in prerogativele famili <
aleN ;ns: aceast: scCim7are nu duce la emanciparea femeii france*
MundiYn<ui devine o sarcin: a tutorelui/ acesta av;nd datoria de a <>i
proteja pupila: aceast: protec ?ie se soldea@:/ pentru femeie/ cu acela>i
regim de sclavie ca >i mai ;nainte*
C;nd/ la sf;r>itul convulsiilor Evului Mediu timpuriu/ feudalitatea
se organi@ea@:/ condi?ia femeii apare ca fiind destul de incert:* Carac <
teristic pentru dreptu l feudal este faptul c: se ;nregistrea@: confu@ii
;ntre dreptul de suveranitate >i cel de proprietate/ ;ntre drepturile pu <
7lice >i cele private* Astfel se e,plic: faptul c: femeia se g:se>te c;nd
;njosit:/ c;nd ;n:l?at: de acest regim* Mai ;nt;i/ ea ;>i v ede negate toate
drepturile private/ deoarece nu are nici o capacitate politic:* !ntr <a<
dev:r/ p;n: ;n secolul al +l <lea/ ordinea este ;ntemeiat: numai pe
for?:/ iar proprietatea < pe puterea armelor* Un fief < spun juri>tii <
este Aacel p:m;nt do7;ndit ;n urma serviciului militarBN femeia nu ar
putea de?ine domenii feudale/ c:ci este incapa7il: s: le apere* Situa?ia
ei se scCim7: c;nd fiefurile devin ereditare >i patrimonialeN sa v:@ut
c: se p:strau ;n dreptul germanic c;teva urme ale dreptului matern: ;n
a7sen?a mo>tenitorilor masculini/ fiica putea fi mo>tenitoare* De aici
provine acceptarea ;n feudalism/ c:tre secolul al +l <lea/ a succesiunii
feminine al:turi de cea masculin:* otu>i/ vasalilor li se cete mai
departe efectuarea serviciului militarN iar so arta femeii nu se ame
liorea@: prin faptul c: devine mo>tenitoareN ea are nevoie de un tutore
masculinN so?ul este acela care joac: acest rol: el este acela care
prime>te ;nvestitura/ conduce fieful/ are u@ufructul 7unurilor* Ca >i
epiclera din .recia/ fem eia este instrumentul prin intermediul c:ruia
se transmite domeniul >i nu de?in:toarea luiN ea nu este/ din acest
motiv/ emancipat:N ea este ;ntr <un anume sens a7sor7it: de fief/ parte
a 7unurilor imo7iliare* Domeniul nu mai este un 7un al familiei/ ca
;n epoca familiei romane: el este proprietatea su@eranuluiN iar femeia
apar?ine/ de asemenea/ su@eranului* Acesta ;i alege un so?N c;nd feme ia
are copii/ ea ;i d: mai degra7: su@eranului dec;t so?ului ei: ace>tia vor
fi vasalii care ;i vor ap:ra 7unurile* Ea este/ a>adar/ sclava dome niului
feudal >i a st:p;nului acestui domeniu/ dincolo de Aprotec?iaB unui so?
impus: pu?ine s;nt epocile ;n care soarta ei s: fi fost mai dur:* "
mo>tenitoare ;nseamn: ni>te p:m;nturi >i un castel: pretenden?ii ;>i
disput: aceast: prad:/ iar t;n:ra fat: nu are de multe ori dec;t doi <
spre@ece ani sau cCiar mai pu?in c;nd tat:l sau seniorul o fac cadou
0I4
vreunui 7aron* A ;nmul?i c:s:toriile ;nseamn: pentru un 7:r7at a > i
;nmul?i domeniileN de asemenea/ rep udierile se ?in lan?N Biserica le
autori@ea@: cu ipocri@ieN cum c:s:toria este inter@is: ;ntre rude de
p;n: la al >aptelea grad/ iar rudenia se define>te prin raporturi spiri<
tuale precum cele de n:>ie/ dar >i prin leg:turi de s;nge/ se poate g:si
;ntotdeauna un prete,t de anulareN ;n secolul al +l <lea/ e,ist: un mare
num:r de femei repudiate de patru sau de cinci ori* ;n c;ntecele de
gesta/ Carol cel Mare rec:s:tore>te ;n 7loc toate v:duvele 7aronilor
s:i mor?i ;n SpaniaN ;n .irart de 'ienna/ ducesa de Bourgogne vine
de 7un:voie s: cear: regelui un nou so?: AB:r7atul meu a7ia a murit/
dar la ce 7un doliul%*** .:si?i <mi un so? puternic/ c:ci am mare ne <
voie pentru a<mi ap:ra p:m;nturileBN numeroase epopei n i l arat: pe
su@eran dispun;nd tiranic de soar ta tinerelor >i a v:duvelor* ot de
aici re@ult: c: so?ul ;>i trata f:r: nici o considera?ie femeia dat: ;n
dar: o maltrata/ o p:lmuia/ o p:ruia/ o 7:teaN tot ce recomand:
Beaumanoir ;n Cutumele de la Beauvaisis este ca so?ul As:<>i pedep<
seasc: ;n mod re@ona7ilBB so?ia* Aceast: civili@a?ie r:@7oinic: nu
nutre>te dec;t dispre? pentru femeie* Cavalerul nu pune mare pre? pe
femei: calul i se pare o comoar: cu mult mai de pre?N ;n c;ntecele de
gesta/ ;ntotdeauna tinerele fete s;nt cele care le fac avansuri tin erilorN
o dat: c:s:torite/ li se pretinde o fidelitate lipsit: de reciprocitateN
7:r7atul nu le asocia@: vie?ii sale ABlestemat fie cavalerul care va
cere sfatul unei doamne ;naintea unui turnirB !ar ;n Renaud de
Montau7an se poate citi aceast: apostrofa: A;ntoarce?i<v: ;n iatacurile
voastre ;mpodo7ite >i aurite/ ad:sta?i ;n um7r:/ 7e?i/ m;nca?i/ 7roda?i/
vopsi?i m:tasea/ dar nu v: 7:ga?i ;n tre7urile noastre* Menirea noas
tr: e s: lupt:m cu palo>ul >i cu pumnalul* :cereJB Femeia ;mp:r <
t:>e>te uneori via?a aspr: a 7:r7a?ilor* Ca t;n:r: fat:/ ea practic: toate
e,erci?iile fi@ice/ c:l:re>te/ v;nea@: cu >oimiN nu prime>te aproape nici
o instruire >i este crescut: f:r: pudoare: ea este cea care ;i prime>te
pe oaspe?ii castelului/ le vegCea@: osp:?ul/ 7aia/ ;i m asea@: pentru a<i
ajuta s: adoarm:N ca femeie/ i se ;nt;mpl: s: C:ituiasc: fiarele/ s: fac:
lungi >i grele pelerinajeN c;nd so?ul este plecat departe/ ea este cea
care ap:r: domeniul* Aceste castelane numite AviragoB s;nt admirate
deoarece se comport: e,ac t ca 7:r7a?ii: lacome/ perfide/ crude/ ele ;>i
oprim: vasalii* !storia >i legenda ne <au transmis imaginea c;torva din tre
ele: castelana Au7ier/ dup: ce a pus s: se construiasc: un turn mai ;nalt
dec;t orice donjon/ a poruncit de ;ndat: s: i se taie capul arCitectului
pentru ca secretul s: fie p:stratN >i <a alungat 7:r7atul de pe domeniiN el
s<a ;ntors pe ascuns >i a ucis <o* Ma7ille/ so?ia lui Roger de
Montgomern/ se delecta transfonn;ndu <i ;n cer>etori pe no7ilii de pe
domeniul ei: ace>tia s<au r:@7unat decapit;nd<o* Sulienne/ fiica 7as<
tard: a lui $enric ! al Angliei/ ap:r: contra tat:lui s:u castelul
Breteuil/ atr:g;ndu<0 ;ntr<o am7uscad:N >i pedeapsa ei a fost crunt:
0I2
otu>i/ asemenea fapte r:m;n ie>ite din comun* ;n mod o7i>nuit/
castelana ;>i petrece @ilele torc;nd/ ;n:l?;nd rug:ciuni/ a>tept;ndu <>i
so?ul >i plictisindu<se*
Sa pretins adesea c: iu7irea curteneasc: ap:rut: ;n secolul al
+$<lea ;n sudul mediteranean ar fi ;m7un:t:?it soarta femeilor* e@ele
asupra originilor ei s;nt contradicto rii: dup: unii/ AcurteniaB decurge
din raporturile su@eranei cu tinerii vasaliN al?ii o asocia@: ere@iei
catare >i cultului FecioareiN ;n sf;r>it/ al?ii presupun c: iu7irea profan:
deriv: din iu7irea pentru Dumne@eu* Sigur este c:/ pentru a contra <
7alansa figura Evei p:c:toase/ Biserica a ajuns s: o sl:veasc: pe
Mama M;ntuitorului: cultul ei a devenit at;t de important ;nc;t s <a
spus pe 7un: dreptate c: ;n secolul al +lll <lea Dumne@eu s<a trans<
format ;n femeieN o mistic: a femeii s <a n:scut/ deci/ pe plan religios*
#e de alt: parte/ distrac?iile vie?ii de la castel pennit no7ilelor doamne
s: cultive ;n jurul lor lu,ul conversa?iei/ al polite?ii >i al poe@ieiN
femei literate precum Beatrice de 'alentinois/ Alienor dBAWuitanie >i
fiica sa M:rie de France/ Bla ncCe de Navarra >i multe altele ;i atrag
>i g:@duiesc pe poe?iN ;n Sud/ >i mai apoi ;n Nord/ se ;nregistrea@: o
;nflorire cultural: ce le confer: femeilor un nou prestigiu* !u7irea
curteneasc: a fost adesea descris: ca platonic:N CCretien de roOes
e,clude adulterul din romanele sale/ desigur/ pentru a <>i mul?umi pro<
tectoarea: singura iu7ire vinovat: pe care o descrie este cea dintre
&ancelot >i .uenievreN ;n fapt/ ;ns:/ so?ul feudal fiind un uciga> >i un
tiran/ femeia ;>i c:uta adesea un amant/ iar iu7ire a curteneasc: era o
compensa?ie a 7ar7ariei moravurilor reale A!u7irea/ ;n sensul modem
al cuv;ntului/ nu se manifest: ;n anticCitate dec;t ;n afara societ:?ii
oficiale < remarc: Engels* Evul Mediu a reluat tendin?a spre iu7irea
se,ual: e,act din punctul ; n care o l:sase AnticCitatea: adulterul*BB
Aceasta este forma pe care o va ;m7r:ca iu7irea at;ta vreme c;t va
d:inui institu?ia c:s:toriei*
Astfel/ de>i curtenia ;ndulce>te soarta femeii/ ea nu o modific: ;n
profun@ime* Nu ideologiile < religiile sau poe@ia < duc la eli7erarea
femeiiN dac: aceasta c;>tig: c;t de c;t teren la sf;r>itul epocii feudale/
cau@ele s;nt cu totul altele* Atunci c;nd suprema?ia puterii regale li se
impune posesorilor de feude/ su@eranul pierde o parte important: a
drepturilor sale: ;n particular este suprimat/ treptat/ dreptul de a de <
cide asupra c:s:toriei vasalelor saleN ;n acela>i timp/ tutorelui feudal
i se a7rog: dreptul de a se 7ucura de 7unurile pupilei sale: 7enefici <
ile asociate tutelei disparN >i/ atunci c;nd serviciul fief ului se reduce
la o o7liga?ie 7:neasc:/ tutela ;ns:>i dispareN femeia era incapa7il: s:
preste@e serviciul militarN dar ea se poate acCita la fel de 7ine de o
o7liga?ie 7:neasc:N fieful devine/ ;n acest ca@/ un simplu patrimoniu
>i nu mai e,ist: motive de discriminare a celor dou: se,e* ;n fapt/ ;n
.ermania/ ;n Elve?ia >i ;n !talia femeile r:m;n supuse unei tutele per <
0IL
petueN Fran?a/ ;n scCim7/ accept: c: Ao fat: valorea@: c;t un 7:r7atB/
dup: e,presia lui Beaumanoir* radi? ia germanic: ;i oferea femeii ca
tutore un lupt:tor: c;nd nu mai are nevoie de un lupt:tor/ ea se dis <
pensea@: de tutore/ >i nu mai este lovit: de incapacitate ca se,* Celi<
7atar: sau v:duv:/ ea se 7ucur: de toate drepturile 7:r7atuluiN pro <
prietatea ;i confer: suveranitate: av;nd un fief/ ea ;l guvernea@:/ ceea
ce ;nsemn: c: ;mparte dreptatea/ semnea@: tratate/ emite legi* "
vedem cCiar juc;nd un rol militar/ comand;nd trupe/ particip;nd la
lupteN femei<solda?i e,ist: >i ;nainte de !oana dFArc/ >i/ dac: AFe<
cioaraB tre@e>te uimirea/ ea nu scandali@ea@: pe nimeni*
Cu toate acestea/ factorii care conspir: ;mpotriva independen?ei
femeii s;nt at;t de numero>i/ ;nc;t niciodat: nu s;nt a7oli?i ;n totalitate:
de>i sl:7iciunea fi@ic: nu mai contea@:/ su7ordonarea femeii r:m;ne
util: societ:?ii ;n ca@ul ;n care femeia este c:s:torit:* De aceea pu <
terea c:s:toriei supravie?uie>te regimului feudal* 'edem afirm;ndu <se
un parado, care d:inuie p;n: ast:@i: femeia cea mai integrat: ;n
societate posed: cele mai pu?ine pri vilegii* ;n cadrul feudalit:?ii ci
vile/ c:s:toria nu se scCim7: mult ;n raport cu timpurile feudalit:?ii
militare: so?ul r:m;ne tutorele so?iei* !n momentul afirm:rii sale*
7urgCe@ia va urma acelea>i legi* Ca >i ;n dreptul feudal/ ;n dreptul
cutumiar nu e,ist: emanciparea femeii dec;t ;n afara c:s:torieiN fata
>i v:duva au acelea>i capacit:?i ca >i 7:r7atulN prin c:s:torie/ insa/
femeia intr: su7 tutela so?ului/ su7 main<7ournieX* Acesta o poate
7ateN ;i supravegCea@: purtarea/ rela?iile/ coresponden?a/ di spune de
averea ei ;n virtutea c:s:toriei ;ns:>i >i nicidecum a unui contract* ADe
cum s<a s:v;r>it c:s:toria < spune Beaumanoir < 7unul unuia >i al
celuilalt s;nt unul prin virtutea c:s:toriei >i st:p;nit de main7ourB*
C:ci interesul patrimoniului cere ca un singur st:p;n s:<0 adminis<
tre@e/ at;t la no7ili/ c;t >i la 7urgCe@i* So?ia este su7ordonat: so?ului
nu fiindc: este considerat: funciannente incapa7il:: atunci c;nd nu
e,ist: opreli>ti/ 0 se recunoa>te plenitudinea capacit:?ilor sale* Din
epoca feudal: >i p;n: ;n @ilele noastre/ femeia c:s:torit: este deC7e
rat sacrificat: propriet:?ii private* E important s: ?inem seama c:
aceast: servitute este cu at;t mai riguroas:/ cu c;t 7unurile de?inute de
so? s;nt mai considera7ile: dependen?a femeii a fost din totdeauna mai
concret: ;n ca@ul claselor avuteN >i ast:@i ;nc:/ familia patriarCal:
supravie?uie>te ;n r;ndul marilor proprietari funciariN cu c;t 7:r7atul
se simte mai puternic din punct de vedere social >i economic/ cu at;t
joac: mai plin de autoritate r olul de pater familias* Dimpotriv:/ lip<
surile comune fac din leg:tura conjugal: o leg:tur: reciproc:* Nici
feudalitatea/ nici 7iserica nu au eli7erat femeia* Mai degra7:/ pornind
X Autoritate e,ercitat: asupra unei persoane* Cel care o e,ercit: este desem<
nat prin termenii main7our sau main7ourmssiere Dn* tr*E*
0IT
de la servitute s<a operat trecerea de la familia patriarCal: la o fami <
lie autentic conjugal:* Ker7ul >i so?ia sa nu posedau nimic/ aveau doar
7ucuria comun: a casei/ mo7ilierului/ ustensilelor lor: 7:r7atul nu
avea nici un motiv de a c:uta s: devin: st:p;nul femeii care nu de <
?inea nici un 7unN ;n scCim7/ leg:turile de munc: >i interes care ;i
uneau o ridicau pe so?ie la rangul unei tovar:>e* C;nd ser7ia este
a7olit:/ r:m;ne s:r:cia N tocmai ;n micile comunit:?i rurale sau printre
me>te>ugari pot fi v:@u?i so?ii care tr:iesc pe picior de egalitateN
femeia nu este nici un o7iect/ nici o servitoare: toate acestea s;nt lu,ul
celui 7ogatN s:racul resimte reciprocitatea leg:turii care ; l une>te cu
jum:tatea saN muncind li7er/ femeia cucere>te o autonomie concret:/
fiindc: reg:se>te un rol economic >i social* Farsele >i fa7liaii,urile
Evului Mediu pre@int: o societate de me>te>ugari/ de mici negustori*
de ?:rani/ ;n care so?ul nu are asup ra so?iei alt privilegiu dec;t acela
de a o putea 7ate: dar for?ei/ ea ;i opune viclenia/ astfel ;nc;t egali <
tatea se reface* ;n scCim7/ femeia 7ogat: ;>i pl:te>te tr;nd:via prin
supunere*
;n Evul Mediu/ femeia ;nc: ;>i p:stra c;teva privilegii: ;n sate/ e a
lua parte la adun:rile o7>te>ti/ participa la reuniunile de alegere a
deputa?ilor din st:rile generale: iar so?ul nu putea dispune dup: voin?a
sa dec;t de 7unurile mo7iliare: pentru a ;nstr:ina 7unurile imo7iliare/
era nevoie de consim?:m;ntul femeii* &e gile care au r:mas ;n vigoare
;n decursul 'ecCiului Regim se ela7orea@: ;n secolul al +'! <leaN ;n
aceast: epoc:/ moravurile feudale au disp:rut cu totul >i nimic nu le
protejea@: pe femei ;mpotriva preten?iei 7:r7a?ilor care vor s: le lege
de c:min* !nflue n?a dreptului roman/ at;t de dispre?uitor fa?: de
femeie/ se face sim?it:N ca >i pe vremea romanilor/ diatri7ele violente
;mpotriva prostiei >i sl:7iciunii se,ului nu stau la originea codului/ ci
apar ca justific:riN numai retroactiv 7:r7a?ii g:sesc motive pentru a
ac?iona a>a cum le este comod s: o fac:* A#rintre vitregiile ;n care
tr:iesc femeile < se poate citi ;n 'isul live@ii << cred c: de drept s;nt
acestea nou:* Mai ;nt;i/ o femeie ;>i atrage ponoasele prin ;ns:>i firea
ei*** ;n al doilea r;nd/ prin firea lor femeile s;nt tare @g;rcite* ;n al
treilea r;nd/ ?elurile lor se aseam:n: mai totdeauna unor toane*** ;n al
patrulea r;nd/ ele aleg anume s: fie rele*** ;n al cincilea r;nd/ s;nt
pline de vicle>uguri* Mai pe urm:/ femeile s;nt vestite de mincinoas e/
a>a c:/ dup: dreptul civil/ o femeie nu poate fi primit: ca martor su7
jur:m;nt*** Mai pe urm:/ o femeie face ;ntotdeauna pe dos dec;t i se
porunce>te s: fac:*** Mai pe urm:/ femeile nu irosesc nici un prilej
de a<>i povesti ;n gura mare 7lestem:?iile > i ru>inea* Ki tot a>a/ ele s;nt
tare iscusite >i r:ut:cioase* Cu temei spunea marele Sf;nt Augustin c:
Pfemeia este o ligCioan: care nici t:rie nici statornicie nu areQN ea
este plin: de vraj7:/ pun;ndu <>i so?ul ;n ;ncurc:tur:N e i@vor de r:ut:?i
>i ;ncep:tur: a tuturor de@7in:rilor >i ciorov:ielilor f:r: de sf;r>it/
0I3
>tiind cum s: croiasc: drum tuturor nedrept:?ilor*B Asemenea te,te
a7und: ;n epoc:* !nteresul celui citat const: ;n faptul c: fiecare
acu@a?ie e destinat: s: justifice o dispo@i?ie prev:@ut: de lege ;mpotriva
femeilor >i starea de inferioritate ;n care s;nt men?inute* Bine;n?eles c:
orice Arang virilB le este inter@isN se resta7ile>te Cot:r;rea de senat
velleian: care le retrage orice capacitate civil:* Drept ul surorii mai
mari >i privilegiul masculinit:?ii le plasea@: ;n planul al doilea ;n
primirea mo>tenirii paterne* Dac: este celi7atar:/ fiica r:m;ne su7
tutela tat:luiN dac: acesta nu <i g:se>te so?/ o va ;ncCide/ ;ndeo7>te/
;ntr<o m;n:stire* Atunci c;nd fi ica devine mam:/ sta7ilirea paternit:?ii
este autori@at:/ dar ea nu confer: dec;t dreptul la cCeltuieli legate de
na>tere >i la Cran: pentru copil: o dat: c:s:torit:/ ea trece su7 autori <
tatea so?ului: acesta sta7ile>te domiciliul/ conduce via?a c:minului/ ;>i
repudia@: so?ia ;n ca@ de adulter/ o ;ncCide ;ntr <o m;n:stire sau/ mai
t;r@iu/ o7?ine un mandat pentru a o ;ncCide la BastiliaN nici un act nu
este vala7il f:r: consim?:m;ntul luiN toate contri7u?iile femeii la
comunitate s;nt asimilate unei dote ;n s ensul roman al cuv;ntuluiN dar/
cum c:s:toria nu poate fi desf:cut:/ e nevoie de moartea so?ului pen
tru ca 7unurile s: revin:5so?ieiN de aici adagiul: AU,or non est proprie
socia sed speratur foreBXF* Datorit: faptului c: ea nu ;>i administrea@:
capitalul/ cCiar atunci c;nd ;>i p:strea@: drepturile asupra lui/ femeia
nu are nici responsa7ilitatea acestuiaN capitalul nu ofer: nici un con?i nut
ac?iunii ei: femeia nu are o pri@: concret: asupra lumii* CCiar >i ;n
privin?a copiilor se consider:/ ca ;n timpuri le Eumeriidelor/ c: ace>tia
apar?in ;n mai mare m:sur: tat:lui dec;t mamei: ea ;i Ad:ruieB
so?ului/ a c:rui autoritate este cu mult superioar:/ >i care este ade <
v:ratul st:p;n al posterit:?ii saleN acesta este un argument pe care ;l
va utili@a ;nsu>i Napo leon/ care va declara c:/ a>a cum un p:r apar?ine
proprietarului perelor/ tot astfel femeia este proprietatea 7:r7atului
c:ruia ;i furni@ea@: copii* Acesta va fi statutul femeii ;n Fran?a pe tot
r:stimpul 'ecCiului RegimN treptat/ deci@ia velleian: va fi a 7olit: de
junspruden?:/ dar a7ia o dat: cu codul napoleonian ea va disp:rea
definitiv So?ul este cel care r:spunde de datoriile so?iei/ ca >i de
purtarea ei/ >i ea nu tre7uie s: dea seama dec;t ;n fa?a luiN ea nu are
aproape nici un raport direct cu puteri le pu7lice >i nici rela?ii auto <
nome cu indivi@ii str:ini de familie* Mai degra7: dec;t asociat:/ ea
apare/ ;n munc: >i ;n maternitate/ ca o servitoare: o7iectele/ valorile/
fiin?ele pe care le creea@: nu s;nt 7unul ei propriu/ ci 7un al familiei/
deci al 7:r7atului<>ef* Nici ;n alte ?:ri conte,tul nu este mai li7eral/ ci
dimpotriv:N anumite spa?ii au p:strat tutelaN peste tot/ capacit:?ile
femeii c:s:torite s;nt nule/ iar moravurile s;nt severe* oate codurile
europene de legi au fost redactate pornind de la dreptul canonic/ de
la dreptul roman >i de la dreptul germanic/ toate defavora7ile femeiiN
toate ?:rile cunosc proprietatea privat: >i familia > i se supun e,igen<
?elor acestor institu?ii*
;n toate aceste ?:ri/ una dintre consecin?ele aservirii Afemeii cin <
stiteB fa?: de familie este e,isten?a prostitu?iei* Men?inute cu ipocri@ie
la marginea societ:?ii/ prostituatele ;ndeplinesc un rol social dintr e
cele mai importante* Cre>tinismul le cople>e>te cu dispre?ul s:u/ dar
le accept: ca pe un r:u necesar* ASuprima?i prostituatele < spune
Sf;ntul Augustin < >i ve?i tul7ura societatea prin li7ertinaj*B !ar mai
t;r@iu/ Sf;ntul oma < sau ;n orice ca@ teolog ul care a semnat su7
numele lui cartea a !' <a din De regimine principi uni < declar::
A;nl:tura?i femeile de strad: din s;nul societ:?ii >i desfr;ul o va @gudui
prin de@ordini de tot felul* #rostituatele s;nt ;ntr <o cetate ceea ce este
cloaca ;ntr<un palat: desfiin?a?i cloaca >i palatul va deveni un loc
nes:n:tos >i infect*BB ;n Evul Mediu timpuriu/ domnea o asemenea li <
7ertate a moravurilor/ ;nc;t nu era deloc nevoie de femei u>oareN ;n
scCim7/ c;nd se va organi@a familia 7urgCe@:/ iar monogamia va
deveni o7ligatorie/ va tre7ui ca 7:r7atul s: <>i satisfac: pl:cerile ;n
afara c:minului*
;n @adar o inter@ice un decret al lui Carol cel Mare ;n cCip dras <
ticN ;n @adar Sf;ntul &udovic ordon: ;n 0IL2 alungarea prostituatelor
>i ;n 0IT1 distrugerea 7ordelurilor: la Damiette/ ne spune Soinville/
corturile prostituatelor se aflau aproape lipite de cortul regal* Mai t;r <
@iu/ ;ncercarea lui Carol al !+ <lea ;n Fran?a sau cea a M:riei ere@a
;n Austria/ ;n secolul al +'!!! <lea/ au e>uat/ la r;ndul lor* "rgani@area
societ:?ii f:cea necesar: prostitu?ia* A#rostituatele ` va spune pompos
ScCopenCauer < s;nt jertfe umane pe altarul monogamiei*B !ar un
istoric al moralei europene/ &ecHO/ formulea@: aceea>i idee: A;ncar <
nare suprem: a viciului/ ele s;nt pa@nicul cel mai eficace al virtu?iiB*
Situa?ia prostituatelor a fost apropiat: pe 7un: dreptate de cea a
evreilor cu care erau adeseori asimilate5N cam:t: >i traficarea 7anilor
s;nt inter@ise de 7iseric: la fel ca >i actul se,ual e,traconjugalN ;ns:
societatea nu se poate lipsi d e speculan?ii financiari >i nici de amorul
li7erN aceste func?ii s;nt/ a>adar/ l:sate ;n seama unor caste 7leste <
mate: acestea s;nt ;ncCise ;n gCetouri sau ;n cartiere speciale* &a
#aris/ femeile de joas: spe?: lucrau ;n case de toleran?:/ unde soseau
diminea?a >i pe care le p:r:seau seara/ dup: ce suna stingereaN ele
locuiau pe anumite str:@i de care nu aveau dreptul s: se ;ndep:rte@eN
X **So?ia nu este o tovar:>: ;n sensul propriu al cuv;ntului/ dar se sper: c: va
fiB Dlat*E Dn* tr*E*
0IU
X ACele care veneau la Sisteron prin #eipin datorau/ ca >i evreii/ o ta,: de
cinci soli ;n folosul femeilor de la Sainte <ClaireB DBaCutaudE*
0I1
;n majoritatea celorlalte ora>e/ casele de toleran?: erau situate ;n afara
@idurilor* Ca >i evreii/ ele erau o7ligate s: ar7ore@e semne distinctive
;n Fran?a/ cel mai des folosit era un soi de egCilet de o culoare anume/
at;mat pe un um:r* Adeseori m:tasea/ 7l:nurile/ podoa7ele femeilor
cinstite le erau inter@ise* Ele erau de drept stigmati@ate/ nu aveau
dreptul la recurs ;mpotriva poli?iei >i magistraturii > i era de ajuns o
reclama?ie a vreunui vecin pentru a le da afar: din locuin?:* #entru
cele mai multe dintre ele/ via?a era grea >i plin: de mi@erie* Un c:l:tor
france@/ Antoine de &alaing/ ne <a l:sat descrierea unei case spaniole
din 'alencia de la sf;r>it ul secolului al +'<lea* A&ocul < spune el <
este mare c;t un t;rgu>or >i ;mprejmuit cu @iduri ;n care nu se g:se>te
dec;t o singur: poart:* Ki dincoace de poart: s <a pus o sp;n@ur:toare
pentru r:uf:c:torii ce s <ar putea afla ;n:untruN la poart:/ un 7:r7at p us
anume culege toiegele celor care vor s: intre/ @ic;ndu <le s:<i lase lui
7anii/ de<i au/ spre a fi p:stra?i ;n siguran?:N iar dac: au 7ani >i nu ;i
las: >i s;nt pr:da?i cumva pe timp de noapte/ pa@nicul nu este vino <
vat/ ;n locul acesta s;nt trei sau pat ru uli?e pline de c:su?e de <ale
fetelor/ cu g:teli 7ogate/ ;m7r:cate ;n catifele >i satinuri* S: tot fie
dou:/ dac: nu trei sute de feteN ele au c:su?ele lor/ tapisate >i dicCisite
cu p;n@eturi din cele 7une* #re?ul Cot:r;t este de patru dinari/ care la
noi fac c;t un gros de argint*** Se afl: acolo >i cr;>me >i cr;>muli?e
Din pricina c:ldurii nu po?i vedea prea 7ine acest loc ;n fapt de @iu:
precum ;n toiul nop?ii sau al serii/ c:ci ele >ed atunci ;n pragul u>ii >i
c;te<o frumuse?e de lamp: at;rn: pe la fi ecare ca s: le po?i privi mai
lesne* S;nt >i doi doftori/ pu>i >i pl:ti?i ;n ora> s: vin: s:pt:m;n: de
s:pt:m;n: >i s: le vad: pe fete spre a da de veste dac: au vreo 7oal:
anume sau alte 7ete>uguri ascunse >i a le i@goni de acolo* Dac: se afl:
printre ele o 7olnav: de loc de la ei din ora>/ seniorii aceleia au legiuit
ca ea s: fie t:m:duit: pe cCeltuiala lor/ iar str:inele s;nt trimise care
;ncotro va voi s: apuce*BF5 Autorul se arat: mirat/ de altfel/ de o r;n <
duial: at;t de 7ine tocmit:* Multe dintre pro stituate erau li7ereN unele
tr:iau cCiar pe picior mare* Ca >i ;n epoca Cetairelor/ prostitu?ia de
elit: oferea mai multe posi7ilit:?i individualismului feminin dec;t
via?a Afemeii cinstiteB*
" condi?ie special: ;n Fran?a o are celi7ataraN independen? a legal:
de care se 7ucur: se opune ;n cCip >ocant servitutilor so?ieiN ea este
un personaj insolit/ a>a ;nc;t moravurile se gr:7esc s: ;i retrag: tot
ceea ce ;i acord: legileN ea are toate capacit:?ile civile: s;nt ;ns: drep
turi a7stracte >i goaleN nu ar e nici autonomie economic:/ nici demni <
tate social:N ;n general/ fata 7:tr;n: r:m;ne ascuns: ;n um7ra familiei
paterne sau ;>i reg:se>te semenele ;ncCise ;ntre pere?ii m;n:stirilor:
X Dic?ionar de conversa?ie* Riffen7erg* Fete >i femei u>oare*
aici/ ea nu cunoa>te alt: form: a li7ert:?ii ;n afara nesupunerii >i
p:catuluiN tot astfel/ femeile romane din epoca decaden?ei nu se eli <
7erau dec;t prin viciu* Negativitatea r:m;ne tr:s:tura proprie femeilor
at;ta timp c;t eli7erarea lor r:m;ne negativi
;n astfel de condi?ii/ se ;nt;mpla rareori ca o femeie s: fi avut posi <
7ilitatea de a ac?iona sau pur >i simplu de a se manifesta: la clasele
care muncesc/ opresiunea economic: anulea@: inegalitatea se,elorN
dar ea ;i r:pe>te toate >ansele individului* &a n o7ili >i 7urgCe@i/ fe<
meia ca se, este su7jugat:: ea nu are dec;t o e,isten?: para@itar:N e
foarte pu?in instruit:N s;nt necesare circumstan?e e,cep?ionale pentru
ca ea s: poat: concepe >i reali@a vreun proiect concret* Reginele sau
regentele se 7ucur: de aceast: rar: fericire: suveranitatea le plasea@:
deasupra se,ului lorN legea salic: ;n Fran?a inter@ice femeilor succe <
siunea la tronN dar/ al:turi de so?ul lor sau dup: moartea lui/ ele joac:
uneori un rol important: de pild: Sf;nta Clotilda/ Sf;nta Radeg onde/
BlancCe de Castilia* 'ia?a la m;n:stire face ca femeia s: fie indepen <
dent: de 7:r7at: unele a7atese de?ineau puteri foarte mariN $eloise a
fost cele7r: nu numai ca ;ndr:gostit:/ ci >i ca a7ates:* ;n raportul mis <
tic/ >i/ deci/ autonom/ care le leag: de Dumne@eu/ unele suflete femi <
nine ;>i g:sesc sursa de inspira?ie >i for?a unui suflet 7:r7:tescN iar
respectul cu care s;nt ;nconjurate ;n societate le permite s: ;nf:ptu <
iasc: cele mai dificile ac?iuni* Aventura !oanei dFArc ?ine de miracol:
dar nu a fost o i@7ucnire efemer:* ;n scCim7/ povestea Sfintei
Caterina din Siena este semnificativ:N nep:r:sind o e,isten?: ;ntru
totul normal:/ ea >i<a cucerit ;n ora> o reputa?ie e,traordinar: prin
milostenia ei activ: >i prin vi@iunile ce atestau o intens: via? : inte<
rioar:N ea c;>tig:/ astfel/ acea autoritate necesar: succesului de care
femeile s;nt ;n general privateN se apelea@: la influen?a ei spre a <i
;ncuraja pe condamna?ii la moarte/ spre a <i ;ntoarce pe drumul cel
7un pe cei r:t:ci?i/ spre a potoli certu rile dintre familii >i ora>e* Este
sus?inut: de colectivitatea care se recunoa>te ;n ea >i astfel ;>i poate
duce la cap:t misiunea pacificatoare predic;nd din ora> ;n ora>
supunerea fa?: de pap:/ ;ntre?in;nd o vast: coresponden?: cu episcopi
>i suverani >i/ ;n final/ fiind aleas: de Floren?a ca am7asadoare cu
rolul de a merge s:<0 ;nt;lneasc: pe pap: la Avignon* Reginele/ prin
drept divin/ sfintele/ prin virtutea lor str:lucit:/ ;>i asigur: acel spri <
jin al societ:?ii care face din ele egalele 7:r7a?ilor* C elorlalte femei/
;ns:/ li se cere mereu o modestie t:cut:* Reu>ita unei CCristine de #isan
?ine de o >ansa surprin@:toare: dar pentru a se Cot:r; s: <>i c;>tige via?a
cu pana era necesar ca ea s: fie o v:duv: care ;>i cre>te copiii*
!n ansam7lu/ opinia 7:r7 a?ilor din Evul Mediu este pu?in favora <
7il: femeilor* Desigur/ tru7adurii au sl:vit iu7ireaN apar numeroase
Arte ale iu7irii/ printre care poemul lui Andre le CCapelain/ sau cele <
7rul Roman al randafirului/ ;n care .uillaume de &orris ;i face pe
040
04V
tineri s: se devote@e doamnelor* ;ns: acestei literaturi influen?ate de
cea a tru7adurilor i se opun scrieri de inspira?ie 7urgCe@: care atac:
femeile ;ntr<o not: sarcastic:: fa7liau,<uii/ farse/ )a)s<uri le repro>ea@:
lenea/ cocCet:ria/ lu,ura* Cei mai mari du>mani ai lor s;nt clericii*
8inta preferat: a acestora este c:s:toria* Biserica a f:cut din aceasta
o tain:/ inter@ic;nd<o/ ;ns:/ ;n acela>i timp/ elitei cre>tine: e,ist: aici
o contradic?ie care se afl: la origin ile ACertei femeilorB* Ea este
denun?at: cu veCemen?: mai ales ;n &amenta?iile lui MatCeolus/ pu<
7licate la cincispre@ece ani dup: prima parte a Romanului randa<
firului/ traduse ;n france@: un secol mai t;r@iu >i care au f:cut vog: la
vremea lor* Matineu >i<a pierdut Carul preo?iei unindu <se cu o femeie:
el ;>i 7lestem: c:s:toria/ 7lestem: femeile >i c:s:toria ;n general* Dac:
;ntre c:s:torie >i preo?ie e,ist: o incompati7ilitate/ de ce Dumne@eu
a mai creat femeia% ;n c:s:torie nu poate e,ista pace: de aic i re@ult:
fie c: Dumne@eu nu >tia ce a f:cut c;nd a creat <o/ fie c: ea este
i@voditura Necuratului* MatCieu n:d:jduie>te c: femeia nu va ;nvia ;n
@iua Sudec:?ii de Apoi* Dar Dumne@eu ;i r:spunde c:/ totu>i/ c:s:toria
este un purgatoriu prin care intr:m ;n ;mp:r:?ia cerurilor: c:l:torind/
;n vis/ ;n ceruri/ MatCieu se vede ;nt;mpinat de o legiune de so?i care
;l aclam: cu strig:te: A!at: <0/ iat:<0 pe adev:ratul martirJB Ki la Sean
de Meung/ de asemeni cleric/ g:sim aceea>i ideeN el ;i ;ndeamn: pe
tineri s: fug: de jugul femeilorN prima sa ?int: este iu7irea:
!u7irea e ?inut al ;nvr:j7irii
lu7irea<i vraj7: iu7itoareN
apoi acu@: c:s:toria care face din 7:r7at un sclav >i ;l sorte>te s: fie
;n>elatN iar ;mpotriva femeii i@7ucne>te ;ntr <o violent: diatri7:* Ca
r:spuns/ ap:r:torii femeii ;ncearc: s: demonstre@e superioritatea
acesteia* !at: c;teva dintre argumentele pe care le vor relua/ p;n: ;n
secolul al +'!!<lea/ apologe?ii se,ului sla7:
AMulier perfetur viro scilicet* Materia: Wuia Adam factus est de
limo terrse/ Eva de costa Ade* &oco: Wuia Adam factus est e,tra para <
disum/ Eva in paradiso* !n conceptione: ^uia mulier concepit Deum/
Wuid Como non potuit* Apparicione: Wuia CCristus apparuit mulieri
post mortem resurrectionem/ scilicet Magdalene* E,altatione: Wuia
mulier e,altata est super cCorus angelorum scilicet 7eata M:ria* *BF
raducerea versurilor din am7ele volume ;i apar?ine Deliei 'erde> Dn* ed*E* 0
**Femeia este superioar: 7:r7atului/ dup: cum urmea@:: Su7 aspect mate rial:
deoarece Adam a fost f:cut din lut/ iar Eva dintr <o coast: a lui Adam* Din punct
de vedere al locului: deoarece Adam a fost pl:smuit ;n afara paradisului/ iar
Eva ;n paradis* #rin concep?ie: deoarece femeia ; <a dat na>tere lui Dumne@eu ceea
ce 7:r7atul nu putea face* #rin apari?ie: deoarece Cliristos ; <a ap:rut dup: moarte
unei femei/ >i anume Magdalenei* #rin slav:: deoarece o femeie/ >i anume
preafericita Mana* a fost ;n:l?at: mai presus de corurile ;ngere>ti***B Dlat*E*
&a acestea/ adversarii au r:spuns c: !isu s s<a ;nf:?i>at mai ;nt;i
femeilor deoarece >tia c: s;nt 7une de gur: >i dorea s: se duc: vestea
;nvierii sale* Disputa a fost reluat: ;n tot cursul secolului al +' <lea
Autorul celor Cincispre@ece 7inefaceri ale c:s:toriei descrie plin de
;n?elegere neca@urile s:rmanilor so?i* EustacCe DescCamps scrie un
intermina7il poem cu aceea>i tem:* ot ;n aceast: epoc:/ ;ncepe
Cearta Romanului randafirului* #entru prima dat: o femeie este cea
care ia pana ;n m;n: pentru a <>i ap:ra se,ulN CCristine de #isan ;i
atac: energic pe clerici ;n Epistola c:tre Dumne@eul iu7irii* De ;ndat:/
clericii se ridic: ;n ap:rarea lui Sean de MeungN ;ns: .erson/ cance <
lar al Universit:?ii din #aris/ intervine de partea CCristineiN el ;>i
redactea@: tratatul ;n france@:/ ca s: fie ;n?ele s de un pu7lic mai larg*
Martin le Franc arunc: >i el ;n lupt: indigesta sa ;nso?itoare a doam<
nelor/ citit: ;nc: dou: secole mai t;r@iu* !ar CCristine intervine din
nou* Ea cere/ mai ales/ s: li se permit: femeilor s: se instruiasc::
ADac: ar fi o7iceiul ca feti?ele s: fie trimise la >coal: unde s: se
ini?ie@e ;n >tiin?e ca >i 7:ie?ii/ ele ar ;nv:?a la fel de 7ine >i ar ;n?elege
;n egal: m:sur: su7tilit:?ile tuturor artelorB*
!n fapt/ aceast: disput: nu vi@ea@: dec;t indirect pro7lema femei <
lor* Nim:nui nu<i trece prin minte s: cear: pentru ele un alt rol social
dec;t acela care le este conferit* Mai degra7: scopul este o confruntare
;ntre via?a de cleric >i starea conjugal:N este/ deci/ o pro7lem: mas <
culin: generat: de atitudinea am7igu: a Bisericii ;n privin?a c:s:to <
riei* Este e,act conflictul pe care &utCer ;l va tran>a refu@;nd celi7a <
tul preo?ilor* Condi?ia femeii nu este deloc influen?at: de aceast:
7:t:lie literar:* Satira farselor >i fa7liau*,<urilor nu dore>te nici ea s:
scCim7e societatea p e care o ia ;n der;dere: ea ;>i 7ate joc de femei
f:r: s: pun: la cale un complot ;mpotriva lor* #oe@ia curtean: e,alt:
feminitatea: un asemenea cult/ ;ns:/ nu implic: o asimilare a se,elor*
ACeartaB este un fenomen secundar ;n care se reflect: o atitudine
social:/ dar care nu scCim7: societatea*
S<a spus c: statutul legal al femeii r:m:sese aproape nescCim7at
de la ;nceputul secolului al +' <lea >i p;n: ;n secolul al +l+ <lea/ ;ns:
;n clasele privilegiate condi?ia sa concret: evoluea@:* Rena>terea ita <
lian: este o epoc: a individualismului care se arat: propice ;nfloririi
tuturor personalit:?ilor puternice/ f:r: deose7ire de se,* ;n aceast:
epoc:/ se ;nt;lnesc femei care s;nt suverane puternice precum Seanne
dFAragon/ Seanne de Neapole >i !sa7ella dFEsteN alt ele s;nt condotiere
cu sim?ul aventurii/ care au luptat cu arma ;n m;n: ;mpotriva 7:r <
7a?ilor: astfel/ so?ia lui .iralomo Riario lupt: pentru li7ertatea cet:?ii
ForliN $ippolita Fioramenti comand: trupele ducelui de Milano >i/ ;n
044
04I
timpul asediului #aviei/ conduce spre metere@e o companie format:
din ;nalte doamne* #entru a<>i ap:ra ora>ul ;mpotriva lui Montluc/
siene@ele au constituit trei corpuri de armat: num:r;nd fiecare trei mii
de com7atante/ comandate de ofi?eri<femei* Alte femei din !talia au
devenit cele7re prin cultura sau talentele lor: !sara Nogara/ 'eronica
.am7ara/ .aspara Stampa/ 'ittoria Colona/ prieten: cu MicCelan <
gelo/ >i/ mai ales/ &ucre@ia orna7uoni/ mama lui &oren@o >i
.iuliano de Medici/ care a scris/ printre altele/ imnuri >i via?a Sf;ntu <
lui !oan Bote@:torul >i a Fecioarei* Dintre aceste femei deose7ite/
majoritatea s;nt curte@aneN com7in;nd li7ertatea moravurilor cu cea a
spiritului/ asigur;ndu <>i prin e,ercitarea profesiunii lor o au tonomie
economic:/ cele mai multe erau tratate de 7:r7a?i cu o admira?ie plin:
de deferent:N protectoare ale artelor/ se interesau de literatur:/ de
filosofie >i/ adeseori/ ele ;nsele scriau sau pictau: !sa7ella de &una/
Catarina di San Celso/ !mperia/ car e era poet: >i mu@ician:/ re;n
noad: tradi?ia Aspa@iei >i a #CrOnei* Cu toate acestea/ pentru cele mai
multe dintre ele/ li7ertatea nu are/ deocamdat:/ dec;t cCipul licen?ei:
orgiile >i crimele ;naltelor doamne >i ale curte@anelor italiene au
r:mas legendare*
Aceast: licen?: este cea mai important: li7ertate/ ;nt;lnit= >i ;n
secolele urm:toare printre femeile pe care rangul sau averea le
eli7erea@: de rigorile moralei curenteN aceasta r:m;ne ;n ansam7lu la
fel de sever: ca ;n Evul Mediu* C;t despre ;mplinir ile po@itive/ ele nu
s;nt ;nc: posi7ile dec;t pentru un foarte mic num:r de femei* Reginele
s;nt ;ntotdeauna privilegiate: Caterina de Medici/ Elisa7eta a Angliei/
!sa7ella de Castilia s;nt mari suverane* C;teva ;nsemnate figuri de
sfinte ajung/ de asemenea/ s: fie venerate* Uimitorul destin al Sfintei
ere@a din Avila se e,plic: aproape ;n acela>i mod ca acela al Sfintei
Caterina: ;ncrederea ei ;n Dumne@eu devine sursa unei mari ;ncrederi
;n sine ;ns:>iN practic;nd ;n sensul cel mai ;nalt virtu?ile potrivite st:rii
sale/ ea ;>i asigur: sprijinul confesorilor s:i >i al lumii cre>tine: ea se
poate ;n:l?a dincolo de condi?ia o7i>nuit: a unei c:lug:ri?eN ;nte
meia@: m:n:stiri/ le administrea@:/ c:l:tore>te/ se arat: ;ntreprin <
@:toare/ perseverea@: cu ;ndr:@neala r:@7:t:toare a unui 7:r7at/
societatea nu<i pune piediciN nici scrisul ei nu este v:@ut ca o sfidare/
;n>i>i confesorii ei ;i cer s: scrie* Ea demonstrea@: cu str:lucire fap <
tul c: o femeie se poate plasa la fel de sus ca un 7:r7a t atunci c;nd/
printr<o ;nt;mplare uimitoare/ i se acord: >ansele de o7icei oferite
unui 7:r7at
;n fapt ;ns:/ aceste >anse r:m;n e,trem de inegaleN ;n secolul al
+'!<lea/ femeile au ;nc: un grad inferior de instruire* Anne de
Bretagne aduce un mare num:r d e femei la curte/ loc ;n care mai
;nainte nu puteau fi v:@u?i dec;t 7:r7a?iiN ea ;>i d: toat: osteneala s:
forme@e un cortegiu de domni>oare de onoare: totu>i/ ea se ;ngrije>te
042
mai mult de educa?ia >i mai pu?in de cultura acestora* #rintre femeile
care se disting ceva mai t;r@iu prin spiritul/ prin influen?a intelectual:
>i prin scrierile lor/ majoritatea s;nt aristocrate: ducesa de Ret@/ doam na
de &ignerolle/ ducesa de RoCan >i fiica sa/ ArmeN cele mai faimoase
s;nt prin?ese: regina Margot >i Margar eta de Navarra* #errette de
.uillet ar fi fost/ se pare/ 7urgCe@:N dar &ouise &a7e a fost/ f:r:
;ndoial:/ curte@an:: sau/ ;n orice ca@/ avea moravuri e,trem de li7ere*
Femeile au continuat s: ias: ;n eviden?: ;n secolul al +'!! <lea mai cu
seam: ;n domeniul intelectualN este o epoc: ;n care via?a monden: se
de@volt: >i cultura/ se r:sp;nde>teN rolul jucat de femei ;n saloane este
considera7ilN prin ;nsu>i faptul c: nu s;nt angajate ;n construirea
lumii/ ele au r:ga@ul de a se dedica artelor/ conversa?iei/ li terelor:
instruirea lor nu este organi@at:/ ;ns:/ prin intermediul convor7irilor/
lecturilor/ lec?iilor ?inute de preceptori priva?i sau al conferin?elor pu <
7lice/ ele ajung s: do7;ndeasca cuno>tin?e superioare celor ale so?ilor
lor: doamna de .ournaO/ doa mna de Ram7ouillet/ domni>oara de
ScuderO/ doamna de &a FaOette/ doamna de Sevigne se 7ucur: de o
reputa?ie e,traordinar: ;n Fran?aN iar ;n afara Fran?ei/ o egal: faim:
se leag: de numele prin?esei Elisa7eta/ al reginei Cristina/ al domni <
>oarei de ScCurma n/ care coresponda cu ;ntreaga comunitate
>tiin?ific: a epocii* .ra?ie acestei culturi >i prestigiului conferit de cul <
tur:/ femeile ajung s: se impun: ;n universul masculinN pornind de la
literatur:5 de la ca@uistica amorului/ multe am7i?ioase trec la int rigile
politice* !n 0TI4/ nun?iul papal scria: A;n Fran?a/ toate marile eveni <
mente >i toate intrigile semnificative pornesc cel mai adesea de la
femeiB* #rin?esa de Conde pune la cale Aconspira?ia femeilorBN Ana de
Austria este ;nconjurat: de femei al c:r or sfat este dispus: s: <0
urme@eN RicCelieu pleca urecCea la sugestiile ducesei dFAiguillonN se
>t ie prea 7ine ce ro l au jucat ;n t impu l Fro ndei doamna de
Mont7a@on/ ducesa de CCevreuse/ domni>oara de Montpensier/ duce <
sa de &ongueville/ Anne de .on@ague > i at;tea altele* ;n sf;r>it/ doam na
de Maintenon va da un e,emplu str:lucit ;n privin?a influen?ei pe care
o sf:tuitoare a7il: o poate e,ercita ;n afacerile de stat*
Animatoare/ sf:tuitoare/ intrigante < femeile ;>i asigur: rolul cel mai
eficace ;ntr<o manier: o7lic:: ;n Spania/ prin?esa des Ursins guver <
nea@: cu un plus de autoritate/ dar cariera sa e scurt:* #e l;ng: aces te
mari doamne/ alte c;teva personalit:?i se afirm: ;n spa?iul lumii
care scap: constr;ngerilor 7urgCe@eN se ive>te o categorie necuno scut:
p;n: atunci: actri?a* 0L2L este anul ;n care se semnalea@: pentru prima
oar: pre@en?a unei femei pe scen:N ;n 0L1I/ ca@ul era ;nc: singularN
la ;nceputul secolului al +'!! <lea/ cele mai multe dintre ele s;nt so?ii
de actoriN mai apoi/ ele ;>i c;>tig: independenta/ at;t ;n carier:/ c;t >i
;n via?a privat:* ;n ceea ce prive>te curte@ana/ dup: #CrOne sau
!mperia/ ea se iposta@ia@: ;n cCipul cel mai des:v;r>it ;n Ninon de
&enclos: e,ploat;ndu <>i feminitatea/ ea o dep:>e>teN tr:ind printre
04L
7:r7a?i/ ea ajunge s: posede calit:?i 7:r7:te>tiN independen?a mora <
vurilor sale ;i creea@: predispo@i?ia c:tre independen?a de spirit:
Ninon de &enclos a ;mpins li7ertatea ;n punctul cel mai ;nalt pe care
i se permitea unei femei s: ;l ating: ;n epoc:*
;n secolul al +'!!!<lea/ li7ertatea femeii continu: s: sporeasc:*
Moravurile r:m;n/ ;n principiu/ severe: t;n:ra fat: nu prime>te dec;t o
educa?ie sumar:N ea este c:s:torit: sau trimis: la mn:stire f:r: a i se
cere p:rerea* BurgCe@ia/ clas: ;n ascensiune/ a c:rei e,isten?: se con
solidea@:/ ;i impune so?iei o moral: riguroas:* ;n scCim7/ ;ns:/ des <
compunerea aristocra?iei le permite femeilor de lume cele mai mari
licen?e >i cCiar ;nalta 7urgCe@ie se contaminea@: de ace ste e,empleN
nici m;n:stirile/ nici c:minul conjugal nu reu>esc s: st:p;neasc:
femeia* ;nc: o dat:/ pentru cele mai multe dintre ele/ aceast: li7ertate
r:m;ne negativ: >i a7stract:: femeile se m:rginesc s: caute numai
pl:cerea* Dar cele care s;nt inteligen te >i am7i?ioase ;>i creea@: posi
7ilit:?i de ac?iune* 'ia?a saloanelor ia un nou av;nt: se cunoa>te ;ndea <
juns rolul jucat de doamna .eoffrin/ doamna du Deffand/ domni>oara
de &espinasse/ doamna dFEpinaO/ doamna du encinN protectoare*
inspiratoare/ femeile constituie pu7licul favorit al scriitorilorN ele se
interesea@: de literatur:/ filosofie >i >tiin?e: astfel/ precum doinn>oara
du CC=telet* ele ;>i au la7oratorul de fi@ic:/ de cCimie/ unde e,peri <
mentea@: sau disec:N ele intervin mai activ dec;t niciod at: ;n via?a
politic:: r;nd pe r;nd/ doamna de #rie/ doamna de MailiO* doamna de
CC=teauneuf/ doamna de #ompadour/ doamna du BarrO dictea@: po
litica lui &udovic al +'<leaN nu e,ist: ministru care s: nu <>i ai7:
inspiratoarea: a>a ;nc;t MontesWuieu consider : c: ;n Fran?a totul este
f:cut de femeiN ele constituie/ afirm: el/ //un nou stat ;n statB: i a r
Colle sene ;n ajunul anului 03U1: AEle au c:p:tat o asemenea ;nt;ie <
tate la france@i/ i a u su7jugat ;n asemenea m:sur:/ ;nc;t ace>tia nu
mai g;ndesc >i nu mai s imt dec;t a>a cum le dictea@: eleB* #e l;ng:
femeile de societate/ e,ist: >i actri?ele sau femeile galante/ care se
7ucur: de un mare renume: SopCie Arnould/ Sulie faima/ Adrienne
&ecouvreur*
Astfel/ pe tot parcursul 'ecCiului Regim/ domeniul cultural este
cel mai accesi7il femeilor care ;ncearc: s: se afirme* Cu toate aces <
tea/ nici una nu a atins perfec?iunea unui Dante sau a unu i
SCaHespeare/ Faptul se e,plic: prin mediocritatea general: a condi?iei
lor* Cultura n<a fost niciodat: dec;t apanajul unei eli te feminine >i nu
al maseiN or/ adeseori geniile masculine s <au ivit din r;ndul maselorN
cCiar >i femeile privilegiate se i@7eau de o7stacole care le 7arau dru <
mul spre culmile ;nalte* Nimic nu oprea elanul unei Sfinte ere@a sau
al unei Ecaterina a Rusiei/ dar mii de circumstan?e se coali@au ;m <
potriva femeii scriitoare* ;n c:rticica sa " camer: doar pentru ea/
'irginia Zoolf s<a amu@at invent;nd destinul unei presupuse surori a
lui SCaHespeareN ;n timp ce acesta ;nv:?a la colegiu ceva latin:/ gra <
04T
< BiatH:/ logic:/ ea r:m;nea acas: ;ntr<o des:v;r>it: ignoran?:N ;n vreme
ce el v;na/ Coin:rea/ f:cea amor cu femeile din ;mprejurimi/ ea nu
f:cea altceva dec;t s: dreag: tot felul de @dren?e su7 ocCii p:rin?ilorN
dac: >i ea ar fi plecat/ cu ;ndr:@neal:/ s: <>i caute norocul la &ondra/
n<ar fi devenit nicidecum o actri?: care s:<>i poat: c;>tiga li7er via?a:
fie ar fi fost redat: familiei/ care ar fi c:s:torit<o cu for?a/ fie ar fi fost
sedus:/ p:r:sit:/ de@onorat: >i s <ar fi sinucis din disperare* &a fel de
7ine ne<o putem imagina ajung;nd o prostituat: vesel:/ o Moli
Flanders a>a cum a fi,at <o Defoe: dar ;n nici un ca@ n <ar fi ajuns s:
conduc: o trup: de teatru >i s: scrie drame* ;n Anglia/ remarc:
'irginia Zoolf/ femeile scriitoare au tre@it ;ntotdeauna osti litate*
Doctorul SoCnson le compara cu Aun c;ine care merge pe la7ele dina <
poi: nu merge prea 7ine/ dar faptul ;n sine e uimitorB* Artistele dove <
desc o grij: mai mare dec;t oricine ;n privin?a opiniei celuilaltN
femeile depind de aceast: opinie ;n cCip ne mijlocit: se poate imagina
for?a de care o artist: are nevoie doar pentru a ;ndr:@ni s: <>i
dep:>easc: statutul* Adeseori/ ea ;>i consum: for?ele ;n aceast: lupt:
istovitoare* &a sf;r>itul secolului al +'!l <lea/ ladO ZinCilsea/ o aris <
tocrat: f:r: copii/ ;n cearc: aventura scrisuluiN anumite pasaje din
opera ei o recomand: ca pe o natur: sensi7il: >i poetic:N ea se con <
sum:/ ;ns:/ ;n ur:/ furie >i team::
Dar vaiJ C;nd o femeie ia ;n min: pana At;t
se @ice c:<i o ;ng;mfat: C: nu se afl: nici
un cCip ca vina S:<>i mai r:scumpere
vreodat:J
Aproape ;ntreaga ei oper: e consacrat: indign:rii ;mpotriva condi <
?iei femeii* Ca@ul ducesei de NeYcastle este analogN >i ea este o mare
aristocrat: care/ scriind/ provoac: un scandal* AFemeile tr:iesc pre <
cum g;@ele de noapte >i cucuvelele >i mor ca ni>te viermiB/ scrie ea
cu furie* !nsultat:/ ridiculi@at:/ ea se va retrage ;n cele din urm: pe
domeniile saleN >i/ ;n ciuda unui temperament generos/ va deveni pe
jum:tate ne7un: >i nu va mai produce dec;t elucu7ra?ii e,travagante*
A7ia ;n secolul al +'!!!<lea/ o 7urgCe@:/ doamna ApCra BeCn/ ajuns:
v:duv:/ avea s: tr:iasc: din scris precum un 7:r7atN alte femei ;i vor
unna e,emplul/ dar/ cCiar >i ;n secolul al +l+ <lea/ ele se vedeau ade <
sea o7ligate s: se ascund:N >i nu aveau nici m :car Ao camer: doar a
lorB/ adic: nu se 7ucurau de acea independen?: material: care este
una dintre condi?iile necesare li7ert:?ii interioare*
Am v:@ut c:/ datorit: de@volt:rii vie?ii mondene >i a str;nsei ei
leg:turi cu via?a intelectual:/ situa?ia femeil or din Fran?a a fost ;ntru<
c;tva mai favora7il:* Cu toate acestea/ opinia general: este ;n mare
parte ostil: a>a<numitelor 7as<7leus* ;n timpul Rena>terii/ doamnele
no7ile sau femeile de spirit tre@esc un curent de opinie favora7il se,u <
043
lui lorN doctrinele platoniciene importate din !talia spirituali@ea@:
iu7irea >i femeia* Numero>i oameni de litere ;>i asum: ap:rarea
femeii* S;nt pu7licate Cora7ia doamnelor virtuoase/ Cavalerul doam <
nelor etc* ;n Micul Senat/ Erasmus ;i d: cuv;ntul Corneliei/ care
e,pune ;n cCip aprig p:surile se,ului ei* AB:r7a?ii s;nt ni>te tirani***
Ei ne tratea@: ca pe ni>te juc:rii*** ne prescCim7: ;n sp:l:toresele >i
7uc:t:resele lor*B Erasmus cere s: li se permit: femeilor s: se instru <
iasc:/ ;ntr<o lucrare care va deveni foarte cele7r:* Discurs asupra
no7le?ei >i e,celen?ei se,ului femeiesc/ Cornelius Agrippa se str:du <
ie>te s: demonstre@e superioritatea feminin:* El reia vecCile argu <
mente ca7alistice: Eva ;nseamn: 'ia?:/ iar Adam ;nseamn: #:m;nt*
Creat: dup: 7:r7at/ femeia este mai des:v;r>it: dec;t acesta* Ea s <a
n:scut ;n paradis/ el < ;n afara paradisului* C;nd cade ;n ap:/ femeia
plute>te la suprafa?:/ ;n vreme ce 7:r7atul se scufund:* Ea a fost
@:mislit: dintr<o coast: a lui Adam >i n u din lut* S;ngele ei menstru <
al vindec: toate 7olile* Fiind ignorant:/ Eva nu a f:cut altceva dec;t
s: se r:t:ceasc:N Adam este cel care a p:c:tuitN de aceea/ Dumne@eu
s<a f:cut 7:r7at: >i/ la urma urmelor/ dup: ;nviere/ el li s <a ar:tat mai
;nt;i femeilor* ;n continuare/ Agrippa declar: c: femeile s;nt mai vir <
tuoase dec;t 7:r7a?ii* El le enumera pe Adoamnele aleseB/ m;ndria
se,ului lor >i loc comun al acestor apologii* ;n sf;r>it/ el ;nal?: un
recCi@itoriu ;mpotriva tiraniei 7:r7a?ilor: AAc?ion;nd ;mpotr iva ori<
c:rei drept:?i/ sfid;nd f:r: ru>ine egalitatea natural:/ tirania 7:r7a?ii
lui a lipsit<o pe femeie de li7ertatea primit: la na>tereB* Cu toate aces <
tea/ ea na>te copii/ este la fel de inteligent:/ 7a cCiar mai fin: dec;t
7:r7atulN e scandalos s : i fie ;ngr:dite activit:?ile/ Alucru ce se face
nu din porunca lui Dumne@eu/ nu din necesitate >i nici din motive
;ntemeiate/ ci prin for?a o7iceiurilor/ prin educa?ie/ prin munc: >i mai
cu seam: prin violen?: >i ;mpilareB* Agrippa nu cere/ de 7un: seam:/
egalitatea se,elor/ dar vrea ca femeia s: fie tratat: cu respect* &u <
crarea a avut un imens succes* Ca >i Fort:rea?a de ne;nvins/ o alt:
apologie a femeii/ sau Des:v;r>it: AmOe a lui $eroet/ impregnat: de
un misticism platonician* ;ntr <o carte curioas:/ care anun?: doctrina
saint<simonian:/ #o>tei anun?: venirea unei noi Eve/ mam: regenera <
toare a spe?ei umane: el crede cCiar c: ar fi >i ;nt;lnit <oN ;ns: ea a
murit >i/ poate/ s<a re;ncarnat ;n el* Cu mai mult: modera?ie/
Margareta de 'alois proclam: ;n lucrare a numit: Doctul >i su7tilul
discurs c: e,ist: ;n femeie ceva divin* Dar scriitoarea care va servi cel
mai 7ine cau@a se,ului ei a fost Margareta de Navarra/ care va pro <
pune ;mpotriva licen?ei moravurilor un ideal de misticism sentimen tal
>i de castitate lipsit: de ipocri@ie/ ;ncerc;nd s: concilie@e c:s:toria >i
iu7irea pentru onoarea >i fericirea femeii* Bine;n?eles/ nici adver sarii
femeii nu de@armea@:* #ot fi reg:site/ printre altele/ ;n Controversa
se,elor masculin >i feminin/ replic: la lucrarea lui Agrippa/
04U
vecCile argumente ale Evului Mediu* Ra7elais se amu@: s: scrie/ ;n
Cartea a !l!<a/ o incisiv: satir: a c:s:toriei/ care reia tradi?ia lui
MatCieu >i a lui DescCamps: cu toate acestea/ ;n fericita a7a?ie
Celeme/ femeile s;nt cele care vor face legea Antifeminismul cu <
noa>te noi accente virulente ;n 0T03/ prin Alfa7etul imperfec?iunii >i
r:utatea femeiasc: a lui SacWues "livier/ pe a c:rui copert: putea fi
v:@ut: o gravur: repre@ent;nd o femeie cu m;ini de Carpie/ acoperit:
de penele lu,urii/ coco?at: pe la7e de g:in:/ c:ci/ ca >i g:ina/ ea este
o rea gospodin:: su7 fiecare liter: a alfa7etului era ;nscris unul din tre
defectele sale* ;nc: o dat:/ un om al 7isericii era cel care reali menta
vecCea ceart:N domni>oara de .ourna O va risposta prin Egalitatea
7:r7afilor >i a femeilor* Cartea declan>ea@: un val de literatur:
li7ertin:/ #arnasuri >i ca7inete satirice/ care atac: moravurile femei<
lor/ ;n vreme ce/ pentru a le deprecia/ in>ii 7iserico>i citau din Sf;ntul
#avel/ din sfin?ii #:rin?i sau din Ecle@iast* Femeia furni@a o inepui<
@a7il: tematic: satirelor lui MatCurin Regnier >i ale prietenilor lui* ;n
ta7:ra opus:/ apologe?ii reiau >i comentea@: care mai de care argu <
mentele lui Agrippa* #:rintele du BoscW cere/ ;n Femeia cumsecade/
s: li se permit: femeilor s: se instruiasc:* Astreea >i o ;ntreag: litera<
tur: galant: le cele7rea@: meritele ;n rondeluri/ sonete/ elegii etc*
;nse>i succesele o7?inute de femei atrag ;mpotriva lor noi atacuriN
pre?ioasele au nemul?umit opinia pu 7lic:N s;nt aplaudate cu ;nc;ntare
#re?ioasele ridicole >i/ pu?in mai t;r@iu/ Femeile savante* Aceasta nu
;nseamn: totu>i c: Moliere ar fi adversarul femeilor: el atac: Cot:r;t
c:s:toriile impuse >i cere pentru t;n:ra fat: li7ertatea sentimentelor/
iar pentru so?ie respect >i independen?:* Dimpotriv:/ ;n predicile sale/
Bossuet nu menajea@: deloc femeile* #rima femeie < spune el < nu
era Adec;t o 7ucat: din Adam >i un soi de diminutiv* #ropor?iile se
p:strea@:/ ea fiind aproape acela>i lucru ;n ordin ea spirituluiB* Satira
lui Boileau ;mpotriva femeilor nu este dec;t un e,erci?iu retoric/ dar
ea declan>ea@: un val de revolt:: #radon/ Regnard/ #errault ripostea@:
cu ardoare* &a BruOere/ Saint <Evremond se arat: favora7ili femeilor*
Cel mai decis feminist al epocii este #oulain de la Barre/ care pu7lic:
;n 0T34 o lucrare de inspira?ie carte@ian:/ Despre egalitatea celor
dou: se,e* El consider: c:/ fiind cei mai puternici/ 7:r7a?ii >i <au
favori@at pretutindeni se,ul >i c: femeile accept:/ ;n virtutea o7i <
ceiurilor ;ncet:?enite/ aceast: dependen?:* Femeilor nu li s <a dat nicio<
dat: cea mai mic: >ans:: nici a li7ert:?ii/ nici a instruirii* Ele nu pot
fi judecate/ a>adar/ dup: ceea ce au f:cut ;n trecut* Nimic nu dove <
de>te c: ele ar fi inferioare 7:r7atului* A natomia eviden?ia@: anumite
diferen?e/ dintre care ;ns: nici una nu constituie un privilegiu pentru
7:r7at* Ki #oulain de la Barre ;ncCeie cer;nd pentru femei o instruire
solid:* Fontenelle dedic: femeilor ratatul pluralit:?ii lumilor* !ar
041
dac: Fenelon/ urm;ndu <i pe doamna de Maintenon >i pe a7atele
FleurO/ se arat: e,trem de timid ;n programul s:u de educa?ie/ uni <
versitarul jansenist Rollin pretinde/ dimpotriv:/ ca femeile s: fac:
studii serioase*
Secolul al +'!!!<lea este >i el divi@at* &a Amsterdam/ ;n 0322/
autorul Controversei asupra sufletului feminin declar: c: Afemeia
creat: doar ;n folosul 7:r7atului nu va d:inui p;n: la sf;r>itul lumii/
deoarece va ;nceta s: mai fie util: o7iectului pentru care a fost creat :/
de unde re@ult: ;n cCip necesar c: sufletul ei nu este nemuritorB/
;ntr<o manier: mai pu?in radical:/ Rousseau/ care este aici purt:torul
de cuv;nt al 7urgCe@iei/ C:r:@e>te femeia c:sniciei >i maternit:?ii/
A;ntreaga educa?ie a femeilor tre7uie s: fie f :cut: ;n func?ie de
7:r7at*** Femeia e f:cut: pentru a ceda 7:r7atului >i pentru a <i suporta
nedrept:?ileB/ afirm: el* Cu toate acestea/ idealul democratic >i
individualist al secolului e favora7il femeilorN ;n ocCii majorit:?ii
filosofilor ele s;nt fiin? e umane/ egale fiin?elor de se, 7:r7:tesc
'oltaue denun?: nedreptatea sor?ii lor* Diderot consider: c: inferio <
ritatea lor a fost ;n cea mai mare parte creat: de societate* A': pl;ng*
femeiJB* scrie el* Ki/ ;n continuare/ meditea@:: A;n o7iceiurile de pre
tutindeni cru@imea legilor civile >i cru@imea naturii >i <au dat m;na
;mpotriva femeilor* Ele au fost tratate ca ni>te f:pturi im7ecileB
MontesWuieu aprecia@:/ ;n cCip parado,al/ c: femeile tre7uie s:
ram;n: su7ordonate 7:r7atului ;n via?a casnic:/ dar c: t oate calit:?ile
lor le predispun pentru ac?iunea politic:* AEste contra ra?iunii >i con
tra naturii ca femeile s: fie st:p;nele casei*** Dar e cit de poate de
firesc ca ele s: domneasc: peste un imperiu*B $elvetius arat: c: infe
rioritatea femeii este efec tul educa?iei sale a7surde/ iar dFAlem7ert ;i
;mp:rt:>e>te opinia* Su7 pana unei femei/ doamna de CiraO/ vedem
;nfirip;ndu<se timid un feminism de tip economic/ dar a7ia Mercier/
;n al s:u a7lou pari@ian/ va protesta ;mpotriva mi@eriei munci <
toarelor/ a7ord;nd/ astfel/ pro7lema fundamental: a muncii feminine
Condorcet cere ca femeile s: ai7: aceces la via?a politic:* El le con <
sider: ;ntru totul egale 7:r7atului >i le ap:r: ;mpotriva atacurilor cla <
sice: AS<a spus c: femeile*/ n <ar avea sentimentul drept:?ii/ c: ar
asculta mai degra7: de sentimentele dec;t de con>tiin?a lor*** DDarE
nu natura/ ci educa?ia/ e,isten?a social: s;nt cau@ele acestei diferen?eB
Ki/ ;ntr<un alt loc: ACu c;t femeile au fost mai aservite prin legi/ cu
at;t mai primejdio as: a fost puterea lor*** Aceast: putere ar sc:dea
dac: ele n<ar avea interesul s: o p:stre@e/ dac: ar ;nceta s: fie pentru
ele singurul mijloc de a se ap:ra >i de a se sustrage oprim:riiB*
'
S<ar putea crede c: Revolu?ia va scCim7a soarta femei i* Nu a fost/
;ns:/ nicidecum a>a* Aceast: revolu?ie 7urgCe@: a respectat p;n: la
cap:t institu?iile >i valorile 7urgCe@eN ea este aproape ;n e,clusivitate
opera 7:r7a?ilor* E important s: su7liniem c: ;n tot cursul 'ecCiului
Regim femeile din clasele care munceau au fost cele care s <au 7ucurat
de cea mai deplin: independen?: ca se,* Femeia avea dreptul de a face
comer? >i poseda toate capacit:?ile necesare pentru un e,erci?iu autonom
al meseriei sale* Ea participa la produc?ie ca lenjereas:/ sp:l:toreas:/
>lefuitoare de metale/ v;n@:toare etcN fie c: lucra acas:/ fie ;n mici
;ntreprinderi/ independen?a ei material: ;i permitea o deplin:
li7ertate a moravurilor: femeia din popor poate s: ias: ;n lume/ s:
frecvente@e taverne/ s: dispun: de corpul ei aproape ca un 7:r7atN ea
este asociata >i egala so?ului s:u "primarea se manifest: pe plan
economic/ >i nu pe plan se,ual* ;n @onele rurale/ ?:ranca face partea cea
mai important: a muncilor >i este tratat: ca o servitoareN adesea/ ea nici
nu st: la aceea>i mas: cu so?ul >i cu fiulN se spete>te muncind mult mai
greu dec;t ei/ iar grijile maternit:?ii se adaug: aces tor corve@i* ;ns:/
precum ;n societ:?ile agricole antice/ ;n m:sura ;n care ;i este necesar:
7:r7atului/ este >i respectat:N 7unurile lor/ intere sele lor/ grijile lor s;nt
comuneN ;n perimetrul casei/ autoritatea ei este incontesta7il:* Din
r;ndul acestor femei cu o via?a at;t de grea/ unele s<ar fi putut afirma
ca persoane/ reclam;ndu <>i drepturileN dar ele tr:iau su7 ap:sarea
unei tradi?ii a timidit:?i i >i supunerii: condicile St:rilor .enerale nu
con?in dec;t un num:r ne;nsemnat de revendic:ri feminineN acestea sun:
cam a>a: AB:r7a?ii s: nu poat: face meseriile care s;nt apanajul
femeilorB* &e vedem pe aceste femei cot la cot cu so?ii lor ;n
manifesta? ii >i r:@meri?eN ele s;nt cele care merg la 'ersailles dup:
A7rutar/ 7rut:reasa >i micul lor ucenicB 0 * ;ns: nu
F Apelativ 7atjocoritor prin care s;nt desemna?i mem7rii familiei regale* &a
L octom7rie 03U1* T<3VVV de femei clin cartierele m:rgina>e ale #arisului ma<
nifestea@: cer;lid p;ine >i arme* " ;ntreag: mul?ime li se al:tur: ;n mar>ul lor
c:tre 'ersailles* Regele consimte s: primeasc: o delega?ie a femeilor Do protes <
tatar: cCiar le>in: de emo?ie ;n timpul audien?eiE* Spre sear:/ poporul se
preg:te>te s:<>i petreac: noaptea la 'ersailles* iar regele ordon: s: se ;mpart:
p;ine/ pe care tur7ulen?ii o savurea@: ;n lini>te* ;n diminea?a @ilei de T octom7rie/
;ns:/ ei dau 7u@na ;n apartamentul reginei >i ucid trei@eci de g:r@i* ;n urma aces <
tor presiuni/ regele/ regina >i delfinul s;nt sili?i s: p:r:seasc: 'ersailles pentru a
locui la uileries* ;ntr<un regim de sennpn@onieiat* &a amia@:/ su7 soarele palid
de toamn:/ tr:sura regal: ;naintea@: ;ncet spre #aris* ;n vreme ce revolta?ii se
020
02V
poporul a condus ac?iunile revolu?ionare >i a cules roadele lor* Dintre
7urgCe@e/ c;teva au ;m7r:?i>at cu ardoare cau@a li7ert:?ii: doamna
Roland/ &ucile Desmoulins/ Ceroigne de MericourtN una dintre ele
va influen?a decisiv cursu l evenimentelor: CCarlotte CordaO/ care 0 <a
asasinat pe Marat Au e,istat >i c;teva mi>c:ri feministe* "lOmpe de
.ouges a propus/ ;n 03U1/ o ADeclara?ie a Drepturilor FemeiiBF sime <
tric: ADeclara?iei Drepturilor "muluiB/ ;n care cerea a7olirea tuturor
privilegiilor masculine* Acelea>i idei se reg:sesc/ ;n 031V/ ;n Mo?iu<
nea s:rmanei Sacotte >i ;n alte 7ro>uri similareN dar/ ;n ciuda sprijin <
ului lui Condorcet/ aceste str:danii e>uea@:/ iar "lOmpe piere pe
e>afod* #e l;ng: @iarul &F7npatient/ pe care ea ;l crease/ apar o sume<
denie de efemeride* Clu7urile feminine fu@ionea@:/ ;n cea mai mare
parte/ cu cele masculine >i s;nt a7sor7ite de acestea* ;n IU Brumar
0314/ c;nd actri?a Rose &acom7e/ pre>edinta Societ:?ii femeilor
repu7licane >i revolu?ionare/ for?ea@: intrarea Consiliului general ;n
fruntea unei delega?ii de femei/ procurorul CCaumette o ;nt;mpin: cu
fra@e ce par desprinse din Sf;ntul #avel sau din Sf;ntul oma: ADe
c;nd le este ;ng:duit femeilor s: <>i lepede se,ul >i s: se prescCim7e
;n 7:r7a?i%* DNat uraE i<a spus femeii: Fii femeie* .rijile copiilor/
tre7urile c:minului/ nelini>tile maternit:?ii/ cu acestea s: te ;nvred <
nice>ti*B &i se inter@ice intrarea ;n Consiliu >i/ cur;nd/ >i cea ;n
clu7urile unde ;>i f:ceau ucenicia politic:* ;n 031V au fost a7r ogate
dreptul surorii mai mari >i privilegiul masculinit:?ii: sa reali@at ega <
litatea ;ntre fete >i 7:ie?i ;n ceea ce prive>te mo>tenireaN ;n 031I/ o
lege instituie divor?ul/ sl:7ind/ astfel/ cCingile leg:turii matrimonialeN
acestea s;nt/ ;ns:/ cuceriri m: runte Femeile din rindul 7urgCe@iei erau
prea integrate familiei pentru a manifesta o solidaritate concret: ;ntre
eleN ele nu formau o cast: i@olat:/ capa7il: s: <>i impun: revendic:rile:
din punct de vedere economic/ e,isten?a lor era para@itar:* Ki astfel /
;n timp ce femeile care/ ;n pofida se,ului lor/ ar fi putut participa la
evenimente erau ;mpiedicate s: o fac: din punctul de vedere al cla <
sei/ cele din clasa cu adev:rat activ: erau condamnate s: r:m;n:
deoparte ca femei* Numai c;nd puterea economic: v a fi preluat: de
;ntrec s: c;nte c;t pot mai tare >i strig: c:tre gloata de gur: <casc: atras: de spec<
tacol c: ;n:untru se afl: A7rutarul/ 7rut:reasa >i micul ucenicB/ lipsa plinii la
#aris/ ora> ce avea peste >ase sute de inii de guri de Cr:nit/ aprinsese spiritele:
se >tie: pre?urile cre>teau/ co@ile < la fel/ furia popular: atinsese paro,ismul* &a
I0 octom7rie/ 7rutarul pari@ian Francois/ ai c:rui ucenici dosiser: trei p;ini/ este
sp;n@urat >i decapitat de o ni;n: de indigna?i famelici* Capul/ ;nfipt ;nt r<o ?epu>:/
;i este pre@entat so?iei sale/ ;ns:rcinat: ;n trei luni* Datorit: acestui incident
atroce se votea@: legea mar?ial:* D'e@i Cronica revolu?iei/ 03U1<0311* &arousse*
01U1/ !Miions SacWues &egrand* pp* 0V4* 0I2 <0IL/ 0I3E Dn* tr*E*
02I
muncitori/ femeia muncitoare ;>i va putea cuceri capacit:?i pe care
femeia para@it:/ no7il: sau 7urgCe@:/ nu le <a putut do7;ndi niciodat:/
;n timpul ;n:7u>irii Revolu?iei/ femeia se 7ucur: de o li7ertate
anarCic:* Dar atunci c;nd societatea se reorgani@ea@ :/ ea este iar:>i
7rutal aservit:* Din punct de vedere feminist/ Fran?a se g:sea ;n avans
fa?: de alte ?:riN spre nefericirea fran?u@oaicei moderne/ ;ns:/ statutul
i<a fost decis ;n timpul unei dictaturi militareN codul lui Napoleon/
care ;i fi,ea@: soarta vreme de un secol/ i <a ;nt;r@iat mult emanci<
parea* Ca orice militar/ Napoleon nu vrea s: vad: ;n femeie mai mult
dec;t o mam:N dar/ mo>tenitor al unei revolu?ii 7urgCe@e/ el nu ;n?e <
lege s: scCim7e structura societ:?ii >i s: <i confere mamei preeminen?a
asupra so?iei: el inter@ice sta7ilirea paternit:?ii >i define>te ;n termeni
duri condi?ia fetei devenite mam: >i a copilului natural* Ki totu>i/ nici
femeia c:s:torit: nu este sus?inut: ;n demnitatea ei de mam:N para <
do,ul feudal se perpetuea@:* Fata >i femeia s;nt private de calitatea de
cet:?ean/ ceea ce le inter@ice/ de pild:/ s: practice meseria de avocat
sau s: e,ercite tutela* Doar femeia celi7atar: se 7ucur: de deplin: <
tatea capacit:?ilor civile/ ;n vreme ce c:snicia conserv: mundium<ul
Femeia ;i datorea@: so?ului s:u supunereN acesta poate o7?ine con<
damnarea ei la reclu@iune ;n ca@ de adulter sau divor?ulN dac: o ucide
pe vinovata suprins: ;n flagrant delict/ el este scu@a7il ;n ocCii legiiN
;n vreme ce so?ul nu este pasi7il de pedeaps: prin a mend: dec;t dac:
aduce o concu7in: ;n domiciliul conjugal/ >i numai ;n acest ca@
femeia poate o7?ine divor?ul ;mpotriva lui* B:r7atul este cel care
Cot:r:>te domiciliul conjugal >i el are mai multe drepturi asupra copi <
ilor dec;t mamaN >i < cu e,cep?ia ca@ului ;n care conduce o ;ntre <
prindere comercial: < e necesar: apro7area lui pentru ca femeia s: se
poat: angaja* #uterea marital: se e,ercit: ;n cCip drastic at;t asupra
persoanei so?iei/ c;t >i asupra 7unurilor ei*
De<a lungul ;ntregului secol al +l+ <lea/ jurispruden?a nu face
dec;t s: ;nt:reasc: rigorile codului/ priv;nd femeia/ printre altele/ de
orice drept de ;nstr:inare a 7unurilor* ;n 0UIT/ Restaura?ia a7ole>te
divor?ulN Adunarea constituant: din 0U2U refu@: s: ;l reinstituieN el nu
reapare dec;t ;n 0UU2: oricum/ e ;nc: foarte dificil ca el s: fie o7?inut
;n fapt* C:ci/ de>i 7urgCe@ia na fost niciodat: mai puternic: dec;t
acum/ ea ;n?elege/ totu>i/ amenin?:rile pe care le implic: revolu?ia
industrial:N a>a ;nc;t ea se afirm: cu o autoritate care nu fa ce dec;t
s:<i camufle@e nelini>tea* &i7ertatea de spirit mo>tenit: din secolul al
+'!!!<lea nu atinge morala familial:* Aceasta r:m;ne aceea definit:
la ;nceputul secolului al +l+ <lea de g;nditori reac?ionari precum
SosepC de Maistre >i Bonald* Ace>tia fon dea@: valoarea ordinii pe
voin?a divin: >i pretind o societate riguros ierarCi@at:N familia/ celul:
social: indisolu7il:/ va repre@enta microcosmosul social* AB:r7atul
este pentru femeie ceea ce femeia este pentru copilN sau puterea este
024
pentru ministru ceea ce este ministrul pentru supusB/ spune Bonald*
Astfel/ so?ul conduce/ so?ia administrea@:/ copiii ascult: Divor?ul
este/ 7ine;n?eles/ inter@isN iar femeia este consemnat: ;n c:min* AFe <
meile apar?in familiei >i nu societ:?ii politice/ iar natura le <a f:cut
pentru grijile casnice >i nu pentru func?iile pu7liceB/ mai spune
Bonald* !n familie/ a>a cum o define>te &e #laO c:tre mijlocul seco
lului/ aceste ierarCii s;nt respectate*
;ntr<o manier: pu?in diferit:* Augu ste Comte reclam: la r;ndul lui
ierarCia se,elorN ;ntre acestea e,ist: Adiferen?e radicale/ ;n acela>i
timp fi@ice >i morale/ care* la toate speciile animale >i mai cu seam:
;n interiorul rasei umane/ le separ: profund unul de cel:laltBB* Femi <
nitatea este un soi de Acopil:rie perpetu:B/ care o ;ndep:rtea@: pe
femeie de Atipul ideal al raseiB* Acest infantilism 7iologic se traduce
pnntr<o sl:7iciune intelectual:: rolul acestei creaturi pur afective este
acela de so?ie >i de menajer:/ ea neput;nd nicicum s: intre ;n con
curent: cu 7:r7atul: Anici conducerea/ nici educa?ia nu i se potrivescB
Ca >i la Bonald/ femeia este consemnat: ;n familie >i/ ;n aceast: so <
cietate miniatural:/ tat:l este conduc:torul/ fiindc: femeia este Ainca
pa7il: de a e,ercita orice tip de conducere/ cCiar >i cea domestic:BBN
ea doar administrea@: >i sf:tuie>te* !nstruirea ei tre7uie ;ngr:dit:
AFemeile >i proletarii nu pot >i nici nu tre7uie s: devin: autori/ ceea
ce/ de altfel/ nici nu doresc*BB !ar Comte pre@ice c: evolu?ia societ:?ii
va aduce eliminarea total: a muncii feminine ;n afara familiei* ;n
partea a doua a operei sale/ Comte/ influen?at de iu7irea lui pentru
Clotilde de 'au,/ e,alt: femeia/ ridic;nd <o aproape la rangul unei
divinit:?i/ emana?ie a Mani Fiin?eN ;n emplul Umanit :?ii/ religia po
@itivist: va consacra femeia ca o7iect al adora?iei poporuluiN ;ns: ea
merit: acest cult doar prin moralitatea eiN ;n vreme ce 7:r7atul ac?io <
nea@:/ ea iu7e>te: puritatea >i iu7irea o fac superioar: 7:r7atuluiN ea
este ;n cCip mai profund altruist:* Dar/ potrivit sistemului po@itivist/
ea nu r:m;ne mai pu?in pri@onier: a familieiN divor?ul ;i este inter@is/
>i ar fi de dorit cCiar ca v:duvia ei s: fie etern:N nu are nici un drept
economic sau politicN nu e dec;t so?ie >i educatoare*
;ntr<o manier: mai cinic:/ Bal@ac e,prim: acela>i ideal* ADestinul
femeii >i singura ei glorie s;nt acelea de a aprinde inima 7:r7a?ilor/
scrie el in Fi@iologia c:s:toriei*** Femeia este o proprietate o7?inut:
prin contractN una mo7iliar:/ c:ci proprietatea impli c: un titluN in
sf;r>it/ femeia nu este/ la drept vor7ind/ dec;t o ane,: a 7:r7atului*BF
Bal@ac se face aici purt:torul de cuv;nt al 7urgCe@iei/ al c:rei antife <
minism se intensific: ;n epoca respectiv: ca reac?ie ;mpotriva mora <
vurilor secolului al +'!!! <lea >i ;mpotriva ideilor progresiste de care
se vede amenin?at:* Declar;nd sus >i tare/ la ;nceputul Fi@iologiei
c:s:toriei/ c: acesta institu?ie care e,clude iu7irea o conduce ;n cCip
necesar pe femeie la adulter/ Bal@ac ;l ;ndeamn: pe so? s: o ?in: ;ntr <o
022
total: supunere/ dac: dore>te s: evite ridicolul de@onoarei* re7uie ca
femeii s: i se refu@e instruirea >i cultura/ s: i se inter@ic: tot ceea ce j<
ar permite s:<>i de@volte personalitatea/ s: i se impun: s: poarte
ve>minte incomode/ s: fie ; ncurajat: s: urme@e un regim anemiant
BurgCe@ia urmea@: ;ntocmai acest programN femeile s;nt aservite
7uc:t:riei/ menajului/ moravurile le s;nt supravegCeate cu an,ietateN
ele s;nt ;ncCise ;n riturile unui mod de a fi care ;mpiedic: orice ten <
tativ: de c;>tigare a independen?ei* ;n compensa?ie/ s;nt onorate >i
;nconjurate cu cea mai fermec:toare polite?e* AFemeia c:s:torit: este
o sclav: pe care tre7uie s: >tii s <o ;nal?i pe un tronBF/ spune Bal@acN e
de la sine ;n?eles c: ;n toate situa?iile m:runte 7:r7at ul tre7uie s: se
estompe@e/ s:<i cede@e primul locN ;n loc s: le pun: s: poarte poveri/
ca ;n societ:?ile primitive/ societatea se gr:7e>te s: le eli7ere@e pe
femei de orice sarcin: peni7il: >i de orice grij:: aceasta ;nseamn:
eli7erarea simultan: de orice responsa7ilitate* Se sper: c:/ astfel ;n>e <
late/ cucerite sau seduse de u>urin?a condi?iei lor/ vor accepta rolul de
mam: >i de menajer: ;n care se dore>te ca ele s: r:m;n: circumscrise*
Ki fapt este c: majoritatea femeilor 7urgCe@e capitulea@:* Dat fiind c:
educa?ia >i situa?ia lor para@itar: le fac dependente de 7:r7at/ ele nu
mai cutea@: nici m:car s: formule@e vreo revendicare: cele care au
aceast: ;ndr:@neal: nu g:sesc nici un ecou* AEste mai lesne s: ;i pui
pe oameni ;n lan?uri dec;t s: le rupi/ dac: acestea confer: prestigiuB/
a spus Bernard SCaY* Femeia 7urgCe@: ?ine la lan?urile ei pentru c:
?ine la privilegiile ei de clas:* ! se e,plic: f:r: ;ncetare/ >i o >tie >i ea/
c: emanciparea femeilor ar ;nsemna sl:7irea societ:?ii 7urgCe@eN eli <
7erat: de su7 tutela 7:r7atului/ ea ar fi condamnat: s: munceasc:N >i
dac: ;i pare r:u c: asupra propriet:?ii private nu are dec;t drepturi
su7ordonate drepturilor so?ului ei/ cu mult mai r:u i a r p:rea ca
aceast: proprietate s: fie cu iotul a7olit:N ea nu ;ncearc: ni ci un sen<
timent de solidaritate cu femeile din clasele muncitoare: e mult mai
apropiat: de so?ul ei dec;t de lucr:toarele din industria te,til:* !nte <
resele lui s;nt >i ale ei
Dar aceste re@isten?e ;nc:p:?;nate nu pot ;mpiedica mersul istorieiN
apari?ia ma>inismului duce la ruinarea propriet:?ii funciare/ provoac:
emanciparea clasei lucr:toare >i/ corelativ/ pe aceea a femeiiN smul <
g;nd<o pe femeie familiei/ orice tip de socialism ;i favori@ea@: eli7e <
rarea: imagin;nd un regim comunitar/ #laton promite a femeilor/ ;n
interiorul lui/ o autonomie analoag: aceleia de care se 7ucurau ;n
Sparta* " dat: cu socialismele utopice ale lui Saint <Simon/ Fourier/
Ca7et/ se na>te utopia Afemeii li7ereBB* !deea saint <simonian: a aso <
cia?iei universale presupune licCida rea oric:rei sclavii: cea a munci <
torului >i cea a femeiiN pe motivul c: femeile s;nt/ ca >i 7:r7a?ii/ fiin?e
umane/ Saint<Simon >i/ dup: el/ &erou,/ #ecWueu,/ Camot cer eli <
7erarea lor* Din p:cate/ nu aceast: te@: re@ona7il: este cea care
02L
g:se>te credit ;n >coal:* Aceasta laud: femeia ;n numele feminit:?ii ei
< cel mai sigur mijloc de a <i aduce deservicii* Su7 prete,t c: unitatea
social: ar fi cuplul/ p:rintele Enfantin vrea s: introduc: o femeie ; n
fiecare cuplu duCovnicesc/ numit de el cuplu <preo?escN el a>teapt:
apari?ia unei lumi mai 7une/ instaurate de o femeie <Mesia/ iar ova<
r:>ii Femeii se ;m7arc: spre "rient/ pornind ;n c:utarea acestei m;n <
tuitoare* Este influen?at de Fourier/ care confund : eli7erarea femeii >i
rea7ilitarea c:rnii trupe>tiN Fourier cere pentru to?i indivi@ii li7ertatea
de a<>i urma atrac?ia pasional: >i dore>te ;nlocuirea c:s:toriei prin
iu7ireN el nu prive>te femeia ;n calitatea ei de persoan:/ ci din perspec <
tiva func?iei ei ;n iu7ire* &a r;ndul lui/ Ca7et promite un comunism
icarian care va reali@a egalitatea deplin: a se,elor/ cu toate c: nu
prevede dec;t o participare restr;ns: a femeilor la via?a politic:* ;n
fapt/ femeile nu ocup: dec;t un loc secundar ;n mi>carea sai nt<simo<
nian:: doar Claire Ba@ard/ care fondea@: >i anim:/ pentru scurt timp/
@iarul &a Femme Nouvelle/ joac: un rol destul de important* Multe
alte mici reviste apar dup: aceea/ ;ns: revendic:rile lor s;nt timideN
ele cer mai mult educarea >i mai pu?in em anciparea femeiiN acestei
idei de cre>tere a gradului de instruire a femeilor i se ata>ea@: Carnot
>i/ pe urmele lui/ &egouve* !maginea femeii asociate >i a femeii
regeneratoare se men?ine de <a lungul ;ntregului secol al +l+ <leaN ea
poate fi reg:sit: la 'ictor $ugo* ;ns: cau@a femeii este mai degra7:
discreditat: de aceste doctrine care/ ;n loc s: o asimile@e/ o opun
7:r7atului/ recunosc;ndu <i intui?ia/ sentimentul >i nu ra?iunea* Ea este
discreditat: >i prin st;ng:cia parti@anilor ei* ;n 0U2U/ femeile pun
7a@ele unor clu7uri >i jurnaleN Eugenie Ni7oOer editea@: 'oi, des
Femmes/ @iar la care va cola7ora Ca7et* " delega?ie feminin: va
merge la $otel de 'iile pentru a revendica Adrepturile femeiiB/ dar nu
va o7?ine nimic* ;n 0U21/ Seanne Decoin va candida pent ru deput:?ie/
va desf:>ura o campanie electoral: care va sf;r>i ;n ridicol* Ridicolul
va ;n:7u>i de asemenea mi>carea Ave@uvienelorB >i a A7loomens <
telorB/ care o7i>nuiau s: se plim7e pe str:@i ;n costume e,travagante*
Cele mai inteligente femei ale epocii se ?in deoparte de aceste
mi>c:ri: Doamna de Stael luptase pentru propria ei cau@: >i mai pu?in
pentru cea a surorilor saleN .eorge Sand reclam: dreptul la amorul
li7er/ ;ns: refu@: s: cola7ore@e la 'oi, des Femmes* Revendic:rile ei
s;nt mai degra7: de or din sentimental* Flora ristan crede ;n m;n <
tuirea poporului prin femeieN dar ea se interesea@: de emanciparea
clasei muncitoare >i mai pu?in de cea a se,ului ei* David Stern/ doam na
de .irardin se asocia@:/ totu>i/ mi>c:rii feministe*
;n ansam7lu/ mi>car ea reforimist: care se de@volt: ;n secolul al
+l+<lea este favora7il: feminismului prin faptul c: militea@: pentru
justi?ie ;n egalitate* Cu o e,cep?ie remarca7il:: #roudCon* Datorit:
r:d:cinilor sale ?:r:ne>ti/ f:r: ;ndoial:/ el reac?ionea@: violent
02T
;mpotriva misticismului saint <simonian >i r:mi7e parti@anul micii
propriet:?i/ leg;nd astfel femeia de c:min* AMenajer: sau curte@an:B/
iat: dilema ;n care ;ncCide el femeia* #;n: ;n acel moment/ atacurile
;mpotriva feminismului fuseser: conduse de conservatorii care luptau
la fel de aprig >i ;mpotriva socialismului: @iarul satiric CCarivari/
printre altele/ g:sea ;n feminism o inepui@a7il: surs: de glumeN
#roudCon va fi acela care va rupe alian?a dintre feminism >i socialismN
el protestea@: ;mpotriva 7ancCetului femeilor socialiste pre@idat de
&erou, >i vituperea@: ;mpotriva Seannei Decoin* ;n lucrarea intitulat:
Susti?ia/ el sus?ine c: femeia tre7uie s: r:m;n: dependent: de 7:r7atN
doar acesta contea@: ca individ social/ cuplul nu presup une asocierea
care/ la r;ndul ei/ ar presupune egalitatea/ ci uniuneaN femeia este
inferioar: 7:r7atului/ mai ;nt;i fiindc: for?a ei fi@ic: nu repre@int:
dec;t dou: treimi din cea a 7:r7atului/ apoi fiindc: ea ;i este din punct
de vedere intelectual >i mor al inferioar: ;n aceea>i propor?ie: valoarea
ei este pe ansam7lu I , I , I contra 4 , 4 , 4 / deci U)I3 din cea a
se,ului tare* Cum dou: femei/ doamna Adam >i doamna dF$ericourt
;i r:spund/ prima cu fermitate/ cea de a doua cu o e,altare cam
nefericit:/ #roudCon ripostea@: prin #ornocra?ia sau femeia ;n epoca
modern:* otu>i/ precum to?i antifemini>tii/ el ;nal?: litanii ar@:toare
Afemeii adev:rateFB/ sclav: >i oglind: a 7:r7atuluiN ;n ciuda acestei
devo?iuni/ va tre7ui s: admit: c: via?a pe care el ;nsu>i a impus <o pro<
priei so?ii nu a f:cut <o pe aceasta fericit:: scrisorile doamnei
#roudCon nu s;nt altceva dec;t o nesf;r>it: jelanie*
Aceste de@7ateri teoretice nu vor influen?a cursul evenimentelor:
mai degra7: se poate spune c: ele ;l reflect: cu destul: e@itare* F eme<
ia recucere>te o importan?: economic: pierdut: ;nc: din timpurile
preistorice fiindc: ea p:r:se>te c:minul >i ia parte la produc?ie ;n
noile u@ine* Ma>ina este aceea care permite aceast: r:sturnare/ c:ci
diferen?a de for?: fi@ic: ;ntre muncitorii 7:r7a ?i >i femei este ;n cea
mai mare parte anulat:* Cum av;ntul su7it al industriei reclam: o
m;n: de lucru mai numeroas: dec;t aceea furni@at: de lucr:torii
7:r7a?i/ cola7orarea femeilor apare ca necesar:* Aceasta este marea
revolu?ie care transform:/ ;n seco lul al +l+<lea/ soarta femeii >i ;i
descCide o nou: er:* Mar, >i Engels m:soar: anvergura acestui pro <
ces >i promit femeilor o eli7erare pe fondul eli7er:rii proletariatului/
;n fapt/ Afemeia >i muncitorul au ;n comun faptul c: s;nt e,ploata?iB/
spune Be7el* Ki am;ndoi vor sc:pa de e,ploatare gra?ie importan?ei pe
care o va c:p:ta/ datorit: evolu?iei teCnice/ munca lor productiv:
Engels arat: c: soarta femeii este str;ns legat: de istoria propriet:?ii
privateN o catastrof: a su7stituit patriarCatul regimulu i de drept matern
>i a aservit femeia patrimoniuluiN dar revolu?ia industrial: este con <
traponderea acestei pr:7u>iri >i va duce la emanciparea feminin:* El
scrie: AFemeia nu se poate emancipa dec;t atunci c;nd ia parte ;ntr <o
023
mare m:sur: social: la produc?ie >i nu mai este a7sor7it: de munca
domestic: dec;t ;ntr<o m:sur: insignifiant:* !ar acest fapt nu a devenit
posi7il dec;t ;n marea industrie modern:/ care nu numai c: admite pe
scar: larg: munca femeii/ dar cCiar are o nevoi e declarat: de
aceastaB*
&a ;nceputul secolului al +l+ <lea/ femeia era e,ploatat: ;n cCip
mai ru>inos dec;t muncitorii 7:r7a?i* Munca la domiciliu constituia
ceea ce engle@ii numesc sYeating sOstemXN ;n ciuda unei trude con<
tinue/ muncitoarea nu c;>tig: de ajuns pentru a<>i acoperi nevoile*
Sules Simon/ ;n Muncitoarea/ >i cCiar conservatorul &eroO<Beaulieu/
;n Munca femeilor ;n secolul al +l+ <lea/ pu7licat: ;n 0U34/ denun?:
a7u@uri odioaseN ultimul arat: c: mai mult de dou: sute de mii de
muncitoare france@e nu c;>tigau nici cinci@eci de centime pe @i* Se
;n?elege de ce a avut loc o migra?ie spre manufacturiN de altfel/ ;n
cur;nd/ femeilor nu le <au r:mas/ ;n afara atelierelor/ dec;t muncile cu
acul/ sp:l:toria >i servitoria/ toate meserii de sclav pl:tite cu salarii
de mi@erieN cCiar fa7ricarea dantelelor >i a 7onetelor s;nt acaparate de
u@ineN ;n scCim7/ e,ist: oferte mari de lucru ;n industriile 7um7acu <
lui/ l;mi >i m:t:sii: femeile s;nt folosite mai ales ;n atelierele de
filatur: >i ?es:torie* Adesea patro nii le prefer: 7:r7a?ilor* AMuncesc
mai 7ine >i mai ieftin*B Aceast: formul: cinic: luminea@: pe deplin
drama muncii feminine* Femeia nu >i <a cucerit demnitatea de fiin?:
uman: dec;t prin munc:N a fost ;ns: o cucerire e,trem de anevoioas:
>i de lent:* Munca filatoarei >i a ?es:toarei se desf:>oar: ;n condi?ii
de igien: lamenta7ile* A&a &Oon < scrie BlanWui < ;n atelierele de pas<
manterie/ c;teva femei s;nt o7ligate s: lucre@e aproape suspendate/
legate de ni>te curele/ folosindu <>i ;n acela>i timp manile >i picioa
rele*B ;n 0U40/ muncitoarele din industria m:t:sii lucrea@: vara de la
trei diminea?a p;n: noaptea/ iarna de la cinci diminea?a p;n: la
unspre@ece seara/ deci >aptepre@ece ore/ A;n ateliere adesea nes:n:
toase/ unde ra@ele soarelui nu p:trund nicio dat: < spune Nor7ert
ruWuin* Sum:tate dintre aceste fete se ;m7oln:vesc de pl:m;ni
;nainte de a<>i sf;r>i ucenicia* Atunci c;nd se pl;ng/ s;nt acu@ate c: fac
mofturiBB 0* #e deasupra/ func?ionarii a7u@ea@: de tinerele muncitoare*
A#entru a reu>i ce > i<au propus/ foloseau mijloacele cele mai revolt: <
toare/ constr;ngerea >i ;nfometareaB/ scrie autorul anonim al Adev:<
rului despre evenimentele de la &Oon* Se ;nt;mpl: frecvent ca femeile
s: cumule@e munca agricol: >i cea din u@in:* Ele s;nt e,ploatate ;n
S&stem de e,ploatare Dengl*E* Ca adjectiv asociat Dennenului **munc:B
sYeating ;nseamn: e,tenuant >i prost pl:tit Dn* tr*E*
0 N* ruWuin/ Amintirile >i aventurile unui proletar* Citat dup: $* Doleans*
!storia mi>c:rii muncitore>ti/ voi* 0*
02U
mod cinic* Mar, poveste>te/ ;ntr<o not: a Capitalului: AFa7ricantul M*
E* mi<a de@v:luit c: la muncile de ?es:torie mecanic: nu angajea@:
dec;t femei >i c:/ dintre acestea/ prefer: femeile c:s:torite/ mai ales
pe cele care au o familie numeroas:/ care se arat: mult mai s;rguin<
cioase >i mai ascult:toare dec;t celi7atarele >i tre7uie s: munceasc:
p;n: la epui@are pentru a procura mijloacele de su7@isten?: celor de
acas:* ;n acest fel < adaug: Mar, < s;nt falsificate calit:?ile femeilor
;n detrimentul lor/ iar moralita tea >i sensi7ilitatea naturii lor devin
mijloace de aservire >i de suferin?:BF* Re@um;nd Capitalul >i comen<
t;ndu<0 pe Be7el/ .* Derville scrie: AAnimal de lu, sau animal de cor <
voad: < iat: ce este ast:@i/ aproape ;ntotdeauna/ femeia* ;ntre?inut: de
7:r7at c;nd nu munce>te/ ea este/ de asemeni/ ;ntre?inut: de el >i c;nd
se spete>te muncindB* Situa?ia muncitoarei era at;t de lamenta7il:/
;nc;t Sismondi >i BlanWui cer s: li se inter@ic: femeilor accesul ;n ate <
liere* Cau@a este/ ;n parte/ faptul c: femeile n <au >tiut/ ;n preala7il/ s:
se apere >i s: se organi@e@e ;n sindicate* AAsocia?iileB feminine apar
;n jurul anului 0U2U >i/ la ;nceput/ s;nt asocia?ii de produc?ie*
Mi>carea sa de@voltat e,trem de ;ncet/ a>a cum re@ult: din cifrele
urm:toare*
;n 01VL/ dintr<un total de 3U041I sindicali>ti/ numai T12VL s;nt
femei
;n 01VU/ dintr<un total de 1L30IV sindicali>ti < UU1VT femei*
;n 010I/ dintr<un total de 0VT2204 sindicali>ti < 1I44T femei*
;n 01IV/ dintr<un total de 0LUV1T3 de sindicali>ti < numai I41V0T
s;nt muncitoare >i angajate mem7re de sindicat/ iar printre munci <
toarele agricole numai 4T014 s;nt ;n sindicat/ dintr <un total de
0VU41L3/ ceea ce d: ;n total I1IVVV de femei sindicaliste ;ntr <un total
de 4V3TLUL muncitori sindicali>ti* Este o tradi?ie de r esemnare >i de
supunere/ o lips: de solidaritate >i de con>tiin?: colectiv: prin care
femeile/ cu toate posi7ilit:?ile care li se descCid/ r:m;n de@armate*
Din aceast: atitudine re@ult: c: munca feminin: nu a fost dec;t
lent >i tardiv reglementat:* Se va a >tepta p;n: ;n 0U32 interven?ia
legiiN >i/ ;n ciuda campaniilor purtate ;n epoca !mperiului/ nu vor
e,ista dec;t dou: dispo@i?ii privitoare la femei: una dintre acestea le
inter@ice minorelor munca de noapte >i cere ca ele s: fie l:sate li7ere
duminicile >i ;n @ilele de s:r7:toareN @iua lor de lucru este limitat: la
dou:spre@ece ore* C;t despre femeile de peste dou:@eci >i unu de ani/
prevederile se m:rginesc s: le inter@ic: munca su7teran: ;n mine >i
cariere* #rima cart: a muncii feminine datea@: din I noi em7rie 0U1IN
ea inter@ice munca de noapte >i limitea@: @iua de lucru ;n u@in:/ dar
las: poarta descCis: tuturor a7u@urilor* ;n 01V1/ @iua de lucru este
limitat: la @ece oreN ;n 01VL/ repausul s:pt:m;nal devine o7ligatoriuN
;n 01V3/ muncitoarea o7?ine drept ul de a dispune li7er de sumele
c;>tigateN ;n 01V1/ s;nt garantate concedii pl:tite dup: na>tereN ;n
021
0100/ dispo@i?iile din 0U1I s;nt reluate ;ntr <o manier: imperativ:N ;n
0104/ se reglementea@: repausul femeilor ;nainte >i dup: na>tere >i li
se inter@ic muncile periculoase >i epui@ante* ;ncet<;ncet/ se constituie
o legisla?ie social:/ iar munca feminin: este protejat: prin garan?ii de
igien:: se cer scaune pentru v;n@:toare/ statul ;n picioare la tara7ele
din strad: este inter@is etc* Biroul !nterna?ional al Muncii a reu>it s:
ratifice conven?ii interna?ionale privind condi?iile sanitare ;n care se
desf:>oar: munca feminin:/ concediile garantate ;n ca@ de sarcin: etc*
A doua consecin?: a iner?iei resemnate a muncitoarelor a u
repre@entat<o salariile cu care ele au tre7uit s: se mul?umeasc:* De ce
au fost fi,ate la un nivel at;t de sc:@ut salariile feminine < iat: un
fenomen pentru care s<au propus e,plica?ii diverse >i care se dato <
rea@: unui ansam7lu de factori* Nu este de a juns s: spunem c: nevoile
femeilor s;nt mai mici dec;t cele ale 7:r7a?ilor: aceasta nu este dec;t
o justificare ulterioar:* Mai cur;nd/ a>a cum s <a v:@ut/ femeile nu au
>tiut s: se apere de e,ploatatorii lorN ele aveau de ;nfruntat concuren?a
;ncCisorilor/ care aruncau pe pia?: produse fa7ricate f:r: cCeltuieli
pentru m;na de lucruN ele ;>i f:ceau reciproc concuren?:* #e l;ng:
aceasta/ este de remarcat c: femeia ;ncearc: s: se emancipe@e prin
munc: ;n interiorul unei societ:?i ;n care su7@ist: comunitatea c onju<
gal:: legat: de c:minul tat:lui sau al so?ului ei/ ea se mul?ume>te cel
mai adesea s: rotunjeasc: veniturile familieiN ea lucrea@: ;n afara fa <
miliei/ dar pentru familieN de vreme ce nu se pune pro7lema ca mun <
citoarea s:<>i poat: acoperi totalitatea nevoilor/ ea ajunge s: accepte
o remunera?ie cu mult mai mica dec;t aceea pretins: de un 7:r7at* Un
mare num:r de femei mul?umindu <se cu salarii e,trem de sc:@ute/
;ntreg ansam7lul salariilor feminine s <a aliniat/ desigur/ la acest nivel
at;t de avantajos pentru patron*
#otrivit unei ancCete din 0UU1 <0U14/ muncitoarea france@: nu
o7?inea dec;t jum:tate din salariul masculin pentru o @i de lucru egal:
cu cea a unui 7:r7at* #otrivit ancCetei din 01VU/ cele mai mari c;>ti <
guri ale muncitoarelor la domiciliu pe ntru o or: de munc: nu dep: <
>eau dou:@eci de centime >i ajungeau >i p;n: la cinci centime: era
imposi7il pentru femeia astfel e,ploatat: s: tr:iasc: f:r: un protector
sau f:r: s: cer>easc:* ;n 010U/ femeia din America nu c;>tig: dec;t
jum:tate din salariul unui 7:r7at ;n aceea>i perioad:/ o femeie c;>tiga
cu apro,imativ ILa mai pu?in dec;t un 7:r7at pentru aceea>i canti <
tate de c:r7une e,tras: din minele germane* ;ntre 0100 >i 0124/ sala <
riile feminine au crescut ceva mai rapid dec;t cele ale 7:r7a?ilor ;n
Fran?a/ continu;nd s: r:m;n:/ totu>i/ net inferioare*
Dac: patronii s<au gr:7it s: angaje@e femei datorit: salariilor mici
acceptate de ele cu u>urin?:/ faptul a provocat re@isten?: din partea
muncitorilor 7:r7a?i* ;ntre cau@a proletariatului > i cea a femeilor nu
s<a produs o solidaritate instantanee/ a>a cum pretinseser: Be7el >i
0LV
Engels* #ro7lema s<a pre@entat aproape ;n acela>i cCip ca men?inerea
m;inii de lucru a negrilor ;n S*U*A* Minorit:?ile cele mai oprimate
dintr<o societate s;nt utili@ate con>tient de c:tre opresori ca arm:
;mpotriva clasei din care fac parteN ele apar mai ;nt;i ca du>mane >i
este nevoie de o con>tiin?: mai profund: a situa?iei pentru ca intere <
sele negrilor >i al7ilor/ ale muncitoarelor >i ale muncitorilor s: aju ng:
s: se coali@e@e/ ;n loc s: se opun: unele celorlalte* Este de ;n?eles c:
muncitorii 7:r7a?i au v:@ut la ;nceput ;n aceast: concuren?: ieftin: o
amenin?are de temut >i c: s <au ar:tat ostili* A7ia c;nd femeile au fost
integrate ;n via?a sindical: >i <au putut ap:ra propriile lor interese/
;ncet;nd s: le pun: ;n pericol pe cele ale clasei muncitoare ;n an <
sam7lu*
;n pofida tuturor acestor dificult:?i/ evolu?ia muncii feminine a
continuat* ;n anul 01VV/ ;n Fran?a ;nc: e,istau 1VVVVV de muncitoare
la domiciliu care fa7ricau ;m7r:c:minte/ o7iecte de piel:rie/ coroane
mortuare/ gen?i/ sticl:rie/ articole de galanterieN ;ns: aceast: cifr: a
sc:@ut considera7il* ;n 01VT/ 2Ia dintre femeile apte de munc: D;ntre
0U >i TV de aniE erau ocupate ;n agricultur:/ industri e/ comer?/ 7:nci/
asigur:ri/ 7irouri/ profesiuni li7erale* Aceast: mi>care a fost accele <
rat: ;n ;ntreaga lume prin cri@a de m;n: de lucru din anii 0102 <010U
>i prin cea provocat: de ultimul r:@7oi mondial* BurgCe@ia mic: >i
mijlocie s<a Cot:r;t s: urme@e aceast: tendin?:/ iar femeile au invadat
>i profesiunile li7erale* #otrivit unuia din ultimele recens:minte efec <
tuate ;nainte de ultimul r:@7oi/ re@ult: c:/ din totalul femeilor ;ntre 0U
>i TV de ani/ ;n Fran?a lucrea@: ;n jur de 2Ia/ ;n Finlanda 43a/ ;n
.ermania 42/ Ia/ ;n !ndia I3/3a/ ;n Anglia IT/ 1a/ ;n 8:rile de Sos
01/ Ia/ ;n S*U*A 03/3a* Dar/ dac: cifrele s;nt at;t de ridicate ;n
Fran?a >i !ndia/ faptul se datorea@: ponderii muncii rurale* Dac:
aceasta este scoas: din calcul/ vom g:si/ ;n 012V/ ;n F ran?a/ apro,i<
mativ LVVVVV de >efe de ;ntreprinderi/ un milion de func?ionare/ doua
milioane de muncitoare/ un milion >i jum:tate de neintegrate sau
>omere* Dintre muncitoare/ TLVVVV s;nt servitoare/ 0IVVVVV lucrea@:
;n industriile prelucr:toareN dintre ac estea/ 22VVVV ;n industria te,til:/
40LVVV ;n industria confec?iilor >i 4UVVVV s;nt croitorese la domici <
liu/ ;n privin?a comer?ului/ a profesiunilor li7erale >i a serviciilor pu <
7lice/ Fran?a/ Anglia >i S*U*A* se situea@: apro,imativ la acela>i nivel*
Una dintre pro7lemele esen?iale care se pun ;n privin?a femeii
este/ dup: cum am v:@ut/ concilierea rolului ei reproductiv cu munca
productiv:* Motivul profund care/ ;nc: din @orii istoriei/ o mene>te pe
femeie muncii casnice >i ;i inter@ice s: ia parte la co nstruirea lumii
este func?ia ei generatoare* &a femelele animale e,ist: un ritm al rutu <
lui >i anotimpurilor care le reglea@: economia de for?eN din contr:/
;ntre pu7ertate >i menopau@:/ natura nu limitea@: capacit:?ile de
0L0
gestare ale femeii* Anumite civili@a?ii inter@ic c:s:toriile timpuriiN
este citat ca@ul unor tri7uri indiene ;n care se cere respectarea unui
r:ga@ de cel pu?in doi ani ;ntre na>teriN ;n mare/ ;ns:/ vreme de mai
multe secole/ fecunditatea feminin: nu a fost re glementat:* ;nc: din
AnticCitate 0 e,ist: practici anticoncep?ionale la ;ndem;na femeilor:
licori/ supo@itoare/ tampoane vaginaleN acestea/ ;ns:/ constituiau
secretul prostituatelor >i al doctorilorN nu este e,clus ca acest secret
s: fi fost cunoscut de romanii din perioada decaden?ei/ c:rora/ ;n
satire/ li se repro>a sterilitatea* Evul Mediu/ ;ns:/ le <a ignoratN p;n: ;n
secolul al +$! <lea nu avem nici o men?iune despre ele* ;n acele vre
muri* pentru multe femei via?a era un >ir ne;nt rerupt de sarciniN cCiar
femeile u>oare pl:teau acest pre? pentru licen?a lor amoroas:* ;n anu
mite epoci/ umanitatea a resim?it nevoia de a reduce num:rul popii
la?ieiN ;n acela>i timp/ ;ns:/ na?iunile se temeau s: nu <>i piard: vi
goateaN ;n epocile de cr i@: >i de s:r:cie/ rata na>terilor era diminuat:/
;n general/ prin ;nt;r@ierea v;rstei c:s:toriei la celi7atari* Regula
r:m;nea m:riti>ul de la o v;rst: c;t mai fraged: >i na>terea atitor copii
c;te na>teri puteau fi suportateN doar mortalitatea infantil: reduct<*i
num:rul copiilor* ;nc: din secolul al +'l! <lea/ a7atele de # u i e F
protesta contra ACidropi@iei amoroaseB la care s;nt condamnate fe <
meileN iar doamna de Sevigne ;i recomand: fiicei sale s: evite sar
cinile prea dese* Dar tendin?a maltCusian: se ar ticulea@: m Fran?a
a7ia ;n secolul al +'!!! <lea* Mai ;nt;i clasele avute/ apoi ;ntreaga
popula?ie consider: re@ona7il: o limitare a num:iului copiilor in
func?ie de resursele p:rin?ilor/ i a r procedeele anticoncep?ionale ;ncep
s: fac: parte din moravuri* ;n 03 3U/ demograful Moreau scrie
AFemeile 7ogate nu s;nt singurele care privesc propagarea speciei ca
pe o ;n>el:ciune a timpurilor vecCiN deja aceste nefaste secrete pe
care nici un alt animal/ cu e,cep?ia omului/ nu le cunoa>te/ s <an
r:sp;ndit la ?ar:N na tura este p:c:lit: cCiar >t ;n cel mai ;ndep:rtat
c:tunB #ractica lui coitus interniptus se r:sp;nde>te ;n r;ndurile
7urgCe@iei/ mai ;nt;i/ iar mai apoi la popula?ia rural: >i la muncitoriN
0**Cea mai vecCe atestare cunoscut: a procedeelor anticoncep?ionale ar ti un
papirus egiptean din mileniul al doilea ;naintea erei noastre/ care recomand:
aplicarea vaginal: a unui amestec ciudat de e,cremente de crocodil/ miere/ car
7onat de sodiu natural >i o su7stan?: p:stoas:*B D#* AR!hiS* hsNoria popula?iilor
fi<ance@eE Medicii persani din Evul Mediu cunosc trei@eci >i una de re?eie* din
tre care numai nou: destinate 7:r7a?ilor* ;n epoca lui ! !adnan/ un anume Soranos
arat: c:* ;n momentul ejacul:rii/ femeia care nu dore>te s: r:niin: gravid: tre
7uie **s:<>i ?in: respira?ia/ s:<>i retrag: pu?in corpul ;napoi/ pentru ca sperma s:
nu poat: p:trunde ;n os meri/ s: se ridice imediat/ s: se a>e@e pe vine >i s:<>i
provoace str:nutulB*
I;n #re?ioasa* 0TLT*
pre@ervativul/ care e,ista deja ca antivenerian/ devine un anticon <
cep?ional foarte r:sp;ndit mai ales dup: descoperirea vulcani@:rii/ pe
la 0U2V* 0 ;n ?:rile anglo<sa,one/ aia<numitul 7irtC<controt este auto<
ri@at oficial >i se descoper: numeroase metode de a disocia cele dou:
func?ii c;ndva insepara7ile: cea se,ual: >i cea de reproducere*
&ucr:rile >colii viene@e de medicin:/ care au sta7ilit cu preci@ie
mecanismul concep?iei >i condi?iile favori@ante/ au sugerat/ implicit/
>i modalit:?ile de a o eluda* ;n Fran?a/ propaganda anticoncep?ional:
>i v;n@area diafragmelor/ tampoanelor vaginale etc* s;nt inter@ise/ dar
7irtC<control este la fel de r:sp;ndit*
C;t despre avort/ el nu este nic:ieri autori@at prin lege* Dreptul
roman nu acorda prot ec?ie special: vie?ii em7rionareN nasciturusX nu
era considerat o fiin?: uman:/ ci o parte a corpului matern* #artus
anteWuam edatur mulieris portio est vel viscerumXXX ;n epoca deca<
den?ei/ avortul e considerat o practic: normal: >i legiuitorul nu a
;ndr:@nit s: o inter@ic: atunci c;nd a dorit s: ;ncuraje@e na>terile
Dac: femeia refu@a copilul ;mpotriva voin?ei so?ului/ acesta putea s:
o7?in: ;mpotriva ei o pedeaps:: ;n acest ca@/ ;ns:/ doar neascultarea
era un delict* ;n ansam7lul civili@a?iei orientale > i greco<romane/ avor<
tul este admis de lege*
Cre>tinismul este cel care a r:sturnat ideile privitoare la aceast:
pro7lem:/ infest;nd em7rionul cu un sufletN avortul a devenit/ astfel/
o crim: contra fetusului* //"rice femeie care procedea@: astfel ;nc;t s:
nu poat: @:misli at;?ia prunci c;?i ar putea na>te se face vinovat: de
tot at;tea omucideri/ ca >i femeia care ;ncearc: s: se r:neasc: ;n urma
concep?ieiB/ scrie Sf;ntul Augustin* ;n Bi@an?/ pedeapsa pentru avort
era e,ilul temporarN la 7ar7arii care prac ticau infanticidul/ acesta nu
era condamnat dec;t dac: se f:cuse prin violen?: >i ;mpotriva voin?ei
mamei: ;n acest ca@ era r:scump:rat/ pl:tindu <se pre?ul s;ngelui* Dar
primele concilii ale Bisericii stipulea@: contra acestei AomucideriB
pedepsele cele ma i severe/ indiferent de v;rsta pre@umat: a f:tului* "
pro7lem: ;ns: a devenit o7iectul unor discu?ii intermina7ile: ;n ce
moment p:trunde sufletul ;n corp% Sf;ntul oma >i majoritatea auto <
rilor sta7ilesc acest reper ;n jurul celei de <a patru@ecea @ile pentru
copiii de se, masculin >i celei de <a opt@ecea pentru cei de se, femi <
ninN s<a putut face/ astfel/ distinc?ia ;ntre f:tul ;nsufle?it >i cel ne;nsu <
fle?it ;n cursul Evului Mediu/ codul pedepselor declar:: ADac: o
0AC:tre anul 014V* o firm: american: vindea dou:@eci de milioane de pre<
@ervative pe an* Cincispre@ece ateliere produceau un milion >i jum:tate pe @iB
D#* AriesE*
M:suri anticoncep?ionale Dengl*E Dn* tr*E*
XX Cel care se va na>te Dlat*E Dn* tr*E*
jX X **;nainte de na>tere/ copilul e o parte a femeii/ un fel de viscerB Dlat*E*
0LI
0L4
femeie gravid: ;>i ucide rodul p;ntecelui ;nainte de patru@eci >i cinci
de @ile/ pedeapsa va fi de un an* Dac: o face dup: >ai@eci de @ile <
de trei ani* !n sf;r>it/ dac: pruncul e deja ;nsufle?it/ fapta ei se va con <
sidera omucidere*B Cu toate acestea/ te,tul adaug:: AEste o mare
deose7ire ;ntre femeia s:rman:/ care <>i omoar: pruncul pentru c: nu
are cu ce s:<0 Cr:neasc:/ >i cea al c:rei scop nu este dec;t s: ascund:
nelegiuirea desfr;n:riiB* ;n 0LLT/ $ennc al !! <lea d: un faimos edict
asupra ascunderii sarciniiN cum simpla ascundere se pedepsea cu
moartea/ s<a dedus c:/ ;n fapt/ pedeapsa tre7uia s: sanc?ione@e
manevrele a7ortiveN ;n realitate/ edictul vi@a infanticidulN el a fost
;n?eles/ ;ns:/ ca autori@;nd pedeapsa cu moartea ;mpotriva autorilor >i
complicilor avortului* Distinc?ia ;ntre f:tul ;nsufle?it >i cel ne;nsufle?it
nu se mai ;nt;lne>te ;n secolul al +'!!! <lea* &a sf;r>itul acestui secol/
Beccaria/ a c:rui influen?: ;n Fran?a a fost considera7il:/ pledea@: ;n
favoarea femeii care refu@: copilul* Codul din 0310 ;i acord: acesteia
iertarea/ dar ;i pedepse>te pe complici cu Adou:@eci de ani de tem <
ni?:B* !deea c: avortul este omucidere dispare ;n secolul al +l+ <lea/
c;nd acesta e considerat mai degra7: ca o crim: ;mpotriva statului*
&egea din 0U0V ;l inter@ice strict/ su7 pedeapsa cu ;ntemni?area >i cu
munca silnic: pentru femeie >i pentru complicii eiN ;n fapt/ ;ns:/ doc <
torii continu: s:<0 practice atunci c;nd se impune salvarea vie?ii
mamei* ;n?eleg;nd c: legea e prea sever:/ spre sf;r>itul secolului
jura?ii au ;ncetat s: o apliceN num:rul arest:rilor era ne;nsemnat/ iar
2)L din acu@ate erau acCitate* ;n 01I4/ o nou: lege pre vede/ de aseme<
nea/ munca silnic: pentru autorii >i complicii interven?iei/ dar sanc <
?ionea@: femeia numai cu ;ncCisoarea sau cu o amend:N ;n 0141/ un
nou decret ;i vi@ea@: ;n mod special pe cei care provoac: avortul:
ace>tia nu vor mai 7eneficia de nici o circumstan?: atenuant:* ;n
0120/ avortul este decretat crim: ;mpotriva siguran?ei Statului* ;n
celelalte ?:ri era un delict sanc?ionat jErintr <o pedeaps: corec?ional:N
;n Anglia/ ;ns:/ el repre@int: o felonO / pedepsit: cu ;ncCisoare >i cu
munca silnic:* ;n ansam7lu/ legile >i tri7unalele s;nt mult mai indul <
gente cu femeia dec;t cu complicii ei* Cu toate acestea/ Biserica nu
>i<a temperat deloc severitatea* Codul dreptului canonic promulgat la
I3 martie 0103 declar:: ACei care efectuea@: avortul dimpreun: cu
mamaj o dat: efectul o7?inut/ s;nt pasi7ili de e,comunicarea latce sen<
teticeX cea de o7>teB* Nici o ra?iune nu poate fi invocat:/ nici m:car
pericolul de pierdere a vie?ii ;n care se afl: mama* #apa a declarat din
nou/ recent/ c: ;ntre via?a mamei >i cea a copilului tre7uie aleas: cea
de<a doua: c:ci mama/ fiind 7ote@at:/ poate ajunge ;n ceruri < ;n mod
ciudat infernul nu intr: niciodat: ;n aceste calcule < ;n timp ce f:tul
ar fi os;ndit ;n lim7urile #urgatoriului pentru ve>nicie* 0
Avortul a fost oficial autori@at doar pentru un scurt r:stimp ;n
.ermania/ ;nainte de instalarea na@ismului/ iar ;n U*R*S*S*/ ;nainte de
014T* Dar/ ;n ciuda religiei >i legisla?iei/ el se practic: ;n toate ?:rile/
;ntr<o m:sur: considera7il:* ;n Fran?a/ se ;nregis trea@: anual ;ntre opt
sute de mii >i un milion de avorturi < la un num:r similar de na>teri
</ dou: treimi dintre cele care avortea@: fiind femei c:s:torite/ dintre
care multe au deja unul sau doi copii* ;n ciuda prejudec:?ilor/ a re@is <
ten?elor/ a r:m:>i?elor unei morale dep:>ite/ s <a reali@at/ prin urmare/
trecerea de la fecunditatea li7er: la cea dirjat: de Stat sau de individ*
#rogresele o7stetricii au diminuat considera7il riscurile na>teriiN
suferin?ele na>terii s;nt pe cale de dispari?ieN @ilele ace stea < ;n mar<
tie 0121 < s<a decretat ;n Anglia c: anumite metode de aneste@ie s;nt
o7ligatoriiN acestea/ deja ;n general aplicate ;n S*U*A*/ ;ncep s: se
r:sp;ndeasc: >i ;n Fran?a* !nseminarea artificial: ;ncununea@: o
evolu?ie ce va permite umanit:?ii s: st:p;neasc: func?ia reproductiv:*
;n mod special aceste scCim7:ri au pentru femeie o importan?:
imens:N ea ;>i poate mic>ora num:rul sarcinilor/ integr;ndu <le ;n cCip
ra?ional vie?ii ei/ ;ncet;nd de a le mai fi sclav:* &a r;ndul ei/ femeia se
eli7erea@: de natur: ;n cursul secolului al +l+ <leaN ea cucere>te
st:p;nirea asupra propriului ei corp* Sustr:g;ndu <se/ ;n mare parte/
servitutilor reproducerii/ ea ;>i poate asuma rolul economic care i se
propune >i care ;i va asigura cucerirea ;ntregii ei persoane*
Evolu?ia condi?iei femeii se e,plic: tocmai prin convergen?a aces <
tor doi factori: participarea la produc?ie >i eli7erarea din sclavia re <
produceriiN a>a dup: cum prev:@use Engels/ statutul ei social >i poli tic
urma s: se transforme cu necesitate* Mi>care a feminist:/ scCi?at: ;n
Fran?a de Condorcet/ iar ;n Anglia de MarO Zollstonecraft/ ;n
lucrarea Revendicarea drepturilor femeii/ >i reluat: la ;nceputul seco <
lului de saint<simonieni/ nu putuse reu>i ;n lipsa unor 7a@e concrete*
0'om reveni/ ;n volumul al !!<lea/ asupra acestei atitudini* S: remarc:m*
deocamdat:/ c: nici catolicii nu interpretea@: literal doctrina Sf;ntului Augustin*
;n ajunul nun?ii/ duCovnicul ;i >opte>te tinerei logodite c: poate face orice cu
so?ul ei/ dac: este ;ndeplinit Aa>a cum tre7uieB coltulN practicile po@itive de tip
7irtC<control < inclusiv coitus Yterruptus < s;nt inter@iseN ;n scCim7/ se ;ncuvi <
in?ea@: folosirea calendarului sta7ilit de se,ologii viene@i >i s:v;r>irea actului
av;nd drept singur scop recunoscut @:m islirea ;n @ilele ;n care femeia nu poate
concepe* E,ist: duCovnici care nu e@it: cCiar s: le comunice oi?elor pe care le
p:storesc acest calendar* ;n fapt/ e,ist: multe Amame cre>tineB care nu au dec;t
doi sau trei copii f:r: a fi ;ntrerupt orice rela?ii conjugale dup: ultima na>tere*
X Crim: capital: Dlat*E Dn* tr*E*
E,comunicarea latce senten?ios survine prin ;ns:>i comiterea unei a7aten
desemnate de canoane* ;n timp ce e,comunicarea ferendce seiuentia< nu devine
efectiv: dec;t dup: pronun?area sentin?ei ;mpotriva celui vinovat Dn* tr*E*
0L2
0LL
Acum/ revendic:rile femeilor ;>i vor do7;ndi ;ntrega greutate* Ele se
vor face au@ite cCiar ;n s;nul 7urgCe@iei* Ca urmare a de@volt:rii rapi <
de a civili@a?iei industriale/ proprietatea funciar: se afl: ;n recul ;n
raport cu proprietatea mo7iliar:: principiul unit:?ii grupului familial
;>i pierde din for?:* Mo7ilitatea capitalului ;i permite de?in:torului ca/ ;n
loc s: fie posedat de propria avere/ s: o posede f:r: reciprocitate >i
s: poat: dispune de ea* #rin intermediul patrimoniului/ femeia era
legat: de so? ;n cCipul cel mai su7stan?ial: patrimoniul o dat: a7olit/
ei nu mai s;nt dec;t al:tura?i/ >i nici m:car copiii nu constituie o
leg:tur: compara7il:/ ca soliditate/ cu cea a interesului* Ast fel/ indi<
vidul se va afirma ;mpotriva grupuluiN aceast: evolu?ie este frapant:
mai ales ;n America/ unde triumf: forma modern: a capitalismului:
aici/ divor?ul va ;nflori/ iar so?ul >i so?ia nu mai apar dec;t ca ni>te
asocia?i provi@orii ;n Fran?a/ unde p opula?ia rural: este important: >i
unde codul lui Napoleon a pus femeia c:s:torit: su7 tutel:/ evolu?ia
va fi lent:* ;n 0UU2/ se resta7ile>te divor?ul/ iar femeia ;l poate o7?ine
dac: so?ul se face vinovat de adulterN ;ns: diferen?a dintre se,e este
men?inut: ;n c;mpul penal: adulterul nu este un delict dec;t dac: este
s:v;r>it de femeie Dreptul de tutel: restrictiv acordat ;n 01V3 nu este
pe deplin cucerit dec;t ;n 0103* ;n 010I sa Cot: rit sta7ilirea pater
nit:?ii naturale* Mai este de a>teptat p;n: ;n 01 4U >i 012I pentru a
asista la modificarea statutului femeii c:s:torite: acum se a7rog:
o7liga?ia supunerii/ de>i tat:l r:m;ne >eful familieiN el decide domi <
ciliul/ dar femeia se poate opune alegerii sale dac: pre@int: motive
;ntemeiate: capacit:?ile ei s; nt sporiteN cu toate acestea* ;n formula
o7scur:: AFemeia c:s:torit: are deplin: capacitate de drept* Aceasta
capacitate nu este limitat: dec;t de contractul de c:s:torie >i de legeB/
ultima parte a articolului o neag: pe prima Egalitatea dintre so?i ;nc:
nu sa reali@at*
C;t despre drepturile politice/ acestea au fost cucerite cu mari efor
turi ;n Fran?a/ Anglia/ S*U*A* ;n 0UT3/ Stuart Mill ?inea ;n fa?a
#arlamentului engle@ prima pledoarie din lume rostit: ;ntr <un cadru
oficial ;n favoarea dreptului de vot al femeilor* El cerea cu o mare
Cot:r;re ;n scrierile sale egalitatea femeii cu 7:r7atul ;n familie >i ;n
societate* AS;nt convins c: rela?iile sociale dintre cele dou: se,e/ prin
care un se, este su7ordonat celuilalt ;n numele legii/ s;nt gre>ite ;n
sine >i alc:tuiesc unul dintre o7stacolele de c:p:t;i ce se opun pro
gre>ului umanit:?ii: s;nt convins c: ele tre7uie s: fac: loc unei
egalit:?i perfecte*B #e urmele sale/ femeile din Anglia se organi@ea@:
politic su7 conducerea doamnei FaYcettN femeile din Fr an?a s;nt
reunite de M:ria Deraismes care/ ;ntre 0UTU >i 0U30/ investigCea@:
;ntr<o serie de conferin?e pu7lice soarta femeiiN ea sus?ine o vie
polemic: ;mpotiva lui Ale,andre Dumas <fiul/ care ;l sf:tuia pe so?ul
tr:dat de femeia infidel:: AUcide <oJB &eon Ricliier va fi adev:ratul
0LT
fondator al feminismuluiN el va crea ;n 0UT1 ADrepturile FemeiiB >i va
organi@a Congresul interna?ional al dreptului femeilor/ ?inut ;n 0U3U*
#ro7lema dreptului de vot nu avea s: fie ;nc: a7ordat:N femeile s <au
m:rginit s: cear: drepturi civile >i/ vreme de trei@eci de ani/ mi>carea
va r:m;ne e,trem de timid:/ at;t ;n Fran?a/ c;t >i ;n Anglia* otu>i/ o
femeie/ $u7ertine Auclert/ va demara o campanie sufragist:N ea cre<
ea@: o grupare/ ASufragiul femeilorB/ >i un @iar/ Cet:?eana* Nume<
roase societ:?i se vor constitui su7 influen?a ei/ dar ac?iunea lor nu
avea s: fie c;tu>i de pu?in eficace* Aceast: sl:7iciune a feminismului
;>i afl: sursa ;n luptele intestineN la drept vor7ind/ a>a cum deja am
semnalat/ femeile nu s;nt solida re ca se,: ele s;nt ;n primul r;nd legate
de clasa din care fac parteN interesele 7urgCe@elor >i ale proletarelor
nu se armoni@ea@:* Feminismul revolu?ionar reia tradi?ia saint <simo<
nian: >i mar,ist:N merit:/ de altfel/ notat c: o &ouise MicCel se pro <
nun?: ;mpotriva feminismului fiindc: aceast: mi>care nu face dec;t s:
deturne@e for?e ce tre7uie ;n ;ntregime folosite ;n lupta de clas:N
a7olirea capitalului va aduce >i re@olvarea pro7lemelor legate de soar ta
femeii*
;n 0U31/ congresul socialist a proclamat egalitatea se,elor/ >i din
acest moment alian?a feminism <socialism nu va mai fi denun?at:/ dar/
de vreme ce femeile a>teapt: ca li7ertatea s: le fie oferit: prin eman <
ciparea muncitorilor ;n general/ ele nu se ata>ea@: dec;t ;n cCip secun<
dar de propria lor cau@:* Dimpotriv:/ 7urgCe@ele cer drepturi noi ;n
s;nul societ:?ii a>a cum este ea/ >i se feresc s: fie revolu?ionareN ele
doresc s: introduc: reforme de asanare a moravurilor: suprimarea
alcoolismului/ a literaturii pornografice/ a prostitu?iei* ;n 0U1I se
reune>te Congresul numit feminist/ care a dat numele mi>c:riiN re@ul <
tatele s;nt insignifiante* otu>i/ ;n 0U13 se adopt: o lege care ;i per <
mite femeii s: fie martor ;n instan?:N dar unei femei cu gradul de doc <
tor ;n drept care ?ine s: se ;nscrie ;n 7arou i se respinge cererea ;n
0U1U/ femeile o7?in dreptul de aleg:toare la ri7unalul de Comer?/
dreptul de a alege >i de a fi alese ;n Consiliul superior al Muncii/
admiterea ;n Consiliul superior al Asisten?ei pu7li ce >i la >coala de
Belle<Arte* ;n 01VV/ un nou congres le convoac: pe feministeN dar nici
acesta nu ajunge la re@ultate prea spectaculoase* otu>i/ ;n 01V0/ se
pune pentru prima oar: pro7lema votului feminin ;n fa?a Camerei/ de
c:tre 'iviani: oricum/ el pr opune limitarea sufragiului la celi7atare >i
divor?ate* ;n acest moment/ mi>carea feminist: c;>tig: ;n importan?:*
;n 01V1 se ;ntemeia@: Uniunea France@: pentru Sufragiul femeilor/ a
c:rei animatoare este doamna BrunscCYigN ea organi@ea@: conferin?e/
mitinguri/ congrese/ manifesta?ii* ;n 01V1/ Buisson depune un raport
asupra unei propuneri a lui DussausoO de acordare a dreptului de
aleg:toare pentru adun:rile locale* ;n 010V/ Comas face o propunere
;n favoarea sufragiului femininN re;nnoit: ;n 010U/ ea tri umf:/ un an
0L3
mai t;r@iu/ ;n Camer:/ dar e>uea@: ;n 01II ;n Senat Situa?ia este
;ndeajuns de comple,:* Feminismului revolu?ionar >i feminismului
intitulat independent al doamnei BrunscCYig i s<a ad:ugat un femi<
nism cre>tin: Benedict +' s<a pronun?at/ ;n 0101/ ;n favoarea drep<
tului de vot al femeilorN Mgr Baudrillart >i p:rintele Sertillanges fac
o aprins: propagand: ;n acest sensN catolicii cred c: femeile
repre@int: ;n Fran?a un element conservator >i religiosN tocmai de
acest lucru se tem radicalii: adev:ratul motiv al e,plica?iei lor este
teama de o deplasare a ponderii voturilor dac: li se va permite femei lor
s: devin: aleg:toare* ;n Senat/ numero>i catolici/ grupul Uniunii
repu7licane >i/ pe de alt: parte/ partidele de e,trem: sting: se pro <
nun?: pentru dreptul de vot al femeilor: majoritatea/ ;n scCim7/ este
contra* #;n: ;n 014I/ ea se folose>te de proceduri de am;nare >i refu@:
s: discute propunerile privind sufragiul femininN ;n 014I/ totu>i/ cum
Camera a votat cu tre i sute nou:spre@ece voturi contra unu amenda <
mentul care le acord: femeilor dreptul de a alege >i de a fi alese/
Senatul ;ncepe o de@7atere care va dura timp deFmai multe >edin?e:
amendamentul va fi respins* Darea de seam:/ pu7licat: ulterior ;n
&F"fficiel/ este dintre cele mai semnificativeN ;n ea pot fi reperate
toate argumentele pe care antifemini>tii le <au veCiculat jum:tate de
secol ;n lucr:ri a c:ror simpl: enumerare ar fi fastidioas:* #e primul
loc se situea@: argumentele galante/ de genul: iu7im pre a mult femeia
pentru a le l:sa pe femei s: vote@eN se e,alt:/ ;n maniera lui
#roudCon/ Aadev:rata femeieB/ cea care accept: dilema Acurte@an:
sau gospodin:BB: vot;nd* femeia >i <ar pierde farmeculN ea tronea@: pe
un piedestal/ s: nu se co7oare pe p=m;ntN ar e totul de pierdut >i nimic
de c;>tigat devenind aleg:toareN ea guvernea@: asupra 7:r7a?ilor f:r:
a avea nevoie de nici un 7uletin de vot etc* Este invocat/ ;ntr <o not:
mai grav:/ interesul familiei: locul femeii este acas:N discu?iile
politice ar st;rni d iscordia ;ntre so?i* Unii vor7itori afi>ea@: un
antifeminism moderat* Femeile s;nt diferite de 7:r7a?i* Ele nu fac ser <
viciul militar* 'or vota/ cumva/ >i prostituatele% Al?ii ;>i afirm: cu
arogan?: superioritatea masculin:: votul nu este nicidecum un drep t/
ci o misiune de care femeile nu s;nt demne* Ele s;nt mai pu?in
inteligente >i mai pu?in instruite dec;t 7:r7atul* Dac: femeile ar < vota/
7:r7a?ii s<ar efemina* Femeilor le lipse>te educa?ia politic:* Ele ar
vota potrivit cuv;ntului de ordine al so?ului* Dac: ?in a>a de mult s:
fie li7ere/ ia s: fac: 7ine >i s: se eli7ere@e/ p;n: una <alta/ de su7 do<
mina?ia croitoresei* Se mai propune >i urm:torul argument/ de o
super7: naivitate: ;n Fran?a e,ist: mai multe femei dec;t 7:r7a?i* !n
pofida indigen? ei tuturor acestor o7iec?ii/ a tre7uit a>teptat p;n: ;n
012L pentru ca femeia france@: s: <>i c;>tige capacit:?ile politice*
;nc: din 0U14/ Noua Meeland: ;i acordase femeii deplin:tatea
drepturilor saleN Australia o va urma ;n 01VU* Dar ;n Anglia >i ;n
America victoria a fost dificil:* Anglia victorian: cantona f:r: drept
0LU
de apel femeia ;n interiorul c:minuluiN Sane Austen se ascundea pen <
tru a scrieN era nevoie de mult curaj sau de un destin e,cep?ional pen <
tru a deveni o .eorge Eliot/ o EmilO BronteN ;n 0UUU/ un savant
engle@ scria: AFemeile nu numai c: nu constituie rasa/ dar nu s;nt nici
m:car pe jum:tate rasa/ ci o su7specie destinat: numai >i numai re<
produceriiBF* Doamna FaYcett fondea@:/ spre sf;r>itul secolului/ mi> <
carea sufragist:/ dar/ ca >i ;n Fran?a/ aceasta se arat: destul de timid:*
Spre anul 01V4/ revendic:rile feminine iau o turnur: ie>it: din comun*
Familia #anHCurst creea@: la &ondra Zoman Social and #oliticaJ
Union DZ*S*#*U*EX/ aliat: cu partidul la7urist muncitoresc >i care
;ntreprinde ferme ac?iuni militante* E pentru prima oar: ;n cursul isto <
riei c;nd femeile pot fi v:@ute ;ncerc;nd s: reali@e@e ceva ca femei:
este ceea ce confer: un interes deose7it aventurii AsufragetelorB din
Anglia >i America* 'reme de cincispre@ece ani / ele duc o politic: de
presiune ce aminte>te/ su7 unele aspecte/ atitudinea unui .andCi:
refu@;nd violen?a/ ele ;i inventea@: succedanee mai mult sau mai pu?in
ingenioase* Dau 7u@na ;n Al7ert $ali ;n timpul mitingurilor partidu lui
li7eral fliF*tui;nd dra pele din p;n@: de 7um7ac pe care sinJ ;nscrise
cuvintele 'ote for YomenXXN p:trund cu for?a ;n ci7inetul &ordului
AsWuitC/ ?in mitinguri ;n $vde #arH sau ;n rafalgar SWuare/ defilea@:
pe str:@i cu pancarte/ ?in conferin?e: ;n timpiiJ manifesta?iilor/ ;i
insult: pe poli?i>vi sau ;i D,mi7ardea@: cu pietre/ pentru a provoca pro <
cese: ;n ;ncCisori adept: tactica prevei foameiN aduna fonduri/ reunesc
;n jurul lor milioane de femei >i de 7:r7a?iN voi impresiona opinia
pu7lic: ;ntr<at;t/ ;ne;t ;n 01V3 e,ist: dou : sute de mem7ri ai #arla <
mentului constitui?i ;ntr <uii conmc<i permu sufragiul femeilorN de
acum ;nainte/ an de an/ unii dintre ace>tia vor uitv)une o lege ;n
favoarea sufragiului femeilorN an de an legea va fi respins: cu acelea>i
argumente* 01V3 este anul ;n care Z*S*#*U* organi@ea@: primul mar>
c:tre #arlament/ la care iau parie un mare num:r de muncitoare cu
>aluri >i c;teva aristocrateN poli?ia le respinge: dar ;n anul urm:tor/ din
cau@a amenin?:rii de a le inter@ice femeilor c:s:torite lucrul ;n an u<
mite galerii ale minelor/ muncitoarele din &aucasCire s;nt cCemate de
Z*S*#*U* ia un mare miting la &ondra* Au loc noi arest:riN sufragetele
;ncCise ripostea@: ;n 01V1 printr <o lung: grev: a foamei* Eli7erate/ ele
organi@ea@: alte >i alte cortegii: una d intre lupt:toare/ urcat: ;n >a pe
un cal spoit cu var/ o ;ntrucCipea@: pe regina Elisa7eta* &a 0U iulie
010V/ @i ;n care legea privind sufragiul feminin tre7uie depus: la
Camer:/ o coloan: de manifestante m:sur;nd nou: Hilometri lungime
str:7ate &ondraN du p: respingerea legii < noi mitinguri/ noi arest:ri*
XSSniunea Social: >i #olitic: a Femeii Dengl*E Dn* tr*E*
XX Drept de vot pentru femei Dengl*E Dn* tr*E*
0L1
;n 010I/ ele adopt: o tactic: mai violent:: dau foc unor case ne <
locuite/ sf;>ie ta7louri/ calc: ;n picioare ronduri de flori/ dau cu pietre
;n poli?ieN ;n acela>i timp/ trimit delega?ie dup: delega?ie la &loOd
.eorge/ la Sir Edmund .reON se ascund ;n Al7ert $ali >i intervin @go <
motos ;n timpul discursurilor lui &loOd .eorg e* R:@7oiul avea s: le
;ntrerup: activit:?ile* Este foarte dificil de sta7ilit ;n ce m:sur: acesta
ac?iune a precipitat cursul evenimentelor* Engle@oaicelor li se va acor
da dreptul de vot mai ;nt;i ;n 010U/ ;ntr <o form: restr;ns:/ >i apoi ;n
01IU/ f:r: restric?ii: ;n mare parte serviciile aduse ;n timpul r:@7oiu <
lui le<au asigurat acest succes
Femeia din America a fost ini?ial mai emancipat: dec;t cea din
Europa* &a ;nceputul secolului al +l+ <lea/ femeile tre7uiau s: ia parte
la munca dur: de pionierat a 7 :r7a?ilorN ele au luptat al:turi de ei:
erau mai pu?ine la num:r/ >i de aceea e,trem de po@itiv valori@ate
reptat/ ;ns:/ condi?ia lor s<a apropiat de aceea a femeilor din &umea
'ecCeN galanteria cu care erau ;nconjurate s <a men?inutN >i<au p:strat
privilegii culturale >i o po@i?ie dominant: ;n interiorul familieiN legile
le acordau cu 7un:voin?: un rol religios >i moralN dar aceasta nu
;nsemna c: fr;iele societ:?ii nu se concentrau ;n m;inile 7:r7a?ilor*
Unele femei vor ;ncepe/ spre 0U4V/ s: revendice drep turi politice* Ele
vor ;ntreprinde >i o campanie ;n favoarea negrilor* Nepermi?;ndu <li<se
participarea la congresul antisclavagist ?inut ;n 0U2V la &ondra/ WuaHera
&ucretia Mott va fonda o asocia?ie feminist:* &a 0U iulie 0U2V/ ;n
cadrul unei Conven?ii reu nite la Seneca Falls/ ele compun un mani <
fest str:7:tut de inspira?ia de tip WuaHer >i care d: tonul ;ntregului
feminism american //B:r7atul >i femeia au fost crea?i egali >i ;n@es <
tra?i de Creator cu drepturi inaliena7ile** .uvernarea nu este f:cut:
dec;t pentru a ocroti aceste drepturi*** B:r7atul face din femeia
c:s:torit: o fiin?: moart: din punct de vedere civ ic*** El u@urp: pre<
rogativele lui leCova/ singurul care poate delimita sfera de ac?iune a
oamenilor*B rei ani mai t;r@iu/ doamna BeecCer <StoYe scrie Coli7a
uncCiului oni/ care va tre@i un curent de opinie favora7il negrilor*
Emerson >i &incoln sprijin: mi>carea feminist:* C;nd i@7ucne>te
R:@7oiul de Secesiune/ femeile particip: cu ardoareN ;n @adar/ ;ns:/
vor cere ele ca amendamentul care le aco rd: negrilor dreptul de vot
s: fie redactat precum urmea@:: ANici culoarea/ nici se,ul nu s;nt
o7stacole ;n calea dreptului electoralB* Cum/ ;ns:/ unul dintre arti <
colele amendamentului era am7iguu/ domni>oara AntConO/ o mare
lider: feminist:/ ;l folose>te drept prete,t pentru a vota la RocCester
;mpreun: cu paispre@ece dintre tovar:>ele eiN va fi condamnat: la
plata unei amen@i de o sut: de dolari* ;n 0UT1/ ea fondea@: Asocia?ia
na?ional: pentru sufragiul femeilor >i/ ;n acela>i an/ statul ZOoming
le acord: femeilor dreptul de vot A7ia ;n 0U14 >i/ apoi/ ;n 0U1T*
Colorado/ respectiv ldaCo >i UtaC/ urmea@: acest e,mplu* ;n urm:
0TV
torii ani progresele s;nt foarte lente* Dar ;n jElanul economic femeile
reu>esc cu mult mai 7ine dec;t ;n Europa* !n 01VV/ ;n S* U*A* s;nt L
milioane de femei care muncesc/ dintre care 04VVVVV ;n industrie/ iar
LVVVVV de mii ;n comer?N un mare num:r lucrea@: ;n comer?/ indus <
trie/ afaceri >i ;n toate profesiunile li7erale* E,ist: femei avocat/ doc <
tor >i 4434 de femei pastor* Faimoasa M:rie BaHer EddO fondea@:
CCristicm Scientist CCurcC* Femeile adopt: o7iceiul de a se aduna ;n
clu7uri: ;n 01VV/ acestea reunesc ;n jur de dou: milioane de mem7re*
Cu toate acestea/ doar nou: state au acordat femeilor drept ul de
vot* ;n 0104/ mi>carea sufragist: se organi@ea@: dup: modelul mi> <
c:rii militante engle@e* Dou: femei o conduc: Miss Stevens >i o t;n:r:
WuaHer:/ Alice #aul* Ele o7?in de la Zilson autori@a?ia de a defila ;n
mari cortegii/ cu steaguri >i insigneN org ani@ea@:/ apoi/ o campanie de
conferin?e/ mitinguri/ defil:ri/ manifest:ri de toate tipurile* Din cele
nou: state ;n care este admis votul feminin sosesc la Capitoliu/ cu
mare aparat/ femeile electoare/ cer;nd votul feminin pentru ;ntreaga
na?iune* &a CCicago femeile se vor aduna pentru prima oar: ;ntr <un
partid pentru a<>i eli7era semenele: aceast: adunare devine A#artidul
FemeilorB* ;n 0103/ sufragetele inventea@: o nou: tactic:: ele picCe <
tea@: por?ile Casei Al7e/ cu drapele ;n min: >i/ adeseori/ legate cu
lan?uri de grilaj/ pentru a nu putea fi i@gonite* &a cap:tul unui r:stimp
de >ase luni/ s;nt arestate >i trimise la penitenciarul ",aWuaN fac greva
foamei >i s;nt/ ;n cele din urm:/ eli7erate* Noi defil:ri marcCea@:
;nceputul unor tul7ur:ri sociale* .uv ernul sf;r>e>te prin a consim?i
numirea unui Comitet de sufragiu la Camer:* Comitetul e,ecutiv al
A#artidului FemeilorB ?ine o conferin?: la ZasCingtonN la ie>ire/
amendamentul ;n favoarea votului feminin este pre@entat ;n Camer:
>i votat la 0V ianuarie 01 0U* R:m;nea de smuls votul Senatului* Cum
Zilson nu promisese s: c<Aercite suficiente presiuni/ sufragetele re;n <
cep manifesta?iileN ele ?in un miting la por?ile Casei Al7e* #re>edin <
tele se Cot:r:>te s: adrese@e un apel Senatului/ dar amendamentul
este respins cu o majoritate de plus doi* Un congres repu7lican va fi
acela care va vota amendamentul/ ;n iunie 0101* Dup: aceasta/ este ;n
continuare dus: lupta pentru egalitatea deplin: a se,elor* &a cea de <a
>asea Conferin?: a Repu7licilor Americane/ ?inut: la $avana ;n 01IU/
femeile o7?in crearea unui Comitet interamerican al femeilor* ;n
0144/ tratatele de la Montevideo ;m7un:t:?esc condi?ia femeii printr <o
conven?ie interna?ional:* Nou:spre@ece repu7lici americane semnea@:
conven?ia prin care li se acord: fe meilor deplina egalitate ;n drepturi*
Ki ;n Suedia e,ist: o mi>care feminist: foarte important:* ;n nu <
mele vecCilor tradi?ii/ suede@ele revendic: dreptul Ala instruire/ la
munc:/ la li7ertateB* Mai ales femeile de litere duc lupta >i/ ini?ial/
ceea ce le interesea@: este aspectul moral al pro7lemeiN grupate apoi
;n asocia?ii puternice/ ele ;i c;>tig: de partea lor pe li7erali/ dar se
0T0
i@7esc de ostilitatea conservatorilor* Norvegienele D;n 01V3E >i finlan <
de@ele D;n 01VTE o7?in sufragiul pe care suede@ele ;l vor mai a>tepta/
;nc:/ ani de<a r;ndul*
Ca >i ?:rile din "rient/ ?:rile latine oprim: femeia prin rigiditatea
moravurilor mai mult dec;t prin aceea a legilor* ;n !talia fascismul a
;n:7u>it sistematic evolu?ia feminismului* C :ut;nd s: se alie@e cu
Biserica/ respect;nd familia >i prelungind o tradi?ie a sclaviei femi <
nine/ !talia fascist: a aservit de dou: ori femeia: puterilor pu7lice >i
so?ului ei* Situa?ia a fost foarte diferit: ;n .ermania* ;n 031V/ studen <
tul $ippel lansase primul manifest al feminismului german* &a ;nce <
putul secolului al +l+ <lea/ ;nflorise un feminism sentimental analog
celui al lui .eorge Sand* ;n 0U2U/ &ouise "tto/ prima feminist: ger <
man:/ cerea pentru femei dreptul de a sprijini transformarea ?:rii lo r:
feminismul ei era de esen?: na?ionalist: Ea fonda ;n 0UTL Asocia?ia
general: a femeilor germane* ;n acela>i timp/ sociali>tii germani
reclam:/ o dat: cu Be7el/ a7olirea inegalit:?ii dintre se,e* Clara MetHin
intr: ;n 0U1I ;n consiliul partidului* Apar a socia?ii muncitore>ti fe <
minine >i uniuni ale femeilor socialiste grupate ;ntr <o federa?ie* .er<
manele nu i@7utesc crearea/ ;n 0102/ a unei armate na?ionale a fe <
meilor/ dar particip: cu mult: pasiune la efortul de r:@7oi* Dup:
;nfr;ngerea .ermaniei/ ele o 7?in dreptul de vot >i iau parte la via?a
politic:: Ro>a &u,em7urg lupt: ;n grupul Spartacus al:turi de
&ie7HnecCt >i moare asasinat: ;n 0101* Majoritatea femeilor din
.ermania s<a pronun?at pentru alegerea ordiniiN multe dintre ele au
ajuns ;n ReicCstag* A>adar/ unor femei emancipate avea s: le impun:
$itler noul ideal al lui Napoleon: AGiicCe/ GircCe/ GinderB* A#re@en?a
unei femei ar de@onora ReicCstagulB/ declara el* Dat fiind c: na@is
mul era anticatolic >i anti7urgCe@/ el a prev:@ut un loc privilegiat pen<
tru mam:N protec?ia acordat: mamelor tinere >i copiilor naturali
eli7erea@: ;n mare m:sur: femeia de c:s:torieN precum ;n Sparta/ ea
depindea de Stat mai mult dec;t de oricare alt individ/ ceea ce ;i d:dea
simultan mai mult: >i mai pu?in: autonomie dec;t unei 7urgCe@e care
tr:ia ;n regimul capitalist
Mi>carea feminist: a c:p:tat cea mai mare amploare ;n U*R*S*S*
Ea s<a scCi?at la sf;r>itul secolului al +l+ <lea/ printre studentele din
inteligCen?iaN ele s;nt mai pu?in ata> ate cau@ei lor personale dec;t
cau@ei revolu?ionare ;n generalN ele Amerg ;n poporB >i lupt: ;mpotri <
va serviciului "CranaX dup: metodele niCiliste: 'era Masulici ;l e,e <
cut: ;n 0U3U pe prefectul de poli?ie repov* ;n timpul r:@7oiului ruso<
japone@/ femeile ;i ;nlocuiesc pe 7:r7a?i ;n multe meseriiN ele ajung
la con>tiin?a de sine/ iar Uniunea rus: pentru drepturile femeii
X Serviciu poli?ienesc ;n Rusia/ ;ns:rcinat cu pa@a ?arului >i prevenirea aten <
tatelor Dn* tr*E*
reclam: egalitatea politic: a se, elorN ;n interiorul primei Dume se
creea@: un grup parlamentar al drepturilor femeii/ lipsit/ ;ns:/ de efi <
cacitate* Revolu?ia va fi aceea care va aduce emanciparea munci <
toarelor/ ;nc: din 01VL ele participaser: ;n num:r mare la grevele
politice de mas: declan>ate ;n ?ar:/ urcaser: pe 7aricade* ;n 0103/ cu
c;teva @ile ;nainte de Revolu?ie/ cu oca@ia Milei !nterna?ionale a Fe <
meilor DU martieE ele manifestea@: masiv pe str:@ile din SanHt <#eters<
7urg cer;nd p;ine/ pace >i ;ntoarcerea acas: a so? ilor lor* !au parte la
insurec?ia din octom7rieN ;ntre 010U >i 01IV joac: un mare rol eco <
nomic >i cCiar militar ;n lupta U*R*S*S* ;mpotriva invadatorilor* Fidel
tradi?iei mar,iste/ &enin a legat emanciparea femeilor de cea a munci <
torilorN el le<a acordat egalitatea politic: >i egalitatea economic:*
Articolul 0II al Constitu?iei din 014T prevede c:: A;n U*R*S*S*
femeia se 7ucur: de acelea>i drepturi ca >i 7:r7atul ;n toate domeni <
ile vie?ii economice/ oficiale/ culturale/ pu7lice >i politiceB* Aceste
principii au fost preci@ate de !nterna?ionala Comunist:* Aceasta cere:
AEgalitatea social: a femeii >i 7:r7atului ;n fa?a legii >i ;n via?a prac <
tic:* ransformarea radical: a dreptului conjugal >i a codului familiei*
Recunoa>terea maternit:?ii ca func?ie socia l:* recerea ;n seama so <
ciet:?ii a grijilor >i a educa?iei copiilor >i adolescen?ilor* &upta civi <
li@atoare organi@at: ;mpotriva ideologiei >i tradi?iilor care fac din
femeie o sclav:B* ;n domeniul economic/ cuceririle femeii au fost
str:lucite* Ea a o7?inut egalitatea salariilor cu muncitorii 7:r7a?i >i a
participat masiv la produc?ieN grin aceasta/ a c:p:tat o importan?:
politic: >i social: considera7il:* !n 7ro>ura recent editat: de Asocia?ia
Fran?a<U*R*S*S* se spune c: la alegerile generale din 0141 er au
2L3VVV de femei deputat ;n sovietele regionale/ jude?ene/ or:>ene>ti
>i s:te>ti/ 02UV ;n sovietele superioare ale repu7licilor socialiste/ iar
II3 se aflau ;n Sovietul Suprem al U*R*S*S* Aproape 0V milioane s;nt
mem7re de sindicat* Ele ar constitui 2Va dintre muncitorii >i func?io <
narii U*R*S*S*N un mare num:r de muncitoare s <au num:rat printre sta<
Canovi>ti* Se >tie ce rol au jucat rusoaicele ;n ultimul r:@7oi mondi <
alN ele au asigurat o munc: imens:/ inclusiv ;n ramurile de produc?ie
predominant masculine: metalurgie >i minerit/ transportul lemnului cu
pluta/ c:i ferate etc/ s<au distins ca aviatoare/ para>utiste/ au format
armate de parti@ani*
Aceast: paricipare a femeii la via?a pu7lic: a ridicat o pro7lem:
dificil:: rolul ei ;n via?a de familie* De <a lungul unei ;ntregi perioade/
s<a ;ncercat eli7erarea ei de constr;ngerile domestice: la 0T noiem7rie
01I2/ adunarea plenar: a Cominternului a proclamat: ARevolu?ia este
neputincioas: at;ta vreme c;t su7@ist: no?iunea de familie >i rela?ii
familialeB* Respectul acordat uniunii li7ere/ u>urin?a cu care se o7?i <
neau divor?urile/ reglementarea prin lege a avorturilor asigurau li7er <
tatea femeii fa?: de 7:r7atN legile privitoare la concediile de materni <
0T4
0TI
tate/ cre>ele/ gr:dini?ele etc* u>urau poverile maternit:?ii* 8in;nd sea <
ma de mul?imea de m:rturii pasionate >i contradictorii/ e greu de
l:murit care era situa?ia concret: a femeiiN sigur este c: ast:@i e,i<
gen?ele repopul:rii au generat o politic: familial: diferit:: familia
apare drept celula social: elementar:/ iar femeia este ;n acela>i timp
muncitoare >i gospodin: 0* Morala se,ual: este dintre cele mai stricteN
de la legea din iunie 014T/ ;nt:rit: prin cea din 3 iunie 0120/ avortul
este inter@is/ iar divor?ul aproape suprim atN adulterul este condamnat
de moravuri* Strict su7ordonat: statului/ ca to?i muncitorii/ strict
legat: de c:min/ av;nd/ ;ns:/ acces la via?a politic: >i demnitatea con <
ferit: de munca productiv:/ condi?ia rusoaicei este una special:N ar fi
profita7il: studierea ;ndeaproape a acestui caracter specialN din p: <
cate/ circumstan?ele ;mi inter@ic acest studiu*
;n sesiunea ?inut: recent la "*N*U*/ Comisia pentru condi?ia femeii
a cerut ca egalitatea ;n drepturi a celor dou: se,e s: fie recunoscut:
de toate na?iunile >i a apro7at mai multe mo?iuni menite s: fac: din
acest statut legal o realitate concret:* Se pare/ deci/ c: partida a fost
c;>tigat:* 'iitorul nu poate dec;t s: conduc: la o asimilare din ce ;n
ce mai profund: a femeii ;n societatea c;ndva masculin :*
X
Dac: arunc:m o privire general: asupra acestei istorii/ constat:m
c: din ea re@ult: mai multe conclu@ii* Mai ;nt;i aceasta: ;ntreaga isto
rie a femeilor a fost f:cut: de 7:r7a?i* ot astfel/ ;n America nu e,ist:
o pro7lem: a negrilor/ ci o pro7lem: a al7ilor I N tot astfel/ Aanti<
semitismul nu este o pro7lem: evreiasc:: este pro7lema noastr:B 4 N >i
;n sf;r>it/ tot astfel/ pro7lema femeii a fost ;ntotdeauna una a
7:r7a?ilor* Am putut vedea care au fost motivele pentru care ei au
avut la ;nceput/ o dat: cu for?a fi@ic:/ >i prestigiul moralN ei au creat
valorile/ moravurile/ religiileN niciodat: femeile nu le <au negat aceast:
putere* C;teva figuri i@olate < SapCo/ CCnstine de #isan/ MarO
Zollonescraft/ "lOmpe de .ouges < au protestat ;mpotriva destinului
lor ne;ndur:torN uneori au avut loc cCiar manifesta?ii colective: ;ns:
matroanele romane asociate ;mpotriva legii "ppia sau sufragetele
F "lga Mi>aHova/ secretar: a Comitetului Central al Uniunii ineretului
Comunist/ a declarat ;n 0122 ;ntr <un interviu: AFem eile sovietice tre7uie s: caute
s: fie atr:g:toare/ at;t c;t permit natura >i 7unul <gust* Dup: r:@7oi va tre7ui ca
ele s: se ;m7race femete>te >i s: ai7: o conduit: feminin:*** &i se va spune
fetelor s: se comporte >i s: mearg: ca ni>te fete >i din acest m otiv ele vor purta
pro7a7il fuste foarte strimte care le vor o7liga s: ai7: o ?inut: plin: de gra?ie*B
ICf* M(RDA&&* Dilema american:*
4Cf* S* #* SARRE/ Reflec?ii asupra pro7lemei evreie>ti*
anglo<sa,one nu au reu>it s: e,ercite o presiune dec; t pentru c:
7:r7a?ii erau dispu>i s: o suporte* Ei au fost cei care au ?inut ;ntot <
deauna ;n m;inile lor soarta femeiiN >i nu au decis asupra ei ?in;nd
seama de interesul femeiiN ei s<au preocupat de propriile lor proiecte/
spaime sau nevoi* C;nd au venerat<o pe @ei?a<mam:/ a fost din teama
de Natur:N de ;ndat: ce unealta de 7ron@ le <a permis afirmarea
;mpotriva acesteia/ ei au instituit patriarCatulN conflictul dintre fami <
lie >i stat este cel care define>te acum statutul femeiiN atitudinea
cre>tinului fa?: de Dumne@eu/ de lume >i de propria sa carne este cea
reflectat: ;n condi?ia re@ervat: femeiiN ceea ce s <a numit ;n Evul
Mediu ACearta femeilorB a fost o disput: ;ntre clerici >i laici legat:
de c:s:torie >i celi7atN regimul social fondat pe proprietatea privat: a
fost cel care a atras tutela asupra femeii c:s:torite/ iar revolu?ia
teCnic: reali@at: de 7:r7a?i a fost cea care le <a eli7erat pe femeile de
ast:@i* " evolu?ie a eticii masculine este cea care a dus la reducerea
familiilor numeroase prin //7irtC <controlB >i a eli7erat par?ial femeia
de servitutile maternit:?ii* ;nsu>i feminismul nu a fost niciodat: o
mi>care autonom:: el a fost ;n parte un instrument ;n m;inile politi <
cienilor >i ;n parte un epifenomen reflect;nd o dram: social: mai pro <
fund:* Niciodat: femeile nu s <au constituit ;ntr<o cast: separat:: ;ntr<
adev:r/ ele nu au c:utat s: joace ca se, un rol ;n istorie* Doctri nele
care cer pre?uirea femeii ca via?:/ camalitate/ imanen?:/ Cel:lalt s;nt
ideologii masculine care nu e,prim: a7solut d eloc revendic:rile
feminine* Majoritatea femeilor se resemnea@: cu soarta lor/ f:r: a
risca nici un protestN cele care au ;ncercat s: <>i scCim7e soarta au
?inut nu sa se ;ncCid: ;n singularitatea lor >i s: o fac: s: triumfe/ ci
s: o dep:>easc:* Atunci c;nd ele au intervenit ;n cursul lucrurilor/ au
f:cut<o ;n acord cu 7:r7a?ii >i din perspective masculine*
;n ansam7lu/ aceast: interven?ie a fost secundar: >i episodic:*
Clasele ;n interiorul c:rora femeile se 7ucurau de o anumit: auto <
nomie economic: > i participau la produc?ie erau clasele oprimate >i/
ca muncitoare/ femeile erau ;nc: ;n >i mai mare m:sur: sclave dec;t
muncitorii<7:r7a?i* ;n interiorul claselor conduc:toare/ femeia era un
para@it/ aservit ;n aceast: calitate legilor masculine: ;n am7ele ca@uri/
ac?iunea ;i era aproape imposi7il:* Dreptul >i moravurile nu coincid
;ntotdeauna/ iar ;ntre ele ecCili7rul se sta7ile>te ;n a>a fel ;nc;t femeia
s: nu fie niciodat: li7er: ;n cCip real* ;n vecCea Repu7lic: roman:/
condi?iile economice ;i confer: m atroanei puteri concrete: dar ea nu
are nici o independen?: legal:N adeseori lucrurile se petrec la fel ;n
civili@a?iile ?:r:ne>ti >i ;n mica 7urgCe@ieN st:p;n: <servitoare ;n inte<
riorul casei/ femeia este o minor: din punct de vedere social* !nvers/
;n epocile ;n care societatea se de@agreg:/ femeia se emancipea@:/
dar/ ;ncet;nd s: mai fie vasala 7:r7atului/ ea ;>i pierde loculN 7enefi <
cia@: doar de o li7ertate negativ:/ care nu g:se>te alt: modalitate de
a se traduce dec;t prin licen?: >i pl:ceri: precum ;n timpul decaden?ei
0TL
0T2
romane/ al Rena>terii/ al secolului al +'!!! <lea sau al Directoratului*
Fie g:se>te ceva ;n care s: se investeasc:/ dar atunci este aservit:/ fie
este eli7erat:/ dar nu mai are ce s: fac: din ea ;ns:>i* Est e de remar<
cat/ printre altele/ faptul c: femeia c:s:torit: >i <a avut locul ;n so <
cietate/ dar nu s<a 7ucurat de nici un drept ;n cadrul eiN ;n vreme ce
celi7atara/ femeie cinstit: sau prostituat:/ avea toate capacit:?ile
7:r7atuluiN dar/ p;n: ;n secolul n ostru/ ea a fost mai mult sau mai
pu?in e,clus: din via?a social:* Din aceast: opo@i?ie ;ntre drept >i
moravuri a re@ultat printre altele urm:torul parado, ciudat: amorul
li7er nu este inter@is de lege/ ;n scCim7 adulterul este un delictN totu>i/
adeseori/ t;n:ra care Ap:c:tuie>teB este de@onorat:/ ;n vreme ce
a7aterea so?iei este privit: cu indulgen?:: un mare num:r de tinere
fete/ din secolul al +'!! <lea >i p;n: ;n @ilele noastre/ se c:s:toresc
spre a putea fi li7ere s: ai7: aman?i* #rin acest sistem inge nios/ marea
mas: a femeilor este ?inut: ;n les:: e nevoie de circumstan?e
e,cep?ionale pentru ca o personalitate feminin: s: reu>easc: s: se
afirme ;ntre aceste dou: serii de constr;ngeri/ unele a7stracte/ altele
concrete* Femeile care au creat opere compa ra7ile cu cele ale
7:r7a?ilor s;nt acelea pe care for?a institu?iilor sociale le ;n:l?ase dea
supra oric:rei diferen?ieri se,uale* !sa7ella de Castilia/ Elisa7eta a
Angliei/ Ecaterma a Rusiei nu erau nici 7:r7a?i/ nici femei: erau
suverane* Este remarca7il faptul c: feminitatea lor/ a7olit: din punct
de vedere social/ n<a mai constituit un Candicap: propor?ia reginelor
care au avut domnii glorioase este infinit superioar: celei a marilor
regi* Religia operea@: aceea>i transformare: Caterina dm Siena sau
Sf;nta ere@a s;nt/ dincolo de condi?ia lor fi@iologic:/ suflete sfinteN
via?a lor lumeasc: >i via?a lor mistic:/ faptele >i scrierile lor se ridic:
la ;n:l?imi pe care pu?ini 7:r7a?i le <au atins vreodat:* Avem toat:
;ndrept:?irea s: credem c:/ dac: alte feme i n<au reu>it s: lase urme
profunde/ aceasta s <a ;nt;mplat deoarece ele au fost limitate de
condi?ia lor* Ele nu au putut interveni ;n lume dec;t ;ntr <o maniera
negativ: sau o7lic:* SuditC/ CCarlotte CordaO/ 'era Masulici asasi <
nea@:N participantele la Fro nd: conspir:N ;n timpul Revolu?iei/ ;n tim pul
Comunei/ femeile lupt: cot la cot cu 7:r7a?ii ;mpotriva ordinii sta 7iliteN
ca r:spuns la o li7ertate lipsit: de drepturi >i putere/ este per mis:
7locarea ;n refu@ >i revolt:/ de vreme ce este inter@is: parti ciparea la o
construc?ie po@itiv:N ;n cel mai 7un ca@/ femeia va reu>i s: se
insinue@e pe c:i l:turalnice ;n activit:?ile 7:r7a?ilor* Aspa@ia*
doamna de Maintenon/ prin?esa des Ursins au fost consiliere foarte
influente: a fost ;ns: nevoie de consim?:m;nt ul celor consilia?i*
B:r7a?ilor le place s: e,agere@e importan?a acestor influen?e/ atunci
c;nd vor s: o conving: pe femeie c: ea trage sforileN ;n fapt/ ;ns:/
vocile feminine amu?esc acolo unde ;ncepe fapta concret:N ele au
putut s: provoace r:@7oaie/ nu >i s: sugere@e tactica de urmat ;ntr <o
7:t:lieN ele nu au orientat politica dec;t ;n m:sura ;n care politica se
reducea la intrig:: adev:ratele fr;ie ale puterii nu au fost niciodat: ;n
0TT
m;inile femeilorN ele nu au scCim7at nici teCnicile/ nici economia/ n<
au f:cut >i nici n<au desf:cut state/ nici nu au descoperit lumi* Unele
evenimente s<au declan>at prin intermediul lor: ;ns: ele au fost mai
degra7: prete,te dec;t agen?i* Sinuciderea &ucre?iei nu a avut dec;t
o valoare de sim7ol* Martiriul r:m;ne ;ntotdeauna ;ng:duit opri ma?ilorN
;n timpul persecut:rii cre>tinilor/ ;n ajunul ;nfr;ngerilor sociale sau
na?ionale/ femeile au jucat rolul de martoriN dar niciodat: un martir na
scCim7at fa?a lumii* CCiar manifesta?iile >i ini?iativele feminine nu au
avut valoare dec;t atunci c;nd o deci@ie a 7:r7a?ilor le<a consfin?it
eficacitatea* Americanele grupate ;n jurul doamnei BeecCer <StoYe au
radicali@at opiniile ;mpotriva sclavieiN adev:ratele ra?iuni ale
R:@7oiului de Secesiune n<au fost/ ;ns:/ de ordin sentimen tal* AMiua
FemeiiB din U martie 0103 a precipitat/ pare <se/ Revolu?ia Rus:: nu a
fost/ ;ns:/ dec;t un semnal* Majoritatea eroinelor feminine au ceva
7aroc: aventuriere/ e,centrice remarca7ile/ nu at;t prin ac?iu nile lor/
c;t prin destinele lor e,cep?ionaleN dac: le compar:m pe !oana
dFArc/ doamna Roland/ Flora ristan cu RicCelieu/ Danton sau cu
&enin/ ne d:m seama c: m:re?ia lor este su7iectiv:: s;nt figuri
e,emplare mai degra7: dec;t agen?i istorici* #ersonalit:?ile m ari
?;>nesc din r;ndul maselor >i s;nt propulsate de circumstan?e: masa
femeilor se afl: la marginea istoriei/ iar circumstan?ele s;nt pentru
fiecare dintre ele un o7stacol/ >i nu o tram7ulin:* #entru a scCim7a
fa?a lumii tre7uie s: fii ;n primul r;nd 7ine inserat ;n lumeN dar
femeile cu r:d:cini puternice ;n societate s;nt femeile supuseN cu
e,cep?ia ca@ului ;n care un Car divin le ;mpinge spre ac?iune < >i atunci
s<au dovedit la fel de capa7ile ca >i 7:r7a?ii </ am7i?ioasa sau eroina
s;nt creaturi ciudate >i monstruoase* Apari?ia unor Ro>a &u,em7urg
sau M:rie Curie nu a fost posi7il: dec;t dup: ce femeile au ;nceput
s: se simt: la ele acas: ;n aceast: lume* Asemenea figuri demon <
strea@: ;n cCip str:lucit c: nu inferioritatea femeilor a determinat lipsa
lor de ;nsemn:tate ;n istorie: dimpotriv:/ aceast: lips: de ;nsemn:tate
le<a predestinat inferiorit:?ii* 0
Faptul este evident mai ales ;n domeniul ;n care ele au reu>it cel
mai 7ine s: se afirme/ adic: ;n domeniul cultural* Soarta lor este str;ns
legat: de cea a literelor >i artelorN ;nc: din vremea vecCilor germani
func?iile de profetes: >i de preoteas: reveneau femeilorN marginali <
tatea lor e,plic: de ce 7:r7a?ii le pre?uiesc atunci c;nd ;ncearc: s:
transceand: prin cultur: frontierele universului lor >i s: intre ;n con<
tact cu altentatea* Misticismul curtenesc/ curio@itatea umanismului/
0Este remarca7il c: la #aris/ din pu@deria de statui e,istente/ numai @ece
s;nt dedicate unor femei Dcu e,cep?ia reginelor care* din motive pur arCitec <
turale/ alc:tuiesc rondul de la &u,ern7ourgE* rei s;nt consacrate !oanei dFArc*
Celelalte s;nt doamna de Segur/ .eorge Sand/ SaraC BernCardt/ doamna
Boucicaut >i 7aroana de ! iirscC/ M:ria Deraismes* Ro>a BonCeur*
0T3
gustul frumuse?ii din Rena>terea italian:/ pre?io@itatea secolului al
+'!!<lea/ idealul progresist al secolului al +'!!! <lea aduc su7 diverse
fonne e,altarea feminit:?ii* Femeia devine atunci tema fundamental: a
poe@iei/ su7stan?a operei de art:N ;nlesnirile vie?ii ;i pe rmit s: se con<
sacre pl:cerilor spirituale: inspiratoare/ judec:tor >i pu7lic al scriitorilor/
ea devine adesea emula lor: adesea/ datorit: ei/ se impun noi mo duri ale
sensi7ilit:?ii/ noi etici care ;nfl:c:rea@: sufletele 7:r7a?ilor >i numai
astfel ea intervine ;n propriul ei destin: instruirea femeilor este o
cucerire datorat: ;n cea mai mare parte femeilor* Cu toate acestea/
dac: rolul colectiv al femeilor intelectuale este ;nsemnat/ contri7u?iile
lor individuale s;nt/ ;n ansam7lu/ mai pu?in spectaculoa se* Femeia
do7;nde>te un loc privilegiat ;n domeniul g;ndini >i al artei deoarece
este e,clus: din cei al fapteiN dar arta >i g;ndirea ;>i au i@vorul viu toc
mai ;n fapt:* A te afla ;n marginile lumii nu este o situa?ie ;ncurajatoare
pentru cei ce pretind c: o recreea@:: >i aici/ pentru a dep:>i ceea ce este
dat/ condi?ia e s: ai r:d:cini puternice* Reali@:rile personale s;nt
aproape imposi7ile pentru categoriile umane men?inute colectiv ;ntr <o
situa?ie de inferioritate A.t de departe po?i merge/ atunci c;n d te ;ncurci
;n fuste%B ;ntre7a M:rie BasCHirtseff StendCal spunea: Aoate geniile
care se nasc femei5 s;nt pierdute pentru fericirea pu7liculuiB* De fapt/
geniile nu se nasc/ ci devinN ;n rest/ e adev:rat/ condi?ia feminin: a f:cut
p;n: ast:@i imposi7il: o asemenea devenire*
Antifemini>tii au tras ;ntotdeauna dou: conclu@ii contradictorii din
e,aminarea !storiei: 0E femeile n <au dat niciodat: crea?ii ;nsemnate:
IE situa?ia femeii na fost niciodat: o piedic: pentru afirmarea mari <
lor personalit:?i feminine * E mult: rea<credin?: ;n aceste afirma?iiN
reu>itele c;torva privilegiate nu compensea@: >i nici nu scu@: ;njosirea
sistematic: la nivel colectivN iar raritatea >i par?ialitatea acestor
reu>ite dovede>te tocmai ca circumstan?ele s;nt defavora7ile* Dup:
cum au sus?inut CCristme de #isan/ #oulain de la Bane/ Condorcet/
Stuart Mill/ StendCal/ ;n nici un domeniu femeia nu sa 7ucurat de
>anse reale* ocmai de aceea ast:@i un mare num:r de femei reven
dic: un nou statutN >i/ repet:m/ revendicarea lor nu este s: fie e,altat:
feminitatea: ele vor ca prin ele ;nsele/ >i ;n ansam7lul umanit:?ii/ tran <
scenden?a s: prevale@e asupra imanen?eiN ele vor s: le fie ;n sf;r>it
acordate acele drepturi a7stracte >i posi7ilit:?i concrete f:r: conju <
garea c:rora li7ertatea nu es te dec;t mistificare* 0
'oin?a aceasta e pe cale de a se ;nf:ptui* Dar perioada actual: este
o perioad: de tran@i?ieN lumea aceasta care a apar?inut ;ntotdeauna
7:r7a?ilor se mai afl: ;nc: ;n m;inile lorN institu?iile >i valorile civi <
F Ki ;n aceast: privi n?: antifemini>tii iui)ca@: pe un ecCivoc* "leodat:*
diniinu;nd importanta li7ert:?ii a7stracte/ ei* sl:vesc imensul rol concret pe care
femeia aservit: ;l are de ;ndeplinit ;n lumea noastr:: >i <atunci de ce se mai
revolt:% Alteori/ ei nu ?in cont de faptu l c: permisivitatea negativ: nu ofer: nici
o posi7ilitate concret: >i repro>ea@: femeilor ;mplinite ;n plan a7stract c: nu s;nt
;ndeajuns de femei*
li@a?iei patriarCale d:inuie ;n cea mai mare parte* Drepturile a7stracte
s;nt departe de a fi recunoscute femeilor pretutindeni >i integral: ;n
Elve?ia ele ;nc: nu votea@:N ;n Fran?a/ legea din 012I men?ine/ ;ntr <o
form: atenuat:/ prerogativele so?ului* !ar aceste drepturi a7stracte/
cum spuneam/ n<au fost niciodat: suficiente pentru ca femeia s: ai7:
o pri@: concret: asupra lumii: ;ntre cele dou: se,e nu e,ist: nici
ast:@i o verita7il: egalitate*
Mai ;nt;i/ grijile c:sniciei r:m;n mult mai ;mpov:r:toare pentru
femei dec;t pentru 7:r7a?i* Am v:@ut c: servitutile maternit:?ii s <au
redus o dat: cu practica < m:rturisit: sau clandestin: < de tip A7irtC<
controlBN aceasta nu este ;ns: nici cunoscut: pretutindeni/ nici aplicat:
rigurosN dat fiind c: avortul este inter@is oficial/ numeroase femei fie
;>i compromit s:n:tatea prin practici a7oitive neasistate/ fie s;nt
cople>ite de num:rul sarcinilor* ;ngrijirea copiilor >i ;ntre?inerea
c:minului revin/ ;nc:/ aproape ;n e,clusivitate femeii* ;n Fran?a/ mai
ales/ tradi?ia antifeminist: este at;t de puternic:/ ;nc;t 7:r7atul se sim <
te degradat atunci c;nd se afl: ;n s itua?ia de a ;ndeplini func?ii re@er <
vate p;n: nu de mult femeilor* De aici re@ult: c: femeia are mult mai
mari dificult:?i dec;t 7:r7atul ;n a ;mp:ca munca >i via?a de familie/
;n ca@urile ;n care societatea ;i pretinde acest efort/ via?a ei este mult
mai amar: dec;t cea a so?ului*
S: ne oprim/ de pild:/ asupra vie?ii ?:r:ncilor* ;n Fran?a/ ele con <
stituie majoritatea femeilor care particip: la munca productiv:N >i/ ;n
general/ s;nt c:s:torite* Femeia nec:s:torit: r:m;ne cel mai adesea
servitoare ;n casa tat:lui sau ;n cea a unui frate sau a unei suroriN
femeia nu devine st:p;n: a unei case dec;t accept;nd domina?ia unui
so?N moravurile >i tradi?iile ;i reparti@ea@:/ de la o regiune la alta/
roluri diverse: ?:ranca normand: este onorat: ;n timpul me sei/ ;n
vreme ce corsicana nu are voie s: se a>e@e la aceea>i mas: cu
7:r7a?iiN oricum/ juc;nd ;n economia domestic: un rol dintre cele mai
importante/ ea ;mp:rt:>e>te responsa7ilit:?ile 7:r7atului/ e asociat:
intereselor lui/ ;mparte cu el proprietateaN e ste respectat: >i adesea ea
e cea care are conducerea efectiv:: situa?ia ei o aminte>te pe aceea a
femeii din comunit:?ile agrare antice* Ea are frecvent un prestigiu
moral egal sau cCiar mai mare dec;t cel al so?uluiN ;ns: condi?ia ei
concret: este cu mult mai aspr:* .rijile gr:din:ritului/ ;ntre?inerea
p:s:rilor de curte/ a oilor/ a porcilor ;i revin ;n e,clusivitateN ea par <
ticip: la muncile cele mai grele/ cur:?: grajdurile/ ;mpr:>tie 7:legarul/
seam:n:/ ar:/ pr:>e>te/ str;nge finul/ sap:/ plive>te/ rec oltea@:/ culege
via >i uneori ajut: C ;nc:rcarea >i desc:rcarea carelor cu paie/ f;n/
lemn >i surcele etc* ;n afar: de acestea/ preg:te>te m;ncarea/ ?ine gos <
pod:ria: spal: rufele/ c;rpe>te etc* Ea duce grelele poveri ale mater <
nit:?ii >i ;ngrijirii copiilor* Se tre@e>te ;n @ori/ Cr:ne>te p:s:rile >i ani <
malele/ le a>terne 7:r7a?ilor prima mas:/ se ;ngrije>te de copii >i plea c:
s: lucre@e la c;mp sau ;n p:dure sau ;n gr:din:N ea scoate apa dm
0T1
0TU
fint;n:/ pune masa de pr;n@/ spal: vasele/ lucrea@: iar:>i la c;mp p;n:
la cin:N dup: ultima mas:/ se ;ndeletnice>te cu c;rpitul/ cur:?: porum <
7ul etc* Cum nu are vreme s: <>i vad: de s:n:tate nici m:car ;n timpul
sarcinilor/ se deformea@: repede/ de timpuriu se ofile>te/ e vl:guit: >i
roas: de 7oli* #u?inele compensa?ii pe care 7:r7atul >i le g:se>te c;nd
>i c;nd ;n via?a social: ;i s;nt refu@ate: el se duce la ora> duminica >i
;n @ilele de t;rg/ se ;nt;lne>te cu al?i 7:r7a?i/ merge la c;rcium:/ 7ea/ se
;ndeletnice>te cu jocul de c:r?i/ v;n ea@:/ pescuie>te* Ea r:m;ne acas: >i
nu are nici o distrac?ie* Numai t:r:ncile ;nst:rite/ care s;nt ajutate de
servitoare >i nu merg la c;mp/ duc o via?: fericit ecCili7rat:: ele s;nt
onorate social/ iar ;n c:min se 7ucur: de o mare autoritate/ f:r: a fi
cople>ite de munc:* Dar ;n cea mai mare parte a timpului/ munca din
spa?iul rural o reduce pe femeie la condi?ia unui animal de povar:*
Negustoreasa/ patroana care conduc o mic: ;ntreprindere au fost
dintotdeauna privilegiateN ele s;nt singurele c:rora lege a le<a recunos<
cut ;nc: din Evul Mediu anumite capacit:?i civileN femeia <7:can/
l:pt:reasa/ Cangi?a/ tutungioaica au o po@i?ie ecCivalent: cu cea a 7:r <
7atuluiN celi7atare sau v:duve/ ele ;>i s;nt/ lor ;nsele/ ra?iuni socialeN
c:s:torite/ ele au aceea>i au tonomie ca >i so?ii lor Ele au >ansa ca
munca lor se desf:>oar: ;n perimetrul c:minului >i c: nu este ;n gene ral
prea o7ositoare*
Cu totul alta este situa?ia muncitoarei/ func?ionarei/ secretarei sau
v;n@:toarei care muncesc ;n afara casei* &e este mult m ai greu s:
;mpace munca >i ;ntre?inerea c:minului Ddrumurile/ preg:tirea meselor/
sp:latul >t c;rpitul cer cel pu?in trei ore >i jum:tate de munc: ;n fiecare
@i lucr:toare >i >ase ore duminicileN este o cifr: considera7il: c;nd se
adaug: orelor din fa7ric: sau de la 7irouE* C;t despre profesiunile li7e <
rale/ cCiar dac: femeile avocat/ doctor/ profesor ;>i permit unele aju <
toare ;n gospod:rie/ c:minul >i copiii repre@int: >i pentru ele sarcini >i
griji care s;nt un Candicap considera7il* ;n America tre7urile gospo<
d:riei s;nt u>urate de teCnici ingenioaseN ;ns: ?inuta >i elegan?a cerute
angajatelor le impun o alt: servituteN pe deasupra/ femeile continu: s:
fie r:spun@:toare de cas: >i de copii* #e de alt: parte/ femeia care ;>i
caut: independen?a ;n munc: ar e >anse mult mai mici dec;t concuren?ii
ei 7:r7a?i* !n multe meserii/ salariul ei este inferior celui al 7:r7a?ilorN
sarcinile ei s;nt mai pu?in speciali@ate >i deci mai prost pl:tite dec;t cele
ale unui muncitor calificatN pentru aceea>i munc: ea este mai prost
pl:tit: dec;t 7:r7atul* Fiind o nou <venit: ;n universul 7:r7a?ilor/ ea are
mai pu?ine posi7ilit:?i de reu>it: dec;t ei* A se afla la ordinele unei
femei le repugn: ;n general 7:r7a?ilor >i femeilor deopotriv:N au ;ntot <
deauna mai mult: ;ncredere ;nt r<un 7:r7atN a fi femeie este/ dac: nu o
tar:/ cel pu?in un fapt special* #entru Aa se descurcaB femeia tre7uie/ ;n
general/ s:<>i g:seasc: sprijinul unui 7:r7at* C:ci 7:r7a?ii s;nt/ nu <i a>a/
cei plasa?i ;n po@i?iile cele mai avantajoase/ ;n posturile cel e mai impor<
03V
tante* Este esen?ial s: su7liniem c:/ din punct de vedere economic/
7:r7a?ii >i femeile repre@int: dou: caste* 0
Factorul decisiv pentru condi?ia actual: a femeii este supravie <
?uirea ;nc:p:?;nat: a tradi?iilor celor mai revolute ;n noua c ivili@a?ie
pe cale de constituire* Este ceea ce ignor: de regul: o7servatorii
gr:7i?i care aprecia@: c: femeia nu merit: >ansele care ;i s;nt oferite
;n pre@ent sau care nu v:d ;n aceste >anse dec;t ispite periculoase*
Adev:rul este c: situa? ia femeii e insta7il: >i de aici provin difi <
cult:?ile ei de adaptare* Femeilor li se descCid por?ile fa7ricilor/ 7irou <
rilor/ facult:?ilor dar/ ;n acela>i timp/ se crede ;n continuare c: pen <
tru ele c:snicia este o carier: mai onora7il: care le scute>te d e orice
alt: participare la via?a colectiv:* &a fel ca ;n civili@a?iile primitive/
actul amoros este pentru ea un serviciu pentru care are dreptul de a fi
pl:tit: ;ntr<o form: mai mult sau mai pu?in direct:* Cu e,cep?ia
U*R*S*S* I/ pretutindeni femeii moder ne ;i este ;ng:duit s:<>i priveasc:
trupul ca pe un capital* #rostitu?ia este tolerat: 4/ galanteria este ;ncu <
rajat:* !ar femeia c:s:torit: este legal ;ndrept:?it: s: fie ;ntre?inuta
so?ului eiN 7a cCiar/ ;n aceast: calitate/ se 7ucur: de o demnitate
social: net superioar: celei a femeii nec:s:torite* Moravurile s;nt
departe de a<i acorda acesteia din urm: li7ert:?i se,uale ecCivalente
cu cele ale 7:r7atului nec:s:toritN maternitatea ;i este aproape inter <
@is:/ fiica devenit: mam: constituind ;n continuare ceva scandalos* Ki
atunci cum s: nu<>i p:stre@e mitul Cenu>:resei 2 ;ntreaga re@onan?:%
otul o ;ncurajea@: pe t;n:ra fat: s: a>tepte 7og:?ia >i fericirea aduse
de un AF:t<FrumosB mai degra7: dec;t s: ri>te ;ncerc;nd s: le cuce <
F ;n Amenca marile averi sf; r>esc cel mai adesea ;n m;inile femeilor: mai
tinere dec;t 7:r7a?ii lor/ ele ;i mo>tenescN atunci c;nd o fac* s;nt ;ns: v;rstnice >i
rareori se g;ndesc >i la noi investi?ii: ele se comport: ca >i c;nd ar avea un drept
de folosin?: >i nu unul de proprietate * #ractic/ 7:r7a?ii s;nt cei care dispun de ca<
pital* "ricum* ;ns:/ aceste privilegiate nu repre@int: dec;t o minoritate infim:* ;n
America ;i este >i mai greu unei femei s: se reali@e@e ca avocat/ doctor etc* dec;t
;n Europa*
< Cel pu?in potrivit doctrine i oficiale*
4;n ?:rile anglo<sa,one* prostitu?ia n <a fost niciodat: reglementat:* #;n: ;n
01VV/ Acommon laYB Ddreptul civilE nu o considera ca delict dec;t atunci c;nd se
manifesta scandalos >i crea de@ordine* De atunci >i p;n: ast:@i reprimarea ei s <a
f:cut mai mult sau mai pu?in riguros/ mai mult sau mai pu?in eficient/ ;n Anglia
>i ;n diversele state din SUA ale c:ror legisla?ii s;nt foarte diferite la acest capi
tol/ ;n Fran?a/ ca urmare a unei lungi campanii a7oli?ioniste/ legea din 04 aprilie
012T a ordonat ;ncCiderea caselor de toleran?: >i com7aterea mai ferm: a pro,e
netismului: AConsider;nd c: e,isten?a acestor case este incompati7il: cu prin
cipiile fundamentale ale demnit:?ii umane >i cu rolul C:r:@it femeii ;n societatea
modern:***B Se ;n?el ege c: prostitu?ia continu: s: se e,ercite nestingCerit:* C:ci/
evident/ m:surile negative >i ipocrite nu pot scCim7a situa?ia*
2Cf* #$!&!## Z!&&!E/ .enera?ie de vipere*
030
reasc: pe cont propriu* Mai ales c: ea poate spera s: promove@e
mul?umit: lui ;ntr<o cast: superioar:/ miracol pe care toat: munca ei
de<o via?: nu va putea s:<0 recompense@e* Dar o asemenea speran?:
este nefast: deoarece ;i de@7in: energiile >i interesele 0 N aceast: de@<
7inare este/ poate/ cel mai grav Candicap al femeii* #:rin?ii continu:
s:<>i creasc: fiicele ;n vederea unei c:s:torii ;n loc s: le ;ncuraje@e
de@voltarea personal:N femeia ajunge s: vad: ;n m:riti> at;tea avanta <
je/ ;nc;t ea ;ns:>i >i<0 dore>teN de aici re@ult: c: adeseori este mai pu?in
preg:tit:/ mai pu?in antrenat: dec;t fra?ii s:i/ c: se angajea@: cu mai
pu?in: Cot:r;re ;n profesiunea aleas:N prin aceasta/ ea ;ns:>i se C: <
r:@e>te inferiorit:?iiN iar cercul vicios se ;ncCide: aceast: inferioritate
;i ;nt:re>te dorin?a de a <>i g:si un so?* "rice 7eneficiu are ;ntotdeau <
na ca revers o povar:N dar dac: poverile s;nt prea grele/ 7eneficiul nu
mai apare dec;t ca o servituteN pentru majoritatea muncitorilor/ munca
este ast:@i o corvoad: insuporta7il:: pentru femeie/ aceasta nu este
compensat: pnnt r<o cucerire reala a demnit:?ii ei sociale/ a li7ert:?ii
moravurilor/ a autonomiei economiceN este normal ca multe munci <
toare sau func?ionare s: nu vad: ;n dreptul la munc: dec;t o o7liga?ie
de care c:s:toria le<ar eli7era* ;n acela>i timp/ prin faptul c: a ajuns
la con>tiin?a de sine >i c: se poate eli7era de c:s:torie prin munc:/
femeia nu accept: cu o mai mare docilitate supunerea* Ceea ce >i <ar
dori ar fi ca ;mp:carea vie?ii familiale cu o meserie s: nu <i cear: acro<
7a?ii epui@ante* CCiar >i atunci/ at ;ta timp c;t su7@ist: tenta?iile vie?ii
u>oare ` ;n virtutea inegalit:?ii economice avantajoase numai pentru
unii >i al dreptului recunoscut al femeii de a se vinde unuia dintre
ace>ti privilegia?i < ea va avea nevoie de un efort moral mult mai
mare dec;t 7:r7atul pentru a alege calea independen?ei* Nu sa ;n?eles
;ndeajuns c: tenta?ia ;ns:>i este un o7stacol/ >i ;nc: unul dintre cele
mai primejdioase* Ea este du7lat: de o mistificare deoarece/ ;n fapt/
cCiar va e,ista o c;>tigatoare din c;teva mii la loteri a partidei fericite*
Epoca actual: le invit:/ le o7lig: cCiar pe femei s: munceasc:N dar ea
le flutur: concomitent pe dinaintea ocCilor paradisuri de tr;nd:vie >i
delicii: ea le ;nal?: pe cele alese cu mult deasupra celor care r:m;n
legate de lumea 7anal:* #rivilegiul economic de?inut de 7:r7a?i/ valoa <
rea lor social:/ prestigiul c:s:toriei/ utilitatea unui sprijin 7:r7:tesc/
totul le prescrie femeilor s: <>i doreasc:/ mai mult dec;t orice/ s: plac:
7:r7a?ilor* Ele se afl: ;nc:/ ;n ansam7lu/ ;ntr <o situa?ie de vasalitate*
De aici decurge c: femeia se cunoa>te >i alege cum s: fie nu a>a cum
e,ist: ea pentru sine/ ci a>a cum o define>te 7:r7atul* #rin urmare/ va
tre7ui s: o descriem mai ;nt;i a>a cum o visea@: 7:r7a?ii/ de vreme ce
fiin?a<sa<pentru<7:r7a?i este unul dintre factorii esen?iali ai condi?iei
ei concrete*
0
#artea a treia
M!UR!
Asupra acestui punct vom reveni pe larg ;n voi* !!*
03I
Capitolul !
!storia ne<a ar:tat c: 7:r7a?ii au avut ;ntotdeauna toate puterile
concreteN cCiar de la ;nceputurile patriarCatului/ ei au considerat folo <
sitor ca femeia s: fie men?inut: ;ntr <o stare de dependen?:N >i astfel
ea a fost constituit:/ ;n mod concret/ drept Cel:lalt* Aceast: condi?ie
servea intereselor economice ale masculi lorN dar convenea >i pre <
ten?iilor lor ontologice >i morale* CCiar din momentul ;n care su7iec <
tul ;ncearc: s: se afirme/ Cel:lalt/ care ;l limitea@: >i ;l neag:/ ;i este/
totu>i/ necesar: nu se atinge pe sine dec;t prin aceast: realitate care
nu este el* De aceea via?a 7:r7atului nu este niciodat: plenitudine >i
odiCn:/ ci lips: >i mi>care: este lupt:* Fa?: ;n fa?: cu sine/ 7:r7atul
;nt;lne>te NaturaN are impact asupra ei/ ;ncearc: s: >i <o aproprie@e*
Dar ea nu l<ar putea satisface* "ri nu ajunge s: se rea li@e@e dec;t ca
o opo@i?ie pur a7stract:/ este o7stacol >i r:m;ne str:in:N ori suport:
pasiv dorin?a 7:r7atului >i se las: asimilat: de elN nu o posed: dec;t
consum;nd<o/ adic: distrug;nd <o* ;n am7ele ca@uri/ 7:r7atul r:m;ne
singur: este singur c;nd atinge o piatr:/ c;nd m:n;nc: un fruct* Nu
e,ist: pre@en?: a celuilalt dec;t dac: cel:lalt este el ;nsu>i pre@ent
pentru sine: aceasta ;nseamn: c: adev:rata altentate este aceea a unei
con>tiin?e diferite de a mea >i identic: cu ea* E,isten?a a doi 7:r7a?i
;l smulge pe fiecare 7:r7at din imanen?a sa >i ;i ;ng:duie s: <>i ;mpli
neasc: adev:rul fiin?ei/ s: se ;mplineasc: ca transcenden?:/ ca evadare
c:tre o7iect/ ca proiect* Dar aceast: li7ertate str:in:/ care <mi confirm:
li7ertatea/ intr:/ de asemenea/ ;n conflict cu ea: aceasta este tragedia
con>tiin?ei nefericiteN fiecare con>tiin?: pretinde s: se afirme singur:
ca su7iect suveran* Fiecare ;ncearc: s: se ;mplineasc: reduc;ndu <0 pe
cel:lalt la sclavie* Dar sclavul/ prin munc: >i prin fric:/ se simte >i el
esen?ial >i/ printr<o ;ntoarcere dialectic:/ st:p;nul apare ca neesen?ial*
Drama poate fi dep:>it: prin li7era recunoa>tere a fiec:rui individ ;n
altul/ fiecare afirm;ndu <se ;n acela>i timp pe sine >i pe cel:lalt ca
o7iect >i ca su7iect/ ;ntr <o mi>care reciproc:* D ar dragostea/ genero <
@itatea/ ce reali@ea@: ;n mod concret aceast: recunoa>tere a li7ert: <
?ilor/ nu s;nt ni>te virtu?i facileN ele s;nt/ desigur/ cea mai ;nalt: ;nf:p <
tuire a omului/ prin care se afl: pe sine ;n adev:rul luiN dar acest
adev:r este acela al unei lupte f:r: ;ncetare ;ncepute/ f:r: ;ncetare a7o <
liteN ea cere ca omul s: se dep:>easc: ;n orice moment al vie?ii sale*
#utem spune/ cu alte cuvinte/ c: omul ajunge la o atitudine autentic
032
moral: c;nd renun?: la a fi pentru a<>i asuma e,isten?a* #rin aceast:
conversiune/ el renun?:/ de asemenea/ la orice posesiune/ c:ci pose <
siunea este un mod de c:utare a fiin?eiN dar conversiunea prin care
atinge adev:rata ;n?elepciune nu este niciodat: f:cut:/ tre7uie
s:v;r>it: tot timpul/ cere o tensiune co nstant:* Astfel ;nc;t/ incapa7il *s:
se ;mplineasc: ;n singur:tate/ 7:r7atul este f:r: ;ncetare ;n primejdie ;n
raporturile cu semenii s:i: via?a sa este o ;ntreprindere dificil: a
c:rei reu>it: nu este niciodat: asigurat:*
Dar lui nu<i plac greut:?ile/ iar de primejdii ;i este team:* Aspir:/
;n mod contradictoriu/ la via?: >i la repaus/ la e,isten?: >i la fiin?:N >tie
7ine c: Anelini>tea spirituluiB este r:scump:rarea de@volt:rii sale/ c:
distan?a p;n: la o7iect este r:scump:rarea pre@en?ei sale ;n sineN dar
visea@: lini>tea ;n s;nul nelini>tii/ >i visea@: o plenitudine opac: ce ar
locui/ totu>i/ con>tiin?a* ;ntrucCiparea acestui vis este cCiar femeiaN ea
este intermediarul dorit ;ntre natura str:in: de om >i semenul s:u care
i se pare a fi prea identic cu el* e
Am v:@ut c: nu au e,istat mai ;nt;i femei eli7erate de sclavie pe
care 7:r7a?ii s: le fi aservit >i c: niciodat: divi@iunea se,elor nu a
;ntemeiat o divi@iune ;n caste* A compara femeia cu sclavul este o
eroareN au e,istat printre sclavi >i femei/ d ar au e,istat ;ntotdeauna
femei li7ere/ adic: ;nvestite cu o demnitate religioas: >i social:: ele
acceptau suveranitatea 7:r7atului/ iar acesta nu se sim?ea amenin?at
de o revolt: care s:<0 poat: transforma la r;ndul s:u ;n o7iect* Femeia
apare astfel ca neesen?ialul care nu se ;ntoarce niciodat: la esen?ial/
ca un Cel:lalt a7solut/ f:r: reciprocitate* oate miturile crea?iei e, <
prim: aceast: convingere pre?ioas: pentru 7:r7at >i/ ;ntre altele/ le <
genda .ene@ei/ care/ prin intermediul cre> tinismului/ sa perpetuat ;n
civili@a?ia occidental:* Eva nu a fost creat: ;n acela>i timp cu Adam/
ci a fost e,tras: din coasta primului 7:r7at* Nici na>terea ei nu a fost
autonom:N Dumne@eu nu a ales ;n mod spontan s: o cree@e pentru ea
;ns:>i >i pentru ca/ ;n scCim7/ s: fie adorat direct de c:tre ea: el a sor tit<
o 7:r7atuluiN ia d:ruit <o lui Adam pentru a<0 salva de singur:tate/ ;n
so?ul ei este deci originea >i ra?iunea de a fi a EveiN ea este com <
plementul lui la modul neesen?ialului* De aceea apare ca o prad: pri<
vilegiat:* Este natura ridicat: la transluciditatea con>tiin?ei/ este o
con>tiin?: ;n mod natural supus:* Ki ;n aceasta se afl: minunata spe <
ran?: pe care 7:r7atul >i<a pus<o ;n femeie: el sper: s: se poat: ;mpli <
F *****Femeia nu este repeta rea inutil: a 7:r7atului/ ci locul vr:jit ;n care se
;mpline>te alian?a vie a 7:r7atului >i a naturii* Dac: ea dispare/ 7:r7a?ii se tre@esc
singuri/ str:ini f:r: pa>aport ;ntr <o lume ;ngCe?at:* Ea este p:m;ntul ;nsu>i pur tat
pe culmile vie?ii/ p:m;ntul de venit sensi7il >i fericitN >i tar: ea/ pentru 7:r7a?i
p:m;ntul este mut >i mortB/ scrie MicCel Carrouges* D#uterile femeii/ CaCiers du
Sud/ nr* I1I*E
03L
ni ca fiin?: posed;nd trupe>te o alt: fiin?:/ confirm;ndu <se ;n li7ertatea
sa printr<o li7ertate docil:* Nici un 7:r7at nu ar consim?i s: fie fe <
meie/ dar to?i doresc s: e,iste pe lume femei* AS: <i mul?umim lui
Dumne@eu pentru c: a creat femeia*B ANatura este 7un: pentru c: i <a
d:ruit 7:r7atului femeia*B #rin aceste fra@e >i prin altele asem:<
n:toare/ 7:r7atul afirm: ;nc: o dat:/ cu o arogant: naivitate/ c: pre <
@en?a sa ;n lume este un fapt inelucta7il >i un drept/ iar cea a femeii/
un simplu accident: dar este un accident fericit* Ap:r;nd drept Cel: <
lalt/ femeia apare ;n acela>i timp ca o plenitudine de a fi ;n opo@i?ie
cu aceast: e,isten?: al c:rei neant 7:r7atul ;l simte ;n sineN Cel:lalt/
fiind afirmat ca un o7iect ;n ocCii su7iectului/ este afirmat ca ;n <sine/
deci ca fiin?:* ;n femeie se ;ntrucCipea@: ;n mod po@itiv a7sen?a p e
care orice creatur: o poart: ;n suflet >i/ c:ut;nd s: se reg:seasc: prin
ea/ 7:r7atul sper: s: se ;mplineasc: pe sine*
otu>i/ ea nu a repre@entat pentru el numai ;ntrucCiparea Celui <
lalt/ >i nu >i<a p:strat ;ntotdeauna/ ;n cursul istoriei/ aceast: impor <
tan?:* Au e,istat momente ;n care a fost eclipsat: de al?i idoli* C;nd
Cetatea/ Statul ;l devor: pe cet:?ean/ acesta nu mai are posi7ilitatea
de a se ocupa de via?a lui privat:* Fiind destinat: Statului/ femeia
spartan: are o condi?ie superioar: celorlalt e femei grecoaice* Dar ea
nu este transfigurat: de nici un vis masculin* Cultul c:peteniei/ fie c:
se nume>te Napoleon/ Mussolini sau $Cler/ e,clude orice alt cult* ;n
dictaturile militare/ ;n regimurile totalitare/ femeia nu mai este un
o7iect privilegiat* ;n?elegem c: femeia poate fi divini@at: ;ntr <o ?ar:
7ogat:/ ai c:rei cet:?eni nu >tiu ce sens s: dea vie?ii lorN este ceea ce
se ;nf;mpl: ;n America* ;n scCim7/ ideologiile socialiste/ care cer
egalitatea tuturor fiin?elor omene>ti/ refu@: ca ;n viitor/ ;ncep;nd cu
pre@entul cCiar/ vreo categorie uman: s: fie o7iect sau idol: ;n socie <
tatea autentic democratic: pe care ne <o anun?: Mar, nu e,ist: loc
pentru Cel:lalt otu>i/ pu?ini 7:r7a?i se suprapun e,act peste solda
tul/ peste militarul care au ales sa f ieN ;n m:sura ;n care ei r:m;n indi <
vi@i/ femeia p:strea@: ;n ocCii lor o valoare particular:* Am v:@ut
scrisori trimise de solda?ii germani unor prostituate fran?u@oaice/ ;n
care/ ;n pofida na@ismului/ tradi?ia florii al7astre se dovedea/ ;n cCipul
cel mai naiv/ deose7it de vie* Scriitori comuni>ti/ precum Aragon ;n
Fran?a/ 'ittonni ;n !talia/ ofer: ;n operele lor un loc de prim: impor <
tan?: femeii/ amant: >i mam:* #oate c: mitul femeii se va stinge ;ntr <o
@i: cu c;t femeile se afirm: mai mult ca fiin?e um ane/ cu at;t minuna ta
calitate de a fi Cel:lalt moare ;n ele* Dar ;n pre@ent acest mit e,ist: ;nc:
;n inimile tuturor 7:r7a?ilor*
"rice mit implic: un Su7iect care ;>i proiectea@: speran?ele >i
temerile sale c:tre un Cer transcendent* Femeile/ neafinn;ndu <se ca
Su7iect/ nu au creat mitul viril ;n care s <ar reflecta proiectele lor: ele
nu au nici religie/ nici poe@ie proprie: ele ;nc: visea@: prin inter <
03T
mediul viselor 7:r7a?ilor/ ador: idoli pe care i a u fa7ricat 7:r7a?ii*
Ace>tia au f:urit/ pentru propria lor e,altare/ marile figuri virile:
$ercule/ #rometeu/ #arsifalN ;n destinul acestor eroi/ femeile nu au
dec;t un rol secundar* F:r: ;ndoial:/ e,ist: imagini stili@ate ale 7:r7a <
tului a>a cum este el perceput ;n raporturile sale cu fem eia: tat:l/
seduc:torul/ so?ul/ gelosul/ fiul cel 7un/ fiul cel r:uN dar tot 7:r7a?ii
le<au sta7ilit/ >i ele nu ajung la demnitatea mituluiN nu s;nt dec;t ni>te
cli>ee* !n timp ce femeia este definit: e,clusiv din perspectiva rapor <
turilor sale cu 7:r7atul* Asimetria celor dou: categorii/ mascul >i fe <
mel:/ se manifest: ;n constitu?ia unilateral: a miturilor se,uale* Se
spune adeseori Ase,ulB pentru a desemna femeiaN ea este ;ns:>i car <
nea/ deliciile >i primejdiile sale: faptul c:/ din punctul de vedere al
femeii/ 7:r7atul este se,uat >i carnal este un adev:r care nu a fost
niciodat: proclamat pentru c: nu s <a g:sit nimeni s:<0 proclame* Re<
pre@entarea lumii/ ca >i lumea ;ns:>i/ este opera 7:r7a?ilorN ei o des <
criu din punctul lor de vedere/ pe care ;l confu nd: cu adev:rul a7so <
lut*
Este ;ntotdeauna dificil s: descrii un mitN nu se las: sesi@at sau
definit/ 7;ntuie con>tiin?ele f:r: a fi pus vreodat: ;n fa?a lor ca o7iect
nemi>c:tor* Mitul este at;t de alunecos/ at;t de contradictoriu/ ;nc;t
mai ;nt;i nici nu i se percepe unitatea: Dalila >i SuditC/ Aspa@ia >i
&ucre?ia/ #andora >i AtenaN femeia este ;n acela>i timp Eva >i
Fecioara M:ria* Ea este un idol/ o servitoare/ i@vorul vie?ii/ o putere
a ;ntunericuluiN este lini>tea elementar: a adev:rului/ este artific iu/
sporov:ial: >i minciun:N este vindec:toarea >i vr:jitoareaN este prada
7:r7atului/ este pier@ania sa/ este tot ceea ce el nu este >i vrea s: ai7:/
negarea sa >i ra?iunea sa de a fi*
AA fi femeie/ spune GierHegaard 0 este ceva at;t de ciudat/ de com <
plicat/ ;nc;t nici un predicat nu ajunge s: <0 e,prime/ iar multiplele
predicate pe care am vrea s: le folosim s <ar contra@ice ;n a>a fel ;nc;t
numai o femeie le<ar putea suporta*B Aceasta vine din faptul c: ea e
considerat: nu ;n mod po@itiv/ ca pentru <sine/ ci negativ/ a>a cum ;i
apare 7:r7atului* C:ci/ dac: e,ist: >i al?i Ceilal?i dec;t femeia/ nu este
mai pu?in adev:rat c: ea este ;ntotdeauna definit: ca Cel:lalt* !ar
am7iguitatea sa este ;ns:>i am7iguitatea ideii de Cel:lalt: este aceea
a condi?iei umane a>a cum se define>te ea ;n raport cu Cel:lalt* #re <
cum am spus<o deja/ Cel:lalt este R:ulN dar/ cum ;i este necesar
Binelui/ se ;ntoarce c:tre BineN prin el ajung la ot/ dar el m: separ:
de acestaN este poarta infinitului >i m:sura finitudinii mele* Ki de
aceea femeia nu ;ntrucCipea@: nici un concept imua7ilN prin ea se
reali@ea@: f:r: ;ncetare trecerea de la speran?a la e>ec/ de la ur: la
0 Etape pe drumul 'ie?ii*
033
dragoste/ de la 7ine la r:u/ de la r: u la 7ine* Su7 orice aspect am con <
sidera<o/ aceast: am7ivalen?: ne frapea@: ;nainte de toate*
B:r7atul ;l caut: ;n femeie pe Cel:lalt ca Natur: >i ca semen al
s:u* Dar >tim ce sentimente am7ivalen?e ;i inspir: Natura 7:r7atului*
" e,ploatea@:/ dar ea ;l s trive>te/ se na>te din ea >i moare ;n eaN este
i@vorul fiin?ei sale >i regatul pe care <0 supune voin?ei luiN este o ;ncCi <
soare material: ;n care sufletul este pri@onier >i este realitatea su <
prem:N ea este contingen?a >i !deea/ finitudinea >i totalitateaN este ceea
ce se opune Spiritului >i lui ;nsu>i* R;nd pe r;nd aliat: >i du>manc:/
apare ca Caosul tene7ros de unde ?;>ne>te via?a/ ca >i aceast: via?:
;ns:>i/ ca acel dincolo spre care tindeN femeia re@um: natura ca
Mam:/ So?ie >i !deeN aceste figuri c;nd se confund:/ c;nd se opun/ >i
fiecare dintre ele are c;te dou: fe?e*
B:r7atul ;>i plonjea@: r:d:cinile ;n Natur:N el a fost @:mislit pre <
cum animalele >i planteleN >tie 7ine c: nu e,ist: dec;t ca fiin?: vie*
Dar de la instaurarea patriarCatului/ 'ia?a a c: p:tat ;n ocCii s:i un
du7lu aspect: este con>tiin?:/ voin?:/ transcenden?:/ este spiritN >i este
materie/ pasivitate/ imanen?:/ este trup* EscCil/ Aristotel/ $ipocrate au
proclamat c:/ pe p:m;nt ca >i ;n "limp/ principiul masculin este cu
adev:rat creatorulN din el s<au ivit forma/ num:rul/ mi>careaN prin
Demeter se ;nmul?esc spicele/ dar originea spicului >i adev:rul sau
este ;n MeusN fecunditatea femeii nu este privit: dec;t ca o virtute
pasiv:* Ea este p:m;ntul/ iar 7:r7atul este s:m;n?a/ ea este Apa/ ia r el
este Focul* Crea?ia a fost adesea imaginat: ca o nuntire a focului cu
apaN umiditatea cald: d: na>tere fiin?elor viiN Soarele este so?ul M:rii/
Soarele/ Focul s;nt divinit:?i masculineN iar Marea este unul dintre
sim7olurile materne ;nt;lnite ;n mod u niversal* !nert:/ apa sufer:
ac?iunea ra@elor ar@:toare care o fertili@ea@:* ot astfel/ glia 7r:@dat:
de plugar prime>te/ nemi>cat:/ gr:un?ele ;n s;nul ei* otu>i/ rolul ei
este necesar: ea Cr:ne>te gennenele/ ;l ad:poste>te >i ;i d: din su7
stan?a ei* De aceea/ cCiar dup: ce Marea Mam: a fost detronat:/
7:r7atul a continuat s: ;ncCine un cult @ei?elor fecundit:?ii 0 N ;i dato<
rea@: CO7elei recoltele/ turmele sale/ prosperitatea* ;i datorea@: pro <
pria<i via?:* El e,alt: apa la fel de mult ca >i focul* A.lori e m:riiJ
.lorie valurilor sale ;nconjurate de foc sacruJ .lorie undeiJ .lorie
foculuiJ .lorie ciudatei aventuriJB scrie .oetCe ;n Al doilea Faust* El
venerea@: #:m;ntul: ACe matron ClaOB/ dup: cum ;l nume>te BlaHe*
0A'oi c;nta .lia/ mam: universal: a a> e@:rilor trainice/ str:moa>: venera <
7il: care Cr:ne>te pe suprafa?a ei tot ceea ce e,ist:B/ spune un imn Comeric* Ki
EscCil glorific: p:m;ntul care Ana>te toate fiin?ele/ le Cr:ne>te/ >i apoi le prime>te
din nou germenele fecundB*
Un profet indian ;i sf:tuie>te pe discipolii s:i s: nu sape p:m;ntul/
c:ci A este un p:cat s<o r:ne>ti >i s<o tai/ s<o sf;>ii pe mama noastr: a
tuturor pentru muncile agricole* 'oi lua eu cu?itul s: <0 ;mpl;nt ;n s;nul
mamei mele% ;i voi mutila carnea p;n: la os% Cum a> putea ;ndr:@ni
s: tai p:rul mamei mele%F ;n !ndia central:/ indienii Baija consider:
>i ei c: Aeste un p:cat s: sf;>ii s;nul gliei <mame cu fierul pluguluiB*
Ki invers/ EscCil spune despre Edip c: Aa ;ndr:@nit s: ;ns:m;n?e@e
7ra@da sacr: ;n care a fost @:mislit B* Sofocle vor7e>te despre A7ra@ <
dele p:rinte>tiB >i despre Aplugar/ st:p;n al unui c;mp ;ndep:rtat/ pe
care nu<0 vi@itea@: dec;t o dat:/ la vremea ;ns:m;n?:riiB* !u7ita dintr <un
c;ntec egiptean declar:: AEu s;nt p:m;ntulJB ;n te,tele islamice/ fe <
meia este numit: Ac;mp*** vie cu struguriB* Sf;ntul Francisc din Assisi/
;ntr<unui dintre imnurile sale/ ne vor7e>te despre Asora noastr:/ glia/
mama noastr:/ care ne ?ine >i ne ;ngrije>te/ care produce fructele cele
mai variate/ cu florile multicolore >i cu iar7aB* MicCelet/ f:c;nd 7:i de
n:mol la AcWui/ e,clam:: ADraga noastr: mam: a tuturorJ S;nt una
cu tine* De la tine vin/ ;n tine m: ;ntorcB* Ki cCiar e,ist: epoci ;n care
se afirm: un romantism vitalist care dore>te triumful vie?ii asupra
Spiritului: atunci fertilitatea magic: a p:m;ntului/ a femeii apare mai
minunat: dec;t ac?iunile pl:nuite ale 7:r7atuluiN atunci 7:r7atul visea@:
s: se confunde din nou cu ;ntunericul matern pentru a reg:si acolo
adev:ratele i@voare ale fiin?ei sale* Mama este r:d:cina ;ngropat: ;n
ad;ncimile cosmosului/ a c:rui sev: urc: ;n ea/ este f;nt;na de unde
?;>ne>te apa vie care este >i un lapte Cr:nitor/ un i@vor cald/ un n:mol
f:cut din p:m;nt >i ap:/ 7ogat ;n for?e regeneratoare* 0
Dar mai general: este la 7:r7at revolta sa ; mpotriva condi?iei sale
trupe>tiN el se consider: ca Qn @eu dec:@ut: 7lestemul s:u este c: s <a
pr:7u>it dintr<un cer luminos >i ordonat ;n tene7rele Caotice ale p;nte <
celui matern* Acest foc/ acest suflu activ >i pur ;n care dore>te s: se
recunoasc: este femeia care<0 ;ntemni?ea@: ;n noroiul p:m;ntului* S <ar
voi necesar ca o pur: !dee/ ca Unul/ otul/ Spiritul a7solutN >i se
tre@e>te ;ncCis ;ntr <un trup limitat/ ;ntr <un loc >i un timp pe care nu
le<a ales/ ;n care nu era cCemat/ inutil/ st;njenitor/ a7surd* Contingen?a
carnal: este contingen?a ;nse>i fiin?ei sale/ pe care o suport: ;n a7an <
donul/ ;n nejustifica7ila sa gratuitate* ot ea ;l sorte>te >i mor?ii*
Aceast: gelatin: tremur:toare care se formea@: ;n uter Duterul ;ncCis
>i secret ca un morm;ntE amint e>te prea mult de v;sco@itatea moale a
Coiturilor ca s: nu ne fac: s: ne ;ntoarcem cu oroare privirile* #este
**&iteral/ femeia este !sis/ natura fecund:* Este fluviul >i al7ia fluviului/
r:d:cina >i trandafirul/ p:m;ntul >i cire>ul/ 7utucul >i strugureleB DM* Carrouges/
articolul citatE*
03U
031
tot acolo unde ia na>tere via?a < germina?ie/ fermentare < ea de>teapt:
de@gust pentru c: nu se ;ncCeag: dec;t destr:m;ndu<seN em7rionul
mucilaginos descCide ciclul care se ; ncCeie cu putre@iciunea mor?ii*
#entru c: are oroare de gratuitate >i de moarte/ 7:r7atului ;i este sil:
c: a fost @:mislitN ar vrea s: <>i renege leg:turile sale animaleN prin
faptul na>terii sale/ Natura uciga>: a pus st:p;nire pe el* &a primitivi/
na>terea este ;nconjurat: de cele mai severe ta7uuriN ;n special pla <
centa tre7uie ars: cu grij: sau aruncat: ;n mare/ c:ci oricine ar lua <o
ar ?ine ;n m;ini soarta nou <n:scutuluiN aceast: ;ncCisoare ;n care s <a
format fetusul este semnul dependen?ei saleN distr ug;nd<o/ i se ;ng:<
duie individului s: participe la magma lumii vii >i s: se reali@e@e ca
fiin?: autonomi Murd:ria na>terii se proiectea@: asupra mamei*
&eviticul >i toate codurile antice ;i impun leCu@ei rituri purificatoareN
>i ;n multe ?inuturi/ la ?ar: / aceast: tradi?ie se p:strea@: ;n ceremoni ile
de dup: na>tere* Se >tie ce jen: spontan:/ jen: care se camuflea@:
adesea prin r;njete/ simt pu>tii/ fetele tinere/ 7:r7a?ii ;n fa?a p;ntecelui
unei femei ;ns:rcinate/ a sinilor umfla?i ai unei doici* !n mu@e ele
DupuOtren/ curio>ii contempl: em7rioane >i fetu>i ;n formol cu ace
la>i interes mor7id cu care ar privi descCiderea unui inorm;nt* Cu tot
respectul cu care o ;nconjoar: societatea/ func?ia gesta?iei inspir: o
repulsie spontan:* Ki dac: 7:ie?elul/ ;n pr imii ani ai copil:riei/ r:m;ne
sen@ual ata>at de trupul matern/ atunci c;nd cre>te/ c;nd devine o
fiin?: social: >i cap:t: con>tiin?a e,isten?ei sale individuale/ acest trup
;i produce team:N vrea s: <0 ignore >i s: nu vad: ;n mama sa dec;t o
fiin?: moral:N dac: ?ine s<o g;ndeasc: ca fiind pur: >i cast:/ aceasta
se ;nt;mpl: nu at;t din gelo@ie amoroas:/ c;t din refu@ul de a re <
cunoa>te c: ea are trup* Un adolescent este descump:nit/ ro>e>te dac:/
plim7;ndu<se cu tovar:>ii s:i/ se ;nt;lne>te cu mama sau cu su rorile
sale/ ori cu vreo femeie din familie: pentru c: pre@en?a lor ;i aminte>te
de regiunile de imanen?: din care vrea s: evade@e/ ;i descoper:
r:d:cinile din care vrea s: se smulg:* !ritarea 7:ie?a>ului atunci c;nd
mama sa ;l m;ng;ie >i ;l s:rut: are ace la>i sensN ;>i reneag: familia/
mama/ s;nul matern* Ar vrea/ precum Atena/ s: se fi ivit ;n lumea
adul?ilor ;narmat din cap p;n: <n picioare/ invulnera7il* 0 Blestemul
care apas: asupra destinului s:u/ impuritatea care <i p:tea@: fiin?a este
aceea de a fi fost conceput/ n:scut* Aceasta este >i anun?area mor?ii
sale* Cultul germina?iei a fost ;ntotdeauna asociat cu acela al mor?ilor*
.lia<Mam: prime>te ;n s;nul s:u oasele copiilor s:i* Femeile <
#arcele >i Moirele < ?es destinul omeniriiN dar tot ele s;nt acelea care
0A se vedea mai departe studiul nostru despre MontCerlant care ;ntru <
cCipea@: ;ntr <o manier: e,emplar: aceast: atitudine*
retea@: firul vie?ii* ;n majoritatea repre@ent:rilor populare/ Moartea
este femeie/ >i femeile tre7uie s: <i pl;ng: pe mor?i pentru c: moartea
este opera lor* 0
Astfel/ Femeia<Mam: are un cCip al ;ntunericului: ea este Caosul
din care a ap:rut totul >i ;n care totul va tre7ui s: se ;ntoarc: ;ntr <o
@iN ea este neantul* ;n Noapte se confund: multiplele aspecte ale lumii
pe care le revelea@: @iua: noaptea spiritului ;ncCis ;n generalitatea >i
opacitatea materiei/ noaptea somnului >i a nimicului* ;n inima m:rii e
;ntuneric: femeia este Mare tene7rarum cea temut: de vecCii naviga <
toriN ;n m:runtaiele p:m;ntului e 7e@n:N aceast: noap te ;n care 7:r7a<
tul este amenin?at s: se piard: >i care este reversul fecundit:?ii ;l
;nsp:im;nt:* El aspir: c:tre cer/ c:tre lumin:/ c:tre culmile ;nsorite/
c:tre frigul pur >i cristalin al a@uruluiN >i su7 picioarele sale se des <
cCide o pr:pastie umed:/ cald:/ o7scur:/ gata s:<0 ;ngCit:N o mul?ime
de legende ni<0 arat: pe erou pierdut pentru totdeauna atunci c;nd
cade ;n tene7rele materne: cavern:/ a7is/ infern*
Dar din nou intervine aici am7ivalen?a: dac: germina?ia este
;ntotdeauna asociat: cu moartea/ aceasta este ;ns: legat: >i de fecun <
ditate* Moartea detestat: apare ca o nou: na>tere/ >i iat <o/ deci/ 7ine<
cuv;ntat:* Eroul mort re;nvie/ precum "siris/ ;n fiecare prim:var:/ >i
este regenerat printr <o nou: @:mislire* Suprema speran?: a omul ui/
spune Sung I / Aeste ca ;ntunecatele ape ale mor?ii s: devin: ape ale
vie?ii/ ca moartea >i ;m7r:?i>area ei rece s: fie s;nul matern/ a>a cum
marea/ de>i face s: dispar: ;n apele ei soarele/ ;l na>te din nou ;n
ad;ncimeB* Este o tem: comun: mai multor mi tologii aceast: ;n<
morm;ntare a @eului<soare ;n s;nul m:rii >i apari?ia lui din nou/
str:lucitoare* !ar 7:r7atul vrea s: tr:iasc: >i ;n acela>i timp aspir: la
repaus/ la somn/ la neant* Nu se dore>te nemuritor/ >i prin aceasta
poate ;nv:?a s: iu7easc: moar tea* AMateria anorganic: este s;nul
matern/ scrie Niet@scCe* A fi eli7erat de via?: ;nseamn: a redeveni
adev:rat/ a se des:v;r>i* Acela care ar ;n?elege acest lucru ar consi <
dera o s:r7:toare re;ntoarcerea ;n ?:r;na nesim?itoare*B CCaucer pune
aceast: rug: ;n gura unui 7:tr;n care nu poate muri:
Cu toiagul meu/ @i >i noapte
&ovesc p:m;ntul/ poart: a mamei mele/
Ki<i spun: "/ scump: mam:/ las: <m: s: intru*
0Demetra este tipul de mater dolorosa* Dar alte @ei?e < !>tar* Artemis < s;nt
ciude* Gali ?ine ;n m;n: un craniu plin de s;nge* ACapetele fiilor t:i uci>i de pu?in
timp sp;n@ur: la g;tul t:u ca un colier*** Forma ta e frumoas: ca norii ploio>i/
picioarele tale s;nt n:cl:ite de s;ngeB* spune un poet Cindus*
< Metamorfo@ele li7idoului*
0UV
0U0
B:r7atul vrea s:<>i afirme e,isten?a sa singular: >i vrea s: se spri<
jine orgolios pe Adiferen?a sa esen?ial:B/ dar vrea >i s: sparg: 7arie <
rele eului/ s: se confunde cu apa/ cu p:in;ntul/ cu noaptea/ cu Nean <
tul/ cu otul* Femeia care<0 condamn: pe 7:r7at la finitudine ;i per <
mite >i s:<>i dep:>easc: propriile limiteN >i de aici vine magia
ecCivoc: cu care este ea ;nvestit:*
;n toate civili@a?iile/ cCiar >i ;n @ilele noastre ;nc:/ ea ;i inspir:
7:r7atului oroareN el proiectea@: ; n femeie ;ns:>i oroarea contingen?ei
sale carnale* Feti?a ;nc: impu7er: nu ascunde nici o amenin?are/ nu
este o7iectul nici unui ta7u >i nu posed: nici un caracter sacru* ;n
multe societ:?i primitive cCiar se,ul ei apare ca inocent: jocurile ero <
tice s;nt permise ;nc: din copil:rie ;ntre 7:ie?i >i fete* Din @iua c;nd
devine suscepti7il: s: nasc:/ femeia devine impur:* Adesea au fost
descrise ta7uurile severe cu care societ:?ile primitive o ;nconjoar: pe
feti?: ;n @iua primei sale menstrua?iiN cCiar >i ;n Eg ipt/ unde este
tratat: cu o aten?ie particular:/ femeia r:m;nea i@olat: pe toat: perioa da
menstrua?iei*F
Adesea este e,pus: pe acoperi>ul unei case/ este surgCiunita
;ntr<o ca7an: afar: din sat/ nimeni nu tre7uie s <o vad: sau s<o ating::
iar ea nu tre7uie s: se ating: nici pe sine ;ns:>iN la popoarele la care
desp:ducCerea este o practic: cotidian:/ i se d: un 7astona> cu care ;i
este ;ng:duit s: se scarpine: nu tre7uie s: ating: cu degetele aii menteN
uneori ;i este inter@is cu des:v;r>ire s: m:n;nceN ;n alte ca@uri/ li se d:
voie mamei >i surorilor s: o Cr:neasc:/ cu ajutorul unui instru mentN dar
toate o7iectele care au intrat ;n contact cu ea ;n aceast: perioad:
tre7uie s: fie arse* Dup: ce trece de aceast: prim: pro7:/ ta7uurile
menstruale s;nt ceva mai pu?in severe/ dar r:m;n riguroase/ ;n special
citim ;n &evitic: AFemeia care va avea i@vor de s;nge ;n carnea ei va
r:m;ne >apte @ile ;n necur:?enia ei* "ricine o va atinge va r:m;ne
murdar p;n: seara* "rice pat pe care se va culca*** orice o7iect pe
care se va a>e@a va r:m;ne impur* "ricine ;i va atinge patul/ ;i va
sp:la ve>mintele/ se va sp:la cu ap: >i va r:m;ne impur p;n: searaB*
Acest te,t este perfect simetric celui care vor7e>te despre impuritatea
provocat: ;n 7:r7at de gonoree* !ar sacr ificiul purificator este identic ;n
cele dou: ca@uri* " dat: purificat: de flu,ul menstru al/ tre7uie s:
lase s: treac: >apte @ile/ >i s: aduc: dou: turturele sau doi porum7ei
sacrificatorului/ care le va oferi Celui 'e>nic* Este de remarcat c: ;n
societ:?ile matriarCale virtu?ile ata>ate menstrua?iei
0Diferen?a ;ntre credin?ele mistice st mitice >i convingerile tr:ite ale indi <
vi@ilor este/ de altfel/ evident: ;n faptul urm:tor: &evi <Strauss semnalea@: c:
Atinerii Nimme7ago ;>i v:d iu7itele profit=nd de s ecretul la care le condamn: i@o <
larea prescris: ;n perioada menstrua?ieiB*
ftnt am7ivalen?e* #e de o parte/ ea parali@ea@: activit:?ile sociale/ dis <
truge for?a vital:/ face s: se ofileasc: florile/ s: cad: fructeleN dar are
>i efecte 7inef:c:toare: s ;ngele menstrual este utili@at ;n prepararea
7:uturilor dragostei/ a leacurilor/ ;n special pentru a vindeca t:ieturile
sau v;n:t:ile* Ki ast:@i/ unii indieni/ c;nd pleac: s: lupte ;mpotriva
mon>trilor fantomatici care 7;ntuie r;urile/ pun ;naintea am7arca ?iu<
nilor lor un tampon de p;n@: impregnat de s;nge menstrualN ema <
na?iile lui s;nt nefaste pentru du>manii supranaturali* Fetele din unele
cet:?i grece>ti purtau ca omagiu ;n templul Astarteei ve>m;ntul p:tat
de primul lor val de s;nge menstrual* Dar/ de la instaurarea patri<
arCatului/ nu se mai atri7uie dec;t puteri nefaste licorii ciudate care se
scurge din se,ul feminin* #liniu spune ;n a sa !storie natural::
AFemeia la ciclul ei lunar stric: recoltele/ devastea@: gr:dinile/ omoa <
r: germenii/ face s: ca d: fructele/ ucide al7inele/ dac: atinge vinul/
acesta se transform: ;n o?etN laptele se acre>te***B Un vecCi poet
engle@ e,plim: acela>i sentiment c;nd scrie:
"CJ menstruating Yoman/ tCouFst a fiend
From YCom all nature sCould 7e screenedl
Femele/ spurcata<?i singerare e o urgisire
De care<ar tre7ui p:@it:<ntreaga fireJ
Aceste credin?e s<au p:strat p;n: ;n @ilele noastre cu o deose7it:
vigoare* ;n 0U3U/ un mem7ru al Asocia?iei medicale 7ritanice a f:cut
o comunicare ;n BritisC Medical Sournal/ ;n care declara: AEste ne <
;ndoios c: atunci c;nd femeia la menstrua?ie atinge o 7ucat: de carne/
aceasta se stric:B* El sus?ine c: >tie personal dou: sau trei ca@uri ;n
care 7uc:?i de carne au fost alterate ;n astfel de ;mprejur:ri * &a ;n<
ceputul acestui secol/ ;n rafin:riile din Nord/ un regulament le inter <
@icea femeilor s: intre ;n fa7ric: ;n @ilele c;nd erau atinse de ceea ce
anglo<sa,onii numeau Atlie curseB DA7lestemulBE: c:ci atunci @aC:rul
s<ar fi ;nnegrit* &a Saigon nu se a ngajea@: femei ;n fa7ricile de
opiumN din cau@a menstrua?iei lor/ opiumul se stric: >i devine amar*
Aceste credin?e curioase s <au perpetuat ;n multe sate france@e* "rice
7uc:t:reas: >tie c: ;i este imposi7il s: reu>easc: o maione@: dac: este
;n perioada menstrua?iei/ sau numai ;n pre@en?a unei femei aflate ;n
aceast: stare* ;n Anjou/ recent/ un 7:tr;n gr:dinar care pusese ;n
pivni?: recolta de cidru a anului ;i scria st:p;nului casei: Are7uie s:
le cere?i doamnelor tinere din cas: >i invitatelor s: nu trea c: prin
pivni?: ;n anumite @ile ale luniiN c:ci ele ar ;mpiedica cidrul s: fer <
mente@eB* #us: la curent cu aceast: scrisoare/ 7uc:t:reasa a ridicat
din umeri: AAsta na ;mpiedicat niciodat: cidrul s: fermente@e/ a spus
ea/ doar pentru sl:nin: nu este 7ine: nu po?i s: s:re@i sl:nina c;nd e
de fa?: o femeie la cicluN sl:nina ar putre@iB 0 * Ar fi insuficient s:
0U4
0UI
asimil:m aceste repulsii cu acelea pe care le suscit: ;n mod normal
s;ngele: desigur/ s;ngele este ;n sine un element sacru / p:truns mai
mult ca oricare altul de mana misterioas: care este ;n acela>i timp
via?: >i moarte* Dar puterile malefice ale s;ngelui menstrual s;nt mai
singulare* El ;ntrucCipea@: esen?a feminit:?ii* Ki de aceea scurgerea
lui pune ;n pericol femeia ;ns:> i/ a c:rei mana este astfel materia<
li@at:/ ;n timpul ini?ierii fetelor din tri7ul CCago/ acestea s;nt ;ndem <
nate s:<>i ascund: cu grij: s;ngele menstrual: ANul ar:ta mamei tale/
c:ci va muri* Nu<0 ar:ta prietenelor tale/ c:ci printre ele ar putea fi
una rea care va lua c;rpa cu care te <ai >ters/ iar p;ntecele t:u nu va
prinde rod* Nu<0 ar:ta unei femei rele/ care va lua c;rpa s <o pun: sus
pe casa ei*** >i astfel tu nu vei avea copii* Nu arunca c;rpa pe potec:
sau ;n m:r:cini>* Un om r:u poate face lucruri rele cu ea* !ngroap<o
;n p:m;nt Ascunde s;ngele de vederea tat:lui t:u/ a fra?ilor >i suror <
ilor tale* Dac:<0 la>i s: se vad:/ e un p:catB\* &a tri7urile Aleute/ dac:
tat:l ;>i vede fiica atunci c;nd aceasta are prima dat: menstrua?ie/ ea
risc: s: devin: mut: sau oar7:* Credin?a e c: ;n aceast: perioad:
femeia este posedat: de un spirit >i e plin: de o for?: periculoas:* Unii
primitivi cred c: flu,ul e provocat de mu>c:tura unui >arpe/ femeia
av;nd cu >arpele >i cu >op;rla ni>te afinit:?i ascunse: s;ngele m enstru<
al/ cred ei/ particip: la veninul t;r;toarei* &eviticul apropie flu,ul men <
strual de gonoreeN se,ul feminin s;nger;nd nu este numai o rana/ ci >i
o plag: suspect:* !ar 'ignO asocia@: no?iunea de murd:rire >i aceea
de 7oal: c;nd scrie: AFemeia/ copil 7olnav/ de dou:spre@ece ori
impur:B* Fruct al unor tul7uri alcCimii interioare/ Cemoragia perio <
dic: de care sufer: femeia este ;n mod ciudat ;n acord cu ciclul lunii:
>i luna are ni>te primejdioase capricii5* Femeia face parte din
reduta7ilul angrenaj ca re comand: cursul astrelor >i al soarelui/ este
X Un medic din CCer mi <a semnalat c:/ ;n regiunea ;n care locuie>te/ acce <
sul femeilor ;n cresc:toriile de ciuperci este inter@is ;n aceste ;mprejur:ri* Se mai
discut: >i ast:@i pe tema realit:?ii acestor pre judec:?i* Singurul fapt pe care ;l sem <
nalea@: ;n favoarea lor este o o7serva?ie a lui ScCinH Dcitat de 'ignesE* ScCinH
v:@use ni>te flori ofilindu <se ;n m;na unei servitoare care avea menstrua?ieN
pr:jiturile cu drojdie f:cute de aceast: femeie nu crescus er:/ dup: spusele sale*
dec;t trei centrimetri ;n loc de cinci/ c;t ar fi fost normal*** "ricum/ aceste fapte
s;nt prea sumare >i destul de vag ;ntemeiate dac: lu:m ;n considerare importan?a
>i universalitatea credin?elor a c:ror origine este/ ;n mod evide nt/ mistic:*
I Citat dup: &evi <Strauss: Structurile elementare ale rudeniei*
5 &una este un i@vor de fertilitateN ea apare ca Ast:p;na feme&lorFFN se crede
adesea c:/ su7 forma unui >arpe sau a unui 7:r7at/ se acuplea@: cu femeia* Karpele
este o epifanie a luniiN el ;>i leap:d: ;nveli>ul >i se regenerea@:/ este nemuritor*
este o for?: care ;mpr:>tie fecunditatea >i >tiin?a El are ;n pa@: i@voarele sfinte/
pomul vie?ii/ F;nt;na inere?ii etc* Dar tot el i <a furat omului nemurirea Se spune
c: se acuplea@: cu femeile* radi?iile persane >i acelea ale mediilor ra7inice
pretind c: menstrua?ia a fost pricinuit: de raporturile primei femei cu >arpele*
prada unor for?e cosmice care reglea@: destinul stelelor/ al mareelor/
ale c:ror iradieri nelini>titoare le simt 7:r7a?ii* Dar este frapant mai
ales c: ac?iunea s;ngelui menstrual este legat: de ideea sm;nt;nii care
se acre>te/ a maione@ei care nu se leag:/ a ferment:rii/ a descom <
puneriiN se pretinde >i c: este ;n stare s: provoace spargerea unor
o7iecte fragileN s: fac: s: sar: cor@ile viorii sau ale CarpeiN >i aceas <
ta/ nu at;t pentru c: este s;nge/ c;t pentru c: eman: din organele gen <
italeN cCiar >i f:r: s: i se cunoasc: func?ia e,act:/ se >tie c: este legat
de gennina?ia vie?iiN ignor;nd e,is ten?a ovarului/ anticii vedeau ;n
menstrua?ie un complementar al spermei* De fapt/ nu acest s;nge face
ca femeia s: fie impur:/ ci mai degra7: ;i manifest: impuritateaN
apare ;n momentul ;n care femeia poate fi fecundat:N c;nd dispare/ ;n
general ea redevine steril:/ pentru c: s;ngele ?;>ne>te din p;ntecele ;n
care se formea@: fetusul* #rin el se e,prim: oroarea pe care 7:r7atul
o ;ncearc: pentru fecunditatea feminin:*
#rintre ta7uurile legate de femeia ;n stare impur:/ nu este nici
unul at;t de riguros ca inter@icerea oric:rei rela?ii se,uale cu ea*
&eviticul ;l condamn: la >apte @ile de impuritate pe 7:r7atul care a
;nc:lcat aceast: regul:* &egile lui M=nu s;nt >i mai severe: A;n?elep <
ciunea/ puterea/ energia/ vitalitatea unui 7:r7at care s e apropie de o
femeie murd:rit: de secre?ii menstruale vor pieri pentru totdeaunaB*
#eniten?ii porunceau cinci@eci de @ile de peniten?: 7:r7a?ilor care
avuseser: rela?ii se,uale cu o femeie ;n aceast: stare* #entru c: prin <
cipiul feminin este considerat ca fiind la apogeul puterii sale/ e,ist:
teama c:/ printr<un contact intim/ ar putea triumfa asupra principiului
masculin* !ntr<un fel mai nedefinit/ 7:r7atului ;i este sil: s: reg:seas <
c: ;n femeia pe care o posed: esen?a reduta7il: a mameiN el vrea s:
disocie@e aceste dou: tipuri de feminitate: de aceea interdic?ia inces <
tului su7 forma e,ogamiei/ sau su7 aspecte mai moderne/ este o lege
universal:N de aceea 7:r7atul se ;ndep:rtea@: din punct de vedere
se,ual de femeie ;n momentele ;n care ea este cu deose7 ire consa<
crat: rolului s:u de reproducereN c;nd are menstrua?ie/ c;nd e ;ns:rci <
nat:/ c;nd al:ptea@:* Comple,ul lui Edip < a c:rui descriere/ de altfel/
ar tre7ui revi@uit: < nu contra@ice aceast: atitudine/ ci/ dimpotriv:/ o
implic:* B:r7atul se ap:r: ;m potriva femeii/ socotit: surs: confu@: a
lumii >i tul7ure devenire organic:*
otu>i/ tot su7 aceast: ;nf:?i>are ea permite societ:?ii care s <a se<
parat de cosmos >i de @ei s: p:stre@e firul comunic:rii cu ea* Ki ast:@i/
la 7eduini/ la irocCe@i/ ea asigur: fertilitatea p:m;ntuluiN ;n .recia
antic:/ aude voci su7p:m;ntene/ captea@: lim7ajul v;nturilor >i al
copacilor: este #OtCia/ Si7Ola/ pre@ic:toarea: mor?ii >i @eii vor7esc
prin gura ei* Ea >i<a p:strat p;n: ;n @ilele noastre aceste puteri ale
divina?iei: este medium/ gCicitoare ;n palm:/ ;n c:r?i/ pre@ic:toare/
inspirat:N aude voci/ are vedenii* C;nd 7:r7a?ii simt nevoia s: se scu <
funde din nou ;n s;nul 'ie?ii vegetale >i animale < precum Anteu care
0UL
0U2
atingea p:m;ntul ca s:<>i recapete puterile < se ;ntorc spre femeie*
#rin civili@a?iile ra?ionaliste ale .reciei >i ale Romei supravie?uiesc
vecCile culte cCtoniene* Acestea se desf:>oar: de o7icei ;n marginea
vie?ii religioase oficiale >i sf;r>esc cCiar/ ca la Eleusis/ prin a lua
forma misterelor: sensul lor este invers dec;t acela al cultelor solare
;n care 7:r7atul ;>i afirm: voin?a sa de separare >i de spiritualitateN dar
ele s;nt >i un complement al acestora din urm:N 7:r7atul caut: s:
scape de singur:tate jErin e,ta@: acesta este scopul misterelor/ al orgi<
ilor/ al 7acanalelor* !n lumea recucerit: de 7:r7a?i/ un @eu masculin/
DionOsos/ a u@urpat virtu?ile magice >i s:l7atice ale @ei?elor !>tar >i
AstarteaN dar ;n jurul imaginii sale tot ni>te femei se de@l:n?uie:
menade/ tCOade/ 7acante ;l ispitesc pe 7:r7at la 7e?ia religioas:/ la
ne7unia sacr:* Rolul prostituatei sacre este analog: ;n acela>i timp se
de@l:n?uie >i se canali@ea@: for?ele fecundit:?ii* Ki ast:@i s:r7:torile
populare se caracteri@ea@: prin e,plo@ii de erotismN femei a nu apare/
;n cadrul lor/ pur >i simplu ca un o7iect al pl:cerii/ ci ca un mijloc
de a atinge acest CO7ris ;n care individul se dep:>e>te pe sine* ACeea
ce o fiin?: are ;nl:untrul s:u pierdut >i tragic/ Pminunea or7itoareQ/
nu poate fi ;nt;lnit dec;t ;ntr <un patB/ scrie .eorges Bataille*
;n de@l:n?uirea erotic:/ 7:r7atul/ ;nl:n?uindu <>i iu7ita/ caut: s: se
piard: ;n infinitul mister al c:rnii* Am v:@ut c:/ dimpotriv:/ se,uali <
tatea sa normal: caut: s: disocie@e Mama de So?ie* ;i repugn: miste <
rioasele alcCimii ale vie?ii/ ;n timp ce propria sa via?: se Cr:ne>te >i
se desfat: cu fructele savuroase ale p:m;ntuluiN dore>te s: >i le
;nsu>easc:N o r;vne>te pe 'enus a7ia n:scut: din apele m:rii* Femeia
se descoper: mai ;nt;i ;n patriarCat ca so?ie/ din moment ce creatorul
suprem este 7:r7at* ;nainte de a fi mama semin?iei omene>ti/ Eva a
fost soa?a lui AdamN ia fost dat: 7:r7atului pentru ca el s: o posede
>i s: o fecunde@e a>a cum posed: >i fertili@ea@: p:m;ntul* B:r7atul nu
caut: ;n actul se,ual numai o pl: cere su7iectiv: >i efemer:* El vrea
s: cucereasc:/ s: ia/ s: posedeN a avea o femeie ;nseamn: a o ;nvingeN
p:trunde ;n ea ca fierul unui plug ;n 7ra@d:N o ia ;n st:p;nire a>a cum
ia ;n st:p;nire p:m;ntul pe care <0 lucrea@:N ar:/ plantea@:/
;ns:m;n?ea@:: aceste imagini s;nt la fel de vecCi ca ScripturaN din anti <
cCitate p;n: ;n @ilele noastre se pot cita mii de e,emple: AFemeia este
precum p:m;ntul/ iar 7:r7atul precum s:in;n?aB/ @ic &egile lui M=nu*
!ntr<un desen al lui Andre Masson se vede un 7:r7at/ cu o ca@ma ;n
m;n:/ s:p;nd gr:dina unui se, feminin* 0 Femeia este prada 7:r7atu <
lui/ 7unul s:u*
E@itarea 7:r7atului ;ntre team: >i dorin?:/ ;ntre frica de a fi pose <
dat de for?e incontrola7ile >i voin?a de a le capta se reflect: ;ntr <o
0Ra7elais nume>te se,ul masculin Aplugarul naturiiB* Am v:@ut originea
religioas: >i istoric: a asimil:rii falus<fier de plug/ femeie<7ra@d:*
manier: frapant: ;n miturile despre 'irginitate* C;nd temut: de
7:r7at/ c;nd dorit: sau cCiar imperios cerut:/ aceasta apare ca fiind
forma cea mai des:v;r>it: a misterului femininN este deci aspectul cel
mai nelini>titor >i ;n acela>i timp cel mai fascinant Dup: cum 7:r7a tul
se simte strivit de puterile care ;l ;ngr:desc sau dup: cum se crede/
orgolios/ ;n stare s: >i le ;nsu>easc:/ el refu@: sau cere ca so?ia lui s : i
fie dat: fecioar:* ;n societ:?ile cele mai primitive/ ;n care puterea fe <
meii este e,altat:/ teama este cea care ;nvingeN este 7ine ca femeia s:
fie deflorat: ;nainte de noaptea nun?ii* Marco #olo afirma despre
ti7etani c: Anici unul dintre ei nu ar fi vrut s: ia de so?ie o fat: vir <
gin:B* S<a e,plicat uneori acest refu@ ;ntr <o manier: ra?ional:: 7:r7a <
tul nu vrea o so?ie care ;nc: nu a de>teptat dorin?a altui 7:r7at*
.eograful ara7 El BeHri/ vor7ind despre slavi/ poveste>te c: Adac: un
7:r7at se ;nsoar: >i descoper: c: so?ia lui este virgin:/ ;i spune:
PDac: ar fi ceva de capul t:u/ le <ai fi pl:cut 7:r7a?ilor >i printre ei
s<ar fi g:sit unul care ?i<ar fi luat fecioriaQFB* Apoi o alung: >i o repu <
dia@:* Se pretind e cCiar c:/ la unele tri7uri primitive/ 7:r7a?ii nu se
;nsoar: dec;t cu o femeie care a fost deja mam:/ f:c;nd astfel dovada
fecundit:?ii sale* Dar adev:ratele motive ale o7iceiului at;t de r:s <
p;ndit al deflor:rii s;nt mistice* Unele popoare ;>i imaginea@ : c: ;n
vagin tr:ie>te un >arpe care ;l mu>c: pe 7:r7at ;n momentul rupturii
CimenuluiN s;ngelui virginal ;i s;nt atri7uite virtu?i terifiante/ ;nrudite
cu s;ngele menstrual >i capa7ile/ ca >i acesta/ s: distrug: vigoarea
masculin:* #rin aceste imagini se traduce ideea c: principiul feminin
are cu at;t mai mult: for?: >i con?ine cu at;t mai multe amenin?:ri c;nd
este intact* 0 E,ist: ca@uri ;n care nici nu se pune pro7lema deflor:riiN
de pild:/ la indienii descri>i de MalinoYsHi/ la care/ prin faptul c:
jocurile se,uale s;nt autori@ate ;nc: din copil:rie/ re@ult: c: fetele nu
s;nt niciodat: fecioare* Uneori/ mama/ sora mai mare sau vreo
matroan: o deflorea@: sistematic pe feti?: >i/ ;n timpul ;ntregii ei
copil:rii/ ;i l:rgesc orificiul vaginal* Se ;nt;m pl: >i ca deflorarea s: fie
e,ecutat:/ la v;rsta pu7ert:?ii/ de femei/ cu ajutorul unui 7:?/ al unui
os/ al unei pietre/ fiind privit: doar ca o opera?ie cCirurgical:* &a alte
tri7uri/ feti?a este supus:/ c;nd devine pu7er:/ unei ini?ieri s:l7aticeN
c;?iva 7:r7a?i o scot afar: din sat >i o deflorea@: cu ajutorul unor
unelte sau o violea@:* Unul dintre riturile cele mai frecvente este acela
care const: ;n a da fecioarele unor str:ini ;n trecere prin partea locu <
lui/ fie pentru c: se crede c: ei nu s;nt vulne ra7ili la acea mana pe<
riculoas: pentru mem7rii tri7ului/ fie pentru c: relele care s <ar putea
a7ate asupra lor ;i las: indiferen?i pe ace>tia din urm:* Ki mai adesea/
De aici vine puterea atri7uit: ;n lupt: fecioarelor: valHiriile* Fecioara din
"rleans*
0U3
0
0UT
preotul sau vraciul/ ori c:petenia tri7ului de@virginea@: fecioara ;n
noaptea de dinaintea nun?ii* #e coasta Mala7ar/ 7raCmanilor le revine
aceast: opera?iune pe care o ;ndeplinesc/ se pare/ f:r: nici o pl:cere
>i pentru care cer o r:splat: considera7il:* Se >tie c: toate o7iectele
sacre s;nt periculoase pentru profan/ dar c: indivi@ii care au fost ei
;n>i>i consacra?i pot s: le m;nuiasc: f:r: nici un risc* ;n?elegem de ce
preo?ii >i c:peteniile s;nt ;n stare s: ;m7l;n @easc: for?ele malefice
;mpotriva c:rora so?ul tre7uie s: se apere* ;n Roma antic: nu se mai
p:strase din aceste o7iceiuri dec;t o ceremonie sim7olic:: logodnica
era a>e@at: pe falusul unui #riap de piatr:/ ceea ce avea du7lul scop
de a<i m:ri fertilitatea >i de a a7sor7i fluidele prea puternice >i/ prin
aceasta/ nefaste/ de care fata era p:truns:* B:r7atul se mai ap:r: >i
altfel: o deflorea@: el ;nsu>i pe fecioar:/ dar ;n cursul unor ceremonii
care ;l fac/ ;n acel moment/ invulnera7ilN de e,emplu/ face ace asta ;n
pre@en?a tuturor oamenilor din sat >i cu ajutorul unui 7:? sau al unui
os* &a Samoa/ se folose>te de deget/ ;nvelit ;ntr <o c;rp: al7:/ din care
apoi rupe f;>ii ;m7i7ate de s;nge >i le ;mparte privitorilor* Se ;nt;mpl:
>i s:<>i deflore@e ;n mod norm al so?ia/ dar nu tre7uie s: ejacule@e ;n
ea ;nainte s: fi trecut trei @ile/ astfel ;nc;t germenele generator s: nu
fie murd:rit de s;ngele Cimenului*
#rintr<o re;ntoarcere clasic: ;n domeniul lucrurilor sfinte/ s;ngele
virginal devine ;n societ:?ile mai pu ?in primitive un sim7ol po@itiv*
E,ist: ;nc: ;n Fran?a sate unde/ ;n diminea?a ce urinea@: nun?ii/ li se
arat: p:rin?ilor >i prietenilor cear>aful p:tat de s;nge* Aceasta se
;nt;mpl: pentru c:/ ;n regimul patriarCal/ 7:r7atul a devenit st:p;nul
femeiiN >i acelea>i virtu?i care ;nsp:im;ntau la animale sau la ele <
mentele ne;m7l;n@ite devin ni>te calit:?i pre?ioase pentru proprietarul
care a >tiut s: le domesticeasc:* Din ardoarea calului s:l7atic/ din
violen?a fulgerului >i a cascadelor/ 7:r7atul a f:cut ni> te unelte ale
prosperit:?ii sale* De aceea vrea s: <>i ane,e@e femeia ;n toat: 7og:?ia
ei intact:* Motivele de ordin ra?ional au/ desigur/ un rol ;n consemnul
virtu?ii ce i se impune fetei: ca >i castitatea so?iei/ inocen?a fiicei este
necesar: pentru ca tat:l s: nu ri>te s:<>i lase averea unui copil str:in*
Dar virginitatea femeii este pretins: ;ntr <o manier: mai imediat: c;nd
7:r7atul ;>i consider: so?ia ca pe proprietatea sa personal:* ;n primul
r;nd/ ideea de posesiune nu se poate niciodat: reali@a ;ntr <un fel po<
@itivN de fapt/ nu putem avea niciodat: nimic >i pe nimeniN deci ;n <
cerc:m s: o reali@:m negativ/ iar cea mai sigur: manier: de a afirma
c: un 7un ne apar?ine este s: <i ;mpiedic:m pe al?ii s: se foloseasc:
de el* Ki apoi/ nimic nu apare mai de@ir a7il pentru 7:r7at dec;t ceea
ce nu a apar?inut niciodat: altei fiin?e umane: atunci/ cucerirea apare
ca un eveniment unic >i a7solut* #:m;nturile virgine ;ntotdeauna i <au
fascinat pe e,ploratoriN @eci de alpini>ti ;>i pierd via?a ;n fiecare an
pentru c: au voit s: e,plore@e un munte neatins ;nc:/ sau cCiar fiindc:
0UU
au ;ncercat s: descCid: o nou: caleN iar curio>ii ;>i risc: via?a pentru
a co7or; su7 p:m;nt/ ;n ad;ncul unor pe>teri ;n care n <a mai intrat
nimeni/ niciodat:* Un o7iect pe care oamenii >i l<au aservit a devenit
un instrumentN leg:turile sale naturale fiind rupte/ ;>i pierde cele mai
profunde virtu?i: e,ist: mai multe promisiuni ;n apa ne;m7l;@it: a
torentelor dec;t ;n aceea a f;nt;nilor pu7lice* Un trup virgin are
prospe?imea i@voarelor ascu nse/ catifelarea matinal: a corolei ;ncCise/
refle,ul sidefiu al perlei pe care soarele ;nc: nu a m;ng;iat <o* .rot:/
templu/ sanctuar/ gr:din: secret:N precum copilul/ 7:r7atul e fascinat
de locurile um7roase >i ;ncCise pe care nici o con>tiin?: nu le <a ;nsu<
fle?it/ care a>teapt: s: li se ;mprumute un sufletN i se pare c: a creat
;ntr<adev:r ceea ce numai el >tie s: sesi@e@e/ s: p:trund:* Mai mult/
unul dintre scopurile pe care le urm:re>te orice dorin?: este consu <
marea o7iectului dorit/ care implic: distr ugerea sa* Sf;>iind Cimenul/
7:r7atul posed: trupul feminin mai intim dec;t printr <o penetrare care
;l las: intactN prin aceast: opera?ie ireversi7il:/ el face/ f:r: ;ndoial:/
din trupul posedat un o7iect pasiv/ ;>i afirma puterea asupra lui* Acest
sens se e,prim: foarte e,act ;n legenda cavalerului care ;>i croie>te
cu greu drumul printre tufi>urile spinoase pentru a culege un trandafir
al c:rui parfum nu 0 <a respirat nimeniN nu numai c: ;l descoper:/ dar
;l >i culege/ >i atunci 0 <a cucerit* !maginea este at;t de clar:/ ;nc;t ;n
lim7ajul popular Aa lua floareaB unei femei ;nseamn: a <i distruge vir<
ginitatea/ iar aceast: e,presie a dat na>tere cuv;ntului AdeflorareB*
Dar virginitatea nu are niciodat: aceast: atrac?ie erotic: dec;t
dac: ea se asocia@: cu tinere?eaN dac: nu/ misterul ei devine nelini> <
titor* Mul?i 7:r7a?i din @ilele noastre ;ncearc: aceast: repulsie se,ual:
fa?: de virginele prea ;naintate ;n v;rst:N nu numai din motive psiCo <
logice fetele 7:tr;ne s;nt privite ca ni>te matroane acre >i r:ut:cioase
Blestemul este cCiar ;n carnea lor/ aceast: carne care nu este o7iect
pentru nici un su7iect/ care a ;nflorit >i s <a ofilit f:r: a<>i g:si vreun
loc ;n lumea 7:r7a?ilorN deturnat: de la destina?ia ei/ devine un o7iect
7aroc care nelini>te>te/ a >a cum este nelini>titoare g;ndirea incomu <
nica7il: a unui ne7un* Am au@it un 7:r7at spun;nd cu grosol:nie
despre o femeie de patru@eci de ani/ ;nc: frumoas:/ dar presupus: a
fi virgin:: AAre numai p;n@e de p:ianjen ;n:untru***B Ki ;ntr <adev:r/
pivni?ele >i podurile unde nu mai intr: nimeni/ care nu mai folosesc
la nimic/ se umplu de un mister necuratN fantomele 7;ntuie prin ele ;n
voieN casele p:r:site de oameni devin s:la>ul spiritelor* Doar dac: vir <
ginitatea feminin: nu a fost cumva consacrat: vreunui @ eu/ lumea e
gata s: cread: c: presupune c:s:toria cu un demon* Fecioarele pe care
7:r7atul nu le<a st:p;nit/ femeile 7:tr;ne care au sc:pat puterii sale
s;nt/ mai u>or dec;t altele/ privite ca vr:jitoareN c:ci soarta femeii este
de a fi menit: altuia/ iar dac: nu accept: jugul 7:r7atului/ este gata
s:<0 accepte pe acela al diavolului*
0U1
E,orci@at: prin rituri de deflorare sau/ dimpotriv:/ purificat: prin
virginitate/ so?ia poate ap:rea atunci ca o prad: de@ira7il:* C;nd o
str;nge ;n 7ra?e/ amantul ar vrea s: posede toate 7og:?iile vie?ii* Ea
este toat: fauna/ toat: flora terestr:: ga@el:/ c:prioar:/ crin >i tran <
dafir/ piersic: pufoas:/ @meur: parfumat:N este piatr: pre?ioas:/ sidef/
agat:/ perl:/ m:tase/ a@urul cerului/ r:coar ea i@voarelor/ aerul/ flac: <
ra/ p:m;ntul >i apa* o?i poe?ii "ccidentului au metamorfo@at trupul
femeii ;n flori/ ;n fructe/ ;n p:s:ri* Din AnticCitate p;n: ;n Evul Mediu
>i p;n: ;n epoca modern:/ ar tre7ui s: cit:m aici o ;ntreag: antologie*
Este 7inecunoscut: C;ntarea C;nt:rilor/ ;n care iu7itul ;i spune iu7itei:
"cCi de porum7i?:<s ocCii t:i***
#:rul t:u turm: de capre pare***
Din?ii t:i par turm: de oi tunse***
Dou: jum:t:?i de rodie par ocCii t:i***
Cei doi sini ai t:i par doi pui de c:prioar:***
Miere curge/ lapte curge/ de su7 lim7a ta***
;n Arcana 03/ Andre Breton reia aceast: c;ntare etern:: AMelusine
;n clipa celui de<al doilea strig:t: ea a ?;>nit din >oldurile sale ;n plina
lumin:/ p;ntecele s:u este tot gr;ul de august/ trupul i se ;nal?: c a un
foc de artificii din talia su7?ire/ modelat: ca dou: aripi de r;ndunic:/
s;nii ;i s;nt Cermine prinse ;n propriul lor strig:t/ or7itoare lumin;nd
din t:ciunii ;ncCi>i ai gurii lor ar@:toare/ iar 7ra?ele <i s;nt sufletul i@<
voarelor ce c;nt: >i ;nmiresm ea@: aerul** *B
B:r7atul reg:se>te ;n femeie stelele str:lucitoare >i luna vis:toare/
lumina soarelui/ um7ra pe>terilorN florile s:l7atice din tufi>uri/ tran <
dafirul m;ndru din gr:din: s;nt femei* Nimfe/ driade/ sirene/ ondine/
@;ne 7;ntuie ?inuturile/ p:d urile/ lacurile/ m:rile/ c;mpiile* Nimic nu
este mai puternic ancorat ;n inima oamenilor dec;t acest animism*
#entru marinar/ marea este o femeie periculoas:/ perfid:/ greu de cu <
cerit/ dar pe care o ;ndr:ge>te ;n efortul s:u de a o ;m7l;n@i* "rgo <
lioas:/ re7el:/ virginal: >i r:ut:cioas:/ culmea unui munte este femeie
pentru alpinistul care vrea s <o viole@e/ cu riscul vie?ii sale* Se pretinde
adesea c: aceste compara?ii manifest: o su7limare se,ual:N ele e, <
prim: mai cur;nd/ ;ntre femeie > i elemente/ o afinitate la fel de ori <
ginar: ca >i se,ualitatea ;ns:>i* B:r7atul dore>te/ posed;nd femeia/
altceva dec;t satisfacerea unui instinctN ea este o7iectul privilegiat prin
care el ;>i aserve>te Natura* Se poate ;nt;mpla ca >i alte o7iecte s:
joace acest rol* Uneori 7:r7atul caut: ;n trupul 7:ie?ilor nisipul pla <
jelor/ catifelarea nop?ilor/ aroma de caprifoi* Dar penetra?ia se,ual:
nu este unicul mod prin care se poate reali@a o apropriere trupeasc:
a p:m;ntului* ;n Unui @eu ne>tiut/ Stein7ecH ;nf:?i>ea@: un 7:r7at care
a ales ca mediatoare ;ntre el >i natur: o st;nc: acoperit: de mu>cCi* ;n
01V
#isica/ Colette arat: cum un so? t;n:r >i <a fi,at dragostea asupra
pisicii favorite/ pentru c:/ prin acest animal s:l7atic >i catifelat/ are
asupra universului sen@ual o pri@: pe care trupul omenesc al so?iei
sale nu reu>e>te s: i<o ofere* ;n mare sau ;n munte/ Cel:lalt se poate
;ntrucCipa la fel de 7ine ca ;n femeiN ele ;i opun 7:r7atului aceea>i
re@isten?: pasiv: >i neprev:@ut: care ;i permite s: se ;mpli neasc:N s;nt
un refugiu care tre7uie c;>tigat/ o prad: care tre7uie posedat:* Dac:
marea >i muntele s;nt femei/ este pentru c: >i femeia ;ncarnea@: pen <
tru iu7itul ei muntele >i marea* 0
Dar nu oric:rei femei ;i este dat s: ai7: rolul de mediatoare ;ntre
7:r7at >i lumeN 7:r7atul nu se mul?ume>te s: afle la partenera sa
organe se,uale complementare alor sale* re7uie ca ea s: ;ntrucCi <
pe@e minunata ;nflorire a vie?ii >i/ ;n acela>i timp/ s: <i disimule@e
misterele tul7uri* ! se va cere deci ;nainte de orice ti nere?e >i s:n:tate/
c:ci/ str;ng;nd ;n 7ra?e un o7iect viu/ 7:r7atul nu poate fi satisf:cut
dec;t dac: uit: c: ;nl:untrul vie?ii se afl: peste tot moartea* El dore>te
>i mai mult ;nc:: vrea ca iu7ita lui s: fie frumoas:* !dealul frumuse?ii
feminine este varia7il/ dar anumite e,igen?e r:m;n constanteN ;ntre
altele/ din moment ce femeia este destinat: a fi posedat:/ tre7uie ca
trupul ei s: ofere calit:?ile pasive >i inerte ale unui o7iect* Frumuse?ea
viril: este adaptarea trupului la ni>te fun c?iuni active/ este for?a/ agili <
tatea/ suple?ea/ manifestarea unei transcenden?e anim;nd un trup care
nu tre7uie niciodat: s: se r:sfr;ng: asupra ei* !dealul feminin nu este
simetric dec;t ;n societ:?i ca Sparta/ !talia fascist:/ .ermania na@ist:/
care o destinau pe femeie statului >i nu individului/ care o considerau
e,clusiv ca mam: >i nu l:sau nici un loc erotismului* Dar c;nd femeia
Fra@a lui Samivel citat: de BacCelard D#:m;ntul >i reveriile 'oin?eiE este
semnificativ:: A;ncepusem s: consider mun?i i culca?i ;n cerc ;n jurul meu ca pe
ni>te du>mani cu care tre7uia s: lupt/ femele pe care tre7uia s: le calc ;n picioare
sau trofee de cucerit/ ca s: <mi aduc mie >i altora o dovad: a propriei mele va <
loriB* Am7ivalen?a munte <femeie se sta7ile>te prin idee a de Adu>man care tre7uie
;nvinsB/ AtrofeuB/ Adovad:B de putere*
'edem aceast: reciprocitate manifest;ndu <se/ de e,emplu* ;n aceste dou:
poeme de SengCor:
Femeie goal:/ femeie o7scur:J
Fruct copt cu carnea tare/ ;ntunecate e,ta@e ale vinului negru/ gur: care<mi
face gura s: devin: liric:*
Savan: cu ori@onturi pure* savan: care fream:t: la m;ng;ienle aprinse ale
'uitului din est*
Ki:
"CoJ Congo culcat: pe patul t:u de p:duri/ regin: peste Africa ;m7l;n@it:
Fie ca falusul mun?ilor s: <?i ;nal?e pavilionul
C:ci tu e>ti femeie prin capul meu/ prin lim7a mea/ c:ci tu e>ti femeie prin
p;mecele meu*
0
010
este predat: 7:r7atului ca un 7un al lui/ el reclam: ca trupul ei s: fie
pre@ent ;n pura sa facticitate* Corpul ei nu mai este sesi@at ca iradierea
unei su7iectivit:?i/ ci ca un lucru ;nglodat ;n imanen?a luiN nu mai tre<
7uie ca acest corp s: trimit: spre restul lumii/ nu mai tre7uie s: fie
promisiunea a altceva dec;t este: tre7uie s: o preasc: ;n loc dorin?a*
Forma cea mai naiv: a acestei e,igen?e este idealul Cotentot al lui
'enus cea cu fese uria>e/ fesele fiind partea cea mai pu?in inervat: a
corpului/ aceea ;n care carnea apare ca un dat f:r: destina?ie* ;ncli <
na?ia orientalilor pent ru femeile grase are acelea>i ra?iuniN le place
lu,ul a7surd al acestei prolifer:ri adipoase pe care n <o ;nsufle?e>te
nici un proiect/ care nu are nici un sens dec;t acela de a fi acolo* 0
CCiar ;n civili@a?iile ;n@estrate cu o sensi7ilitate mai su7til:/ ;n care
intervin no?iunile de form: >i de armonie/ s;nii >i fesele r:m;n o7iecte
privilegiate din cau@a gratuit:?ii >i a contingen?ei de@volt:rii lor*
"7iceiurile/ modele s<au str:duit adesea s: separe trupul feminin de
transcendenta sa: cCine@oaica cu picio arele 7andajate de<a7ia poate
merge/ ungCiile l:cuite ale starurilor de la $ollOYood le fac s: nu <>i
poat: folosi m;inile/ tocurile ;nalte/ corsetele/ rocCiile puse pe cercuri
de s;nn:/ turnurile/ crinolinele erau f:cute nu at;t pentru a accentua
cam7rarea trupului feminin/ c;t pentru a <i m:ri neputin?a* ;ngreunat
de gr:sime/ sau/ dimpotriv:/ at;t de diafan ;ne;t orice efort ;i este in <
ter@is/ parali@at de ve>minte incomode >i de riturile 7unei <cuviin?e/
a7ia astfel trupul femeii ;i apare 7:r7atului ca fiin d un lucru al s:u*
MacCiajul/ 7ijuteriile ajut: >i ele la aceast: pietrificare a trupului >i a
figurii* Func?ia podoa7ei este foarte comple,:N la anumi?i primitivi
are un caracter sacruN dar rolul s:u cel mai o7i>nuit este acela de a
des:v;r>i metamorfo@a femeii ;n idol* Un idol ecCivoc: 7:r7atul o vrea
carnal:/ frumuse?ea ei particip: la frumuse?ea florilor >i a fructelorN
dar femeia are dreptul s: fie neted:/ dur:/ etern: ca o piatr:* Rolul
podoa7ei este ;n acela>i timp s: o fac: s: participe mai intim la natur:
>i s: o smulg: din ea/ s: ;mprumute vie?ii care palpit: necesitatea
;ncremenit: a artificiului* Femeia se face plant:/ panter:/ diamant/
sidef/ amestee;ndu<>i trupul cu flori/ cu pietre pre?ioase/ cu cocCilii/
cu peneN se parfumea@: pentru a r:sp;n di mireasm: precum trandafi<
rul >i crinul: dar penele/ m:tasea/ perlele >i parfumurile servesc >i la
0AFemeile Cotentote* la care steatopOgia nu este nici la fel de de@voltat:/
nici la fel de constant: ca la femeile 7usliman/ consider: aceast: conforma?i e ca
fiind estetic: >i masea@: fesele feti?elor ;nc: din copil:rie pentru a le face s: se
de@volte* &a fel/ ;ngr:>area artificial: a femeilor/ adev:rat: ;ndopare ale c:rei
principii esen?iale s;nt nemi>carea >i ingestia a7undent: a unor alimente potrivite
acestui scop* ;n special a laptelui/ se ;nt;lne>te ;n diverse regiuni ale Africii* Este
;nc: practicat: de or:>enii ;nst:ri?i ara7i >i israeli?i din Algeria/ unisia >i
Maroc< D&uWuet* Sournal de #sOcCologie/ 0142/ AAfroditele di n caverne<FE*
ascunderea crudit:?ii animale a trupului ei/ a mirosului ei Ea ;>i far <
dea@: gura/ o7rajii/ pentru a le ;mprumuta soliditatea nemi>cat: a unei
m:>tiN ;>i ;ntemni?ea@: ;n stratul gros de HCol sau de rimei privirea/
care nu mai este dec;t un ornament str:lucitor al ocCilor* ;mpletit/
7uclat/ sculptat/ p:rul ei ;>i pierde misterul lui vegetal >i nelini>titor/ ;n
femeia ;mpodo7it:/ Natura este pre@ent:/ dar captiv:/ modelat:
printr<o voin?: uman: dup: dorin?a 7:r7atului* " femeie este cu at;t
mai de@ira7il: cu c;t natura a ;nflorit mai mult ;n ea >i ;i este mai mult
aservit:: este femeia Asofisticat:B care a fost ;ntotdeauna o7iectul
erotic ideal* !ar ;nclina?ia pentru o frumuse?e mai natural: nu este ade <
sea dec;t o form: ;n>el:toare a sofist ic:rii* RemO de .ourmont vrea
ca femeile s: poarte p:rul unduitor/ li7er ca r;urile >i ier7urile c;m <
pieiN dar ondul:rile griului >i ale apei pot fi m;ng;iate ating;nd p:rul
unei 'eronica &aHe/ >i nu o coam: ciufulit: cu adev:rat a7andonat:
naturii* Cu c;t o femeie este mai t;n:r: >i mai s:n:toas:/ cu at;t mai
mult trupul ei nou >i lustruit pare menit unei prospe?imi eterne/ cu at;t
mai pu?in ;i este de folos artificiulN dar tre7uie ;ntotdeauna s: <i
ascund: 7:r7atului sl:7iciunea trupeasc: a acestei pr: @i pe care el o
?ine ;n 7ra?e >i degradarea care o amenin?:* #entru c: se teme de des <
tinul ei contingent/ pentru c: visea@: ca ea s: fie imua7il:/ necesar:/
7:r7atul caut: ;n cCipul femeii/ ;n torsul >i ;n picioarele ei/ e,actitatea
unei idei* &a popoarel e primitive/ ideea este numai aceea de
perfec?iune a tipului popular: o ras: cu 7u@ele groase/ cu nasul turtit
f:ure>te o 'enus cu 7u@ele groase >i cu nasul turtitN mai t;r@iu li se
aplic: femeilor canoanele unei estetici mai comple,e* Dar ;n orice
ca@/ cu c;t tr:s:turile >i propor?iile unei femei par mai ela7orate/ cu
at;t ;nc;nt: mai tare inima 7:r7atului/ pentru c: pare s: scape de
avatarurile lucrurilor naturale* Se ajunge deci la acest ciudat parado,:
dorind s: sesi@e@e ;n femeie natura/ dar transfigur at:/ 7:r7atul o pre<
destinea@: pe femeie artificiului* Ea nu este numai pCOsis/ ci >i
antipCOsisN >i aceasta nu numai ;n civili@a?iile permanentelor electrice/
ale epil:rilor cu cear:/ ale corsetelor supraelastice/ ci >i ;n ?inutul
negreselor cu platouriX/ ;n CCina >i pretutindeni* SYift a denun?at ;n
faimoasa "d: c:tre Cella aceast: mistificareN el descrie cu de@gust
;mpopo?onarea cocCetei >i aminte>te cu repulsie servitutile animale
ale trupului s:u* !ndignarea lui este de dou: ori nejustificat:N c:ci
7:r7atul vrea ca femeia s: fie ;n acela>i timp animal >i plant: >i s: se
ascund: ;n spatele unei arm:turi fa7ricateN ;i place c;nd iese din va <
luri >i dintr<o cas: de mod:/ goal: >i ;m7r:cat:/ goal: su7 ve>minte/
X Din fr* negresses a plateau,: femeile unor tri7uri primitive africane/ care
poart: ;n gur:/ din ra?iuni estetice/ o 7ucat: de lemn plat fi,at: de ma,ilarul infe <
rior pentru a le ;ntinde 7u@a de jos Da tr*E*
01I
014
cCiar a>a cum a ;nt;lnit<o ;n universul uman* "r:>eanul caut: ;n fe<
meie animalitateaN dar pentru t;n:rul ?:ran care<>i satisface stagiul
militar/ 7ordelul ;ntrucCipea@: toat: magia ora>ului* Femeia este c;mp
>i p:>une/ dar este >i Ba7ilon*
otu>i/ aici afl:m prima minciun:/ prima tr:dare a femeiiN este
aceea a vie?ii ;nse>i care/ cCiar >i su7 forme atr:g:toare/ este ve>nic
p;ndit: de 7:tr;ne?e >i de moarte* Folosirea ei de c:tre 7:r7at ;i dis <
truge cele mai pre?ioase virtu?i: ;ngreunat: de sarcin:/ ;>i pierde atrac ?ia
erotic:N cCiar dac: este steril:/ trecerea anil or ajunge s:<i altere@e
farmecele* !nfirm:/ ur;t:/ 7:tr;n:/ femeia produce oroare* Se spune
despre ea c: este ofilit:/ trecut:/ a>a cum se spune despre o plant:*
Desigur/ decrepitudinea ;nsp:im;nt: >i ;n ca@ul unui trup masculinN
dar 7:r7atul normal n<a tr:it e,perimente trupe>ti cu al?i 7:r7a?iN fa?:
de aceste trupuri autonome >i str:ine nu ;ncearc: dec;t o solidaritate
a7stract:* #rin trupul femeii/ acest trup care ;i este destinat/ 7:r7atul
simte acut dec:derea c:rnii* AFrumoasa armur:reas:B din 7alada l ui
'illon contempl: cu ocCii ostili ai unui 7:r7at degradarea propriului
s:u trup* Femeia 7:tr;n: sau cea ur;t: nu s;nt numai ni>te o7iecte lip <
site de farmecN ele suscit: o ur: amestecat: cu team:* Reg:sim ;n ele
figura nelini>titoare a Mamei/ ;n timp ce farmecele So?iei au disp:rut*
Dar So?ia ;ns:>i este o prad: periculoas:* ;n 'enus cea ie>it: din
valuri/ spum: proasp:t:/ gr;u 7lond/ supravie?uie>te DemeterN pun;nd
st:p;nire pe femeie prin pl:cerea pe care >i <o procur: prin ea/ 7:r7a tul
tre@e>te puterile ascunse ale fecundit:?iiN el penetrea@: acela>i
organ prin care se na>te copilul* De aceea/ ;n toate societ:?ile/ 7:r7a tul
este protejat prin at;tea ta7uuri de se,ul feminin* Reciproca nu este
adev:rat:/ femeia nu tre7uie s: se team: de nimic din partea 7ar7a
tuluiN se,ul acestuia este considerat ca fiind laic/ profan* Falusul poate
fi ridicat la demnitatea unui @eu: ;n cultul care i se ;ncCin:/ nu intr:
nici un element de teroare >i ;n cursul vie?ii cotidiene femeia nu tre <
7uie s: fie ap:rat: mistic ;mpotriva luiN ;i este numai folositor* Este
remarca7il/ de altfel/ c: ;n multe societ:?i de drept matern/ se,uali <
tatea este foarte li7er:N dar numai ;n timpul copil:riei femeii/ ;n ado <
lescen?:/ c;nd coitul nu este legat de ideea de reproducere* M alinoY<
sHi poveste>te cu o oarecare uimire c: tinerii care se culc: ;mpreun:
;n mod li7er ;n Acasa tinerilor nec:s:tori?iB ;>i afi>ea@: 7ucuros dra <
gosteaN pentru c: fata nec:s:torit: este considerat: ca fiind incapa7il:
s: nasc:/ iar actul se,ual nu este dec;t o lini>tit: pl:cere profan:*
Dimpotriv:/ o dat: c:s:torit:/ so?ul ei nu tre7uie s: <i mai dea nici un
semn de afec?iune ;n pu7lic/ nu tre7uie s <o ating:/ >i orice alu@ie la
raporturile lor intime este un sacrilegiu: aceasta se ;nt;mpl: pentru c:
ea particip: atunci la esen?a reduta7il: a mamei/ iar ;mpreunarea a
devenit un act sacru* De acum ;nainte/ va fi ;nconjurat de interdic?ii
>i de precau?ii* ;mpreunarea este inter@is: c;nd se cultiv: p:m;ntul/
012
c;nd se ;ns:m;n?ea@:/ c;nd se plantea@:: ;n ace st ca@/ pentru c: oa<
menii nu vor s: risipeasc: ;n rela?iile lor individuale for?ele fecun <
dante care s;nt necesare pentru prosperitatea recoltei/ >i deci pentru
7inele comunit:?iiN din respect pentru puterile ata>ate fecundit:?ii/ ele
s;nt economisite* Dar ;n majoritatea oca@iilor/ re?inerea protejea@:
virilitatea so?uluiN ea este impus: atunci c;nd 7:r7atul pleac: la pes <
cuit/ la v;n:toare/ >i mai ales atunci c;nd se preg:te>te pentru r:@7oiN
;n ;mpreunarea cu femeia/ principiul masculin pi erde din intensitate/
tre7uie deci s: fie evitat: de c;te ori 7:r7atul are nevoie de integri <
tatea for?elor sale* Sa pus ;ntre7area dac: oroarea pe care 7:r7atul o
simte fa?: de femeie vine din aceea pe care i <o inspir: se,ualitatea ;n
general/ >i invers* Constat:m c:/ ;n &evitic ;n special/ polu?ia nocturn:
este privit: ca o murd:rire/ de>i femeia nu are nici o leg:tur: cu asta*
Ki ;n societ:?ile noastre moderne/ mastur7a?ia e considerat: ca un
pericol >i ca un p:cat: mul?i copii >i tineri care se dedau la aceasta nu
o fac dec;t ;ncerc;nd ori7ile angoase* !nterven?ia societ:?ii/ >i ;n spe <
cial a p:rin?ilor/ este aceea care face din pl:cerea solitar: un viciuN
dar o mul?ime de 7:ie?i au fost ;n mod spontan ;nsp:im;nta?i de
primele ejacul:ri: s;nge sau sperm: / orice scurgere din propria lor
su7stan?: li se pare nelini>titoareN via?a lor/ mana le scap:* otu>i/
dac: din punct de vedere su7iectiv un 7:r7at poate traversa e,perien?e
erotice ;n care femeia nu este pre@ent:/ ea este o7iectiv implicat: ;n
se,ualitatea sa: cum spunea #laton ;n mitul s:u despre androgini/ or <
ganismul 7:r7atului ;l presupune pe acela al femeii* Descoperindu <>i
propriul s:u se, el descoper:/ de fapt/ femeia/ cCiar dac: ea nu ;i este
dat: nici ;n carne >i oase/ nici ca imagineN >i invers/ ;n calitatea sa de
;ntrupare a se,ualit:?ii/ femeia este reduta7il:* Nu pot fi niciodat:
separate aspectul imanent >i aspectul transcendent al e,perien?ei vii:
ceea ce m: sperie sau ceea ce doresc este ;ntotdeauna un avatar al
propriei mele e,isten?e/ dar nimic nu mi se ;nt;mpl: dec;t prin ceea
ce nu s;nt eu* Non<eul este implicat ;n polu?iile nocturne/ ;n erec?ie/
dac: nu su7 ;nf:?i>area precis: a femeii/ cel pu?in ;n calitate de Natur:
>i 'ia?:: individul se simte posedat de o magie str:ini &a fel de 7in e/
am7ivalen?a sentimentelor pe care le are fa?: de femeie se reg:se>te
;n atitudinea fa?: de propriul s:u se,: e m;ndru de el/ r;de de el/ ;i este
ru>ine de el* B:ie?a>ul ;>i compar: sfid:tor penisul cu acela al cama <
ra@ilor s:iN prima sa erec?ie ;l face s: fie m;ndru >i ;l sperie ;n acela>i
timp* B:r7atul ;>i arat: se,ul ca pe un sim7ol al transcenden?ei >i al
puteriiN se m;ndre>te cu el de parc: ar fi un mu>cCi striat >i ;n acela>i
timp un dar magic: este o li7ertate ;m7og:?it: de toat: contingen?a
datului/ a unui dat consim?it ;n mod li7erN su7 acest aspect contradic <
toriu 7:r7atul este ;nc;ntat de elN dar ;i 7:nuie>te >i am:gireaN acest
organ prin care pretinde s: se afirme nu i se supuneN greu de dorin?e
nesatisf:cute/ ridic;ndu<se pe nea>teptate/ uneo ri u>ur;ndu<se ;n vis/ el
01L
manifest: o vitalitate suspect: >i capricioas: B:r7atul pretinde c:
face s: triumfe Spiritul asupra 'ie?ii/ activitatea asupra pasivit:?iiN
con>tiin?a lui ?ine natura la distan?:/ voin?a sa ; l modelea@:/ dar/ su7
;nf:?i>area se,ului/ reg:se>te ;n el via?a/ natura >i pasivitatea* A#:r?ile
se,uale s;nt adev:ratul s:la> al voin?ei/ al c:rei pol contrar este cre <
ierulB/ scrie ScCopenCauer* Ceea ce filosoful nume>te voin?: este ata <
>amentul fa?: de via?:/ care este suferin?: >i moarte/ ;n timp ce
creierul este g;ndirea care se deta>ea@: de via?: repre@ent;ndu <>i<o:
ru>inea se,ual: este/ dup: el/ ru>inea pe care o ;ncerc:m ;n fa?a stu <
pidei noastre ;nc:p:?;n:ri carnale* Dar/ dac: respingem pesimismul
propriu teoriilor sale/ ScCopenCauer are dreptate s: vad: ;n opo@i?ia
se,<creier e,presia dualit:?i omului* Ca su7iect/ el afirm: lumea >i/
r:m;n;nd ;n afara universului pe care <0 afirm:/ se proclam: suveran al
acestuiaN dac: se percepe ca trup/ ca se,/ n u mai este con>tiin?: auto <
nom:/ li7ertate transparent:: este angajat ;n lume/ o7iect limitat >i
perisa7il* Ki f:r: ;ndoial: c: actul generator dep:>e>te frontierele
trupuluiN dar cCiar ;n acela>i moment le constituie* #enisul/ tat: al
genera?iilor/ este s imetric cu uterul maternN ie>it dintr <un germene
crescut ;n p;ntecele femeii/ 7:r7atul este el ;nsu>i purt:tor de germeni
>i/ prin aceast: s:m;n?: care d: na>tere vie?ii/ propria sa via?: se
reneag:* ANa>terea copiilor ;nseamn: moartea p:rin?ilorB/ scrie $ egel*
Ejacularea este promisiunea mor?ii/ ea afirm: specia ;mpotriva indi
viduluiN e,isten?a se,ului >i activitatea sa neag: singularitatea orgo <
lioas: a su7iectului* Aceast: contestare a spiritului de c:tre via?: face
din se, un o7iect de scandal* B:r7atu l e,alt: falusul ;n m:sura ;n care
;l sesi@ea@: ca transcenden?: >i activitate/ ca mod de apropriere al
CeluilaltN dar ;i este ru>ine c;nd nu vede ;n el dec;t o carne pasiv: prin
intermediul c:reia este juc:ria for?elor o7scure ale 'ie?ii* Aceast:
ru>ine este gata s: se ascund: su7 masca ironiei* Se,ul altora tre@e>te
u>or r;sulN prin faptul c: imit: o mi>care pl:nuit:/ dar c:/ pe de alt:
parte/ este suportat: cu pasivitate/ erec?ia apare adesea ca fiind ridi <
col:N >i cCiar simpla pre@en?: a organelor genit ale/ imediat ce este
evocat:/ suscit: veselia* MalinoYsHi poveste>te c: s:l7aticilor printre
care tr:ia le era de ajuns s: pronun?e numele acelor Ap:r?i ru>inoaseB
pentru a provoca r;sete care nu se mai terminauN multe glume a>a <@ise
f:r: perdea sau grosolane nu merg mai departe dec;t aceste rudi <
mentare jocuri de cuvinte* &a anumite popoare primitive/ femeile au
dreptul/ ;n timpul celor c;teva @ile ;n care se plivesc gr:dinile/ s: vio <
le@e cu s:l7:ticie orice str:in care s <ar aventura ;n sat Atac;ndu <0
toate/ adesea ;l las: pe jum:tate mort: 7:r7a?ii tri7ului r;d de aceast:
isprav:N prin acest viol/ victima a fost constituit: ca un trup pasiv >i
dependentN el a fost posedat de femei >i/ prin femei/ de c:tre 7:r7a?ii
lorN ;n timp ce/ ;n ;mpreunarea normal:/ 7:r7atul vrea s: se afirme ca
posesor*
01T
Dar atunci va e,perimenta ;n modul cel mai evident am7iguitatea
condi?iei sale carnale* El nu<>i asum: cu orgoliu se,ualitatea decit ;n
m:sura ;n care aceasta este o apropriere a Celuilalt: iar acest vis de
posesiune nu ajunge dec;t la e>ec* !ntr <o posesiune autentic:/ cel:lalt
se nimice>te ca atare/ este consumat >i distrusN numai sultanul din "
mie >i una de nop?i are puterea de a t:ia capetele iu7itelor sale ime<
diat ce @orii le alung: din patul s: uN femeia supravie?uie>te ;m7r: <
?i>:rilor 7:r7atului >i prin cCiar acest lucru ;i scap:N cum >i <a descCis
7ra?ele/ prada lui redevine din nou str:ini !at <o nou:/ intact:/ gata s:
fie posedat: de un nou amant/ ;ntr <un mod la fel de efemer* Unul din <
tre visele 7:r7atului este s: o A;nsemneB pe femeie astfel ;nc;t ea s:
r:m;n: pentru totdeauna luiN dar p;n: >i cel mai arogant >tie c: nu <i
va l:sa niciodat: dec;t amintiri >i c: imaginile cele mai ar@:toare
p:lesc ;n compara?ie cu o sen@a?ie* " ;ntreag: literatu r: a denun?at
acest e>ec o7iectivat ;n femeie/ care este numit: nestatornic: >i tr: <
d:toare pentru c: trupul ei o face s: fie destinat: 7:r7a?ilor ;n general/
>i nu unui 7:r7at anume* r:darea sa este >i mai perfid:: ea este cea
care face din amant o prad: * Numai un trup poate atinge alt trupN
7:r7atul nu st:p;ne>te carnea r;vnit: dec;t devenind came el ;nsu>iN
Eva ;i este dat: lui Adam pentru a <>i reali@a ;n ea transcenden?a/ pen <
tru a fi antrenat de ea ;n noaptea imanen?eiN ;n ame?eala pl:cerii/ iu7i <
ta ;ncCide ;n jurul lui lutul opac al acestei ;ncCisori tene7roase pe care
mama a f:urit<o pentru propriul ei fiu >i din care el vrea s: evade@e*
'oia s: posede/ >i iat:<0 posedat* Miros/ sudoare/ o7oseal:/ plictis/ li <
teratura a descris ;n repetate r;nduri ac east: trist: pasiune a unei
con>tiin?e care se face trup* Dorin?a/ care adesea ;nv:luie de@gustul/
se ;ntoarce la de@gust dup: ce a fost satisf:cut:* #ost coitum Como
animal triste* ACarnea e trist:*BF Ki totu>i/ 7:r7atul nici m:car n <a aflat
;n 7ra?ele femeii o potolire definitiv:* Cur;nd/ dorin?a rena>te ;n elN >i
adesea nu dorin?a de femei ;n general/ ci de o anume femeie* Atunci
ea do7;nde>te o putere ciudat de ;nsp:im;nt:toare* C:ci/ ;n propriul
s:u corp/ 7:r7atul nu afl: nevoia se,ual: dec;t ca pe o n evoie gene<
ral: analoag: setei sau foamei/ al c:rei o7iect nu este definit: deci
leg:tura care<0 ;nl:n?uie de un anumit trup feminin a fost f:urit: de
Cel:lalt* Este o leg:tur: misterioas: ca >i p;ntecele impur >i fertil ;n
care ;>i are r:d:cinile/ un soi de for?: pasiv:: este magic:* 'oca7u <
larul plin de locuri comune al romanelor <foileton/ unde femeia este
descris: ca o vr:jitoare/ ca o magician: care <0 fascinea@: pe 7:r7at >i
;l ;nc;nt:/ reflect: cel mai arCaic >i cel mai universal dintre mituri*
Femeia este sortit: magiei* Magia/ spunea Alain/ este spiritul ad:st;nd
;n lucruriN o ac?iune este magic: atunci c;nd/ ;n loc s: fie produs: de
un agent/ este o emana?ie a unei pasivit:?iN cCiar 7:r7a?ii au privit tot <
deauna femeia ca pe o imanen?: a ceea ce este datN dac: produce re <
colte >i copii/ aceasta nu se ;nt;mpl: prin actul voin?ei saleN nu este
013
su7iect/ transcenden?:/ putere creatoare/ ci un o7iect ;nc:rcat de fluide/
;n societ:?ile ;n care 7:r7atul ador: aceste mistere/ femeia este/
datorit: acestor virtu?i/ asociat: cultului >i venerat: ca preoteas:* Dar
c;nd el lupt: pentru a face s: triumfe societatea asupra naturii/
ra?iunea asupra vie?ii/ voin?a asupra datului inert/ atunci femeia este
privit: ca vr:jitoare* Se cunoa>te diferen?a dintre preot >i magician:
primul domin: >i dirijea@: for?ele pe care le <a st:p;nit ;n acord cu @eii
>i cu legile/ pentru 7inele comunit:?ii/ ;n numele tuturor mem7rilorN
magicianul operea@: la distan?: de societate/ ;mpotriva @eilor >i a
legilor/ dup: propriile <i sentimente* "r/ femeia nu este pe deplin inte <
grat: ;n lumea 7:r7a?ilorN ;n calitate de Cel:lalt/ li se opuneN e firesc
s: se foloseasc: de for?ele pe care le de?ine/ nu pentru a ;ntinde ;n
comunitatea 7:r7a?ilor >i ;n viitor impactul transcenden?ei/ ci/ fiind
separat:/ opus:/ pentru a <i antrena pe 7:r7a?i ;n solitudinea desp:r <
?irii/ ;n tene7rele imanen?ei* Ea este sirena ale c:rei c;ntece ;i f:ceau
pe marinari s: se i@7easc: de st;nciN este Circe/ cea care <>i prescCim7a
iu7i?ii ;n animale/ ondina care <0 atrage pe pescar pe fundul la curilor*
B:r7atul pri@onier al farmecelor sale nu mai are voin?:/ nu mai are
proiecte/ nu mai are viitorN nu mai este cet:?ean/ ci un trup sclav al
dorin?elor sale/ este >ters din sinul c omunit:?ii/ ;ncCis ;n mo mentul
pre@ent/ aruncat de colo <colo/ pasiv/ ;ntre tortur: >i pl:cereN vr:jitoarea
pervers: ridic: pasiunea ;mpotriva datoriei/ momentul pre @ent
;mpotriva unit:?ii timpului/ ;l re?ine pe c:l:tor departe de casa/ revars:
asupra lui uitarea* C:ut;nd s: pun: st:p;nire pe Cel:lalt/ tre 7uie ca
7:r7atul s: r:m;n: el ;nsu>iN dar ;n e>ecul posesiunii imposi 7ile/ ele
;ncearc: s: devin: acest Cel:lalt cu care nu ajunge s: se uneasc:N
atunci se alienea@:/ se pierde/ 7ea filtrul magic care ; l ;nstr:inea@: de
sine ;nsu>i/ se cufund: ;n ad;ncul apelor ;n>el:toare >i letale* Mama ;>i
sorte>te fiul mor?ii d;ndu<i via?:N iu7ita ;>i ;ndeamn: iu7itul s: renun?e
la via?: >i s: se lase ;n voia somnului din urm: Aceast: leg:tur: care
une>te Dragostea cu Moartea a fost ;ntr<un mod patetic reliefat: ;n
legenda lui ristan >i a !soldei/ dar adev:rul s:u este originar* N:scut
din trup/ 7:r7atul se reali@ea@: ;n dragoste ca trup/ iar trupul este
promis p:m;ntului* #rin aceasta se confirm: alian ?a dintre Femeie >i
MoarteN marea Femeie cu coasa este figura inver sat: a fecundit:?ii
care face s: creasc: spicele* Dar ea apare >i ca ;ngro@itoarea mireas:
al c:rei scCelet se descoper: su7 tandra carne ;n>el:toare 0*
Astfel/ ceea ce 7:r7atul ;ndr:ge>te >i detest: mai ;nt;i la femeie/
ca amant: >i mam:/ este imaginea ;ncremenit: a destinului s:u ani <
0De e,emplu/ ;n 7aletul lui #revert/ ;nt;lnirea* >i ;n acela al lui Cocleau*
;n=rul >i moartea/ Moartea este ;nf:?i>at: ca av;nd tr:s:turile fetei iu7ite*
mal/ este via?a necesar: e,isten?ei/ dar care ;l condamn: la finitudine
>i la moarte* Din @iua ;n care se na>te/ 7:r7atul ;ncepe s: moar:: aces ta
este adev:rul pe care ;l ;ntrucCipea@: Mama #rocre;nd/ el afirm:
specia ;mpotriva lui ;nsu>i: acest lucru ;l ;nva?: el ;n 7ra?ele so?iei
saleN prin tul7urare >i pl:cere/ cCiar ;nainte de a fi procreat/ ;>i uit:
eul singular* De>i ;ncearc: s: le disting: una de alta/ >i ;n mam:/ >i
;n so?ie reg:se>te aceea>i eviden?:: aceea a condi?iei sale trupe>ti* ;n
acela>i timp/ el dore>te s: o ;mplineasc:: ;>i venerea@: mama/ ;>i
dore>te iu7ita >i totodat: se revolt: ;mpotriva lor cu de@gust >i cu
team:*
Un te,t semnificativ ;n care vom g:si o sinte@: a aproape tuturor
miturilor este acela al lui Sean RicCard BlocC care/ ;n Noaptea Hurd:/
descrie leg:tura t;n:rului Saad cu o femeie mult mai ;n v;rst: dec;t el/
dar ;nc: frumoas:/ ;n timpul jefuirii unui ora>:
ANoaptea f:cea s: dispar: contururile lucrurilor >i ale sen@a?iilor*
Nu mai str;ngea la piept o femeie* Ajungea ;n cele din urm: la cap:tul
unei c:l:torii nesf;r>ite/ ;n care plecase de la ;nceputurile lumii* Se
nimici pu?in c;te pu?in ;ntr <o imensitate care se leg:na ;n jurul lui*
oate femeile se confundar: ;ntr <o ?ar: uria>:/ ;ncCis: ;n sine/ trist:
ca dorin?a/ ar@:toare ca vara*** !ar el recuno>tea/ cu o admira?ie te <
m:toare/ puterea ;ncCis: ;n femeie/ coapsele lungi >i av;ntate de m: <
tase/ genuncCii sem:n;nd cu dou: coline de filde>* C;nd urca pe a,a
lustruit: a spin:rii/ de la mijloc p;n: la umeri/ i se p:rea a str:7at e
;ns:>i 7olta care sus?inea lumea* Dar p;ntecele ;l atr:gea f:r: ;ncetare/
ocean elastic >i moale ;n care via?a se na>te >i se ;ntoarce/ ad:post
;ntre ad:posturi cu mareele sale/ cu ori@onturile >i cu suprafe?ele sale
nesf;r>ite*
Atunci ;l apuc: o furie s : p:trund: acest ;nveli> delicios >i s:
ating: ;n sf;r>it i@vorul acestor frumuse?i* " como?ie simultan: ;i f:cu
s: se ;ncle>te@e unul de altul* Femeia nu mai e,ista dec;t pentru a se
despica precum p:m;ntul/ pentru ai descCide viscerele/ pentru a se
s:tura de umorile iu7itului* 'raja se transform: ;n ucidere* Se ;mpre <
unar: cu s:l7:ticia cuiva care ar ;mpl;nta cu?itul ;n carne*
El/ 7:r7atul singur/ cel divi@at/ cel separat/ cel retras ;n spatele
unor 7aricade/ avea s: ?;>neasc: din propria sa su7stan?:/ s: evade@e
din ;ncCisoarea de carne >i s: se a7soar7:/ carne >i suflet/ ;n materia
universal:* &ui ;i era re@ervat: fericirea suprem:/ niciodat: sim?it:
p;n: ;n acea @i/ de a dep:>i limitele fiin?ei/ de a topi ;n aceea>i e,al <
tare su7iectul >i o7iectul/ ; ntre7area >i r:spunsul/ de a ane,a fiin?ei tot
ce nu este fiin?: >i de a atinge printr <o ultim: convulsiune imperiul a
ceea ce nu poate fi atins*
Fiecare du<te<vino al arcu>ului tre@ea ;n pre?iosul instrument pe
care<0 ?inea ;n 7ra?e/ la dispo@i?ia sa/ vi7 ra?ii din ce ;n ce mai aprinse*
011
01U
Deodat:/ un ultim spasm ;l smulse pe Saad din ;naltul cerului >i ;l
arunc: din nou spre p:m;nt/ ;n noroiB*
Dorin?a femeii nefiind potolit:/ ea ;l ;ntemni?ea@: ;ntre picioarele
sale pe iu7itul ei care/ ;mpotriva voin?ei sale/ simte dorin?a ren:s <
c;ndu<i: ea ;i apare atunci ca fiind puterea ostil: care ;i smulge viri <
litatea >i/ posed;nd<o din nou/ o mu>c: de g;t at;t de ad;nc/ ;nc;t o
ucide* Astfel se ;ncCide ciclul care evoluea@: de la mam: la a mant:
>i apoi la moarte/ prin e,trem de complicate meandre*
!n acest punct/ 7:r7atul poate avea mai multe atitudini/ dup: cum
pune accentul pe un aspect sau altul al dramei trupe>ti* Dac: un 7:r7at
nu crede c: are o singur: via?:/ dac: nu ;l nelini>te>te d estinul s:u
particular/ dac: nu se teme de moarte/ ;>i va accepta cu 7ucurie ani <
malitatea* &a musulmani/ femeia este redus: la o stare a7ject: din
cau@a structurii feudale a societ:?ii care nu permite recursul la Stat
;mpotriva familiei/ din pricina relig iei care/ e,prim;nd idealul r:@7oi nic
al acestei civili@a?ii/ 0<a predestinat direct pe 7:r7at mor?ii/ ;nde <
p:rt;nd astfel magia femeii: de ce <ar putea s: se team: aici pe p:m;nt
cel care este gata s: se cufunde/ dintr <o clip: ;n alta/ ;n voluptuoase <
le orgii ale paradisului maComedan% B:r7atul se poate 7ucura de
femeie ;n lini>te/ f:r: a tre7ui s: se apere nici ;mpotriva lui/ nici
;mpotriva ei* #ove>tile din " mie >i una de nop?i o privesc ca pe un
i@vor de onctuoase delicii la fel cum s;nt fructele/ dulc e?urile/ pr:ji<
turile opulente/ uleiurile parfumate* Ast:@i ;nt;lnim aceea>i 7un:vo
in?: sen@ual: la multe popoare mediteraneene: cople>it de clipa pre <
@ent:/ nedorind nemurirea/ 7:r7atul din sud/ care/ prin str:lucirea
cerului >i a m:rii/ percepe Natura s u7 aspectul s:u fast/ va iu7i fe <
meile cu l:comieN prin tradi?ie/ le dispre?uie>te ;ndeajuns pentru a nu
le considera ca persoaneN nu face mare diferen?: ;ntre pl:cerea pe care
io ofer: trupul lor >i aceea a nisipului sau a apeiN nici ;n ele/ nici ;n
el ;nsu>i nu simte oroarea c:rnii* ;n C:l:torie ;n Sicilia/ 'ittorini
spune c: a descoperit spre v;rsta de >apte ani trupul gol al femeii/ cu
o uluire lini>ti?i .;ndirea ra?ionalist: a .reciei >i a Romei confirm:
aceast: atitudine spontan:* Filosofia optimist: a grecilor a dep:>it
maniCeismul pitagoreicN inferiorul este su7ordonat superiorului >i/ ca
>i el/ ;i este utilN aceste ideologii armonioase nu manifest: fa?: de trup
nici o ostilitate* ;ntors c:tre cerul !deilor/ ori spre Cetate sau Stat/
individul/ g;ndindu<se ca Nov? sau ca cet:?ean/ crede c: >i <a dep:>it
condi?ia animal:: fie c: se a7andonea@: volupt:?ii/ fie c: practic:
ascetismul/ femeia solid integrat: ;n societatea masculin: nu are dec;t
o importan?: secundar:* Desigur/ ra?ionalismul nu a triumfat n iciodat:
;n ;ntregime >i e,perien?a erotic: ;>i p:strea@: ;n aceste civili@a?ii ca <
racterul am7ivalent: asta o dovedesc riturile/ miturile/ literatura* Dar
farmecele >i pericolele feminit:?ii nu se manifest: dec;t su7 o form:
atenuat:* Cre>tinismul atri7ui e din nou femeii o putere ;nsp:im;n <
IVV
t:toare: teama de cel:lalt se, este una dintre formele pe care le ia/ la
7:r7at/ sf;>ierea con>tiin?ei nefericite* Cre>tinul este desp:r?it de sine
;nsu>iN divi@iunea sufletului >i a trupului/ a vie?ii > i a spiritului se con<
sum:: p:catul originar face din trup du>manul sufletului toate leg: <
turile trupe>ti apar ca fiind rele* 0 "mul poate fi salvat numai dac: este
salvat de CCrist >i ;ndreptat c:tre ;mp:r:?ia cerurilorN dar la origine nu
este dec;t putre@iciuneN prin gra?ia divin: ;i vor putea fi descCise por <
?ile cerului/ dar/ ;n toate avatarurile vie?ii sale naturale/ ;l urm:re>te
7lestemul* Ki/ 7ine;n?eles/ din moment ce femeia nu ;ncetea@: nicio <
dat: s: fie Cel:lalt/ nu se consider: c:/ ;n mod reciproc / 7:r7atul >i
femeia s;nt trup: trupul/ care este pentru cre>tin Cel:lalt/ du>manul/
nu se distinge de femeie* ;n ea se ;ntrucCipea@: ispitele p:m;ntului/
ale se,ului/ ale demonului* o?i #:rin?ii Bisericii insist: asupra faptu <
lui c: ea a fost aceea care 0 <a ;mpins pe Adam ;n p:cat re7uie s:
cit:m/ din nou/ cuvintele lui ertulian: AFemeie/ tu e>ti poarta
diavolului* u l<ai prins ;n mreaja ta pe acela pe care diavolul nu
cute@a s:<0 priveasc: ;n fa?:* Din pricina ta a tre7uit s: moa r: fiul
DomnuluiN ;n veci ar tre7ui s: um7li ;m7r:cat: ;n doliu >i ;n @dren?eB*
oat: literatura cre>tin: se str:duie>te s: e,acer7e@e de@gustul pe
care 7:r7atul ;l poate sim?i fa?: de femeie* ertulian o nume>te
emplum aedificatam super cloacamX* Augustin su7linia@: cu oroare
promiscuitatea organelor se,uale >i e,cretorii: !nter foeces et urinam
nascimurXX* Sila cre>tinismului fa?: de trupul feminin este at;t de
mare/ ;nc;t consimte s: <0 predestine@e pe Dumne@eul lor unei mor?i
ru>inoase/ dar ;l cru?: de murd:ria na>terii: Conciliul din Efes/ ;n
Biserica oriental:/ cel din &atran/ ;n "ccident/ afirm: na>terea lui
CCrist din Fecioar:* #rimii #:rin?i ai Bisericii/ "rigene/ ertulian/
!eronim < credeau c: M:ria a n:scut ;n s;nge >i mi@erie/ ca >i cele lalte
femeiN dar p:rerea Sf;ntului Am7ro@ie >i a Sf;ntului Augustin
prevalea@:* #;ntecele Fecioarei a r:mas ;ncCis* Din Evul Mediu/ fap tul
de a avea un trup este considerat/ ;n ceea ce prive>te femeile/ drept o
ru>ine* CCiar >i >tiin?a a fost mult timp parali@at : de acest de@gust*
&inne/ ;n tratatul s:u despre natur:/ las: deoparte/ ca pe ceva a7o <
mina7il/ studiul organelor genitale ale femeii* Medicul france@ din
&aurens se ;ntrea7: scandali@at cum Aacest animal divin plin de ra <
0#;n: la sf;r>itul secolului a l +$<lea teologii < cu e,cep?ia Sf;ntului
Anselme < consider: dup: doctrina Sf;ntului Augustin c: p:catul originar este
implicat prin ;ns:>i legea ;nmul?irii: AConcupiscen?a este un viciu*** trupul ome <
nesc care se na>te din ea este un trup al p:catuluiB/ scrie Sf;ntul Augustin* !ar
Sf;ntul oma: A;mpreunarea se,elor fiind/ de la p:catul originar/ ;nso?it: de con <
cupiscen?:/ transmite p:catul >i copiluluiB*
X emplu cl:dit pe o cloac: Dlat*E Dn* tr*E*
XX Ne na>tem ;ntre fecale >i urin: Dlat*E Dn* tr*E*
IV0
?iune >i de judecat: care se nume>te 7:r7at poate fi atras de p:r?ile
o7scene ale femeii/ murd:rite de umori >i a>e@ate ru>inos ;n partea
cea mai de jos a truncCiuluiB* Ki ast:@i/ multe alte influen?e se inter <
ferea@: cu acelea ale g;ndirii cre>tine/ >i acest fapt are mai multe
aspecteN dar/ ;n lumea puritan:/ ;ntre altele/ ura fa?: de trup se p:s<
trea@:N ea ;>i g:se>te e,presia/ de e,emplu/ ;n &umin: de august/
romanul lui FaulHnerN primele ini?ieri se,uale ale eroului ;i provoac :
ni>te traumatisme teri7ile* Este frecvent: ;n ;ntreaga literatur: ;nf: <
?i>area unui t;n:r tul7urat p;n: la starea de vom: dup: primul s:u coitN
>i dac:/ ;n realitate/ o asemenea reac?ie este foarte rar:/ nu este o
;nt;mplare faptul c: a fost at;t de ades ea descris:* Mai ales ;n ?:rile
anglo<sa,one/ care s;nt impregnate de puritanism/ femeia tre@e>te ;n
majoritatea adolescen?ilor >i ;n mul?i 7:r7a?i o teroare mai mult sau
mai pu?in m:rturisit:* Ki ;n Fran?a/ aceast: teroare e,ist: >i este destul
de puternic:* Midiei &eiris scrie ;n 'trst: de 7:r7at: AAdesea am ten<
din?a s: privesc organul feminin ca pe un lucru murdar sau ca pe o
ran:/ lucru care nu<0 face mai pu?in atr:g:tor/ ci periculos ;n sine
;nsu>i/ ca tot ceea ce este s;nger;nd/ m;njit de mucoase/ co ntaminatB*
!deea de 7oal: veneric: traduce aceste spaimeN femeia nu produce
team: pentru c: ar putea ;m7oln:vi/ ci aceste maladii s;nt ;nsp:im;n <
t:toare pentru c: vin de la femeieN mi s <a vor7it despre tineri care cre <
deau c: raporturile se,uale prea frecv ente ar provoca 7lenoragie* &a
fel de u>or 7:r7a?ii s;nt gata s: cread: c:/ prin ;mpreunare/ 7:r7atul
;>i pierde vigoarea muscular:/ luciditatea cere7ral:/ i se consum: fos <
forul/ 0 se toce>te sensi7ilitatea* ;n realitate/ onanismul duce >i el la
asemenea riscuriN >i/ din ra?iuni morale/ societatea ;l consider: cCiar
mai nociv dec;t func?iunea se,ual: normal:* C:s:toria legitim: >i
voin?a de a procrea ap:r: de vr:jile erotismului* Dar am spus deja c:
;n orice act se,ual este implicat Cel:laltN iar cCipul s: u cel mai
o7i>nuit este acela al femeii* !n fa?a ei 7:r7atul simte ;n modul cel mai
evident pasivitatea propriului s:u trup* Femeia este vampir/ t;rf:/ ;l
devor: >i ;l soar7e pe 7:r7atN se,ul ei se Cr:ne>te cu l:comie din se,ul
masculin* Unii psiCanali>ti au vrut s: confere 7a@e >tiin?ifice acestor
;ncCipuiri: toat: pl:cerea pe care femeia o are de pe urma ;mpreun:rii
vine din faptul c:/ sim7olic/ ;l castrea@: pe 7:r7at >i ;>i ;nsu>e>te
se,ul lui* Dar se pare c: aceste teorii ;nse>i se cer a fi psiCanali @ate
>i c: medicii care le<au inventat >i<au proiectat ;n ele temerile lor
ancestrale* l
Sursa acestor terori este c:/ dincolo de orice ane,are/ alteritatea
r:m;ne ;n Cel:lalt* ;n societ:?ile patriarCale/ femeia a p:strat multe
Am ar:tat mai ;nainte c: nutul insectei<c:lug:n?e nu are nici o 7a@: 7io<
logic:*
IVI
dintre virtu?ile nelini>titoare pe care le de?inea ;n societ:?ile primitive*
De aceea nu este niciodat: l:sat: ;n voia Naturii/ este ;nconjurat: de
ta7uuri/ este purificat: prin rituri/ este a>e@at: su7 controlul preo?ilorN
7:r7atul este ;nv:?at s: nu o a7orde@e niciodat: ;n nuditatea sa origi<
nar:/ ci cu ajutorul ceremoniilor/ a ritualurilor care o smulg din p:<
m;nt/ din trupul ei/ o metamorfo@ea@: ;ntr <o creatur: omeneasc:*
Atunci magia pe care o posed: este canali@at: precum fulgerul/ de la
inventarea paratr:snetului >i a centralelor electrice* Devine cCiar posi <
7il s: fie utili@at: ;n interesul colectivit:?ii: aici este evident: o alt:
fa@: a acestei mi>c:ri oscilatorii care define>te raporturi le 7:r7atului
cu femela sa* " iu7e>te at;t timp c;t este a sa/ se teme de ea atunci
c;nd este Cel:lalt* Dar ;n calitatea ei de Cel:lalt 7:r7atul ;ncearc: s:
pun: st:p;nire pe ea c;t mai profund posi7il: acest fapt ;l va determi na
s: o ridice la demnitatea unei persoane >i s <o recunoasc: drept
semen al s:u*
Magia feminin: a fost profund domesticit: ;n familia patriarCal:*
Femeia ;i permite societ:?ii s: integre@e ;n ea for?ele cosmice* ;n
cartea sa Mitra<'aruna/ Dume@il semnalea@: c:/ ;n !ndia ca >i la
Roma/ e,ist: dou: feluri ;n care se afirm: for?a viril:: ;n 'aruna >i
Romulus/ ;n .andCarva >i &upercus/ ea este agresiune/ viol/ de@or <
dine/ CO7risN atunci femeia apare ca o fiin?: care tre7uie r:pit:/ vio <
lentat:f Sa7inele r:pite se dovedesc a fi sterile/ s; nt 7iciuite cu 7ice
;mpletite din piele de ?ap/ compens;nd prin violen?: un e,ces de vio <
len?:* #e c;nd MitCra/ Numa/ 7raCmanii >i flaminii asigur:/ dimpo <
triv:/ ordinea >i ecCili7rul ra?ional al cet:?iiN atunci femeia este legat:
de so? printr<o c:s:torie cu rituri complicate >i/ cola7or;nd cu el/ ;i
asigur: domina?ia tuturor for?elor feminine ale naturiiN la Roma/ dac:
preoteasa unui templu moare/ preotul este demis din func?iunile sale*
Astfel/ ;n Egipt/ cCiar dup: ce >i <a pierdut puterea suprem: de @ei <?:<
mam:/ !sis r:m;ne totu>i generoas:/ sur;@:toare/ 7inevoitoare >i
;n?eleapt:/ magnifica so?ie a lui "siris* Dar c;nd femeia apare astfel
asociat: 7:r7atului/ complementul s:u/ jum:tatea sa/ ea este ;n mod
necesar dotat: cu o con>tiin?:/ un sufletN el n <ar putea depinde ;ntr <un
mod at;t de intim de o fiin?: care nu ar putea participa la esen?a
uman:* Am v:@ut deja c: &egile lui M=nu promiteau so?iei legitime
acela>i paradis ca >i so?ului ei* Cu c;t 7:r7atul se individuali@ea@: >i
;>i revendic: li7ertatea/ cu at;t mai mult va recunoa>te ;n so?ia sa un
individ >i o li7ertate* "rientalul nep:s:tor ;n fa?a propriului s:u des tin
se mul?ume>te cu o femel: care repre@int: pentru el un o7iect al
pl:ceriiN dar visul occidentalului/ c;nd s <a ridicat la con>tiin?a singu<
larit:?ii fiin?ei sale/ este s: fie recunoscut de o li7ertate str:in: >i
docil:* .recul nu afl: ;n pri@oniera ;ncCis: ;n gineceu seam:nul pe
care<0 dore>te: de aceea ;>i va ;ndrepta dragostea c:tre tovar:>ii s:i
IV4
7:r7a?i/ a c:ror carne este locuit:/ ca >i a sa/ de o con>tiin?: >i de o
li7ertate/ sau o ;ncCin: Cetairelor/ a c:ror independen?:/ cultur: >i
spirit fac din ele aproape ni>te egale* Dar atunci c;nd ;mprejur:rile o
permit/ so?ia poate satisface cel mai 7ine e,ig en?ele unui 7:r7at
Cet:?eanul roman vede ;n matroan: o persoan:: ;n Cornelia/ ;n Arria/
;>i posed: propriul s:u du7lu* ;n mod parado,al/ ;n cre>tinism se va
proclama/ pe un anumit plan/ egalitatea 7:r7atului >i a femeii* El de <
test: ;n ea trupulN dac: ea s e reneag: ca trup/ va fi/ la fel ca >i 7:r7a <
tul/ o creatur: a Domnului/ r:scump:rat: de M;ntuitor: iat <o a>e@at:
printre 7:r7a?i ;n r;ndul sufletelor promise 7ucuriilor celeste* B:r7a?ii
>i femeile s;nt ro7ii lui Dumne@eu/ aproape la fel de ase,ua?i ca
;ngeriiN ;mpreun:/ cu ajutorul gra?iei divine/ resping ispitele p:m;n <
te>ti* Dac: accept: s: <>i renege animalitatea/ femeia/ prin cCiar faptul
c: ;nainte fusese o ;ntrupare a p:catului/ va fi cea mai radical: ;n <
trucCipare a triumfului ale>ilor care au ;nvin s p:catul* 0 Bine;n?eles/
M;ntuitorul divin care le va aduce oamenilor M;ntuire este 7:r7atN dar
tre7uie ca omenirea s: coopere@e pentru propria sa salvare/ >i su7
;nf:?i>area cea mai umilit:/ cea mai pervers: va fi cCemat: ea s: <>i
manifeste 7un:voin?a sup us:* CCrist este Dumne@euN dar asupra tutu <
ror creaturilor omene>ti domne>te o femeie/ Fecioara M:ria* otu>i/
doar sectele care se de@volt: la marginea societ:?ii re;nvia@: ;n fe <
meie anticele privilegii ale marilor @ei?e* Biserica e,prim: >i serve>te
o civili@a?ie patriarCal: ;n care se cuvine ca femeia s: r:m;n: depen <
dent: de 7:r7at* F:c;ndu <se servitoarea lui supus:/ femeia va fi astfel
o sf;nt: 7inecuv;ntat:* Astfel/ ;n mijlocul Evului Mediu se ;nal?:
imaginea cea mai des:v;r>it: a femeii potrivite pe ntru 7:r7at: cCipul
Maicii Domnului se nim7ea@: de glorie* Ea este figura inversat: a
p:c:toasei EvaN ea strive>te >arpele su7 c:lc;iN este mediatoarea m;n <
tuirii oamenilor/ a>a cum Eva a fost aceea a damn:rii lor*
Ca Mama/ femeia era reduta7il:N de aceea ea tre7uie s: fie trans<
figurat: >i aservit: prin maternitate* 'irginitatea M:riei are mai ales
o valoare negativ:N aceea prin care carnea a fost r:scump:rat: nu are
camalitateN nu a fost nici atins:/ nici posedat:* Nici Marii Mame asi <
atice nu i se recuno >tea vreun so?N ea n:scuse lumea >i domnea asupra
ei/ solitar:N putea fi lu7ric: din capriciu/ dar grandoarea Mamei nu
era mic>orat: de servitutile impuse so?iei* Astfel/ M:ria nu a cunos <
cut murd:rirea pe care o implic: se,ualitatea* ;nrudit: cu Minerva c ea
r:@7oinic:/ ea este turn de filde>/ citadel:/ cetate imposi7il de cucerit*
#reotesele antice/ precum majoritatea sfintelor cre>tine/ erau >i ele
virgineN femeia ;ncCinat: 7inelui tre7uie s: <i fie ;ncCinat: ;n splen<
doarea for?elor lor intacteN tre7uie c a ea s: p:stre@e ;n integritatea <i
F De aici locul privilegiat pe care<0 ocup: ;n opera lui Claudel/ de e,emplu*
'e@i paginile IL4<ILT*
IV2
ne;m7l;n@it: principiul feminit:?ii sale* Dac: i se refu@: M:riei ca <
racterul de so?ie/ aceasta se ;nt;mpl: pentru a e,alta >i mai mult ;n ea
Femeia<Mam:* Dar numai accept;nd rolul su7ordonat care ;i este
atri7uit va putea ea fi glorificat:* AS;nt roa7a lui Dumne@eu*B #entru
prima dat: ;n istoria omenirii/ mama ;ngenuncCea@: ;n fa?a fiului >i
;>i recunoa>te descCis inferioritatea* ;n cultul M:riei se consum:
suprema victorie masculin:N acest cult este rea7ilitarea femeii prin
des:v;r>irea ;nfr;ngerii sale* !>tar/ Astartea/ CO7ele erau crude/ capri <
cioase/ desfr;nateN erau puterniceN i@vor al mor?ii ca >i a l vie?ii/ d;nd
na>tere 7:r7a?ilor/ dar f:c;nd din ei sclavii lor* Cum via?a >i moartea/
;n cre>tinism/ nu depind dec;t de Dumne@eu/ 7:r7atul ie>it din p;nte <
cele matern a evadat din el o dat: pentru totdeauna/ p:m;ntul nu <i
p;nde>te dec;t trupulN destinul sufletului s:u se Cot:r:>te ;n locuri ;n
care puterile femeii au fost a7oliteN sf;nta tain: a 7ote@ului face s:
par: deri@orii ceremoniile ;n care se ardea sau se arunca ;n valuri pla <
centa* Nu mai e,ist: loc pentru magie pe p:m;nt: Dumne@eu este sin <
gurul ;mp:rat* Natura este de la ;nceputuri rea/ dar/ ;n fa?a gra?iei
divine/ este neputincioas:* Maternitatea ca fenomen natural nu con <
fer: nici o putere* Nu <i mai r:m;ne deci femeii/ dac: vrea s: dep: <
>easc: aceast: tar: originar:/ dec;t s: se ;ncline ;n fa? a lui Dumne@eu
a c:rei voin?: o aserve>te 7:r7atului* Ki prin aceast: supunere ea poate
c:p:ta un rol nou ;n mitologia masculin:* C:lcat: ;n picioare/ de <
clarat: du>man c;nd se voia dominatoare/ de vreme ce nu a7dicase ;n
cCip e,plicit/ va putea fi acum on orat: ca supus:* Nu<>i pierde nici
unul dintre atri7utele ei primitive/ dar acestea ;>i scCim7: semnulN din
nefaste devin fasteN magia neagr: se prescCim7: ;n magie al7:*
Servitoare/ femeia are dreptul la cele mai splendide apoteo@e*
Ki din moment ce ea a fost aservit: mai ;nt;i ;n calitate de Mam:/
tot ca mam: va fi ;ndr:git: >i respectat:* Dintre cele dou: cCipuri
antice ale maternit:?ii/ 7:r7atul din @ilele noastre nu mai vrea s: <0
cunoasc: dec;t pe cel sur;@:tor* &imitat ;n timp >i ;n spa?iu/ neav;nd
dec;t un trup >i o via?: limitate/ 7:r7atul nu este dec;t un individ ;n
mijlocul unei Naturi >i a unei !storii str:ine* &imitat: ca >i el/ asem: <
n:toare cu el pentru c: >i ea este locuit: de Spirit/ femeia apar?ine
Naturii/ este traversat: de curentul infinit al 'ie?iiN apare deci ca
mediatoare ;ntre individ >i cosmos* C;nd figura mamei a devenit lini> <
titoare >i sf;nt:/ este u>or de ;n?eles c: 7:r7atul se ;ntoarce spre ea cu
dragoste* #ierdut ;n natur:/ el ;ncearc: s: evade@eN dar aspir: s: se
;ntoarc: ;n mijlocul ei atunci c;nd este separat de ea* A>e@at: temeinic
;n familie/ ;n societate/ ;n acord cu legile >i cu moravurile/ mama este
;ns:>i ;ntrucCiparea Binelui: natura la care particip: ea devine 7un:/
nu mai este ostil: spirituluiN > i dac: r:m;ne misterioas:/ este un mis <
ter sur;@:tor/ ca acela al madonelor lui &eonardo Da 'inci* B:r7atul
nu vrea s: fie femeie/ dar visea@: s: ;nv:luie ;n el tot ceea ce este/ >i
IVL
deci >i femeia care este alta dec;t el: ;n cultul pe care i<0 ;ncCin:
mamei/ ;ncearc: s:<>i ;nsu>easc: 7og:?iile sale str:ine* A se recunoa> <
te fiul mamei sale ;nseamn: a<>i recunoa>te mama ;n sine/ a integra
feminitatea ca leg:tur: cu p:m;ntul/ cu via?a/ cu trecutul* Este ceea ce
va c:uta eroul al:turi de mama sa ;n C:l:torie ;n Sicilia de 'ittorini:
p:m;ntul natal/ mirosurile >i fructele sale/ copil:ria/ amintirea str:mo <
>ilor/ tradi?iile/ r:d:cinile de care e,isten?a lui individual: 0 <a des<
p:r?it* Aceast: ;nr:d:cinare ;ns:>i e,alt: ;n 7:r7at org oliul dep:>iriiN
;i place s: se admire smulg;ndu <se din 7ra?ele mamei pentru a pleca
spre aventur:/ spre viitor/ spre r:@7oiN aceast: plecare ar fi mai pu?in
emo?ionant: dac: nu ar fi nimeni care s: ;ncerce s: <0 opreasc: ;n loc:
ar ap:rea ca un accident/ n u ca o victorie cu greu c;>tigat:* Ki ;i place
>i s: >tie c: aceste 7ra?e r:m;n pentru totdeauna descCise/ gata s: <0
primeasc: ;napoi* Dup: tensiunea ac?iunii/ eroului ;i place s: guste
din nou al:turi de mama sa repausul imanen?eiN ea este refugiul/ som <
nulN m;ng;ierea m;inilor ei ;l cufund: din nou ;n s;nul naturii/ 7:r7a tul
se las: dus de marele torent al vie?ii la fel de lini>tit ca ;n p;ntece sau
;n morm;nt* Ki dac: tradi?ia vrea ca el s: moar: strig;ndu <>i mama este
pentru c:/ su7 privirea matern:/ m oartea ;ns:>i este domesticit:/
simetric: na>terii/ indisolu7il legat: de orice via?: carnal:* Mama
r:m;ne asociat: mor?ii ca ;n mitul antic al #arcelorN ea tre7uie s:
;ngroape mor?ii >i s : i pl;ng:* Dar rolul s:u este cCiar s: integre@e
moartea vie?ii/ societ:?ii/ 7inelui* De aceea cultul //mamelor eroineB
este sistematic ;ncurajatN dac: societatea le convinge pe mame s: <>i
cede@e mor?ii propriii lor fii/ crede c: are dreptul s: <i asasine@e* Din
cau@a influen?ei pe care mama o are asupra fiului/ este avanta jos pen
t iu societate s: >i<o ane,e@e: de aceea mama este ;nconjurat: de at;tea
semne de respect/ este ;n@estrat: cu toate virtu?ile/ se creea@: ;n jurul
ei o ;ntreaga religie c:reia este inter@is s: te sustragi su7 amenin?area
sacrilegiului >i a 7lasfemie iN se face din ea o p:@itoare a moraleiN
servitoare a 7:r7atului/ servitoare a puterii/ ea ;>i va conduce cu
7l;nde?e copiii pe drumurile descCise* Cu c;t o colectivitate este mai
Cot:r;t optimist:/ cu at;t mai docil va accepta ea aceast: tandr: autori <
tate/ cu at;t mama va fi mai mult transfigurat: ;nl:untrul ei* Aceast:
AMomB american: a devenit idolul pe care <0 descrie #Cilipp ZOllie ;n
.enera?ie de vipere/ pentru c: ideologia oficial: a Americii este cel
mai o7stinat optimism posi7il* A glorifica mama ; nseamn: a accepta
na>terea/ via?a >i moartea su7 forma lor animal: >i social: ;n acela>i
timp/ ;nseamn: a proclama armonia naturii >i a societ:?ii* #entru c:
visea@: la des:v;r>irea acestei sinte@e/ Auguste Comte face din
femeie divinitatea viitoarei umani t:?i* Dar tot din aceast: pricin: to?i
revolta?ii se ;nver>unea@: asupra figurii mameiN 7atjocorind <o/ ei
IVT
refu@: datul pe care societatea ?ine s: <0 impun: prin intermediul
p:@itoarei moravurilor >i a legilor* 0
Respectul cu care este aureolat: Mama/ interdic?iile de care este
;nconjurat: refulea@: de@gustul ostil care se amestec: ;n mod spontan
cu tandre?ea carnal: pe care o inspir:* otu>i/ su7 forme larvare/
oroarea de maternitate supravie?uie>te* ;n special este interesant de
remarcat c: ;n Fran?a/ ;nc: din Evul Mediu/ a fost f:urit un mit secun <
dar care permite acestor repulsii s: se e,prime ;n mod li7er: este
acela al Soacrei* De lkfa7liau, la vodeviluri/ 7:r7atul 7atjocore>te/ ;n
persoana mamei so?iei sale/ pe care nici un ta7u nu o ap:r:/ materni<
tatea ;n general* B:r7atul detest: ideea c: femeia pe care o iu7e>te a
fost @:mislit:: iar soacra este imaginea evident: a decrepitudinii la
care ea >i<a predestinat fiica/ d;ndu <i na>tere: o7e@itatea/ ridurile ei
anun?: o7e@itatea >i ridurile pro mise tinerei mirese/ al c:rei viitor este
astfel ;n mod trist prefiguratN al:turi de mama sa/ ea nu mai apare ca
0 Ar tre7ui s: cit:m aici poemul lui MicCel &eiris ;ntitulat Mama* !at: c;teva
e,trase:
Mama ;n negru/ mov/ violet < Coa?: a nop?ilor < este vr:jitoarea a c:rei
ascuns: iscusin?: v: aduce pe lume/ cea care v: leag:n:/ v: r:sfa?:/ v: pune ;n
sicriu/ dac: nu cumva se ;nt;mpl: ca ea s: <>i lase < ca pe o ultim: juc:rie ;n
m;inile voastre care<0 a>a@: ;nceti>or ;n co>ciug trupu <i cCircit***
Mama < statuie oar7:/ fatalitate ;n:l?at: ;n centrul sanctuarului nep:truns
este natura care v: m;ng;ie* v;ntul care v: ;nmiresmea@:/ lumea ce ;n ad;nc v:
p:trunde/ v: urc: la cer Dpurtat pe rotundele c:i f:r: de num:r ale spiraleiE >i v:
putreg:ie>te f:ptura* D* * * E
Mama fie ea t;n:r: sau 7:tr;n:* frumoas: sau ur;t:* miloas: sau ;nc: <
p:?;nat: < este cancatur:/ monstru <femeie gelos* #rototipul dec:@ut/ dac: este
adev:rat c: !deea DpOtCie ofilit: c:?:rat: pe trepiedul austerei sale majusculeE nu
e dec;t parodia g;ndurilor vii/ u>oare/ sclipitoare***
Mama < >oldurile ei rotunde sau uscate/ s;nul ei tremur:tor sau tare este
declinul promis/ ;nc: de la ;nceput/ oric:rei femei/ este f:r;mi?area progresiv: a
st;ncii se;nteietoare su7 tala@ul s;ngelui menstrual/ ;nm orm;ntarea lent: su7
nisipul 7:tr;nului de>ert < a caravanei lu,unante >i ;nc:rcate de frumuse?e*
Mama < ;nger al mor?ii care p;nde>te/ al universului care ;nl:n?uie/ al
dragostei pe care o respinge valul timpului < este cocCilia cu desenul ne7unesc
Dsemn al unui venin ne;ndoielnicE ce tre7uie aruncat: ;n f;nt;nile ad;nci*
n:sc:toare de cercuri pentru apele uitate*
Mama < 7:ltoac: ;ntunecat:/ ve>nic ;ndoliat: dup: tot >i dup: noi ;n>ine <
este pestilenta vaporoas: care se iri@ea@: >i se sfarm:/ umfl;ndu <>i 7ul: dup:
7ul: marea<i um7r: 7estial: Dru>ine de carne >i de lapteE/ v:l ?eap:n pe care un
fulger ;nc: nen:scut ar tre7ui s: <0 sf;>ie***
;i va trece vreodat: prin minte vreuneia dintre aceste t;rfe inocente s: se
t;rasc: cu picioarele goale prin veacuri pen tru a<i fi iertat: crima de a ne fi
n:scut%
IV3
un individ/ ci ca un moment al specieiN nu mai este prada dorit:/
tovar:>a ;ndr:git:/ pentru c: e,isten?a ei singular: se di@olv: ;n via?a
universal:* #articularitatea ei este deri@oriu contestat: prin generali <
tate/ autonomia spiritului prin ;nr:d:cinarea sa ;n trecut >i ;n trupN
7:r7atul o7iectivea@: aceast: deri@iune ;ntr<un personaj grotescN dar/
dac: e,ist: at;ta rancCiun: ;n r;sul s:u este pentru c: >tie 7ine c: soar ta
femeii sale e aceea a oric:rei fiin?e umaneN este cCiar soarta sa ;n
toate ?:rile/ legendele >i pove>tile au ;ntrucCipat astfel ;n so?ia de <a
doua aspectul crud al maternit:?ii* " mam: vitreg: caut: s: <i piard:
via?a Al7ei<ca<M:pada* ;n soacra cea rea < doamna FicCini 7iciuind <o
pe SopCie ;n c:r?ile contesei de Segur < supravie?uie>te Gali cea
antic:/ purt;ndu<>i colierul ei de capete t:iate*
;n acest timp/ ;n spatele Mamei sanctificate se ;ngCesuie coCorta
de vr:jitoare ale magiei al7e/ care pun ;n sluj7a 7:r7a?ilor ier7urile >i
str:lucirile astrelor: 7unici/ femei 7:tr;ne cu ocCii plini de 7un:tate/
servitoare cu suflet de aur/ surori de caritate/ infirmiere cu m;ini mi <
nunate/ amante precum cea pe care o visea@: 'erlaine:
Bl;nd= >i g;nditoare/ 7run:/ nicic;nd uimit:/ Ca
pe<un copil/ pe frunte/ adesea te s:rut:*
Adeseori li se ;mprumut: misterul luminos al 7utucilor 7:tr;ni de
vi?:<de vie/ al apei limpe@iN ele leag: r:nile >i vindec:N ;n?elepciunea
lor este ;n?elepciunea t:cut: a vie?ii/ ele ;n?eleg f:r: s: fie nevoie de
cuvinte* Al:turi de ele/ 7:r7atul uit: de orice orgoliuN cunoa>te dul <
cea?a a7andonului >i redevine copil/ c:ci nu este nevoie s: lupte pen
tru prestigiu ;n fa?a lor: n<ar putea s:<i r;vneasc: Naturii virtu?ile ei
neomene>tiN >i/ ;n devotamentul lor/ ;n?eleptele ini?iate care ;l ;ngri
jesc se recunosc ca fiind servitoarele saleN el se supune puterii lor
7inef:c:toare ;ntruc;t >tie c:/ cCiar >i ;n aceast: supunere/ le r:m;ne
st:p;n* Surorile/ prietenele din copil:ri e/ tinerele fete pure/ toate
viitoarele mame fac parte din aceast: ceat: 7inecuv;ntat:* Ki cCiar >i
so?ia/ c;nd magia erotic: s <a risipit/ apare pentru majoritatea 7:r <
7a?ilor mai mult ca mama copiilor s:i dec;t ca o iu7it:* Din @iua ;n
care mama este sanctificat: >i aservit:/ 7:r7atul poate s: o reg:seasc:
f:r: team: ;n so?ia sa/ de asemenea sanctificat: >i ea >i supus:* A
r:scump:ra mama ;nseamn: a r:scump:ra trupul/ deci uniunea car <
nal: >i so?ia*
#rivat: de armele magice prin rituri nup?iale/ su7ordonat :/ eco<
nomic >i social/ so?ului s:u/ Aso?ia cea 7un:FB este pentru 7:r7at cea
mai pre?ioas: comoar:* Ea ;i apar?ine at;t de profund/ ;nc;t particip:
la aceea>i esen?: ca >i el: AU7i tu .aius/ ego .aiaBN ea ;i poart: nu <
mele/ se ;ncCin: la @eii lui/ el este responsa7il pentru ea >i o nume>te
jum:tatea lui* Se m;ndre>te cu femeia sa a>a cum se m;ndre>te cu
IVU
casa/ cu p:m;nturile/ cu turmele/ cu 7og:?iile sale/ >i uneori >i mai
multN prin ea ;>i manifest: ;n ocCii lumii puterea: ea este m:sura lui
>i partea lui pe acest p:m;nt &a "rientali femeia/ a>a cum am ar:tat
mai devreme/ tre7uie s: fie gras:: se vede c: este 7ine Cr:nit: >i face
cinste st:p;nului s:u*l
Un musulman este cu at;t mai pre?uit cu c;t posed: un num:r mai
mare de femei >i cu c;t ele au o ;nf :?i>are mai ;nfloritoare* ;n soci <
etatea 7urgCe@:/ unul dintre rolurile re@ervate femeii este acela de a
repre@enta: frumuse?ea/ farmecul/ inteligen?a/ elegan?a ei s;nt semnele
e,terioare ale averii 7:r7atului la fel ca >i caroseria automo7ilului
s:u* Dac: este 7ogat/ o acoper: cu 7l:nuri >i cu 7ijuterii* Dac: este
s:rac/ ;i va l:uda calit:?ile morale >i talentul de gospodin:N p;n: >i
7:r7atul cel mai oropsit de soart:/ dac: se ata>ea@: de o femeie care <0
serve>te/ crede c: posed: ceva pe acest p:m;nt: erou l din ;m7l;n@irea
scorpiei ;>i cCeam: to?i vecinii pentru a le ar:ta cu ce autoritate a
reu>it s:<>i ;m7l;n@easc: so?ia* "rice 7:r7at reiterea@:/ mai mult sau
mai pu?in/ orgoliul regelui CandaulesX: el ;>i e,Ci7: so?ia pentru a <>i
etala astfel propriile sa le merite*
Dar femeia nu flatea@: numai vanitatea social: a 7:r7atuluiN ea ;i
permite >i un orgoliu mai intimN este ;nc;ntat de domina?ia pe care o
e,ercit: asupra eiN peste imaginile naturaliste ale fierului de plug
7r:@d;nd p:m;ntul se suprapun/ c;nd fem eia este o persoan:/ sim7o <
luri mai spiritualeN nu numai din punct de vedere erotic/ ci >i moral/
intelectual/ 7:r7atul ;>i Aformea@:B so?iaN o educ:/ o influen?ea@:/ ;i
impune propria sa amprent:* Una dintre reveriile ;n care se complace
7:r7atul este aceea a impregn:rii lucrurilor de voin?a lui/ a model:rii
formei lor/ a penetr:rii su7stan?ei lorN femeia este prin e,celen?: Aalu <
atul moaleB care se las: ;n mod pasiv fr:m;ntat >i modelat/ ea re@ist:
;n aceea>i m:sur: ;n care f<edca@:/ ceea ce permite ac?iu nii masculine
s: se perpetue@e* " materie prea plastic: se autodistruge prin docili <
tatea saN pre?ios ;n femeie este faptul c: ;n ea e,ist: ceva care se sus <
trage la nesf;r>it oric:rei ;m7r:?i>:riN astfel ;nc;t 7:r7atul este st:p;n
pe o realitate cu at;t mai demn: de a fi st:p;nit: cu c;t ;l dep:>e>te*
Ea tre@e>te ;n el o fiin?: ignorat: pe care o recunoa>te cu m;ndrie ca
fiind el ;nsu>i* ;n orgiile conjugale cumin?i descoper: splendoarea
animalit:?ii sale: este MascululN corelativ/ femeia este femel:/ dar
acest cuv;nt do7;nde>te ;n ;mprejur:rile date cele mai flatante re@o <
0 'e@i nota de la pag* 01I*
;n !storiile sale* $erodot poveste>te despre acest rege Candaules* care*
vr;nd ca unul dintre supu>ii s:i s: se conving: de frumuse?ea neasemuit: a so?iei
lui/ 0<a silit s: se strecoare pe furi> ;n dormitorul ei pentru a o vedea goal:N
@:nndu<0/ regina 0<a constr;ns/ su7 amenin?area mor?ii/ s: <0 ucid: pe rege >i s: <i
ia tronul Dn* ir*E*
IV1
nan?e: femela care cloce>te/ al:ptea@:/ ; >i linge puii/ ;i ap:r:/ ;i
salvea@: cu riscul vie?ii sale este un e,emplu pentru omenireN cu
emo?ie/ 7:r7atul cere de la tovar:>a sa aceea>i r:7dare/ acela>i devota <
mentN >i aici este tot Natura/ dar impregnat: de toate virtu?ile utile
societ:?ii/ familie i/ capului familiei/ este aceea pe care 7:r7atul vrea
s<o ;ncCid: ;n c:minul s:u* Una dintre dorin?ele comune 7:r7atului >i
copilului este dorin?a de a descoperi ce secret se ascunde ;n interiorul
lucrurilorN din acest punct de vedere/ materia este decep?i onant:N o
p:pu>: spintecat:/ cu 7urta t:iat:/ nu mai are interioritateN intimitatea
vie este ;ns: impenetra7il:N p;ntecele feminin este sim7olul imanen <
?ei/ al profun@imiiN el ;>i descoper: doar par?ial secretele/ ;ntre altele
c;nd pl:cerea se ;nscrie pe c Cipul femeiiN dar >i atunci continu: s: le
p:stre@eN 7:r7atul captea@: ;n interior o7scurele palpita?ii ale vie?ii/
f:r: ca posesiunea lor s: le distrug: misterul* ;n lumea uman:/ femeia
transpune func?iile femelei animale: perpetuea@: via?a/ domne>te
peste regiunile imanen?eiN ea aduce ;n c:min c:ldura >i intimitatea
uteruluiN ea p:@e>te >i ;nsufle?e>te locul unde s <a depus trecutul/ unde
se prefigurea@: viitorulN ea na>te genera?ia urm:toare >i Cr:ne>te co <
piii deja n:scu?iN datorit: ei e,isten?a pe care 7:r7atul o cCeltuie ;n
lume prin munc: >i ac?iune se recompune cufund;ndu <se din nou ;n
imanen?:: c;nd se ;ntoarce seara acas:/ iat: <0 ancorat din nou pe
p:m;ntN prin femeie este asigurat: continuitatea @ilelorN oricare ar fi
Ca@ardul ;nt;mpl:rilor pe care 7:r7atul le ;nfrunt: ;n lumea e,terioar:/
ea garantea@: repeti?ia meselor >i a somnuluiN ea repar: tot ceea ce
activitatea distruge sau u@ea@:: ea ;i preg:te>te m;ncare muncitorului
ostenit/ ;l ;ngrije>te dac: este 7olnav/ c;rpe>te/ spal:* Ki ;n universul
conjugal pe care ;l constituie >i ;l perpetuea@:/ ea introduce o ;ntreag:
lume: aprinde focurile/ umple casa de flori/ ;m7l;n@e>te efluviile
soarelui/ ale apei/ ale p:m;ntului* Un scriitor 7urgCe@ citat de Be7el
re@um: astfel cu serio@itate acest ideal: A B:r7atul dore>te pe cineva
care nu numai s: <0 iu7easc:/ ci s: <i treac: m;na peste frunte/ s:
radie@e pacea/ ordinea/ lini>tea/ o t:cut: autoritate asupra lui >i asupra
lucrurilor pe care le reg:se>te ;n fiecare @i ;ntorc;ndu <se acas:N vrea
pe cineva care s: r:sp;ndeasc: asupra tuturor lucrurilor acest ine, <
prima7il parfum de femeie care este c:ldura ;nvior:toare a vie?ii de
familieB*
Se vede c;t de mult s<a spirituali@at figura femeii de la apari?ia
cre>tinismuluiN frumuse?ea/ c:ldura/ intimitatea pe care 7 :r7atul do<
re>te s: le cuprind: prin ea nu mai s;nt calit:?i sensi7ileN ;n loc s:
re@ume savuroasa aparen?: a lucrurilor/ ea devine cCiar sufletul lorN
mai profund: dec;t misterul carnal/ e,ist: ;n inima ei o pre@en?: pur:
>i secret: ;n care se reflect: ad ev:rul lumii* Ea este sufletul casei/ al
familiei/ al c:minului* Este >i sufletul colectivit:?ilor mai vaste: ora>e/
provincii sau na?iuni* Sung o7serv: c: ;ntotdeauna cet:?ile au fost
I0V
asimilate cu Mamele pentru c: ;n s;nul lor tr:iesc cet:? eniiN de aceea
CO7ele apare ;ncoronat: de turnuriN din acela>i motiv se vor7e>te des <
pre #atria<Mam:N dar/ mai mult dec;t p:m;ntul Cr:nitor/ o realitate
mai su7til: ;>i g:se>te sim7olul ;n femeie* ;n 'ecCiul estament/ ;n
Apocalips:/ !erusalim >i Ba7ilon n u s;nt numai mame/ ci >i so?ii*
E,ist: cet:?i virgine >i cet:?i prostituate precum Ba7ei sau Or* De
asemenea/ Fran?a a fost numit: Afiica mai mareB a BisericiiN Fran?a >i
!talia s;nt surori ;ntru latinitate* Func?ia femeii nu este specificat:/ ci
numai fe minitatea ei ;n statuile care ;nf:?i>ea@: Fran?a/ Roma/
.ermania >i ;n cele care/ ;n pia?a Concorde/ evoc: Stras7ourgul >i
&Oonul* Aceast: asimilare nu este numai alegoric:: ea este afectiv
reali@at: de mul?i 7:r7a?i*F
Foarte frecvent/ c:l:torii cer femeil or cCeia ?inuturilor pe care le
cutreier:N c;nd ?in ;n 7ra?e o italianc: sau o spaniol:/ li se pare a pose da
esen?a savuroas: a !taliei/ a Spaniei* AC;nd sosesc ;ntr <un ora> nou/
prima oar: merg ;ntotdeauna la 7ordelB/ spunea un @iarist* Dac: o cio <
colat: cu scor?i>oar: poate s:<i descopere lui .ide ;ntreaga Spanie/ cu
at;t mai mult s:rut:rile unei guri e,otice ;i vor d:rui amantului o ?ar:
cu flora >i fauna sa/ cu tradi?iile >i cultura ei* Femeia nu re@um: insti <
tu?iile politice/ nici 7og:?iile economice ale unei ?:ri/ dar ;ntrucCi <
pea@: ;n acela>i timp carnea ei >i mana/ puterea ei mistic:* De la
.ra@iella a lui &amartine p;n: la romanele lui &oti >i la nuvelele lui
Morand/ ;l vedem pe str:in ;nsu>indu <>i sufletul unei regiuni prin
intermediul femeilor* M ignon/ SOlvie/ Mireille/ Colom7a/ Carmen
de@v:luie cel mai intim adev:r din !talia/ din 'alais/ #roven?a/
Corsica sau Andalu@ia* Faptul c: de .oetCe s <a ;ndr:gostit alsaciana
FrederiWue le<a ap:rut germanilor ca un sim7ol al ane,:rii de c:tre
.ermaniaN >i invers/ c;nd Colette BaudocCe refu@: s: se c:s:toreasc:
cu un german/ ;n ocCii lui Barres aceasta ;nseamn: Alsacia care re <
fu@: .ermania* El sim7oli@ea@: Aigues <Mortes >i o ;ntreag: civi<
li@a?ie rafinat: >i friguroas: ;n micu?a persoan: a BereniceiN ea rep re<
@int: >i sensi7ilitatea scriitorului ;nsu>i* C:ci ;n aceea care este sufle <
tul naturii/ al ora>elor/ al universului/ 7:r7atul ;>i recunoa>te du7lul
s:u misteriosN sufletul 7:r7atului este #sOcCe/ o femeie*
#sOcCe are tr:s:turi feminine ;n Ulalume/ perso najul lui Edgar
Allan #oe: AAici/ odat:/ pe o alee gigantic: de cCiparo>i/ r:t:ceam cu
0Ea este alegoric: ;n ru>inosul poem pe care Claudel 0 <a comis de cur;nd/
;n care nume>te !ndocCina Aaceast: femeie gal7en:BN este/ dimpotriv:/ afectiv:
;n versurile poetului negru:
Sufletul ?=rii negre ;n care dorm str:7unii
tr:ie>te >i vor7e>te
;n seara asta
;n for?a nelini>tit: de <a lungul mijlocului t:u arcuit*
I00
sufletul meu < o alee de cCiparo>i cu #sOcCe[ sufletul meu*** Astfel
am ;mp:cat<o pe #sOcC: >i am s:rutat <o*** >i i<am spus: PCe st: scris/
dulcea mea sor:/ pe poart:%QB
!ar Mallarme/ dialog;nd la teatru cu Aun suflet sau cu ideea noas <
tr:B Dadic: divinitatea pre@ent: ;n spiritul 7:r7atuluiE/ ;l nume>te Ao
at;t de rafinat: doamn: anormal: DsicJEB 0
Armonios eu diferit de un vis
Femeie fle,i7il: >i ferm: cu t:cerile urmate
De acte pureJ***
Misterios cu***
Astfel ;l interpelea@: 'alerO* &umea cre>tin: a su7stituit nimfelor
>i @;nelor pre@en?e mai pu? in carnale: dar c:minele/ peisajele/ cet:?ile
>i indivi@ii ;n>i>i r:m;n 7;ntui?i de o impalpa7il: feminitate*
Acest adev:r ;ngropat ;n noaptea timpurilor r:m;ne >i ;n cerN ima <
nen?: perfect:/ Sufletul este ;n acela>i timp transcendentul/ !deea* Nu
numai ora>ele >i na?iunile/ ci >i entit:?ile/ institu?iile a7stracte cap:t:
tr:s:turi feminine: Biserica/ Sinagoga/ Repu7lica/ Umanitatea s;nt
femei/ ca >i #acea/ &upta/ &i7ertatea/ Revolu?ia/ 'ictoria* B:r7atul
femini@ea@: idealul pe care >i <0 a>a@: ;n fa?: drept Cel:lalt esen?ial/
pentru c: femeia este figura sensi7il: a alterit:?iiN de aceea aproape
toate alegoriile/ ;n lim7aj ca >i ;n iconografie/ s;nt femei < Suflet >i
!dee/ femeia este mediatoare ;ntre cele dou:: ea este .ra?ia care !
conduce pe cre>tin spre Dumne@eu/ este Beatrice duc;ndu <0 pe Dante
prin infern/ &aura cCem;ndu <0 pe #etrarca spre ;naltele culmi ale poe
@iei* Din toate doctrinele care asimilea@: Natura spiritului/ ea apare
ca Armonie/ Ra?iune/ Adev:r* Sectele gnostice f:cuser: din ;n?ele p
ciune o femeie: Sofia/ >i ;i atri7uiau m;ntuirea lumii >i cCiar crearea
ei* Atunci femeia nu mai este carne/ ci un trup gloriosN nimeni nu mai
pretinde s<o posede/ ci este venerat: ;n splendoarea ei de neatinsN
moartele palide ale lui Edgar Allan #oe s;n t fluide ca apa/ ca v;ntul/
ca amintireaN pentru amorul curtean/ pentru pre?io>i >i ;n toat: tradi?ia
galant:/ femeia nu mai este o creatur: animal:/ ci o fiin?: eterat:/ un
suflu/ o lumin:* Astfel/ opacitatea Nop?ii feminine se converte>te ;n
transparen?:/ negreala/ ;n puritate/ ca ;n aceste te,te ale lui Novalis:
f AE,ta@ nocturn/ somn celest/ tu ai co7or;t c:tre mineN peisajul s <a
ridicat ;ncet/ deasupra lui plutea spiritul meu eli7erat/ regenerat
e,tul a devenit un nor prin care am @:rit tr:s:turile transfigurate ale
!u7itei*
;?i place de noi >i ?ie/ ;ntunecat: noapte% Un 7alsam pre?ios curge
din m;inile tale/ o ra@: cade din jer7a ta* u opre>ti aripile grele ale
sufletului* " emo?ie o7scur: >i imposi7il de spus ;n cuvinte ne
cuprinde: v:d un cCip serios/ ;nsp:im;ntat >i fericit/ ;nclin;ndu <se spre
mine cu 7l;nde?e >i reculegere >i recunosc su7 7uclele <i ;nl:n?uite
tinere?ea drag: a Mamei*** Mai celeste dec;t stelele ne par ocCii infi <
ni?i pe care Noaptea ia descCis ;n noi***B
Atrac?ia descendent: pe care o e,ercit: femeia s <a inversatN ea
nu<0 mai cCeam: pe 7:r7at c:tre mie@ul p:m;ntului/ ci c:tre cer*
Eternul feminin 5 Ne
atrage spre ;nalt/
scrie .oetCe/ la sf;>itul celui de Al doilea Faust*
Din moment ce Fecioara M:ria este imaginea cea mai des:v;r>it:/
cea mai universal venerat: a femeii regenerate >i consacrate Binelui/
este interesant de v:@ut cum apare ea ;n literatur: >i ;n iconografie*
!at: un e,tras din litaniile pe care i le adresau ;n Evul Mediu cre> <
tinele fervente:
A#rea;nalt: fecioar:/ tu e>ti Rou: fecund:/ F;nt;na de Bucurie/
Canalul milosteniei/ #u?ul apelor vii care ne potolesc fier7in?eala*
u e>ti s;nul la care Dumne@eu ;i al :ptea@: pe orfani***
u e>ti M:duva/ Mie@ul p;inii/ S;m7urele tuturor 7unurilor*
u e>ti Femeia f:r: viclenie/ a c:rei dragoste nu se scCim7: nicio <
dat:***
u e>ti Cristelni?a cur:?itoare a jertfelor/ &eacul vie?ii lepro>ilor/
priceputa 'indec:toare care nu<>i are seam:n nici la Salerno/ nici la
Montpellier***
u e>ti Doamna cu m;ini t:m:duitoare ale c:ror degete at;t de
frumoase/ at;t de al7e/ at;t de lungi dreg nasurile >i gurile/ fac ocCi
noi >i urecCi noi* u <i stingi pe cei care ard/ ;i ;ns ufle?e>ti pe para<
litici/ redai curajul la>ilor/ re;nvii mor?iiB*
Se reg:sesc ;n aceste invoca?ii majoritatea atri7utelor feminine
pe care le<am semnalat* Fecioara este fecunditate/ rou:/ i@vor al vie?iiN
multe imagini o ;nf:?i>ea@: ca pu?/ i@vor/ f;nt;n:N e,presia A!@vor al
vie?iiB este dintre cele mai r:sp;nditeN ea nu este creatoare/ dar ferti <
li@ea@:/ face s: ?;>neasc: lumina ascuns: ;n p:m;nt* Ea este profunda
realitate ;ncCis: su7 aparen?a lucrurilor: S;m7urele/ M:duva* #rin ea
se potolesc dorin?ele: este tot ce<i este dat omului pentru al mul?umi*
#este tot unde via?a este amenin?at:/ ea o salvea@: >i o restaurea@:N
I04
0 ScCi?: la teatru*
\ Filologia este mai cur;nd misterioas: asupra acestui punctN to?i lingvi>tii
s;nt de acord c: distri7u?ia cuvintelor concrete ;n genuri este pur accidental:
otu>i/ ;n france@: majoritatea entit:?ilor s;nt feminine: frumuse?e/ loialitate etc
!ar ;n german:/ majoritatea cuvintelor importate/ diferire/ s;nt feminine: die Bar
I0I
ea vindec: >i ;nt:re>te* Ki pentru c: via?a eman: de la Dumne@eu/ cum
ea este mediatoare ;ntre om >i via?: / este >i leg:tura ;ntre umanitate >i
Dumne@eu* A#oart: a DiavoluluiB/ @icea ertulian* ;ns:/ transfigu rat:/
ea este poart: a CeruluiN picturile ne <o repre@int: descCi@;nd o u>:
sau o fereastr: spre #aradis/ ori ridic;nd o scar: ;ntre cer >i
p:m;nt Ki mai limpede/ iat <o avocat:/ pled;nd Fiului pentru salvarea
oamenilor: multe ta7louri ;nf:?i>;nd Sudecata de Apoi ne <o arat: pe
Fecioar: descoperindu<>i pieptul >i implor;ndu<0 pe CCrist ;n numele
glorioasei sale maternit:?iN dragostea ei milostiv: ;i urm :re>te pe
7:r7a?i pe oceane/ pe c;mpuri de lupt:/ prin pericole* Ea ;nduplec:/ ;n
numele carit:?ii/ Susti?ia divin:N putem vedea AFecioare cu Balan?aF
care ;nclin:/ sur;@;nd/ de partea Binelui talgerul pe care se afl:
sufletele*
Acest rol milostiv >i tandr u este unul dintre cele mai importante
care i<au fost C:r:@ite femeii* CCiar integrat: ;n societate/ femeia ;i
dep:>e>te cu su7tilitate frontierele/ pentru c: are genero@itatea insi <
dioas: a 'ie?ii* Aceast: distan?: ;ntre construc?iile dorite de 7:r7a?i >i
contingen?a naturii pare ;n anumite ca@uri nelini>titoareN dar ea devine
7enefic: atunci c;nd femeia/ prea docil: pentru a amenin?a opera
7:r7a?ilor/ se limitea@: s: o ;m7og:?easc: >i s : i ;ndulceasc: liniile
prea pronun?ate* Meii masculini repre@int: Dest inulN de partea @ei?elor
;nt;lnim o 7un:voin?: ar7itrar:/ o favoare capricioas:* Dumne@eul
cre>tin are asprimea Susti?ieiN Fecioara are 7l;nde?ea carit:?ii* #e p: <
m;nt/ 7:r7a?ii s;nt ap:r:torii legilor/ ai ra?iunii/ ai necesit:?iiN femeia
cunoa>te continge n?a originar: a 7:r7atului ;nsu>i >i a acestei nece <
sit:?i ;n care credeN de aici vine misterioasa ironie care ;nflore>te pe
7u@ele ei >i fle,i7ila sa genero@itate* Ea a n:scut ;n cCinuri/ ea a ;ngri jit
r:nile 7:r7a?ilor/ al:ptea@: nou <n:scutul >i ;ngroap: mor?iiN cu
noaste tot ceea ce poate s: r:neasc: orgoliul 7:r7atului >i s: <i ;ndoaie
voin?a* !nclin;ndu<se ;n fa?a lui/ supun;ndu <>i carnea spiritului/ ea st:
la frontierele trupe>ti ale spiritului >i contest: serio@itatea durelor
arCitecturi masculine/ le ;ndulce>te ungCiurile/ introduce ;n ele un lu,
gratuit/ o gra?ie neprev:@ut:* #uterea ei asupra 7:r7a?ilor vine din fap <
tul c: ea ;i cCeam: cu tandre?e la o con>tiin?: modest: a condi?iei lor
autenticeN acesta e secretul ;n?elepciunii ei 7la@ate/ dureroa se/ ironice
>i iu7itoare* CCiar >i frivolitatea/ capriciul/ ignoran?a s;nt la ea virtu?i
fermec:toare/ pentru c: ;nfloresc dincolo de lumea ;n care 7:r7atul* ;>i
alege s: tr:iasc:/ dar ;n care nu <i place s: se simt: ;ncCis* ;n fa?a sem <
nifica?iilor oprite ;n loc/ a instrumentelor >lefuite ;n scopuri utile/ ea
ridic: misterul lucrurilor intacteN ea face s: treac: pe str:@ile ora>elor/
pe c;mpurile cultivate/ suflul poe@iei* #oe@ia pretinde a capta ceea ce
e,ist: dincolo de pro@a cotidian:N femeia este o real itate eminamente
poetic: pentru c: ;n ea 7:r7atul proiectea@: tot ce el nu Cot:r:>te s:
fie* Ea ;ntrucCipea@: 'isulN visul este pentru 7:r7at pre@en?a cea mai
I02
intim: >i mai str:in:/ ceea ce el nu vrea/ nu face/ acel ceva spre care
aspir: >i care n<ar putea fi atins* Cel:lalt/ fiin?a misterioas: care este
profunda imanen?: >i ;ndep:rtata transcenden?:/ ;i va ;mprumuta
tr:s:turile ei* Astfel Aurelia ;l vi@itea@: pe Nerval ;n vis >i ;i d:/ su7
figura visului/ lumea ;ntreag:* A;ncepu s: creasc: su7 o ra@: clar: de
lumin:/ astfel ;nc;t pu?in c;te pu?in gr:dina lua forma ei/ florile >i
ar7orii deveneau ro@etele >i festoanele ve>mintelor sale/ ;n timp ce
cCipul >i 7ra?ele ei ;>i imprimau contururile norilor de purpur: de pe
cer* " pierdeam din ocCi pe m:sur: ce se transfigura/ c:ci p:rea a se
pierde ;n propria<i m:rime* "CJ Nu fugi de mineJ strigai eu* C:ci
natura moare o dat: cu tine*B
Fiind su7stan?a ;ns:>i a activit:?ilor poetice ale 7:r7atului/ ;n?e <
legem de ce femeia apare ca inspiratoare a sa: Mu@ele s;nt femei*
Mu@a este mediatoarea ;ntre Creator >i i@voarele naturale din care el
;>i trage seva crea?iei* #rin femeie spiritul este profund angajat ;n
natura c:reia 7:r7atul ;i va sonda a7isurile de lini>te >i ;ntunericul
fecund* Mu@a nu creea@: n imic singur:N este o Si7Ol: cumin?it: care
s<a f:cut/ cu docilitate/ servitoarea unui 7:r7at CCiar ;n domeniile
concrete >i practice/ sfaturile ei vor fi utile* B:r7atul vrea s: ating:
f:r: ajutorul semenilor s:i scopurile pe care >i le inventea@:/ >i ade <
sea sfatul unui alt 7:r7at i se pare inoportunN dar ;>i imaginea@: c:
femeia ;i vor7e>te ;n numele altor valori/ ;n numele unei ;n?elepciuni
pe care el nu pretinde c: o are/ mai instinctiv: dec;t a sa/ mai imedi <
at legat: de realitateN Egeria ofer: celui c are<i cere sfaturile Aintui<
?iileBF ei* El o ;ntrea7: f:r: nici un fel de amor <propnu/ ca >i cum ar
;ntre7a astrele* Aceast: Ainstitu?ieB se introduce p;n: >i ;n afaceri sau
;n politic:: Aspa@ia >i doamna de Maintenon fac >i ast:@i cariere
;nfloritoare* l
E,ist: >i o alt: func?ie pe care 7:r7atul o ;ncredin?ea@: 7ucuros
femeii: fiind scop al activit:?ilor 7:r7a?ilor >i surs: a deci@iilor lor/ ea
apare prin cCiar acest fapt ca m:sur: a valorilor* Ea se descoper: ca
un judec:tor privilegiat* B:r7atul visea@: u n Cel:lalt nu numai pen <
tru a<0 poseda/ ci >i pentru a fi confirmat de c:tre elN confirmarea de
c:tre 7:r7a?i/ care s;nt semenii s:i/ ;i cere o tensiune constant:N de
aceea dore>te ca o privire venit: din afar: s: confere vie?ii/ ac?iunilor
sale/ lui ;nsu>i o valoare a7solut:* #rivirea lui Dumne@eu este ascun <
s:/ str:in:/ nelini>titoare: cCiar ;n epocile de mare credin?:/ numai
c;?iva mistici au fost ar>i de aceast: privire* Acest rol divin i <a revenit
adesea femeii* Apropiat: de 7:r7at/ dominat: de el/ ea nu afirm: va<
lori care s:<i fie str:ineN >i totu>i/ cum este o alt: fiin?:/ r:m;ne e,te <
rioar: lumii 7:r7a?ilor >i deci capa7il: de a <0 vedea cu o7iectivitate*
0Se ;n?elege de la sine c: ele manifest: ;ntr <adev:r calit:?i intelectuale
identice cu acelea ale 7:r7a?ilor*
I0L
Ea este cea care/ ;n fiecare ca@ particular/ va denun?a pre@en?a sau
a7sen?a curajului/ a for?ei/ a frumuse?ii/ confirm;ndu <le din afar:
pre?ul universal* B:r7a?ii s;nt prea ocupa?i cu raporturile lor de coope <
rare >i de lupt: pentru a se constitui ca un pu7lic unii pentru al?ii: ei nu
se contempl:* Femeia se afl: la distan?: de activit:?ile lor/ nu ia
parte la tr;ntele >i la luptele lorN ;ntreaga ei situa?ie o predestinea@:
pentru a juca acest rol al privirii* Cavalerul lupt: ;n turneu pentru
doamna inimii saleN poetul caut: s: o7?in: sufragiile femeilor* C;nd
Rastignac vrea s: cucereasc: #arisul/ el se g;nde>te mai ;nt;i s: ai7:
femei/ nu at;t pentru a le poseda trupul/ c;t pentru a se 7ucura de
aceast: reputa?ie pe care numai ele pot s<o cree@e unui 7:r7at* Bal@ac
a proiectat ;n eroii s:i povestea propriei sale tinere?i: el a ;nceput s:
se forme@e al:turi de iu7ite mai ;n v;rst:N >i nu numai ;n Crinul din
vale femeia joac: acest rol de educatoare/ ci >i ;n Educa?ia sentimen<
tal:/ ;n romanele lui StendCal >i ;ntr <o mul?ime de alte romane de for <
mare* Dup: cum am v:@ut/ femeia este pCOsis >i antipCvsis: ca Natur:/
ea ;ntrucCipea@: SocietateaN ;n ea se re@um: civili@a?ia unei epoci/
cultura sa/ a>a cum se vede ;n poemele de curte/ ;n Decameronul* ;n
AstreFeN ea lansea@: mode* domne>te asupra saloanelor/ dirijea@: >i
reflect: opinia celorlal?i* Reputa?ia/ gloria s;nt femei* AMul?imea este
femeieB/ spune Mallanne* Al:turi de femei/ t;n:rul este ini?iat ;n
AlumeB >i ;n aceast: realitate comple,: care se nume>te Avia?:B* Ea
este unul dintre scopurile privilegiate c:rora li se consacr: eroul/
aventurierul/ individualistul* ;n AnticCitate ;l vedem pe #erseu eli7e <
r;nd<o pe Andromeda/ pe "rfeu due;ndu <se dup: Euridice ;n !nfern >i
toat: roia lupt;nd s<o p:stre@e pe frumoasa Elena* Romanele cava
lere>ti nu cunosc alt: fapt: de vitejie dec;t eli7erarea prin?eselor cap
tive* Ce<ar face #rin?ul dac: n<ar tre@i<o pe Frumoasa din p:durea
adormit:/ dac: n<ar cople>i<o pe #iele de M:gar cu darurile sale%
Mitul regelui care se ;nsoar: cu o p:stori?: ;l flatea@: pe 7:r7at la fel
de mult ca >i pe femeie* B:r7atul 7ogat simte nevoia s: dea/ dac: nu/
7og:?ia sa inutil: r:m;ne a7stract:N tre7uie s: ai7: ;n fa?a lui pe cine <
va c:ruia s:<i d:ruiasc:* Mitul Cenu>:resei/ pe care #Cilipp ZOllie 0 <a
descris cu comple@en?: ;n .enera?ie de vipere/ ;nflore>te mai ales ;n
?:rile prospere/ >i ;n America are mai mult: for?: dec;t oriunde ;n alt:
parte/ pentru c: acolo 7:r7a?ii s;nt mai stmjeni?i d e 7og:?ia lorN cum
>i<ar putea cCeltui 7anii pe care <i c;>tig: pun;ndu<>i ;n joc ;ntreaga lor
e,isten?:/ dac: n<ar fi femeile% "rson Zelles/ printre al?ii/ a ;ntrucCi <
pat ;n Cet:?eanul Gane imperialismul acestei false genero@it:?iN pen <
tru afirmarea propriei sale puteri/ cet:?eanul Gane alege s: striveasc:
cu darurile sale o c;nt:rea?: o7scur: >i s: o impun: pu7licului drept
mare c;nt:rea?:N ani putea cita >i ;n Fran?a cet:?eni Gane care tr:iesc
pe picior mai mic* ;n alt film/ :i>ul 7riciului/ c;nd eroul revine din
!ndia ;n@estrat cu ;n?elepciunea a7solut:/ singurul lucru pe care se
I0T
g;nde>te s:<0 reali@e@e cu ajutorul ei este s: m;ntuiasc: o prostituat:
Este clar c:/ vis;ndu<se astfel generos/ eli7erator/ m;ntuitor/ 7:r7atul
dore>te >i mai mult aservirea femeiiN c:ci/ pentru a tre@i Frumoasa din
p:durea adormit:/ tre7uie ca ea s: doarm:N pentru a e,ista prin?ese
captive/ mai ;nt;i tre7uie s: e,iste c:pc:uni >i dragoni* otu>i/ cu c;t
7:r7atul este mai ;nclinat spre ;ntreprinderile dificile/ cu at;t ; i va
acorda femeii mai mult: independen?:* A ;nvinge este >i mai fasci <
nant dec;t a eli7era sau a d:rui* !dealul 7:r7atului occidental mediu
este o femeie care s:<i suporte ;n mod li7er domina?ia/ care s: nu <i
accepte ideile f:r: discu?ie/ dar care s: cede @e ;n fa?a motivelor sale/
care s:<i re@iste cu inteligen?:/ pentru ca ;n final s: se lase convins:*
Cu c;t orgoliul s:u devine mai ;ndr:@ne?/ cu at;t ;i place ca aventura
s: fie mai periculoas:N este mai frumos s: o ;m7l;n@e>ti pe #entesileea
dec;t s: iei de so?ie o Cenu>:reas: care te dore>te* AR:@7oinicului ;i
plac primejdia >i jocul/ spune Niet@scCe/ de aceea iu7e>te femeia care
este cel mai periculos dintre jocuri*B B:r7atului c:ruia ;i plac prime <
jdia >i jocul nu<i displace s: vad: femeia prescCim7;nd u<se ;n ama<
@oan:/ dac: p:strea@: speran?a c: o va ;nvinge 0 : ceea ce dore>te ;n
sufletul lui este ca aceast: lupt: s: r:m;n: pentru el un joc/ ;n timp
ce femeia ;>i angajea@: ;n ea ;ntregul ei destin* Aceasta este adev:rata
victorie a 7:r7atului/ eli7erato r sau cuceritor: ca femeia s: <0 recunoasc:
;n mod li7er ca fiindu <i destin*
Astfel e,presia Aa avea o femeieB ascunde un du7lu sens: func <
?iunile de o7iect >i de judec:tor nu s;nt disociate* Din momentul ;n
care femeia este privit: ca o persoan: / nu poate fi cucerit: dec;t cu
consim?:m;ntul eiN tre7uie c;>tigat:* Sur;sul Frumoasei din p:durea
adormit: ;l umple de ;nc;ntare pe #rin?: lacrimile de fericire >i de
recuno>tin?: confer: adev:rul vitejiei cavalerului* Ki invers/ privirea ei
nu are severitatea a7stract: a unei priviri masculine/ se las: fermecat:*
Astfel/ eroismul >i poe@ia s;nt moduri de seduc?ieN dar/ l:s;ndu <se
sedus:/ femeia e,alt: eroismul >i poe@ia* ;n ocCii individualistului/ ea
de?ine un privilegiu >i mai esen?ial: ea ;i apare nu ca m:sura valorilor
universal recunoscute/ ci ca revela?ia meritelor sale singulare >i a
fiin?ei sale ;nse>i* Un 7:r7at este judecat de semenii s:i dup: ceea ce
face/ ;n o7iectivitate >i dup: reguli generale* Dar unele calit:?i ale
sale/ ca de pild: cele v irile/ nu pot s: fie interesante dec;t pentru
femeieN el nu este viril/ fennec:tor/ seduc:tor/ tandru/ crud/ dec;t ;n
0Romanele poli?iste americane < sau sen se dup: moda american: < s;nt un
e,emplu frapant ;n acest sens* Eroii lut #eter CCeOneO/ de e,emp lu/ s;nt ;ntot<
deauna ;n lupt: cu o femeie e,trem de periculoas:/ de ne;m7l;n@it pentru oricare
altul ;n afar: de ei: dup: o ;ncle>tare care se desf:>oar: de <a lungul ;ntregului
roman/ ea este p;n: la urm: ;nvins: de Campion sau CallagCam >i ;i cade ;n
7ra?e*
I03
func?ie de eaN dac: pune pre? pe aceste virtu?i mai ascunse/ va avea o
nevoie a7solut: de femeieN prin ea va cunoa>te miracolul de a ap:rea
ca un altul/ un altul care este totu>i eul s:u cel mai profund* E,ist: un
te,t din Malrau, care e,prim: admira7il ceea ce individualistul
a>teapt: de la femeia iu7it:* GOo se ;ntrea7:: AP'ocea altora o au@i
cu urecCile/ pe a ta cu g;tiejul*QB Da* Ki via?a ta o au@i cu g;tlejul/ dar
a celorlal?i % Mai ;nt;i era singur:tatea/ singur:ta tea etern: dincolo de
mul?imea muritoare/ ca imensa noapte dint;i a na>terii lumii dincolo
de noaptea de acum/ dens:/ ap:s:toare/ su7 care p;ndea ora>ul pustiu/
plin de speran?: >i de ur:* P!ns: pentru mine/ pentru g;tlej/ ce s;nt%
Un soi de afirma?ie a7so lut:/ afirmarea unui ne7un: o intensitate mai
mare dec;t a tuturor* #entru ceilal?i/ s;nt ceea ce am f:ptuit*Q Numai
pentru MaO nu era doar ceea ce f:ptuiseN numai pentru el/ ea
repre@enta cu totul altceva dec;t propria ei 7iografie/ ;m7r:?i>area care
une>te dragostea a dou: fiin?e ;mpotriva singur:t:?ii nu omului ;i vine
;n ajutor/ ci ne7unului/ neasemuitului monstru/ 7uricul p:m;ntului/
care s:l:>luie>te/ r:sf:?at/ ;n sufletul fiec:ruia* De c;nd ;i murise
mama/ MaO era singura fiin?: pentru care nu era do ar Gio .isors/ ci
complicitatea cea mai profund:* P" complicitate consim?it:/ cucerit:/
aleas:Q/ medita el/ ;ntr<un unison e,traordinar cu noaptea/ ca >i cum
g;ndurile lui nu mai erau destinate luminii* P"amenii nu s;nt semenii
mei/ ei m: privesc >i m: jud ec:N semenii mei s;nt cei ce m: iu7esc
f:r: a m: privi/ care m: iu7esc orice s <ar ;nt;mpla/ care m: iu7esc ;n
pofida nenorocirii/ a josniciei/ a tr:d:rii/ pe mine >i nu ceea ce am
f:ptuit sau voi f:ptui/ care m: vor iu7i c;t timp m: voi iu7i eu ;nsumi
< p;n: la sinucidere/ inclusiv* Numai cu ea ;mpreun: ;mp:rt:>esc o
asemenea dragoste/ sf;>iat: sau nu/ cum al?ii au ;mpreun: copii 7ol <
navi sau muri7un@i***Q 0 B Ceea ce face ca aceast: atitudine a lui GOo
s: fie uman: >i emo?ionant: este faptul c: ea implic: re ciprocitate >i
c: ;i cere lui MaO s:<0 iu7easc: ;n autenticitatea sa/ nu s: <i trimit:
;napoi o reflectare comple@ent:* &a mul?i dintre 7:r7a?i aceast: e,i <
gen?: se degradea@:: ;n locul unei revela?ii e,acte/ ei caut: ;n ad;ncul
unei perecCi de ocCi vii ima ginea lor nim7at: de admira?ie >i de
recuno>tin?:/ divini@at:* Dac: femeia a fost at;t de adesea comparat:
cu apa/ este/ printre altele/ pentru c: ea e oglinda ;n care se contem
pl: 7:r7atul Narcis: el se apleac: asupra ei cu 7un: <credin?: sau cu rea<
credin?:* Dar ;n orice ca@/ ceea ce ;i cere este s: fie/ ;n afara lui/ tot
ceea ce el nu poate cuprinde ;n sine/ pentru c: interioritatea fiin?ei nu
este dec;t neant >i/ pentru a se atinge/ tre7uie ca el s: se proiecte@e ;ntr<
un o7iect* Femeia repre@int: pentru el suprema recompens: pen tru c:
este/ su7 o form: str:in: pe care el o poate poseda ;n trupul ei/
0
propria<i apoteo@a C;nd str;nge ;n 7ra?e fiin?a care re@um: pentru el
&umea >i c:reia i<a impus propriile<i valori >i legi/ ;m7r:?i> ea@: de
fapt Amonstrul incompara7ilB/ pe sine ;nsu>i* Atunci/ unindu <se cu
aceast: fiin?: pe care a f:cut <o una cu el/ sper: s: ajung: la sine*
e@aur/ prad:/ joc >i primejdie/ mu@:/ gCid/ judec:tor/ mediatoare/
oglind:/ femeia este Cel:lalt ;n care su7iec tul se deplasea@: f:r: a fi
limitat/ care i se opune f:r: s: <0 negeN ea este Cel:lalt care se las:
ane,at f:r: a ;nceta s: fie Cel:lalt Ki prin acest fapt ea este at;t de
necesar: 7ucuriei 7:r7atului >i triumfului s:u/ ;nc;t putem spune c:/
daca n<ar fi e,istat/ 7:r7a?ii ar fi inventat <o*
Cum au >i f:cut/ de altfel* 0 Dar ea e,ist: >i f:r: s: fi fost inven <
tat: de ei* De aceea este/ ;n acela>i timp/ ;ntrucCiparea >i e>ecul vi <
surilor lor* Nu e,ist: nici m:car o singur: figur: feminin: care s: nu
fi n:scut imediat figura ei invers:: este 'ia?a >i Moartea/ Natura >i
Artificialitatea/ &umina >i Noaptea* Su7 orice aspect am considera <o/
vom reg:si ;ntotdeauna aceea>i oscilare/ prin faptul c: neesen?ialul se
;ntoarce ;n mod necesar la esen?ial* ;n figura Fe cioarei M:ria >i a
Beatricei supravie?uiesc Eva >i vr:jitoarea Circe*
A#rin femeie/ scrie GierHegaard/ idealitatea intr: ;n via?:/ >i ce <ar
fi 7:r7atul f:r: ea%FNumero>i 7:r7a?i au devenit genii datorit: unei
fete*** dar nici unul dintre ei nu a devenit geniu datorit: fetei a c:rei
m;n: a o7?inut <o***B
;ntr<un raport negativ/ femeia ;l face pe 7:r7at productiv ;n ide <
alitate*** Raporturile negative cu femeia ne pot face infini?i*** rapor <
turile po@itive cu femeia ;l fac pe 7:r7at finit ;n propor?iile cele mai
vaste***B I Aceasta ecCivalea@: cu a spune c: femeia este necesar:
at;ta timp c;t r:m;ne o !dee ;n care 7:r7atul ;>i proiectea@: propria sa
transcenden?:N dar c: ea este nefast: ca realitate o7iectiv:/ e,ist;nd
pentru sine >i limitat: la sine* Refu@;nd s: o ia ;n c:s:torie pe logod <
nica sa/ GierHegaard crede c: a ;ntemeiat singurul raport vala7il cu
femeia* Ki are dreptate/ ;n sensul c: mitul femeii stipulate drept ca un
Cel:lalt infinit antrenea@: imed iat contrariul s:u*
#entru c: este un fals !nfinit/ !deal ;n>el:tor/ ea se descoper: ca
finitudine >i mediocritate >i ;n acela>i timp ca minciun:* Astfel apare
la &aforgueN ;n toat: opera sa el e,prim: rancCiuna ;mpotriva unei
;n>el:torii de care ;l face p e 7:r7at la fel de vinovat ca >i pe femeie*
"felia/ Salomeea nu s;nt/ de fapt/ dec;t ni>te Afemei m:runteB* $amlet
g;nde>te: AAstfel m<a iu7it "felia/ ca pe un P7unQ al s:u/ >i pentru c:
eram din punct de vedere moral >i social superior 7unurilor pri <
0
Condi?ia uman:*
AB:r7atul a creat femeia/ >i clin ce% Dintr <o coast: a @eului/ a idealului s:uB
DNiet@scCe/ Amurgul MeilorE* < !n vino veri tas*
I01
I0U
etenelor ei* Ki m:runtele fra@e care <i sc:pau la ceasul c;nd se aprind
l:mpile ;n 7un:stare >i ;n confortJB Femeia ;l face pe 7:r7at s: vise@e:
totu>i ea se g;nde>te la confort/ la un c:min lini>titN i se vor7e>te de
sufletul ei/ ;n timp ce ea nu este dec;t un trup* Ki cre@;nd c: urm:re>te
!dealul/ ;ndr:gostitul este juc:ria naturii/ care folose>te t oate aceste
mistici ;n scopul perpetu:rii speciei* Ea repre@int: ;ntr <adev:r coti<
dianul vie?ii: este stupiditate/ pruden?:/ mescCin:rie/ plictis* Este cea
ce e,prim:/ ;ntre altele/ poemul intitulat/ Micu?a noastr: soa?::
***Am arta >colilor din lume/ toat e/
Am suflete pe placul ori>icui
Ki cCipuri < o pu@derie* Floarea le <o culege?iN
Nu glasul/ gura s:<mi sor7i?i/ mereu
Ki nu trudi?i mai multe s: <n?elege?i:
C:ci nimeni nu m<a deslu>it* Nici eu*
!u7irile ce le<ncerc:m nu<s deopotriv:
Ca nuna s:<mi ;ntind spre voi/ senin/
S:rmani 7:r7a?i/ cu mintea prea <naiv:
S;nte?i* Eu s;nt Eternul FemininJ
!ar 8elul meu se pierde printre SteleJ
C:ci Unica >i Marea !sis s;ntJ
Nu clinti nimeni v:lurile <mi grele
Nicic;nd* 'isa>i la oa@ele <mi* At;t***
B:r7atul a reu>it s: aserveasc: femeiaN dar ;n aceea>i m:sur: i <a
r:pit ceea ce o f:cea de@ira7il:* !ntegrat: familiei >i societ:?ii/ magia
femeii se ;mpr:>tie/ nu se transfigurea@:N redus: la condi?ia de servi <
toare/ nu mai este acea prad: ne;m7l;n@it: ;n care se ;ntrucCi pau toate
comorile naturii* De la na>terea amorului curtean/ este 7ine >tiut c:
dragostea este ucis: de c:s:torie* #rea dispre?uit: sau prea respectat:/
prea cotidian:/ so?ia nu mai este un o7iect erotic* Riturile c:s:toriei
s;nt la origine destinate s: <0 apere pe 7:r7at ;mpotriva femeiiN ea
devine proprietatea luiN dar tot ceea ce posed:m ne posed: pe noi/ ;n
scCim7N c:snicia este >i pentru 7:r7at o servituteN atunci el este prins
;n capcana ;ntins: de natur:: pentru c: a dorit o fat: t;n:r: >i fraged:/
7:r7atul tre7uie s: Cr:neasc: toat: via?a lui o matroan: gras:/ o
7:tr;n: desc:rnat:N delicata 7ijuterie menit: s: <i ;nfrumuse?e@e e,is<
ten?a devine o povar: ap:s:toareN +antipa apar?ine unuia dintre
tipurile feminine despre care 7:r7a?ii au vor7it ;ntotdeau na cu
oroare* 0 Dar/ cCiar >i atunci c;nd femeia este t;n:r:/ ;n c:s:torie e,ist:
Am v:@ut c:* ;n .recia antic: L0 ;n Evul Mediu/ aceasta era tema a
numeroase lamenta?ii*
o mistificare: pretin@;nd s: sociali@e@e erotismul/ nu a reu>it dec;t s: <0
ucidl #entru c: erotismul implic: o revendicare a momentului ;m <
potriva timpului/ a individului ;mpotriva colectivit:?iiN el afirm: sepa<
rarea ;mpotriva comunic:riiN este re7el oric:rei reglement:ri >i
con?ine un principiu ostil societ:?ii* Niciodat: morav urile nu s<au
adaptat la rigoarea institu?iilor >i a legilor: ;mpotriva lor s <a afirmat/
;n toate timpurile/ dragostea* Su7 figura sa sen@ual:/ aceasta se adre <
sea@:/ ;n .recia >i ;n Roma/ tinerilor >i curte@anelorN carnal >i pla <
tonic ;n acela>i timp/ amo rul curtean a fost ;ntotdeauna destinat so?iei
altui 7:r7at* ristan este epopeea adulterului* Epoca ;n care a fost
creat din nou/ ;n jurul anului 01VV/ mitul femei/ este aceea ;n care
adulterul devine tema ;ntregii literaturi* Unii scriitori/ ca/ de pild: /
Bernstein/ ;ntr<o suprem: ;ncercare de ap:rare a institu?iilor 7ur <
gCe@e/ se str:duiesc s: integre@e ;n c:s:torie erotismul >i dragosteaN
dar e,ist: mai mult adev:r ;n ;ndr:gostita lui #orto<RicC/ care arata
incompati7ilitatea acestor dou: ordini de valo ri* Adulterul nu poate
disp:rea dec;t o dat: cu c:s:toria C:ci scopul c:s:toriei este
;ntruc;tva s:<0 imuni@e@e pe 7:r7at ;mpotriva femeii sale: dar celelalte
femei ;>i p:strea@: ;n ocCii s:i atrac?ia vertiginoas:N >i spre ele se va
;ntoarce* Femeile se fac complice ;ntre ele* C:ci se revolt: ;mpotriva
unei ordini care pretinde s: le prive@e de toate armele lor* #entru a o
smulge Naturii/ pentru a o aservi 7:r7atului prin ceremonii >i prin
contracte/ femeia a fost ridicat: la demnitate a unei fiin?e umane/ a
fost dotat: cu o li7ertate* Dar li7ertatea este cCiar ceea ce scap:
oric:rei servitutiN >i dac: este acordat: unei fiin?e locuite la origine de
puteri malefice/ ea devine periculoas:/ cu at;t mai mult atunci c;nd
7:r7atul s<a oprit la jum:t:?i de m:sur:N el n <a acceptat femeia ;n
lumea masculina dec;t f:c;nd din ea o servitoare/ frustr;nd <o de trans<
cenden?a eiN li7ertatea cu care a fost ;n@estrat: n <ar putea s:<>i afle
dec;t o ;ntre7uin?are negativ:N ea se str:duie>te s <o refu@e* Femeia nu
s<a eli7erat dec;t devenind captiv:N ea renun?: la acest privilegiu
uman pentru a > i putea reg:si puterea sa de o7iect natural* Miua ;>i
joac:/ cu perfidie/ rolul s:u de servitoare docil:/ dar noaptea se
prescCim7: ;n pisic:/ ;n c:prioar:N se strecoa r: din nou ;n pielea ei de
siren: sau/ ;nc:lec;nd pe matur:/ ;>i ia @7orul spre Core satanice* Une
ori ;>i e,ersea@: magia nocturn: cCiar asupra 7:r7atului eiN dar este
mai prudent s:<i ascund: st:p;nului aceste metamorfo@e/ >i atunci ;>i
alege drept pr:@i ni>te str:iniN ace>tia nu au nici un drept asupra sa/
>i pentru ei a r:mas plant:/ i@vor/ stea/ vr:jitoare/ lat <o deci menit:
infidelit:?ii: este singura ;nf:?i>are concret: pe care o poate lua li7er <
tatea sa* Este infidel: dincolo cCiar de dorin?ele ei/ de g;ndurile/ de
con>tiin?a eiN prin faptul c: este privit: ca o7iect/ este oferit: oric:rei
su7iectivit:?i care ar vrea s: pun: st:p;nire pe eaN nici c;nd este
;ncCis: ;n Carem/ ascuns: de v:luri/ nu e sigur c: nu inspir: nim:nui
II0
IIV
dorin?:N a inspira dorin?: unui str:in ;nseamn: deja s:<>i ;n>ele so?ul/
societatea Dar/ mai mult/ ea se face complice acestei fatalit:?iN numai
prin minciun: >i prin adulter poate dovedi c: nu este o7iectul nim:nui
>i c: de@minte preten?iile 7:r7atului* De aceea 7:r7atului i se de> <
teapt: at;t de u>or gelo@iaN din legende vedem c: femeia poate fi
7:nuit: f:r: motiv/ condamnat: la cea mai mic: suspiciune/ precum
.enoveva de Bra7ant sau DesdemonaN cCiar ;nainte de a fi 7:nu it:
m:car/ .riselidis este supus: celor mai grele suferin?eN aceast:
poveste ar fi a7surd: dac: femeia nu ar fi dinainte suspect:N nu tre <
7uie s:<i fie demonstrate gre>elileN ea tre7uie s: <>i dovedeasc: nevi<
nov:?ia* De aceea gelo@ia poate fi insa?ia7il:N am spus deja c: pose<
siunea nu poate fi niciodat: reali@at: ;n mod po@itivN nu pose@i
i@vorul din care 7ei ap:/ cCiar dac: ;i inter@ici altuia s: ia ap: din el/
iar 7:r7atul gelos >tie foarte 7ine acest lucru* #rin ;ns:>i esen?a ei/
femeia este nestatornic :/ precum apa este fluid:N >i nici o for?: ome <
neasc: nu poate contra@ice un adev:r natural* ;n toat: literatura/ ;n "
mie >i una de nop?i ca >i ;n Decameronul/ se v:d vicleniile femeii tri<
umf;nd asupra pruden?ei 7:r7atului* Ki totu>i/ nu numai prin voin? a
individualist: acesta ;i este temnicerN societatea ;l face responsa7il
pentru purtarea femeii ;n calitatea sa de tat:/ frate sau so?* Dar este/
de asemenea/ foarte important ca femeia s: fie o7ligat: s: coincid:
e,act cu rolul pe care i 0 <a atri7uit societatea* E,ist: o du7l: e,igen?:
a 7:r7atului care o predestinea@: pe femeie sa fie duplicitar:: el vrea
ca femeia s: fie a sa >i totu>i s: r:m;n: o str:in:N visea@: ca ea s: fie
;n acela>i timp servitoare >i magician:* Dar el ;>i asum: ;n mod pu <
7lic numai prima dorin?:N cealalt: este o revendicare perfid: pe care
o ascunde ;n ad;ncul sufletului >i al c:rnii sale/ prin care contest:
morala >i societatea >i care este rea precum Cel:lalt/ precum Natura
re7el:/ precum Afemeia cea reaB* B:r7atul nu se consacr: ;n ;ntregime
Binelui pe care ;l construie>te >i pretinde s: ;l impun:/ ci p:strea@:
ni>te ru>inoase coniven?e cu R:ul* Dar pretutindeni unde acesta
;ndr:@ne>te s: se arate pe fa?:/ 7:r7atul porne>te r:@7oi ;mpotriv: <i*
;n ;ntunericul nop?ii/ 7:r7atul o ;nd eamn: pe femeie la p:cat* Dar ;n
plin: @i repudia@: p:catul >i pe p:c:toas:* !ar femeile/ ele ;nsele
p:c:toase ;n misterul patului/ ;ncCin: cu >i mai mult: pasiune un cult
pu7lic virtu?ii* A>a cum/ la primitiv/ se,ul masculin este laic/ ;n timp
ca acela al femeii este plin de virtu?i religioase >i magice/ gre>eala
7:r7atului ;n societ:?ile moderne nu este dec;t o a7atere lipsit: de
gravitate/ privit: adesea cu indulgen?:N cCiar dac: nu se supune legilor
comunit:?ii/ 7:r7atul continu: s: <i apar?in:N nu este dec;t un copil
teri7il care nu amenin?: ;n profun@ime ordinea colectiv:* Dimpotriv:/
dac: femeia evadea@: din societate/ ea se ;ntoarce la Natur: >i la
Demon/ de@l:n?uie ;n s;nul colectivit:?ii for?e incontrola7ile >i rele*
De@apro7area pe care<o inspir: o purtare neru>inat: este ;ntotdeauna
III
amestecat: cu team:* Dac: 7:r7atul nu reu>e>te s <o constr;ng: pe
femeie s: fie virtuoas:/ el particip: la gre>eala eiN nenorocirea sa este
o de@onoare ;n ocCii societ:?iiN e,ist: civili@a?ii at;t de severe/ ;nc;t
tre7uie s<o ucid: pe vinovat: pentru a se desolidari@a de vina aces <
teia/ ;n altele/ so?ul care ;ncCide ocCii asupra gre>elilor so?iei sale va
fi pedepsit prin vacarmul >i vociferarea mul?imii sau va fi plim7at gol/
c:lare pe un m:gar* !ar comunitatea va l ua asupra ei pedepsirea vino <
vateiN c:ci nu numai pe so? 0 <a ofensat femeia adulter:/ ci ;ntreaga
colectivitate* Aceste o7iceiuri au fost deose7it de aspre ;n Spania
supersti?ioas: >i mistic:/ sen@ual: >i terori@at: de trup* Calderon/
&orca/ 'alle !nclan a u scris numeroase drame pe aceast: tem:* ;n
Casa Bernardei Al7a a lui &orca/ femeile din sat vor s <o pedepseasc:
pe t;n:ra fat: sedus: ar@;nd <o cu un t:ciune ;ncins A;n locul p:catu <
luiB/ ;n 'or7ele divine de 'alle !nclan/ femeia adulter: apare ca o
vr:jitoare care dansea@: cu demonulN c;nd i se descoper: vina/ tot
satul se str;nge/ ;i smulge ve>mintele >i o ;neac:* Multe tradi?ii poves <
tesc cum era astfel despuiat: p:c:toasaN apoi oamenii aruncau ;n ea
cu pietre/ cum se poveste>te ;n EvangCelie/ o ;ngropau de vie/ o
;necau/ ;i d:deau foc* Sensul acestor torturi este de a reda astfel
femeia Naturii/ dup: ce fusese deposedat: de demnitatea ei social:N
prin p:catul s:u de@l:n?uise efluvii naturale releN isp:>irea se ;mpli <
nea ;ntr<un soi de orgie sacr: ;n care femeile/ despuind<o/ lovind<o/
masacr;nd<o pe vinovat:/ de@l:n?uiau la r;ndul lor fluide misterioase/
;ns: 7inef:c:toare/ pentru c: ac?ionau ;n acord cu societatea*
Aceast: severitate s:l7atic: se pierde pe m:sur: ce supersti?iile se
diminuea@:/ iar teama ;>i pierde intensitatea* Dar la ?ar: oamenii ;nc:
le privesc cu ne;ncredere pe ?ig:ncile f:r: Dumne@eu/ f:r: ad:post*
Femeia care<>i e,ercit: ;n mod li7er farmecele: aventurier:/ vamp:/
femeie fatal:/ r:m;ne un tip nelini>titor* ;n personajul femeii rele din
filmele de la $ollOYood supravie?uie>te figura vr:jitoarei Circe*
Multe femei au fost arse pe rug ca vr:jitoare pur >i simplu pentru c:
erau frumoase* !ar in teama f:?arnic: a virtu?ilor de provincie ;n fa?a
femeilor de moravuri u>oare se p:strea@: o s paim: ancestral:*
CCiar aceste primejdii o transform: pe femeie/ pentru un 7:r7at
aventuros/ ;ntr<un joc captivant* Renun?;nd la drepturile sale de so?/
refu@;nd s: se sprijine pe legi sociale/ va ;ncerca s: o ;nving: ;ntr <o
lupt: de unul singur* El ;ncear c: s: o supun: pe femeie ane,;ndu <i
p;n: >i re@isten?eleN o urm:re>te ;n aceast: li7ertate prin care ea ;i
scap:* MadarnicN li7ertatea nu contea@:N femeia li7er: va fi li7er: ade <
sea ;mpotriva 7:r7atului* CCiar >i Frumoasa din p:durea adormit: se
poate tre@i cu nepl:cere/ poate s: nul recunoasc: ;n cel care o
tre@e>te pe #rin?/ poate s: nu sur;d:* Este cCiar ca@ul cet:?eanului
Gane/ a c:rui protejat: apare oprimat: >i a c:rui genero@itate se
de@v:luie ca o voin?: de putere >i de tiranieN so?ia eroului ascul t:
II4
povestea ispr:vilor sale cu indiferen?:/ Mu@a la care visea@: poetul
casc: ascult;ndu<i versurile* Ama@oana poate refu@a plictisit: lupta/ >i
poate cCiar s: ias: ;nving:toare* Femeile din epoca decaden?ei
romane/ americanele din @iua de a@i le impun 7:r7a?ilor capriciile sau
legea lor* Unde este Cenu>:reasa% B:r7atul ar voi s: d:ruiasc:/ >i iat:
c: femeia ia* Nu mai este vor7a pentru el s: joace/ ci s: se apere* Din
momentul ;n care femeia este li7er:/ ea n u mai are alt destin dec;t
acela pe care >i<l creea@: ;n mod li7er* Raportul dintre cele dou: se,e
este atunci ;nfruntarea* Devenit: egala 7:r7atului/ ea apare la fel de
reduta7il: ca pe vremea c;nd era pentru el Natura str:in:* Femeia
doic:/ devotat:/ r:7d:toare se prescCim7: ;ntr <un animal avid >i devo <
rator* Femeia rea ;>i ;nfige astfel r:d:cinile ;n #:m;nt/ ;n 'ia?:N dar
p:m;ntul este o groap:/ iar via?a/ o lupt: necru?:toareN mitul al7inei
Carnice/ al mamei<clo>ti este ;nlocuit cu acela al insectei dev oratoare/
mantis rcligiosa/ p:ianjen* Femeia nu mai este aceea care al:ptea@:
copiii/ ci aceea care m:n;nc: masculul: ovulul nu mai este un corn al
a7unden?ei/ ci o capcan: de materie inert: ;n care spermato@oidul/
castrat/ se ;neac:N uterul/ aceast: vi@ui n: cald:/ t:cut: >i lini>tit:/
devine carne lutoas:/ plant: carnivor:/ a7is de tene7re convulsiveN ;n
el locuie>te un >arpe care nu se mai satur: ;ngCi?ind puterile 7:r7a <
tului* Aceea>i dialectic: face din o7iectul erotic o vr:jitoare a magiei
negre/ din servitoare o tr:d:toare/ din Cenu>:reasa o c:pc:un:/ >i
metamorfo@ea@: orice femeie ;ntr <un du>manN este r:scump:rarea pe
care 7:r7atul o pl:te>te pentru c: s <a afirmat pe sine/ cu rea <credin?:/
ca fiind singurul esen?ial*
otu>i/ nici acest cCip ostil nu e ste cCipul definitiv al femeii
ManiCeismul se insinuea@: ;n s;nul speciei feminine* #itagora asimi la
principiul 7un cu 7:r7atul/ principiul r:u cu femeia* B:r7a?ii au
;ncercat s: ;nving: r:ul supun;nd femeiaN >i* par?ial/ au reu>itN dar/ la
fel cum cre>tinismul/ aduc;nd ideile de m;ntuire >i de salvare/ a dat
un sens deplin cuv;ntului AdamnareB/ tot astfel/ ;n fa?a femeii sanc <
tificate/ femeia rea ;>i cap:t: ;ntregul ei relief* ;n cursul acestui Acear <
ta femeilorB care durea@: din Evul Mediu p;n: fn @ilele noastre/ unii
7:r7a?i nu vor s: cunoasc: dec;t femeia 7inecuv;ntat: pe care o
visea@:/ alta dec;t femeia 7lestemat: care le de@minte visele* Dar de
fapt/ dac: 7:r7atul poate afla ;n femeie totul/ este pentru c: ea are ;n
acela>i timp cele dou: cCipuri* Ea ;nf:?i>ea@: ;ntr<o modalitate vie >i
trupeasc: toate valorile >i antivalonle prin care via?a ;>i do7;nde>te
sensul/ lat:/ separate net/ Binele >i R:ul care se ;nfrunt: su7 tr:s: <
turile Mamei devotate >i su7 acelea ale Amantei perfideN ;n vecCea
7alad: engle@: Randall/ fiul meu/ un t;n:r cavaler vine s: moar: ;n
7ra?ele mamei sale/ otr:vit de iu7ita lui* &ipiciul de RicCepin reia cu
mai mult patetism >i cu prost <gust aceea>i tem:* Angelica Micaela se
opune ;ntunecatei Carmen* Mama/ logodnica fidel:/ so?ia r :7d:toare
II2
se ofer: s: panse@e r:nile din inima 7:r7a?ilor/ f:cute de vampe >i de
femei<mandragore* ;ntre ace>ti poli clar defini?i se vor contura o serie
de figuri am7igue/ jalnice/ detesta7ile/ p:c: toase/ victime/ cocCete/
sla7e/ angelice/ demonice* #rin acestea/ o mul?ime de conduite >i de
sentimente ;l solicit: pe 7:r7at >i ;l ;m7og:?esc*
CCiar aceast: comple,itate a femeii ;l ;nc;nt:: iat: un slujitor
minunat/ care ;l poate uimi pentru 7ani pu?ini* Este ;nger sau demon%
!ncertitudinea aceasta face din femeie un sfin,* Su7 aceast: egid: era
plasat unul dintre 7ordelurile cele mai renumite din #aris* ;n marea
epoc: a Feminit:?ii/ pe vremea corsetelor/ a lui #aul Bourget >i $enri
Bataille/ a frencC<concan<u[ui/ tema sfin,ului face ravagii ne;ncetat ;n
comedii/ ;n poe@ii >i c;ntece: ACine e>ti tu/ de unde vii tu* Sfin,
7i@ar%B Ki ;nc: oamenii n <au terminat s: vise@e >i s: discute pe tema
misterului feminin* #entru a salva acest mister/ 7:r7a?ii le <au implorat
mult timp pe femei s: nu a7andone@e rocCiile lungi/ jupoanele/
voaletele/ m:nu>ile >i 7otinele ;nalte: tot ceea ce accentuea@: ;n
Cel:lalt diferen?a ;l face >i mai de@ira7il/ pentru c: 7:r7atul vrea s:
>i<l ;nsu>easc: pe Cel:lalt ca atare* ;n scris orile lui Alain Fournier li
se repro>ea@: engle@oaicelor str;ngerea de m;n: prea 7:r7:teasc:: tul <
7ur:toare este pentru el re@erva pudic: a fran?u@oaicelor* re7uie ca
femeia s: r:m;n: ascuns:/ necunoscut:/ pentru a putea fi adorat: ca
o prin?es: ;ndep:rtat:N se pare c: Alain Fournier nu a fost deose7it de
respectuos cu femeile care au trecut prin via?a lui/ dar tot miraculo <
sul copil:riei/ al tinere?ii/ toat: nostalgia paradisului pierdut se afl:
;ntr<o femeie care le<a ;ntrucCipat/ o femeie a c:rei prim: calitate era
de a p:rea inaccesi7il:* El a conturat o imagine al7: >i aurit: a
(vonnei de .alais* Dar 7:r7a?ii ;ndr:gesc cCiar >i defectele feminine
dac: acestea creea@: misterul A" femeie tre7uie s: ai7: capriciiB ;i
spunea cu autoritate un 7:r7at unei fe mei re@ona7ile* Capriciul este
imprevi@i7ilN el ;mprumut: femeii gra?ia apei unduitoareN minciuna o
;mpodo7e>te cu sclipiri fascinanteN cocCet:ria/ perversitatea cCiar ;i
dau un parfum ame?itor* ;n>el:toare/ nestatornic:/ ne;n?eleas:/ minci <
noasa/ astfel se pretea@: ea cel mai 7ine dorin?elor contradictorii ale
7:r7atuluiN este MaOa cea cu nenum:rate cCipuri* Repre@entarea
Sfin,ului su7 ;nf:?i>area unei tinere fete este un loc comunN virgini <
tatea este unul dintre secretele pe care 7:r7a?ii/ cu c;t s;nt mai li7er<
tini/ cu at;t ;l g:sesc mai tul7ur:torN puritatea fetei ;ng:duie speran?a
tuturor o7scenit:?ilor/ >i nu se >tie ce perversit:?i se ascund ;n
inocen?a eiN ;nc: aproape de animal >i de plant:/ deja docil: ;n fa? a
riturilor sociale/ ea nu este nici copil/ nici adult/ feminitatea ei timid:
nu inspir: team:/ ci o nelini>te temperat:* ;n?elegem de ce ea este una
dintre figurile privilegiate ale misterului feminm* otu>i/ cum Aade <
v:rata fat:B este pe cale de dispari? ie/ cultul s:u a devenit ;ntruc;tva
perimat* ;n scCim7/ figura prostituatei pe care/ ;ntr <o pies: cu succes
IIL
triumf:tor/ .antillon o ;mprumuta MaOei >i <a p:strat un imens pres <
tigiu* Acesta este unul dintre tipurile feminine c ele mai plastice/ cel
care permite cel mai 7ine jocul viciilor >i al virtu?ilor* #entru puri <
tanul timorat/ prostituata ;ntrucCipea@: r:ul/ ru>inea/ 7oala/ damnarea/
inspir: team: >i de@gustN nu apar?ine nici unui 7:r7at/ ci se ;mprumut:
tuturor >i din ast a tr:ie>teN ea reg:se>te prin aceasta independen?a
reduta7il: a desfr;natelor @ei?e <mame primitive >i ;ntrucCipea@: Femi <
nitatea pe care societatea masculin: nu a sanctificat <o/ care r:m;ne
;nc:rcat: de puteri maleficeN ;n actul se,ual/ 7:r7atul nu <>i poate
;ncCipui c: o posed:/ este aruncat singur ;n gCearele demonilor c:rniiN
este o umilire/ o murd:rire pe care o simt deose7it de acut anglo <sa,o<
nii/ pentru care carnea este mai mult sau mai pu?in 7lestemat:* ;n
scCim7/ un 7:r7at pe care nu <0 ;nsp:im;nt: t rupul va iu7i la prostitu <
at: afirmarea sa generoas: >i crud:N va vedea ;n ea e,altarea femi <
nit:?ii pe care nici o moral: nu a ofilit <oN va reg:si ;n corpul ei virtu <
?ile magice care alt:dat: o ;nrudeau pe femeie cu astrele >i cu marea:
culc;ndu<se cu o prostituat:/ Miller crede c: sondea@: cCiar tene7rele
vie?ii/ ale mor?ii/ ale cosmosuluiN el se ;nf;lne>te cu Dumne@eu ;n
;ntunecimile umede ale unui vagin primitor* #entru c: ea este/ la mar <
ginea unei lumi ;n mod ipocrit morale/ un soi de paria/ Afemeia p ier<
dut:B poate fi considerat: ca o contestare a tuturor virtu?ilor oficialeN
indignitatea sa o ;nrude>te cu sfintele autenticeN c:ci ceea ce a fost
;njosit poate fi e,altatN CCrist a privit <o cu 7un:voin?: pe Maria <Mag<
dalenaN p:catul descCide mai u>or po r?ile cerului dec;t o virtute
ipocrit:* Astfel/ la picioarele Soniei/ RasHolniHov ;>i sacrific: aro <
gantul orgoliu masculin care 0 <a dus la crim:N el a e,asperat prin
ucidere aceast: vo in?: de separare care e,ist: ;n fiecare 7:r7atN
resemnat:/ a7andonat: d e to?i/ umila prostituat: poate primi cel mai
7ine m:rturisirea a7dic:rii sale* 0 Sintagma Afemeie pierdut:B tre@e>te
ecouri tul7ur:toareN mul?i 7:r7a?i visea@: s: se piard:N nu e at;t de
lesne/ R:ul nu este at;t de u>or de atins su7 o figur: po@itiv:N >i c Ciar
>i demonicul este ;nsp:im;ntat de crimele e,cesiveN femeia ;ng:duie
cele7rarea f:r: risc a meselor negre unde Satan este evocat f:r: a fi
invitat/ propriu <@isN ea este la marginea lumii masculine: actele care
0Marcel ScCYo7 e,pune poetic acest mit ; n &e &ivre de Monelle* AAm s:<?i
vor7esc despre micile prostituate >i tu vei >ti ;nceputul*** 'e@i/ ele scot un strig:J
de mil: c:tre tine/ >i te m;ng;ie cu m;na lor desc:rnat:* Nu te ;n?eleg dec;t dac:
e>ti foarte nefericitN pl;ng cu tine >i te consolea@: *** Nici una dintre ele* ve@i tu*
nu poate r:m;ne cu tine* Ar fi prea triste >i le <ar fi ru>ine s: r:m;n: c;nd n <o s:
mai pl;ngi/ nu vor ;ndr:@ni s: te priveasc:* e ;nva?: lec?ia pe care tre7uie s: te
;nve?e >i pleac:* 'in prin ploaie >i prin frig s: te s :rute pe frunte/ s: <?i >tearg:
lacrimile/ >i ;ngro@itoarea noapte le ;ngCite din nou*** Nu tre7uie s: te g;nde>ti
la ce au f:cut ele ;n ;ntuneric***FB
o privesc nu ajung cu adev:rat s: ai7: ni>te consecin?eN totu>i/ ea este
o fiin?: uman:/ >i se pot d eci s:v;r>i prin ea revolte sum7re ;mpotri <
va legilor omene>ti* De la Musset la .eorges Bataille/ desfr;ul cu
;nf:?i>are Cidoas: >i fascinant: este frecventarea prostituatelor* Folo <
sindu<se de trupul femeilor ;>i satisfac Sade >i SacCer MasocC
dorin?ele care<i o7sedea@:N discipolii lor < majoritatea 7:r7a?ilor care
au AviciiB < se adresea@: ;n mod o7i>nuit prostituatelor* Dintre toate/
ele s;nt femeile cele mai supuse 7:r7a?ilor/ >i care/ totu>i/ li se pot
sustrage cel mai multN aceasta le predispune s: ca pete at;tea multiple
semnifica?ii* Cu toate acestea/ nu e,ist: nici o alt: figur: feminin: <
fecioar:/ mam:/ sor:/ servitoare/ amant:/ virtuoas: ;nver>unat:/
odalisc: sur;@:toare < care s: nu fie suscepti7il: de a re@uma astfel
scCim7:toarele aspira?ii ale 7:r7a?ilor*
Este trea7a psiCologiei < >i ;n special a psiCanali@ei < s: desco<
pere de ce un individ se ata>ea@: cu deose7ire de cutare sau cutare
aspect al Mitului cu nenum:rate cCipuriN >i de ce ;l ;ntrucCipea@:
;ntr<o anume form: singular:* Dar ;n toate comple,ele/ o7sesiile/ psi<
Co@ele este implicat acest mit ;n particular/ multe nevro@e ;>i au ori <
ginea ;ntr<un vertij al interdic?iei: acesta nu poate ap:rea dec;t dac: ;n
preala7il au fost constituite ta7uuriN o presiune social: e,terioar: este
insuficient: pentru a le e,plica pre@en?aN de fapt/ interdic?iile sociale
nu s;nt numai ni>te conven?iiN ele au ` printre alte semnifica?ii < un
sens ontologic pe care fiecare individ ;l e,perimentea@: de unul sin <
gur* Ca e,emplu/ este interesant de e,aminat Acompl e,ul EdipBN mult
prea adesea este considerat ca fiind produs de o lupt: ;ntre tendin?e
instinctive >i interdic?ii socialeN dar este ;n primul r;nd un conflict
interior su7iectului ;nsu>i* Ata>amentul copilului de s;nul matern este
mai ;nt;i de toate o leg: tur: cu 'ia?a su7 forma ei imediat:/ ;n ge <
neralitatea >i ;n imanen?a eiN refu@ul ;n?:rc:rii este refu@ul a7andonu <
lui la care este condamnat individul imediat ce se desparte de otN
;ncep;nd de aici/ pe m:sur: ce se individuali@ea@: >i se separ: mai
mult/ putem califica drept Ase,ual:B ;nclina?ia pe care <o p:strea@:
fa?: de trupul matern de <acum separat de al s:uN sen@ualitatea sa este
atunci mediati@at:/ a devenit transcenden?: c:tre un o7iect str:in* Dar
cu c;t mai rapid >i mai Cot:r;t copilul se asum: c a su7iect/ cu at;t
leg:tura carnal: care <i contest: autonomia va deveni mai inoportun:*
Atunci el se sustrage rn;ng;ierilor/ iar autoritatea e,ercitat: de mama
sa/ drepturile pe care le are asupra lui/ uneori cCiar >i simpla ei
pre@en?: ;i inspir: un soi d e ru>ine* Ki mai ales i se pare st;njenitor/
o7scen s: o descopere ca trup/ evit: s: se g;ndeasc: la corpul eiN ;n
oroarea pe care o simte fa?: de tat:l s:u ori de un tat: vitreg sau de
un amant este nu at;t gelo@ie/ c;t scandali@are: a <i aminti c: mama sa
este o fiin?: f:cut: din came ;nseamn: a <i aminti propria sa na>tere/
eveniment pe care<0 repudia@: din toate puterileN sau cel pu?in dore>te
II3
IIT
s:<i dea m:re?ia unui fenomen cosmicN tre7uie ca mama sa s: re@ume
Natura care ;nveste>te to?i indivi@ii f:r: a apar?ine nim:nui* El detest:
ca ea s: devin: prad:/ nu pentru c: < a>a cum se pretinde adesea <vrea
s<o posede el ;nsu>i/ ci pentru c: vrea ca ea s: e,iste dincolo de orice
posesiune: nu tre7uie s: ai7: d imensiunile mescCine ale so?iei sau ale
iu7itei* otu>i/ c;nd ;n adolescen?: se,ualitatea sa cap:t: o form:
viril:/ se ;nt;mpl: s: <0 tul7ure trupul mamei sale: dar este pen tru c: ;n
acest trup el vede feminitatea ;n generalN >i adesea dorin?a tre@it: de
vederea unei coapse/ a unui s;n se stinge imediat ce 7:iatul reali@ea@:
c: acest trup este al mamei sale* E,ist: numeroase ca@uri de
perversiune pentru c:/ adolescen?a fiind v;rsta confu@iei/ este >i
aceea a perversiunii/ c;nd de@gustul suscit: sacrilegiul sau ispita se
na>te din interdic?ie* Dar nu tre7uie s: credem c: la ;nceput fiul
dore>te/ f:r: s: >tie prea 7ine ce ;nseamn: acest lucru/ s: se culce cu
mama sa >i c: ni>te interdic?ii e,terioare se interpun >i ;l oprim:N dim <
potriv:/ din pricina acestei interdic?ii care s<a format ;n sufletul indi<
vidului ;nsu>i se na>te dorin?a* Acest inter@is este reac?ia cea mai nor <
mal:/ cea mai general:* Dar acesta nu provine dintr <un consemn
social masc;nd dorin?e instinctive* Mai degra7: putem afirma c:
respectul este su7limarea unui de@gust originarN t;n:rul refu@: s <o
priveasc: pe mama sa ca pe o fiin?: de carneN el o transfigurea@:/ o
asimilea@: uneia dintre acele imagini pure ale femeii sanctificate pe
care io propune societatea* #rin aceasta el contri7uie la for tificarea
figurii ideale a Mamei care va veni ;n ajutorul genera?iei urm:toare
Dar aceasta nu are at;ta for?a dec;t pentru c: este solicitat: de o
dialectic: individual:* Ki ;ntruc;t fiecare femeie este locuit: de esen?a
general: a Femeii/ deci a Mamei/ es te sigur c: atitudinea fa?: de
Mam: se va repercuta ;n raporturile cu so?ia sau cu iu7itele/ dar ade sea
;ntr<un mod mai complicat dec;t ne putem imagina* Adolescentul care
>i<a dorit mama/ concret >i sen@ual/ poate s: fi dorit ;n ea femeia ;n
general: iar ardoarea temperamentului s:u va putea fi potolit: de
orice femeieN el nu va fi menit unor nostalgii incestuoase* Ki invers/
un t;n:r care are fa?: de mama sa un respect tandru/ dar platonic/
poate dori ca totdeauna femeia s: participe la puritatea matern: *
Se cunoa>te ;ndeajuns importan?a se,ualit:?ii/ deci ;n mod o7i> <
nuit a femeii/ ;n conduitele normale >i patologice* Se ;nt;mpl: ca >i
alte o7iecte s: fie femini@ateN pentru c: >i femeia este ;n mare parte
o inven?ie a 7:r7atului/ el o poate inventa cu aj utorul unui trup mas<
culin: ;n Comose,ualitatea masculin: se men?ine divi@iunea se,elor*
Dar de o7icei Femeia este c:utat: cCiar ;n fiin?e feminine* #rin ea/
prin ceea ce are ea mai 7un sau mai r:u/ 7:r7atul ;nva?:
fericirea/
0
suferin?a/ viciul/ virtutea/ l:comia/ renun?area/ devotamentul/ tirania/
se ;nva?: pe sine ;nsu>iN ea este jocul >i aventura/ dar >i ;ncercareaN
este triumful victoriei/ dar >i triumful/ mai aspru/ al e>ecului dep:>itN
este ame?eala pier@aniei/ fascina?ia damn:rii >i a mor?ii* " ;ntreag:
lume de semnifica?ii nu e,ist: dec;t prin femeieN ea este su7stan?a
ac?iunilor >i a sentimentelor 7:r7atului/ ;ntrucCiparea tuturor valorilor
care ;i solicit: li7ertatea* ;n?elegem de ce/ cCiar > i condamnat la
de@min?irile cele mai crude/ 7:r7atul nu vrea s: renun?e la un vis ;n
care s;nt ;nv:luite toate visele sale*
!at: de ce femeia are un cCip du7lu >i ;n>el:tor: ea este tot ceea
ce 7:r7atul cCeam: >i tot ceea ce nu poate atinge* Este mediatoar ea
;n?eleapt: ;ntre Natur: >i 7:r7atN este ispita Naturii ne;m7l;n@ite
;mpotriva oric:rei ;n?elepciuni* De la 7ine la r:u/ ea ;ntrucCipea@:
trupe>te toate valorile morale >i contrariul lorN este su7stan?a ac?iunii
>i o7stacolele care <i stau ;nainte/ pri@a 7:r7atului asupra lumii >i
e>ecul s:uN ca atare/ este sursa oric:rei reflec?ii a 7:r7atului asupra
e,isten?ei >i a oric:rei e,presii pe care 0 <V poate daN totu>i/ ea se str: <
duie>te s: 0 deturne@e de la sine/ s: <0 fac: s: se cufunde ;n t:cere >i
;n moarte* El vrea ca femeia/ servitoare >i tovar:>:/ s : i fie/ de aseme<
nea/ pu7lic >i judec:tor/ s: <0 confirme prin fiin?a eiN dar ea ;l contest:
prin indiferen?:/ cCiar prin 7atjocura >i r;setele ei* El proiectea@: ;n
femeie ceea ce dore>te >i ceea ce ;l sperie/ c eea ce iu7e>te >i ceea ce
ur:>te* Ki dac: e dificil s: spui ceva despre aceste lucruri/ este pentru
c: 7:r7atul se caut: ;n ;ntregime ;n ea/ iar ea este otul* Numai c:
este otul ;n lumea neesen?ialului: este tot ceea ce e Cel:lalt* Ki/ ;n
calitate de Cel:lalt/ ea este/ de asemenea/ alta dec;t ea ;ns:>i/ alta
dec;t ceea ce se a>teapt: de la ea* Fiind totul/ nu este niciodat: toc <
mai acel ceva care ar tre7ui s: fieN este o continu: decep?ie/ decep?ia
;ns:>i a e,isten?ei care nu reu>e>te niciodat: s: se atin g: >i s: se re<
concilie@e cu totalitatea fiin?elor*
li,emplul lui StendCal este frapant*
IIU
Capitolul !!
#entru a confirma aceast: anali@: a mitului feminin a>a cum ni se
propune el ;n mod colectiv/ vom considera aspectul singular >i sin <
cretic pe care 0<a luat la diver>i scriitori* Atitudinea fa?: de femeie a
lui MontCerlant/ D* $* &aYrence/ Claudel/ Breton/ StendCal ni s <a
p:rut/ ;ntre altele/ tipic:*
! M"N $E R & AN S AU
# h ! NE A DE M. US U& U!
MontCerlant se ;nscrie ;n lunga tradi?ie a 7:r7a?i lor care au relu<
at pe socoteala lor maniCeismul orgolios al lui #itagora* El crede/
dup: Niet@scCe/ c: numai epocile de sl:7iciune au e,altat Eternul
Feminin >i c: eroul tre7uie s: se revolte ;mpotriva ideii de Magna
Mater* Specialist al eroismului/ el se apuc: s: o detrone@e* Femeia
este noaptea/ de@ordinea/ imanen?a* AAceste tene7re convulsive nu
s;nt nimic mai mult dec;t femininul ;n stare pur:B 0 / scrie el despre
Sofia olstaia* Dup: MontCerlant/ prostia >i josnicia 7:r7a?ilor din
@ilele noastre au ;mpr umutat o figur: po@itiv: deficien?elor feminine:
se vor7e>te despre instinctul feminin/ despre intui?ia lor/ despre pu <
terea lor de divina?ie/ c;nd ar tre7ui s: fie denun?at: lipsa lor de
logic:/ ignoran?a ;nc:p:?;nat:/ incapacitatea lor de a sesi@a realit ateaN
ele nu s;nt/ de fapt/ nici 7une o7servatoare/ nici psiCologiN misterul lor
e o ilu@ie/ insonda7ilele lor comori au profun@imea neantuluiN nu au
s:<i dea nimic 7:r7atului/ nu pot dec;t s : i fie d:un:toare* #entru
MontCerlant/ ;n primul r;nd mama este c el mai mare du>manN ;ntr <o
pies: din tinere?e/ ;nf:?i>a o mam: care <0 ;mpiedica pe fiul ei s: ai7:
o e,isten?: angajat:N ;n E,ilul/ ;n Campionii olimpici/ adolescentul
care voia s: se consacre unui sport este A;mpiedicatB de egoismul
tem:tor al mamei saleN ;n Celi7atarii/ ;n Fetele/ mama este descris:
0 Despre femei*
su7 o ;nf:?i>are odioas:* Crima sa este aceea de a voi s: <>i p:stre@e
fiul pentru totdeauna ;ncCis ;n ad;ncimile p;ntecelui eiN ea ;l mutilea@:
ca s:<0 poat: acapara >i umple astfel vidul steril al fiin?ei eiN este cea
mai deplora7il: dintre educatoareN ea retea@: aripile copilului/ ;l ?ine
departe de culmile la care aspir:/ ;l ;ndo7itoce>te >i ;l umile>te* Dar
prin repro>urile e,plicite pe care MontCerlant i le adresea@: propr iei
sale mame/ e limpede c: el detest:/ ;n ea/ propria sa na>tere* Se crede
@eu/ se vrea @eu: pentru c: este 7:r7at/ pentru c: este un Aom superi <
orB/ pentru c: este MontCerlant* Meii nu s;nt n:scu?iN trupul lor/ dac:
au unul/ este o voin?: turnat: ;n mu>c Ci tari >i ascult:tori/ nu un trup
locuit surd de via?: >i de moarteN el o face r:spun@:toare pe mama sa
de aceast: carne perisa7il:/ contingen?:/ vulnera7il:/ pe care o
reneag:* ASingurul loc vulnera7il din trupul lui ACile era acela de
unde ;l ?inuse mama sa*B 0 MontCerlant n<a vrut niciodat: s:<>i asume
condi?ia uman:N ceea ce nume>te orgoliul s:u este/ ;nc: de la ;nceput/
o fug: ;nsp:im;ntat: din fa?a riscurilor pe care le presupune o li7er <
tate angajat: ;n lume printr <un trupN el pretinde c: afirm: li7e rtatea/
dar refu@: angajareaN f:r: leg:turi/ f:r: r:d:cini/ se visea@: o su7iec <
tivitate ;ncCis: ;n sine ;ns:>i ;n cCip suveranN amintirea originii sale
trupe>ti ;i tul7ur: acest vis/ >i atunci recurge la acest procedeu care ;i
este familiar: ;n loc s: o d ep:>easc:/ o repudia@:*
;n ocCii lui MontCerlant/ iu7ita este la fel de nefast: ca >i mamaN
ea ;l ;mpiedic: pe 7:r7at s: re;nvie ;n el @eulN soarta femeii/ declar:
el/ este via?a ;n ceea ce are ea imediatN ea se Cr:ne>te cu sen@a?ii/ se
t:v:le>te ;n imanen?:/ are mania fericiriiN vrea s: <0 ;ncCid: pe 7:r7at
;ntre aceste limiteN nu simte elanul transcenden?ei sale/ nu are sim?ul
m:re?ieiN ;>i iu7e>te amantul datorit: sl:7iciunii/ >i nu for?ei sale/
datorit: triste?ii/ >i nu 7ucuriei saleN ;l vrea de@armat/ n efericit/
;ntr<at;t ;nc;t dore>te/ ;mpotriva oric:rei eviden?e/ s: <0 conving: de
nimicnicia lui* El o dep:>e>te/ >i prin aceasta ;i scap:: ea ;n?elege s: <0
reduc: la propria<i m:sur: pentru a pune st:p;nire pe el* C:ci ea are
nevoie de el deoarece nu <>i este sie>i suficient:/ fiind o fiin?: para@i <
tar:* #rin ocCii lui DominiWue/ MontCerlant face s: apar: trec:toarele
din RanelagC Aat;mate de 7ra?ul aman?ilor lor ca ni>te f:pturi never <
te7rate/ sem:n;nd cu ni>te mari melci degCi@a?iB I N cu e,cep?ia sporti<
velor/ femeile s;nt/ dup: el/ ni>te fiin?e incomplete/ predestinate
sclavieiN moi >i f:r: mu>cCi/ nu au nici o pri@: asupra lumiiN de aceea
se str:duiesc din greu s: <>i c;>tige un amant sau/ mai 7ine/ un so?*
Mitul insectei<c:lug:ri?e nu este/ dup: c;te >t iu/ utili@at de
MontCerlant/ dar el ;i reg:se>te con?inutulN a iu7i/ pentru femeie/
;nseamn: a devoraN pretinde s: se d:ruiasc:/ >i nu face dec;t s: ia*
0
Despre femei* <
'isul*
I4V
I40
MontCerlant citea@: strig:tul Sofiei olstaia: AEu tr:iesc prin el/ pen<
tru elN cer acela>i lucru ;n ceea ce m: prive>teB/ denun?: pericolele
unei asemenea iu7iri furioase >i afl: un teri7il adev:r ;n cuvintele
Ecle@iastului: AUn 7:r7at care <?i vrea r:ul e mai 7un dec;t o femeie
care<?i vrea 7ineleB* El invoc: e,perien?a lui &OauteO: AAcela dintre
oamenii mei care se ;nsoar: este un 7:r7at redus la jum:tateB* Mai
ales pentru A7:r7atul superiorB consider: el c: este nefast: c:s:toriaN
este o ;m7urgCe@ire ridicol:N cum s <ar putea imagina o Adoamn:
EscCilB sau o propo@i?ie de genul ADisear: cine@ la so?ii DanteB%
#restigiul unui mare om este sl:7it de c:s:torieN >i/ mai ales/ maria <
jul sfarm: magnifica solitudine a erouluiN acesta Aare nevoie s: nu fie
distras de la sine ;nsu>iB 0 * Am spus deja c: MontCerla nt a ales o li<
7erate f:r: o7iect/ adic: prefer: o ilu@ie de autonomie autenticei li7er <
t:?i care se angajea@: ;n lumeN el ;n?elege s: apere aceast: disponi <
7ilitate ;mpotriva femeii/ care ;i este o povar:/ care <0 apas:* AEra/ ;n
cCip e,trem de dur/ sim7olic faptul c: un 7:r7at nu putea merge drept
pentru c: femeia pe care o iu7ea ;l ?inea de 7ra?*B I AArdeam/ >i ea m:
stinge* Mergeam pe ape/ >i ea se aga?: de 7ra?ul meu/ m: face s: m:
scufund*B 4 Cum de are ea at;ta putere/ c;nd est e numai a7sen?:/ s:r: <
cie/ nega?ivitate/ iar magia ei este ilu@orie% MontCerlant nu e,plic:
acest lucru* El spune numai/ cu m;ndrie/ c: A&eul pe 7un: dreptate se
teme de ?;n?arB 2 Dar r:spunsul este mai mult dec;t evident: e u>or s:
te cre@i suveran c;nd e> ti singur/ s: te cre@i tare c;nd refu@i cu grij:
s: iei asupra ta orice povar:* MontCerlant a ales facilitateaN pretinde a
avea cultul valorilor dificile: dar caut: s: le ating: f:r: efort* ACoroa <
nele pe care ni le d:m nou: ;n>ine s;nt singurele care meri t: s: fie
purtateB/ spune regele din #asipCae* #rincipiu comod* MontCerlant ;>i
pune o mul?ime de lauri pe frunte/ se drapea@: ;n purpur:N dar ar fi
de ajuns o privire str:in: pentru a se dovedi c: diademele sale s;nt de
C;rtie colorat: >i c:/ precum regel e din povestea lui Andersen/ este
gol<golu?* S: mergi pe ape ;n vis este mult mai pu?in o7ositor dec;t s:
;nainte@i ;n realitate pe c:r:rile p:m;ntului* Ki de aceea leul
MontCerlant evit: cu teroare ?;n?arul feminin: se teme de pro7a rea <
lului*L
[ Despre femei*
< Fetele*
!7idem*
2!7idem*
LAcest proces este cel pe care Adler ;l consider: ca fund originea clasic:
a psiCo@elor* !ndividul/ ;mp:r?it ;ntre o Avoin?: de putereB >i un **comple, de
inferioritateB/ pune ;ntre el >i societate cea mai mare distan?: posi7il:/ pentru a
nu ti nevoit s: ;nfrunte pro7a realului* El >tie c: aceasta i <ar nuna preten?iile pe
care nu >i le poate men?ine dec;t ;n um7ra relei <credin?e*
4
Dac: MontCerlant ar fi demascat ;ntr<adev:r mitul eternului fe<
minin/ ar fi tre7uit s: fie felicitatN prin negarea Femeii/ femeile pot fi
ajutate s: se asume ca fiin?e umane* Dar/ precum am v:@ut/ el nu
arunc: ;n aer !dolul/ ci ;l converte>te ;n monstru* Ki el crede ;n aceast:
o7scur: >i ireducti7il: esen?:: feminitateaN el crede c:/ dup: Ar istotel
>i Sf;ntul oma/ aceasta se define>te ;n mod negativN femeia este
femeie pentru c : i lipse>te virilitateaN acesta este destinul pe care
fiecare femeie tre7uie s: <0 ;ndure/ f:r: a<0 putea modifica* Cea care
pretinde s: i se sustrag: se situea@: pe tr eapta cea mai de jos la scar:
uman:N ea nu reu>e>te s: devin: 7:r7at >i renun?: s: mai fie femeieN
nu mai este dec;t o deri@orie caricatur:/ o aparen?: ;n>el:toareN faptul
c: este un trup >i o con>tiin?: nu <i confer: nici un fel de realitate: pla <
tonician c;nd ;i convine/ MontCerlant pare a considera c: numai !deile
de feminitate >i de virilitate posed: fiin?aN individul care nu particip:
nici la una/ nici la cealalt: nu are dec;t o aparen?: de realitate* El con <
damn: f:r: drept de apel ace>ti Av; rcolaciB care au ;ndr:@neala s: se
afirme ca su7iecte autonome/ s: g;ndeasc:/ s: ac?ione@e* Ki vrea s:
dovedeasc:/ f:c;nd portretul Andreei $acWue7aut/ c: orice femeie
care se str:duie>te s: fac: din sine un personaj se prescCim7: ;ntr <o
marionet: care r;nje>te* Bine;n?eles c: Andree este ur;t:/ di@gra?ioas:/
prost ;m7r:cat: >i cCiar murdar:/ cu ungCiile >i ante7ra?ele de o
cur:?enie ;ndoielnic:: pu?ina cultur: care i se atri7uie a fost suficient:
pentru a ucide ;n ea orice feminitateN Costals ne asigur: c: ea este
inteligent:/ dar/ la fiecare pagin: pe care io consacr:/ MontCerlant
ne convinge de stupiditatea ei* Costals pretinde c: simte fa?: de ea
simpatieN MontCerlant o face s: ne fie odioas:* #rin aceast: a7il:
am7iguitate/ ni se dovede>te prostia intel igen?ei feminine/ se afirm:
c: o di@gra?ie originar: perverte>te ;n femeie toate calit:?ile virile spre
care aspir:*
MontCerlant 7inevoie>te s: fac: o e,cep?ie ;n ceea ce prive>te
sportiveleN prin e,erci?iile autonome ale trupului lor/ acestea pot s: <>i
c;>tige un spirit/ un sufletN >i totu>i ar fi u>or s: fie co7or;te de pe
aceste ;n:l?imiN MontCerlant se ;ndep:rtea@: cu delicate?e de atleta
c;>tig:toare ;n cursa de o mie de metri/ c:reia ;i consacr: un imn
entu@iastN nu se ;ndoie>te c: ar putea <o seduce u>or >i vrea s<o cru?e
de aceast: dec:dere* DominiWue nu a reu>it s: stea pe culmile pe care
o cCema Al7anN s<a ;ndr:gostit de el: ACea care fusese numai spirit >i
numai suflet transpira/ mirosea ur;t/ tu>ea ;nec;ndu <seB0 * !ndignat/
Al7an o alung:* " femeie care prin disciplina sportului a ucis ;n ea
trupul poate fi stimat:N dar o e,isten?: autonom: turnat: ;ntr <un trup
de femeie este un scandal odiosN trupul feminin este detesta7il ime <
0
'isul*
I4I
I44
diat ce este locuit de o con>ti in?:* Femeii i se potrive>te cel mai 7ine
s: fie pur >i simplu trup* MontCerlant apro7: atitudinea oriental:: ca
o7iect al pl:cerii/ se,ul sla7 are un loc pe p:m;nt/ umil/ f:r: ;ndoial:/
dar vala7ilN ;>i afl: justificarea numai >i numai ;n pl:cerea pe care i<o
ofer: 7:r7atului* Femeia ideal: este perfect stupid: >i perfect supus:N
este ;ntotdeauna gata s:<0 primeasc: pe 7:r7at/ >i nu <i cere niciodat:
nimic* Astfel este Douce/ pe care Al7an o aprecia@:/ c;nd are cCef:
ADouce/ admira7il de proast: >i tot mai r;vnit: pe m:sur: ce este mai
proast:*** inutil: ;n afara momentelor dragostei/ c;nd o evit: cu o
7l;nde?e ferm:B 0 * Astfel este mica ar:7oaic: Radidja/ animal lini>tit
7un pentru f:cut dragoste/ care accept: cu docilitate pl:cerea >i 7anii*
Astfel ne putem imagina acest Aanimal femininB/ femeia ;nt;lnit:
;ntr<un tren 5spaniol: AAvea un aer at;t de a7ruti@at/ ;nc;t am ;nceput
s<o dorescB I Autorul e,plic:: ACeea ce este agasant la femei e pre <
ten?ia ra?iuniiN dac: ;>i e,agerea@: animalitatea/ prefigurea@:
supraomenesculB 4*
otu>i/ MontCerlant nu are mentalitatea unui sultan orientalN ;i
lipse>te mai ;nt;i sen@ualitatea* Este departe de a se delecta f:r: nici
un g;nd ascuns cu Aanimalele feminineBN ele s;nt 7olnave/ nes: <
n:toase/ niciodat: cu totul curateB 2 Costals ne m:rturise>te c: p:rul
7:ie?ilor miroase mai tare >i mai frumos dec;t acela al femeilorN ade <
sea simte de@gust fa?: de Solange/ ;n fa?a Aacestui miros dulceag/ care
aproape c : i f:cea grea?:/ >i a acestui trup f:r: mu>cCi/ f:r: nervi/ ca
un melc al7BL * El visea@: ;m7r:?i>:ri mai demne de el/ ;ntre egali/ ;n
care tandre?ea s<ar na>te din for?a ;nvins:*** "rientalul gust: cu
voluptate femeia/ >i prin aceasta se sta7ile>te ;ntre aman?i o recipro <
citate carnal:: acest lucru ;l arat: ardentele invoca?i i din Cintarea
C;nt=rilor/ pove>tile din " mie >i una de nop?i >i at;tea poe@ii ara7e
scrise spre gloria iu7itelorN totu>i/ e,ist: >i femei releN dar e,ist: >i
femei savuroase/ iar 7:r7atul sen@ual se a7andonea@: ;n 7ra?ele lor cu
;ncredere/ f:r: a fi umil it prin asta* ;n timp ce eroul lui MontCerlant
este totdeauna ;n defensiv:: AA lua f:r: s: fii luat/ singura formul:
accepta7il: ;ntre 7:r7atul superior >i femeieB T * El este gata s: vor <
7easc: despre momentul dorin?ei/ care i se pare un moment agresiv/
viril/ >i ;l ascunde pe acela al juis:riiN poate ar risca s: descopere c:
>i el transpir:/ g;f;ie/ Amiroase untBN dar nu: cine ar ;ndr:@ni s: <i
respire mirosul/ s:<i simt: ume@eala% Carnea sa de@armat: nu e,ist:
0'isul*
< Micu?a infant: de Castilia
4Fetele*
2!7idem*
4!7idem*
T!7idem*
pentru nimeni/ pentru c: nu este nimeni ;n fa?a lui: el este singura
con>tiin?:/ o pur: pre@en?: transparent: >i suveran:N dac: pentru
con>tiin?a lui ;ns:>i pl:cerea e,ist:/ nu ?ine seama de ea: ar ;nsemna
s: o recunoasc: ca fiind superioar:* 'or7e>te cu comple@en?: despre
pl:cerea pe care o d:/ niciodat: despre aceea pe care o prime>teN a
primi ;nseamn: dependen?i ACeea ce <i cer femeii este s:<i fac pl:<
cereB 0 N c:ldura vie a volupt:?ii ar fi o complicitate/ >i el nu admi te
nici unaN prefer: singur:tatea m:rea?: a domina?iei* Caut: al:turi de
femei nu satisfac?ii sen@uale/ ci cere7rale*
Ki ;n primul r;nd le caut: pe acelea al unui orgoliu care dore>te
s: se e,prime/ dar f:r: a risca nimic* ;n fa?a femeii Aai acela>i senti <
ment ca ;n fa?a calului sau a taurului pe care tre7uie s: <0 ;m7l;n@e>ti:
aceea>i incertitudine >i aceea>i dorin?: de a<?i m:sura putereaB I * Ar
fi foarte ;ndr:@ne? s: <?i masori puterea cu al?i 7:r7a?iN ei ar interveni
;n aceast: ;ncercareN ar impune 7aremur i neprev:@ute/ ar da un ver <
dict str:inN ;n fa?a unui taur/ a unui cal/ r:m;i propriul t:u judec:tor/
ceea ce este infinit mai sigur* ot astfel/ cu o femeie/ dac: este 7ine
aleas:/ r:m;i singur ;n fa?a ei: A;n iu7irea mea nu este egalitate/ pen tru
c: ;n femeie caut copilulB* Acest adev:r evident nu e,plic: nimic: de
ce caut: ;n femeie copilul/ >i nu egala sa% MontCerlant ar fi mai
sincer dac: ar declara c: el/ MontCerlant/ nu are egalN >i/ mai e,act/
c: nici nu vrea s: ai7:N semenul s:u ;l ;nsp:im;nt:* #e vremea
Campionilor olimpici admira ;n sport rigoarea competi?iilor ce creea @:
ierarCii cu care nu se poate tri>aN dar el ;nsu>i nu a ;n?eles aceast:
lec?ieN ;n tot restul operei >i al vie?ii sale/ eroii s:i/ ca >i el/ se sustrag
oric:rei confrunt:ri: ei s;nt ;nconjura?i de animale/ de peisaje/ de copii/
de femei<copii/ niciodat: de semenii lor* Alt:dat: ;ndr:gostit de aspra
luciditate a sportului/ MontCerlant nu accept: ca iu7ite dec;t femei de
care orgoliul s:u tem:tor nu tre7uie s: se team: c: va fi jud ecatN le
alege Apasive >i vegetaleB/ infantile/ stupide/ venale* 'a evita sistema tic
s: le atri7uie o con>tiin?:N dac: descoper: vreo urm: de con>tiin?: la
ele/ se ca7rea@:/ le p:r:se>teN nu este vor7a s: sta7ileasc: nici un
raport intersu7iectiv cu femei aN ea nu tre7uie s: fie dec;t un o7iect
;nsufle?it ;n regatul 7:r7atuluiN niciodat: nu va fi privit: ca su7iectN
niciodat: nu se va ?ine cont de punctul ei de vedere* Eroul lui
MontCerlant are o moral: care se crede arogant: >i care nu este dec;t
comod:: nu<i pas: dec;t de raporturile cu sine ;nsu>i* Se leag: de
femeie < sau mai cur;nd leag: femeia de el < nu pentru a se 7ucura
de ea/ ci pentru a se 7ucura de sine: fiind a7solut inferioar:/ e,isten?a
femeii de@v:luie su7stan?iala/ indestructi7ila >i esen?ia la superioritate
a 7:r7atului/ >i aceasta f:r: nici un risc*
0Fetele*
< Micu?a infam: de Castilia*
I42 I4L
Astfel/ prostia lui Douce ;i ;ng:duie lui Al7an As: reconstituie
;ntr<o oarecare m:sur: sen@a?iile semi@eului antic c:s:torindu<se cu o
.;sc: fa7uloas:FB 0* Cum o atinge pe Solange/ iat:<0 pe Costals meta<
morfo@at ;ntr<un leu super7: AA7ia se a>e@aser: unul l;ng: altul/ >i el
puse m;na pe coapsa fetei Dpeste rocCieE/ apoi o ?inu ;n mijlocul
trupului ei/ ca un leu care<>i ?ine la7a peste Calca de carne pe care >i <a
cucerit<o***BB< Acest gest pe care/ ;n o7scuritatea cinematografelor/
at;?ia 7:r7a?i ;l fac ;n fiecare @i cu modestie/ Costals ;l anun?: ca fiind
Agestul primitiv al DomnuluiB% 0* Dac: ar avea acela>i sim? al grandorii/
aman?ii/ so?ii care >i<ar ;m7r:?i>a iu7ita ;nainte s: o posede ar 7ene <
ficia la pre? ieftin de aceste metamorfo@e senioriale* AAdulmeca vag
cCipul acestei femei/ asemenea unui leu care/ sf;>rind carnea pe care
o ?ine ;n la7e/ se opre>te din c;nd ;n c;nd ca s<o ling:B2* Acest orgoliu
carnivor nu este singura pl:cere pe care femela i <o d: mascululuiN ea
este pentru el prete,tul de a face/ li7er >i f:r: nici un risc/ doar de
;ncercare/ e,perien?a propriului s:u suflet* ;ntr <o noapte/ Costals se va
amu@a s: sufere p;n: c;nd/ s:tul de gustul durerii sale/ ;>i ;nfige din?ii/
cu veselie/ ;ntr<o pulp: de pui* Nu po?i s: <?i permi?i dec;t rar un
asemenea capriciu* Dar e,ist: >i alte 7ucurii mai puternice sau mai
su7tile De e,emplu/ condescenden?a: Costa ls 7inevoie>te s: r:spund:
unor scrisori de la femei/ >i uneori cu grij:: unei ?:r:ncu?e inspirate ;i
scrie/ la sf;r>itul unei di@erta?ii pedante: AM: ;ndoiesc c: m: po?i
;n?elege/ dar e mai 7ine dec;t dac: m<a> fi co7or;t p;n: la tineB<BF/ li
place uneori s: modele@e o femeie dup: propria <i imagine: A'reau s:
fii pentru mine ca un fel de ve>m;nt*** nu te <am ridicat p;n: la mine
ca s: fii altceva dec;t mine***B T Se amu@: f:urindu <i lui Solange
c;teva amintiri frumoase Dar mai ales c;nd se culc: cu o femeie ;>i
simte/ ;m7:tat de 7ucurie/ genero@itatea: este cel care aduce 7ucuria/
c:ldura/ pacea/ for?a/ pl:cerea/ >i aceste 7og:?ii pe care le risipe>te ;l
cople>esc* El nu le datorea@: nimic iu7itelor saleN adesea/ pentru a se
asigura de acest lucru/ le pl:te>t eN cCiar atunci c;nd ;mpreunarea este
la egalitate/ femeia ;i r:m;ne f:r: reciprocitate o7ligat:N ea nu d:
nimic/ el este cel care ia* De aceea i se pare a7solut normal ca/ dup:
ce o deflorea@: pe Solange/ s: o trimit: la toalet:N cCiar dac: o femeie
este ;ndr:git: cu tandre?e/ ar fi de mirare ca un 7:r7at s: se jene@e
pentru eaN el este masculul de drept divin/ ea este prin dreptul divin
menit: 7ideului >i ingatorului* "rgoliul lui Costals imit: aici at;t de
0
'isul*
fidel 7:d:r:nia/ ;nc;t nu se >tie prea 7ine ce <0 deose7e>te de un co<
mis<voiajor necioplit
#rima datorie a unei femei este s: se supun: e,igen?elor genero <
@it:?ii saleN c;nd presupune c: Solange nu<i aprecia@: m;ng;ierile/
Costals tur7ea@: de furie* Dac: o iu7e>te pe Radidja/ este pentru c:
fa?a ei se iluminea@: de 7ucurie imediat cum o p:trunde* Atunci
7:r7atul este ;nc;ntat sim?indu <se ;n acela>i timp animal de prad: >i
prin? magnific* Ne ;ntre7:m totu>i cu perple,itate de unde poate veni
7e?ia de a lua >i de a sa tisface dac: femeia posedat: >i satisf:cut: nu
este dec;t un 7iet o7iect/ carne fad: ;n care palpit: un surogat de
con>tiin?:* Cum de poate Costals s: <>i piard: at;t de mult timp cu
aceste s:rmane creaturi% Aceste contradic?ii ne ofer: m:sura unui
orgoliu care nu este dec;t vanitate*
" delectare mai su7til: a 7:r7atului puternic >i generos/ a st:p; <
nului/ este mila pentru rasa*nefericit:* Costals/ din c;nd ;n c;nd/ se
emo?ionea@: sim?ind ;n inima sa at;ta gravitate fratern:/ at;ta simpatie
pentru cei umili/ at;ta Amil: pentru femeiB* Ce poate fi mai ;ndu <
io>:tor dec;t 7l;nde?ea neprev:@ut: a fiin?elor dure% El tre@e>te ;n el
;nsu>i no7ile imagini de Epinal c;nd se apleac: asupra acestor ani <
male r:nite care s;nt femeile* CCiar >i pe sportive ;i place s: le vad:
;nvinse/ r:nite/ C:r?uite/ loviteN c;t despre celelalte/ le vrea c;t mai
de@armate posi7il* Menstrua?ia ;l de@gust:/ >i totu>i Costals ne m:r <
turise>te c: A;ntotdeauna le preferase pe femei ;n acele @ile ;n care le
>tia atinse de indispo@i?ia lor lu nar :* * * BF ! se ;nt;mpl: s: cede@e aces<
tei mileN merge p;n: la a face promisiuni/ cCiar dac: nu >i le ?ineN
promite s<o ajute pe Andree/ s<o ia de so?ie pe Solange* C;nd mila ;i
p:r:se>te sufletul/ promisiunile mor: oare nu are dreptul s: se con<
tra@ic:% El face regulile jocului pe care <0 joac: av;ndu<se drept singur
partener pe sine ;nsu>i*
Nu este de ajuns ca femeia s: fie inferioar:/ jalnic:: MontCerlant
vrea ca ea s: fie demn: de dispre?* Uneori pretinde c: lupta dintre
dorin?: >i dispre? este o dram: patetic:: AACJ s: dore>ti ceea ce dis
pre?uie>ti/ ce tragedieJ*** A tre7ui s: atragi >i s: respingi aproape cu
acela>i gest/ s: aprin@i >i s: arunci repede/ a>a cum faci cu un cCi7rit/
iat: tragedia raporturilor noastre cu femeileJB I De fapt/ nu e nici o
tragedie/ dec;t/ poate/ din punctul de vedere < neglija7il < al cCi7ri<
tului* C;t despre cel care<0 aprinde/ cu grij: s: nu<>i ard: degetele/ este
mai mult dec;t evident c: aceast: gimnastic: ;l ;nc;nt:* Dac: a Adon
ceea ce dispre?uie>teB n<ar fi capriciul s:u/ n<ar refu@a sistematic s:
doreasc: ceea ce pre?uie>te: Al7an n <ar refu@a<o pe DominiWueN ar
2!7id*
X !7ui* T
!7ui*
0 Fetele
IMicu?a infam: de Castilia*
I4T
I43
alege s: Aiu7easc: ;n egalitateBN n <ar putea evita s: dispre?uiasc: at; t
ceea ce dore>te: la urma urmei/ nu ;n?elegem a priori de ce o micu?:
dansatoare spaniol: t;n:r:/ dr:gu?:/ impetuoas:/ simpl:/ este at;t de
demn: de dispre?N oare pentru c: este s:rac:/ de origine joas:/ f:r:
cultur:% Acestea nu s;nt/ credem noi/ ;ntr<adev:r ni>te tare ;n ocCii lui
MontCerlant Ci o dispre?uie>te ca femeie/ de la ;nceputN el cCiar
spune c: nu misterul feminin tre@e>te visele 7:r7a?ilor/ ci aceste vise
creea@: misterulN dar >i el proiectea@: ; n o7iect ceea ce pretinde
su7iectivitatea lui* Nu le dispre?uie>te pe femei pentru c: ar fi demne
de dispre?/ ci tocmai pentru c: vrea s: le dispre?uiasc: i se par a7jecte*
Se simte urcat pe culmi cu at;t mai mai ;nalte cu c;t ;ntre ele >i el dis <
tan?a este mai mareN aceasta e,plic: faptul c: alege pentru eroii s:i
ni>te ;ndr:gostite at;t de jalniceN marelui scriitor Costals ;i opune o
fat: 7:tr;n: din provincie/ cCinuit: de pofte se,uale >i de plictis >i o
mic<7urgCe@: de e,trem: dreapt:/ stupid: >i intere sat:N aceasta ;n<
seamn: c: un individ superior este c;nt:rit cu ni>te m:suri foarte
umile: re@ultatul acestei pruden?e st;ngace este c: el ni se pare foarte
mic* Dar nu contea@:/ Costals se crede m:re?* Cele mai umile sl:7i <
ciuni ale femeii ajung pentru a <i Cr:ni m;ndria* Un te,t din Fetele ni
se pare deose7it de semnificativ* ;nainte de a se culca cu Costals/
Solange ;>i face toaleta de noapte* AEa tre7uie s: mearg: la 7aie/ >i
Costals ;>i aminte>te de iapa pe care o avusese odat:/ at;t de m;ndr:/
at;t de delicat: ;nc;t niciodat: nu urina/ nici nu se 7alega atunci c;nd
era c:lare pe ea*B Aici este evident: ura fa?: de trup Dg;ndul ne poart:
la SYift: Celia se cacaE/ voin?a de a asimila femeia unui animal
domestic/ refu@ul de a <i recunoa>te orice autonomie/ cCiar >i una de
ordin urinarN dar mai ales/ ;n timp ce Costals se indignea@:/ uit: c: >i
el are o ve@ic: >i un colonN tot astfel/ c;nd ;i este grea?: de o femeie
sc:ldat: ;n sudoare >i ;n miros/ el ;>i a7ole>te toate secre?iile perso <
nale: este un spirit p ur/ servit de mu>cCi/ >i un se, de o?el* ADispre?ul
este mai no7il dec;t dorin?aB declar: MontCertant ;n &a F;nt;nile
Dorin?ei/ iar Alvaro afirm:: A#;inea mea este de@gustulB 0* Ce ali7i
formida7il este dispre?ul c;nd se complace ;n el ;nsu>iJ #rin faptul c :
individul contempl: >i judec:/ se simte radical altul dec;t Cel:lalt care
este condamnat/ se spal: gratis de tarele de care este acu@at* Cu c;t:
;m7atare e,alt: MontCerlant/ toat: via?a lui/ dispre?ul s:u fa?: de
oameniJ ;i ajunge s: le denun?e prostia c a s: se cread: inteligent/
la>itatea/ pentru a se crede curajos* &a ;nceputul "cupa?iei/ se ded:
unei adev:rate orgii a dispre?ului fa?: de contemporanii s:i ;nvin>i: el
nu este nici france@/ nici ;nvinsN planea@: pe deasupra tuturor* #rin
;ntors:tura unei fra@e Cot:r:>te c: el/ MontCerlant/ care acu@:/ nu a
0
ficut nimic mai mult dec;t ceilal?i pentru a preveni ;nfr;ngereaN nici
m:car nu a consim?it s: fie ofi?erN dar imediat ;ncepe din nou s:
acu@e/ cu o furie care ;l duce foarte departe* 0 Dac: afectea@: c: e
nefericit din pricina de@gusturilor sale/ este pentru a le sim?i cu mai
mult: sinceritate* De fapt/ afl: ;n ele at;tea ;nlesniri/ ;nc;t caut: sis<
tematic s: o antrene@e pe femeie ;n a7jec?ie* Se amu@: s: le ispiteasc:
cu 7ani sau cu 7ijuterii pe fetele s:race: dac: acestea accept:
cadourile sale r:uvoitoare/ ju7ilea@: de 7ucurie* Soac: un joc sadic cu
Andree pentru pl:cerea de a o vedea ;njosindu<se/ nu pentru pl:cerea
de a o face s: sufere* " ;ndeamn: pe Solange la infanticidN ea ;ncu <
viin?ea@: aceast: perspectiv:/ >i atunci sim?urile lui Costals se aprind:
;ntr<o e,altare a dispre?ului/ o posed: pe aceast: uciga>: virtual:*
CCeia acestei atitudini/ ne <o ofer: fa7ula omi@ilorN oricare ar fi
inten?ia ei ascuns:/ aceasta este prin sine ;ns:>i destul de semnifica <
tiv:* I Urin;nd peste ni>te omi@i/ MontCerlant se amu@: cru?;ndu <le pe
unele/ e,termin;ndu <le pe alteleN le acord: o mil: 7atjocoritoare celor
ce se ;nc:p:?;nea@: s: tr:iasc: >i le las: cu genero@itate s: <>i ;ncerce
noroculN acest joc ;l ;nc;nt:* F:r: omi@i/ jetul urinar n <ar fi fost dec;t
o e,cre?ieN el devine instrumentul vie?ii >i al mor?iiN ;n fa?a larvei
t;r;toare/ 7:r7atul care se u>urea@: cunoa>te singur:tatea despotic: a
lui Dumne@eu/ f:r: a fi amen in?at de reciprocitate* Astfel/ ;n fa?a ani <
malelor feminine/ din ;naltul piedestalului s:u/ c;nd crud/ c;nd tandru/
drept >i capricios r;nd pe r;nd/ d:ruie>te/ ia ;napoi/ cople>e>te/ se
;nduio>ea@:/ se irit:N nu se supune dec;t capriciului s:uN este suver an/
li7er/ unic* Dar tre7uie ca aceste animale s: nu fie dec;t animaleN vor
fi alese ;n acest scop/ sl:7iciunile lor vor fi flatate/ vor fi tratate ca
animale cu at;ta ;nver>unare/ ;nc;t vor sf;r>i prin a <>i accepta condi?ia*
ot astfel/ al7ii din &ouisian a >i din .eorgia s;nt ;nc;nta?i de m:run <
tele pung:>ii >i de minciunile negrilor: c:ci se simt confirma?i ;n
superioritatea pe care le <o confer: culoarea pielii lorN >i dac: vreunul
dintre ace>ti negri se ;nc:p:?;nea@: s: fie cinstit/ va fi maltratat >i ma i
tare* ;n acest fel se practica sistematic/ ;n lag:rele de concentrare/
;njosirea oamenilor: rasa St:p;nilor g:sea ;n aceast: a7jec?ie dovada
ca era o ras: supraomeneasc:*
Aceast: ;nt;lnire nu are nimic ;nt;mpl:tor* Se cunoa>te destul de
7ine faptul c: Mo ntCerlant admir: ideologia na@ist:* Este ;nc;ntat s:
vad: crucile ;nc;rligate < Roata solar: < triumf;nd ;ntr<una dintre s:r<
7:torile Soarelui* A'ictoria Ro?ii solare nu este numai victoria
Soarelui/ victorie a p:g;nismului* Este victoria principiului sola r/ care
face ca totul s: se ;nv;rteasc:*** ':d triumf;nd ;n aceast: lumin: prin <
0
I
Maestrul "rdinului de Santiago* Solsti?iul de var:* pag* 4V0*
!7idem*
I4U
I41
cipiul de care s;nt ;m7i7at/ pe care l <am c;ntat/ pe care/ cu ;ntreaga
mea con>tiin?:/ ;l simt guvern; ndu<mi via?a*B 0 Se >tie >i cu c;t sim?
pertinent al m:re?iei le <a propus ca e,emplu france@ilor/ ;n timpul
"cupa?iei/ pe germanii care Arespir: marele stil al for?eiB I * Aceea>i
;nclina?ie panicat: spre facilitate care ;l f:cea s: fug: din fa?a egalilor
s:i ;l determin: s: se a>e@e ;n genuncCi ;n fa?a ;nving:torilor: prin
aceast: ;ngenuncCere/ sper: identificarea cu eiN iat: <0 ;nving:tor/ a>a
cum a dorit ;ntotdeauna/ ;n lupta fie cu un taur/ fie cu omi@ile sau cu
femeile/ fie cu via?a ;ns:>i >i cu li7ertatea * E drept s: afirm:m c:/ de
dinainte de victorie cCiar/ ;i ridica ;n sl:vi pe Avr:jitorii totalitariB 4
Ca >i ei/ fusese ;ntotdeauna niCilist/ detestase ;ntotdeauna oamenii*
A"amenii nu merit: nici m:car s: fie condu>i D>i nu este nevoie ca
omenirea s:<?i fi f:cut ceva ca s<o dete>ti ;ntr<un asemenea CalE 2 FN ca
>i ei/ credea c: anumite fiin?e/ rase/ na?iuni sau el ;nsu>i/ MontCerlant/
de?in un privilegiu a7solut care le confer: asupra semenilor lor toate
drepturile* oat: morala sa justific: >i cCeam: r:@ 7oiul >i persecu?iile*
#entru a ne da seama de atitudinea sa fa?: de femei/ se cuvine s:
e,amin:m aceast: etic: ;ndeaproape* C:ci/ ;n sf;r>it/ va tre7ui s: ve
dem ;n numele c:rei idei s;nt ele condamnate*l
Mitologia na@ist: avea o structur: istoric:: niCil ismul e,prima
disperarea german:N cultul eroului servea ni>te scopuri po@itive pen tru
care au murit milioane de solda?i* Atitudinea lui MontCerlant nu are
nici o contraparte po@itiv: >i nu e,prim: dec;t propria sa alegere
e,isten?ial:* De fapt/ acest erou a ales teama* ;n orice con>tiin?: e,ist:
o preten?ie la suveranitate: dar ea nu s <ar putea confirma dec;t risc;ndN
nici o superioritate nu este dat: niciodat:/ pentru c:/ redus la su7iec
tivitatea sa/ omul nu este numeN ierarCiile se pot sta7ili numai ;nt re
actele >i ;nf:ptuirile oamenilor: MontCerlant ;nsu>i >tie aceasta* ANu
avem/ de drept/ dec;t lucrurile pe care s;ntem gata s: le risc:m*B Dai
el nu a voit niciodat: s: se ri>te ;n mijlocul semenilor s:i* Ki pentru
c: nu vrea s: o ;nfrunte/ a7ole>te omen irea* A"7stacolul care te face
s: tur7e@i al fiin?elorB/ spune regele din Regina moart:* Ele s;nt iri
tante pentru c: de@mint AfeeriaB comple@ent: pe care vanitosul >i <o
creea@: ;n jur* El tre7uie deci s: le nege* Este remarca7il c: nici una
dintre operele lui MontCerlant nu ne descrie un conflict de la 7:r7at
la 7:r7atN coe,isten?a este cea mai mare dram: a lumii viiN el o
eludea@:N eroul lui se ridic: ;ntotdeauna singur ;n fa?a animalelor/ a
copiilor/ a femeilor/ a peisajelorN este prada propriilor sale d orin?e Dca
regina din #asipCaeE/ sau a propriilor sale e,igen?e Dca Maestrul
0
"rdinului de SantiagoE/ dar nu este niciodat: nimeni al: turi de e&
Nici Al7an/ ;n 'isul/ nu are prieteni: c;nd #rinet este viu/ ;l dispre?u <
ie>te/ nu<0 e,alt: dec;t dup: ce moare* "pera/ ca >i via?a lui
MontCerlant/ nu admite dec;t o singur: con>tiin?:*
Dintr<o dat:/ orice sentiment dispare din acest universN nu poate
e,ista nici un efort intersu7iectiv dac: nu e,ist: dec;t un su7iect
Dragostea este deri@orie: dar nu ;n numele prieteniei este de dis <
pre?uit/ c:ci Aprietenia nu are viscereB 0 * Ki orice solidaritate uma n:
este refu@at: cu m:re?ie* Eroul nu a fost n:scut/ el nu este limitat ;n
spa?iu sau ;n timp: ANu v:d nici un motiv re@ona7il s: m: interese@
de lucrurile e,terioare care <mi s;nt contemporane mai mult de acelea
din oricare alt timp trecutF*F I * Nimic din ceea ce i se ;nt;mpl: altcuiva
nu contea@: pentru el: A&a drept vor7ind/ evenimentele n <au contat
niciodat: prea mult pentru mine* Nu <mi pl:ceau din ele dec;t ra@ele
pe care le trimiteau ;n mine/ travers;ndu <m:*** S: fie deci ceea ce vor
s: fie***B 4 Ac?iunea este imposi7il:: AS: fi avut ardoare/ energie/
;ndr:@neal:/ >i s: nu le fi putut pune la dispo@i?ia a nimic/ din lips:
de credin?: ;n orice este omenesc J 2 B Aceasta ecCivalea@: cu a spune
c: orice transcenden?: este inter@is:* MontCerlant o recunoa>te* D ra<
gostea >i prietenia s;nt fleacuri/ dispre?ul ;mpiedic: ac?iuneaN nu crede
;n arta pentru art:/ nu crede ;n Dumne@eu* Nu mai r:m;ne dec;t ima <
nen?a pl:cerii: ASingura mea am7i?ie a fost s: <mi folosesc mai 7ine
dec;t al?ii sim?urile/ scrie el ;n 01ILB L * Ki din nou: ADe fapt/ ce vreau
eu% #osesiunea fiin?elor care <mi plac ;n senin:tate >i ;n poe@ieB T * Ki
;n 0120: AEu/ cel care acu@:/ ce <am f:cut ;n ace>ti dou:@eci de ani%
N<au fost dec;t un vis umplut de pl:cerea mea* Am tr:it ;n lung >i ;n
lat/ ;m7:t;ndu<m: cu ceea ce ;mi place: acest 7oucCe a 7oucCe cu
via?aJ 3 B Fie* Dar nu cuiir*a tocmai pentru c: se t:v:le>te ;n imanen?:
este c:lcat: ;n picioare femeia% Ce scopuri mai ;nalte/ ce inten?ii mai
grandioase opune MontCerlant dragostei posesive a mamei/ a aman <
tei% Ki el caut: AposesiuneaBN c;t despre acel A7oucCe a 7oucCe cu
via?aB multe femei ar putea s: <i dea clas:* E adev:rat c: gust: de unul
singur pl:cerile insoliteN cele pe care le po?i avea cu animalele/ cu
7:ie?ii/ cu feti?ele impu7ereN se indignea@: da c: o iu7it: pasionat: nici
nu se g;nde>te s : i aduc: ;n pat pe feti?a ei de doispre@ece aniN iat: o
mescCin:rie deloc solar:* Nu >tie el oare c: sen@ualitatea femeilor nu
0&af;m;nile dorin?ei*
5 #osesiunea de sine/ pag* 04*
4Solsti?iul de var:/ pag* 40T*
2&a flnt;nile dorin?ei*
L !7idem*
T!7idem*
3Solsti?iul de var:/ pag* 4V0*
Solsti?iul de var:* pag* 4VU* N
!7idem* pag* 011* ]g EcCmocnul
de toamn:/ pag* L3* 2 &a f;iuCiile
domne/*
I2V I20
este mai pu?in cCinuit: dec;t aceea a 7:r7a?ilor% Dac: ierarCia se,elor
ar fi sta7ilit: ;n func?ie de acest criteriu/ pro7a7il c: femeile ar
;nvinge* &a drept vor7ind/ incoeren?ele lui MontCerlant s;nt aici mon<
struoase/ ;n numele Aalternan?eiB/ declar: c:/ de vreme ce nimic nu
contea@:/ totul contea@: la fel de multN el accept: totul/ vrea s:
cuprind: totul >i ;i place ca largCe?ea spiritului s :u s: le ;nsp:im;nte
pe mamele de familieN totu>i/ el este acela care reclama/ pe vremea
"cupa?iei/ o AincCi@i?ieB 0 care ar cen@ura filmele >i @iareleN coapsele
fetelor americane ;l sc;r7esc/ se,ul str:lucitor al taurului ;i produce
e,altareN fiecare cu gu stul luiN fiecare recreea@: ;n felul s:u AfeeriaBN
;n numele c:ror valori marele destr:7:lat scuip: cu de@gust peste
orgiile altora% #entru c: nu s;nt ale sale% Deci toat: morala consist:
;n a fi MontCerlant%
Ar r:spunde/ evident/ c: a juisa nu este totul: contea@: felul ;n
care o faci* re7uie ca pl:cerea s: fie inversul renun?:rii >i ca volup <
tuosul s: se simt: croit dintr <o stof: de erou sau de sf;nt* Dar multe
femei s;nt e,perte ;n a <>i concilia pl:cerile cu ;nalta imagine pe care
>i<o fac despre ele ;nsele* De ce am crede c: visurile narcisiste ale lui
MontCerlant au mai mult pre? dec;t altele%
C:ci/ de fapt/ despre vise este vor7a* #entru c: le refu@: orice
con?inut o7iectiv/ cuvintele cu care jonglea@: MontCerlant: grandoa re/
sfin?enie/ eroism/ nu s;nt dec;t fleacuri* &ui MontCerlant ia fost
team: s:<>i ri>te superioritatea printre 7:r7a?iN pentru a se ;m7:ta cu
acest vin e,altant/ s<a retras ;n ceruri: cel Unic este/ ;n mod cert/
suveran* Se ;ncCide ;ntr <o camer: a mirajelorN oglin@ile ;i multiplic:
la infinit imaginea >i el crede c: este de ajuns pentru a popula
p:m;ntulN dar nu este dec;t un captiv/ pri@onier al lui ;nsu>i* Se crede
li7erN dar >i<a alienat li7ertatea spre profitul eului s:uN modelea@: sta <
tuia lui MontCerlant dup: norme ;mprumutate din imageria de Epinal
Al7an resping;nd<o pe DominiWue pentru c: a v:@ut uit;ndu <se ;n
oglind: o figur: de prost:nac ilustrea@: aceast: sclavie: nu e>ti pros <
t:nac dec;t v:@ut de ocCii altuia* "rgoliosul Al7an ;>i supune sufletul
acestei con>tiin?e colecti ve pe care o dispre?uie>te* &i7ertatea lui
MontCerlant este o atitudine/ nu o realitate* Ac?iunea fiindu <i/ ;n lipsa
unui scop/ imposi7il:/ se consolea@: cu gesturi: este un mim* Femeile
;i s;nt ni>te parteneri como@i care <i dau replica/ el este cel care a ca<
parea@: rolul principal/ se ;ncinge cu lauri >i se drapea@: ;n purpur:N
dar totul se petrece pe scena sa privat:N aruncat pe pia?a pu7lic:/ ;n
lumin: adev:rat:/ su7 un cer adev:rat/ actorul nu mai vede 7ine/ se
0**Cerem un organism care s: ai7: putere discre?ionar: pentru a opn tot
ceea ce crede c: poate d:una calit:?ii umane france@e* Un soi de !ncCi@i?ie ;n
numele calit:?ii umane france@e*B DSolsti?iul de var:* pag* I3V*E
clatin:/ nu se mai ?ine pe picioare/ cade* ; ntr<un acces de luciditate/
Costals strig:: A;n fond/ ce glum: s;nt >i PvictoriileQ astea asupra
femeilorJB0 ;ntr<adev:r* 'alorile/ ispr:vile pe care ni le propune
MontCerlant s;nt o trist: glum:* Faptele ;nalte care<0 ame?esc nu s;nt
nici ele dec;t ni>te gesturi/ niciodat: ac?iuni: ;l tul7ur: sinuciderea lui
#eregrinus/ ;ndr:@neala lui #asipCae/ elegan?a japone@ului care 0 <a
ad:postit su7 um7rel: pe adversarul s:u ;nainte de al spinteca ;n
duel* Dar declar: c: Apersoana adversarului >i ideile pe care este de
a>teptat s: le repre@inte nu au deci at;ta importan?:B* Aceast: decla <
ra?ie sun: ciudat ;n 0120* "rice r:@7oi este frumos/ @ice el/ oricare ar
fi sfir>itulN for?a este ;ntotdeauna admira7il:/ la orice ar folosi ea*
A&upta f:r: credin?: este formula la c are ajungem ;n mod necesar
dac: vrem s: men?inem singura idee accepta7il: despre 7:r7at: aceea
;n care el este ;n acela>i timp eroul >i ;n?eleptul*B Dar este curios c:
no7ila indiferen?: a lui MontCerlant fa?: de toate cau@ele a ;nclinat nu
c:tre Re@isten? :/ ci spre Revolu?ia na?ional:/ c: suverana sa li7ertate
a ales supunerea/ >i c: secretul ;n?elepciunii eroice 0 <a c:utat nu ;n
opo@i?ie/ ci la ;nving:tori* Nici acesta nu este un accident &a aseme nea
mistific:ri ajunge pseudosu7limul din Regina moart: sau din Maestrul
"rdinului de Santiago* ;n aceste drame cu at;t mai semni ficative cu
c;t au mai multe preten?ii/ vedem doi 7:r7a?i imperio>i care sacrific:
orgoliului lor de>ert ni>te femei vinovate doar de a fi ni>te fiin?e
omene>tiN ele doresc dragostea > i fericirea terestr:: pentru a le
pedepsi/ uneia i se ia via?a/ celeilalte/ sufletul* ;nc: o dat:/ ne
;ntre7:m: pentru ce% Autorul r:spunde cu dispre?: pentru nimic* El n <a
vrut ca regele s: o ucid: pe !nes din motive prea ;ntemeiateN acest omor
n<ar fi fost atunci dec;t o 7anal: crim: politic:* ADe ce o ucid% E,ist:
f:r: ;ndoial: un motiv/ dar eu nu <0 disting prea 7ineB/ spune el* Mo <
tivul este acela c: tre7uie ca principiul solar s: triumfe asupra 7ana <
lit:?ii vie?iiN dar acest principiu nu luminea@:/ dup : cum am v:@ut/
nici un scopN cere distrugerea doar/ nimic mai mult C;t despre
Alvaro/ MontCerlant ne spune ;ntr <o prefa?: c: ;l interesea@:/ la
anumi?i oameni ai vremii/ Acredin?a lor tran>ant:/ dispre?ul lor pentru
realitatea e,terioar:/ gustul lor pentr u ruin:/ furia lor de a distrugeB*
Acestei furii/ maestrul "rdinului de Santiago ;i sacrific: propria sa
fiic:* 'a fi ;mpodo7it cu apelativul str:lucitor de mistic* Nu este oare
o dovad: de platitudine s: preferi fericirea misticii% De fapt/ sacri <
ficiile >i renun?:rile nu au sens dec;t ;n perspectiva unui ?el/ a unui
scop umanN >i scopurile care dep:>esc dragostea singular:/ fericirea
personal:/ nu pot ap:rea dec;t ;ntr <o lume care recunoa>te pre?ul
0
Fetele*
I2I
I24
iu7irii >i al fericiriiN Amorala midinetelorB este mai autentic: dec;t
feeriile vidului/ pentru c: ;>i are r:d:cinile ;n via?: >i ;n realitateN iar
de aici pot ?;>ni aspira?iile cele mai vaste* Ne<o imagin:m u>or pe !nes
de Castro la BucCenYald/ iar pe rege/ gr: 7indu<se la am7asada
.ermaniei pentru ra?iuni de Stat* Multe midinete au meritat/ ;n tim <
pul "cupa?iei/ un respect pe care nu i <0 acord:m lui MontCerlant
Cuvintele g:unoase cu care se ;ndoap: s;nt periculoase prin ;nsu>i
vidul lor: mistica supraomeneasc: a utori@ea@: toate devast:rile tem <
porale* Fapt este c:/ ;n dramele despre care vor7im/ ea se afirm: prin
dou: crime/ una fi@ic: >i cealalt: moral:N Alvaro nu are prea mult
p;n: s: devin: < s:l7atic/ solitar/ necunoscut < un mare incCi@itorN
nici regele/ ne;n?eles/ renegat/ p;n: s: se transforme ;n $immler* S;nt
ucise femeile/ s;nt uci>i evreii/ 7:r7a?ii efemina?i >i cre>tinii care au
trecut de partea evreilor/ este ucis tot ceea ce st;rne>te interesul sau
pl:cerea de a ucide ;n numele acestor idei* Numai pri n nega?ii pot fi
afirmate misticile negative* Adev:rata dep:>ire este un mar> po@itiv
;nspre viitor/ viitorul oamenilor* Falsul erou/ pentru a se convinge c:
a ajuns departe/ c: planea@: ;n ;n:l?imi/ prive>te ;ntotdeauna ;n jos/ la
picioarele saleN dispre? uie>te/ acu@:/ oprim:/ persecut:/ torturea@:/
masacrea@:* #rin r:ul pe care <l face aproapelui s:u se crede superior
acestuia* Acestea s;nt culmile pe care MontCerlant ni le arat: m;ndru
cu degetul c;nd ;>i ;ntrerupe acel A7oucCe : 7oucCe cu via?aB despre
care am pomenit*
A#recum m:garul legat de acele noriasX ara7e/ m: ;nv;rt/ m:
;nv;rt/ or7 >i c:lc;nd f:r: ;ncetare pe propriile <mi urme* Numai c: nu
scot nici un strop de ap: rece*B #u?ine lucruri am mai putea ad:uga
acestei m:rturisiri pe care o semna ;n 0 1I3 MontCerlant* Apa rece nu
a ?;>nit niciodat:* #oate c: MontCerlant ar fi tre7uit s: aprind: rugul
lui #eregrinus: ar fi fost solu?ia cea mai logic:* A preferat ;ns: s: se
refugie@e ;n propriul s:u cult* ;n loc s: se d:ruiasc: acestei lumi pe
care nu >tia s<o fertili@e@e/ sa mul?umit s: se oglindeasc: ;n eaN >i
>i<a organi@at ;ntreaga via?: ;n interesul acestui miraj pe care nul
vedea dec;t el* A#rin?ii se simt 7ine ;n toate ;mprejur:rile/ cCiar >i ;n
;nfr;ngereB/ scrie elN >i pentru c: se complace ;n ;nf r;ngere/ se crede
rege/ A ;nv:?at de !a Niet@scCe c: Afemeia este divertismentul erou
luiB >i crede c: ajunge s: se distre@e cu femeile pentru a fi consacrat
ca erou* Restul este pe m:sur:* Cum spune Costnls: A;n fond/ ce
glum:JB
!!
D* $* &AZRENCE SAU "R."&!U& FA&!C
&aYrence se situea@: la antipodul lui MontCerlant El nu urm: <
re>te s: defineasc: raporturile singulare dintre femeie >i 7:r7at/ ci s:
le rea>e@e pe am;ndou: ;n adev:rul 'ie?ii* Acest adev:r nu este nici
repre@entare/ nici voin?:: el ;nv:luie animalitatea ;n care fiin?a ome <
neasc: ;>i are r:d:cinile* &aYrence refu@: cu pasiune antite@a se,<cre<
ierN e,ist: la el un optimism cosmic care se opune radical pesimis <
mului lui ScCopenCauerN voin?a de a tr:i care se e,prim: prin falus
este 7ucurie: ;n el g;ndirea >i ac?iunea tre7uie s: <>i ai7: i@vorul/ su7
amenin?area de a fi concept vid/ mecani sm steril* Ciclul pur se,ual
este insuficient pentru c: recade ;n imanen?:: e sinonim cu moarteaN
dar este mai de pre? aceast: realitate mutilat: < se,ul >i moartea <
dec;t o e,isten?: separat: de lutul trupesc* B:r7atul nu numai c: are
nevoie/ precum Anteu / s: ating: din c;nd ;n c;nd p:m;ntulN via?a sa
de 7:r7at tre7uie s: fie ;n ;ntregime e,presia virilit:?ii sale care pre <
supune >i cere imediat femeiaN aceasta nu este/ deci/ nici divertisment/
nici prad:/ nu este un o7iect ;n fa?a unui su7iect/ ci un pol necesar
e,isten?ei polului de semn opus* B:r7a?ii care nu au cunoscut acest
adev:r/ de pild: Napoleon/ au e>uat ;n destinul lor de 7:r7a?i: s;nt
ni>te rata?i* Nu afirm;ndu <>i singularitatea/ ci ;mplinindu <>i generali<
tatea ;n cCipul cel mai intens posi7il se poate salva individul: fie c:
este 7:r7at sau femeie/ nu tre7uie niciodat: s: caute ;n rela?iile ero <
tice triumful orgoliului s:u/ nici e,altarea propriului sau euN a se servi
de se, ca de un instrument al voin?ei este o gre>eal: irepara7il:N tre <
7uie s: sfarme 7arierele eului/ s: dep:>easc: limitele con>tiin?ei
;nse>i/ s: renun?e la orice suveranitate personal:* Nimic mai frumos
dec;t aceast: statuet: repre@ent;nd o femeie care na>te: A" figur: teri <
7il de vid:/ ascu?it:/ f:cut: a7stract: p;n: la insign ifian?: su7 greu<
tatea sen@a?iei ;ncercateBF 0 * Acest e,ta@ nu este nici un sacrificiu/ nici
un a7andon* Nici unul dintre cele dou: se,e nu tre7uie s: se lase
;ngCi?it de cel:laltN nici 7:r7atul/ nici femeia nu tre7uie s: apar: ca
fragmentul separat al unui cupluN se,ul nu este o ran:N fiecare este o
fiin?: complet:/ perfect polari@at:N c;nd unul este sigur de virilitatea
sa/ iar cel:lalt de feminitatea sa/ Afiecare reu>e>te perfec?iunea cir <
cuitului polari@at al se,elorB I N actul se,ual este/ f:r: ane,area/ f:r:
predarea nici unuia dintre cei doi parteneri/ ;mplinirea minunat: a
X Din spaniolul nona* cuv;nt provenit din ara7: < instala?ie Cidraulic: pen tru
scos apa din ad;ncunle p:iii;ntului Dn* tr*E*
5 Femei ;ndr:gostite* <
!7idem*
I22
I2L
unuia prin cel:lalt C;nd Ursula >i BiHrin s <au g:sit ;n sf;r>it/ A;>i
d:deau reciproc acest ecCili7ru stelar care/ numai el/ se poate numi
li7ertate* Ea era pentru el ceea ce el era pentru ea/ magnificen?a
imemorial: a altei realit:?i/ mistic: >i palpa7il:B 0 * Ajung;nd unul la
altul ;n smulgerea generoas: a pasiunii/ cei doi aman?i ajung ;mp reun:
la Cel:lalt/ la ot Astfel se ;nt;mpl: cu #aul >i Clara ;n momen tul
dragostei lor: I ea este pentru el Ao via?: vie/ s:l7atic:/ str:in:/ ce se
amesteca cu a sa* Era cu mult mai mare ca ei/ care erau redu>i la
t:cere* Se ;nt;lniser:/ >i ;n ;nt;lnirea lor se confundau elanul nenu <
m:ratelor fire de iar7:/ v;rtejurile stelelorB* Doamna CCatterleO >i
Mellors ating >i ei acelea>i 7ucurii cosmice: amestec;ndu <se unul cu
altul/ se confund: cu ar7orii/ cu lumina/ cu ploaia* &aYrence a de@ <
voltat pe larg aceast: doctrin: ;n Ap:rarea doamnei CCatterleO:
AC:s:toria nu este dec;t o ilu@ie dac: nu este ;n cCip dura7il >i radi cal
falic:/ dac: nu este legat: de soare >i de p:m;nt/ de lun:/ de stele >i
de planete/ de ritmul anotimpurilor/ al anilor/ al lustrilor >i a l secolelor*
C:s:toria nu este nimic dac: nu e ;ntemeiat: pe o corespon den?: de
s;nge* C:ci s;ngele este su7stan?a sufletuluiB* S;ngele 7:r7a tului >i cel
al femeii s;nt dou: fluvii ;n eternitate diferite/ care nu se pot
amesteca* De aceea aceste fluvii ;nconjur: cu meandrele lor tota litatea
vie?ii* AFalusul este un volum de s;nge care umple valea s;ngelui
femeii* #uternicul fluviu al s;ngelui masculin ;nconjoar: cu ultimele
sale profun@imi marele fluviu al s;ngelui feminin*** totu>i/ nici unul
nu rupe 7arajele* Este comuniunea cea mai perfect: ** >i unul dintre
cele mai mari mistere*B Aceast: comuniune este o mira culoas:
;m7og:?ireN dar ea cere ca preten?iile la ApersonalitateB s: fie a7olite*
C;nd personalit:?ile caut: sa se ating: f:r: a se renega/ cu m se
;nt;mpl: de o7icei ;n civili@a?ia modern:/ tentativa lor este sortit:
e>ecului* Atunci este o se,ualitate Apersonal:/ al7:/ rece/ nervoas:/
poetic:B/ distrug:toare pentru curentul vital al fiec:ruia* Aman?ii se
tratea@: unul pe altul ca pe ni>te instr umente/ ceea ce na>te ;ntre ei
uraN astfel s;nt doamna CCatterleO >i MicCaelisN ei r:m;n ;ncCi>i ;n
su7iectivitatea lorN pot cunoa>te o fe7r: asem:n:toare celei provocate
de alcool sau de opium/ dar lipsit: de o7iectN nu descoper: nici o rea <
litate a celuilalt/ nu ajung la nimic* &aYrence l <ar fi condamnat pe
Costals f:r: drept de apel* El a descris ;n .erard 4 unul dintre ace>ti
masculi orgolio>i >i egoi>tiN >i .erard este ;n mare parte responsa7il
de infernul ;n care se arunc: ;mpreun: cu .udrun* Cere7ral/ voluntar/
se complace ;ntr<o afirmare vid: a propriului s:u eu >i se ridic: rigid
;mpotriva vie?ii: pentru pl:cerea de a st:p;ni o iap: n:r:va>:/ o ?ine
legat: de o 7arier: ;n spatele c:reia trece cu @gomot asur@itor un tren/
;i ;ns;ngerea@: coastele re7ele >i se ;m7at: cu puterea lui* Aceast:
voin?: de dominare o ;njose>te pe femeia ;mpotriva c:reia se e,ersea<
@:N mai sla7:/ iat<o transformat: ;n sclav:* .eFrard se apleac: asupra
Minettei: A#rivirea ei elementar: de sclav: violat:/ a c:rei ra?iune de
a e,ista este s: fie la nesf;r>it violat:/ f:cea s : i vi7re@e nervii lui
.erard*** Singura voin?: era a sa/ ea era su7stan?a pasiv: a voin?ei
saleB* Mi@era7il: suveranitate: dac: femeia nu este dec;t o su7stan?:
pasiv:/ ;nseamn: c: 7:r7atul care o domin: nu este nimic* El crede
c: posed:/ c: se ;m7og:?e>te5 este doar o ilu@ie* .erard o str;nge ;n
7ra?e pe .udrun: AEra su7stan?a 7ogat: >i adora7il: a fiin?ei lui*** ea
disp:ruse ;n:untrul lui/ >i el atingea perfec?iuneaB* Dar imediat ce ea
;l p:r:se>te/ se reg:se>te singur >i gol pe din:untruN iar a doua @i ea
nu vine la ;nt;lnire* Dac: femeia este puternic:/ preten?ia masculin:
tre@e>te ;n ea o preten?ie simetric:N fascinat: >i re7e l:/ devine maso <
cCist: >i sadic: r;nd pe r;nd* .udrun este foarte tul7urat: c;nd ;l vede
pe .erard str;ng;nd ;ntre coapse trupul iepei ;nne7uniteN dar este tul <
7urat: >i c;nd doica lui .erard ;i poveste>te c: pe vremuri A;l ciupea
de fundule?B* Arogan?a ma sculin: e,asperea@: re@isten?ele feminine*
!n timp ce Ursula este ;nvins: >i salvat: de puritatea se,ual: a lui
BiHrin/ precum doamna CCatterleO de aceea a p:durarului/ .erard o
antrenea@: pe .udrun ;ntr <o lupt: f:r: ie>ire* ;ntr<o noapte/ nefericit/
do7or;t de moartea unei fiin?e apropiate/ se a7andonea@: ;n 7ra?ele ei*
AEra marea 7aie de via?:/ o adora* Era mama >i su7stan?a tuturor
lucrurilor* Emana?ia misterioas: >i dulce a sinului ei de femeie ;i inva <
da creierul uscat >i 7olnav ca o limfa t:m:duitoare / ca valul lini>titor
al vie?ii ;nse>i/ perfect de parc: s <ar fi sc:ldat din nou ;n laptele
matern*B !n aceast: noapte/ presimte ce ar putea ;nsemna comunicarea
cu o femeieN dar este prea t;r@iuN fericirea lui este viciat:/ c:ci .udrun
nu este cu adev:rat pre@ent:N ;l las: pe .erard s: doarm: pe um:rul
ei/ dar ea r:m;ne trea@:/ nelini>tit:/ separat:* Este pedeapsa individu <
lui c:@ut prad: sie>i: el nu poate s: <>i sfarme singur singur:tateaN
ridic;nd 7arierele eului/ le<a ridicat pe acelea ale CeluilaltN nu <0 va mai
;nt;lni niciodat:* &a sf;r>it/ .erard moare/ ucis de .udrun >i de sine
;nsu>i*
Astfel/ nici unul dintre se,e nu apare ;n prim: instan?: ca fiind
privilegiat Nici unul nu este su7iect* Femeia nu este nici prad:/ nici/
cu at;t mai pu? in/ un simplu prete,t Malrau, 0 remarc: faptul c: pen tru
&aYrence nu ajunge/ cum se ;nt;mpl: la Cindu>i/ ca femeia s: fie
prilejul unui contact cu infinitul/ ;n maniera unui peisaj/ de e,emplu:
0 I
4
X Femei ;ndr:gostite*
Fii >i ;ndr:gosti?i*
Femei ;ndr:gostite*
#refa?: la Amantul doamnei CCatterleO*
I23
I2T
ar fi un alt fel de a face din ea un o7iect Ea este real: ;n aceea>i
m:sur: ca >i 7:r7atulN tre7uie reali@at: comuniune real: cu ea De
aceea eroii apro7a?i de &aYrence cer de la iu7ita lor mai mult dec;t
darul propriului lor trup: #aul nu accept: ca Minam s: i se d:ruiasc:/
printr<un tandru sacrificiuN BiHrin nu vrea ca Ursula s: caute ;n
7ra?ele lui pl:cereaN rece sau pasionat:/ femeia care r:m;ne ;ncCis: ;n
sine ;l a7andonea@: pe 7:r7at singur:t:?ii sale : el tre7uie s<o respingi
re7uie ca am;ndoi s: se d:ruiasc:/ cu trup >i suflet Dac: acest dar
e ;mplinit/ ei tre7uie s: <>i r:m;n: pentru totdeauna fideli* &aYrence
este un parti@an al mariajului monogam* Un individ nu caut: varieta <
tea dec;t dac: este int eresat de singularitatea fiin?elor: dar mariajul
falie este ;ntemeiat pe generalitate* C;nd circuitul virilitate <feminitate
s<a sta7ilit/ nici o dorin?: de scCim7are nu mai poate fi conceput:N
este un circuit perfect/ ;ncCis ;n sine/ definitiv*
Dar reciproc/ fidelitate reciproc:: este ;ntr <adev:r aceasta domnia
recunoa>terii mutuale% Nu/ nici pe departe* &aYrence crede cu pasiu <
ne ;n suprema?ia masculin:* CCiar sintagma Ac:s:torie falic:B/ ecCi
valen?a pe care o sta7ile>te ;ntre se,ual >i falie o dovedesc ; ndeajuns*
Dintre cele dou: curente de s;nge care se ;nso?esc ;n cCip misterios/
curentul falie este privilegiat* AFalusul serve>te drept punte ;ntre ceJe
dou: fluvii: el conjug: cel dou: ritmuri diferite ;ntr <un curent unic*B
Astfel/ 7:r7atul nu este numai unul dintre termenii cuplului/ ci >i
raportul >i dep:>irea lor: A#odul care duce spre viitor este falusulB*
Cultului Mei?ei<Mame/ &aYrence ;n?elege s: <i su7stituie un cult falie:
c;nd vrea s: eviden?ie@e natura se,ual: a cosmosului/ nu evoc: p;nte
cele femeii/ ci virilitatea 7:r7atului* Nu descrie aproape niciodat: un
7:r7at tul7urat de o femeieN ci de o sut: de ori ne o arat: pe femeie
secret 7ulversat: de cCemarea vie/ su7til:/ insinuant: a 7:r7atuluiN
eroinele sale s;nt frumoase >i s:n:toase/ dar nu ame ?itoareN ;n timp ce
eroii s:i s;nt ni>te fauni nelini>titori* Animalele <masculi ;ntrucCipea@:
tul7urarea >i puternicul mister al vie?iiN femeile s;nt atinse de vraja
acestoraN una e tul7urat: de un vulpoi/ alta e ;ndr:gostit: de un
arm:sar/ .udrun sfidea@: ar@:toare o turm: de tauri >i e profund tul <
7urat: de vigoarea re7el: a unui iepure* #e acest privilegiu cosmic se
grefea@: un privilegiu social* F:r: ;ndoial: pentru c: fluviul falie este
impetuos/ agresiv/ pentru c: trece @:ga@ul viitorului < &aYrence nu
se e,plic: dec;t imperfect ;n acest sens </ 7:r7atul este cel menit s:
Apoarte ;nainte stindardul vie?iiB 0 N el tinde c:tre aceste scopuri/ ;ntru <
cCipea@: transcenden?aN femeia este a7sor7it: de sentimentele sale/
este numai interioritate/ este sortit: im anen?ei* Nu numai c: 7:r7atul
joac: ;n via?a se,ual: un rol activ/ ci prin el aceast: via?: este
dep:>it:N este ;nr:d:cinat ;n lumea se,ual:/ dar evadea@: de acolo: ;n
0
timp ce ea r:m;ne ;ncCis: ;n:untru* .;ndirea >i ac? iunea ;>i au
r:d:cinile ;n falusN pentru c: nu are falus/ femeia nu are dreptul nici
la una/ nici la cealalt:N poate juca rolul masculin/ >i cCiar foarte 7ine/
dar este un joc lipsit de adev:r* AFemeia este polari@at: ;n jos/ spre
centrul p:m;ntului* #olaritatea ei profund: este flu,ul ;ndreptat ;n jos/
atrac?ia lunar:* B:r7atul/ dimpotriv:/ este polari@at spre ;nalt/ spre
soare >i activitatea diurn:*B 0 #entru femeie/ Acea mai profund: con>ti<
in?: @ace ;n p;ntecele >i ;n >alele ei*** Dac: se ;ntoarce spre ; nalt/ vine
un moment ;n care totul se pr:7u>e>teB I* ;n domeniul ac?iunii/ 7:r7a <
tul tre7uie s: fie ini?iatorul/ elementul po@itivN femeia este elementul
po@itiv pe planul emo?iei* Astfel &aYrence reg:se>te concep?ia
7urgCe@: tradi?ional: a lui Bonald/ Augu ste Comte/ Clement 'autel*
Femeia tre7uie s:<>i su7ordone@e e,isten?a aceleia a 7:r7atului: AEa
tre7uie s: cread: ;n tine/ ;n scopul profund spre care tin@iB 4 * Atunci
7:r7atul ;i va consacra o tandre?e >i o recuno>tin?: infinite* AACJ dul <
cea?a de a te ;ntoarce acas:/ l;ng: femeie/ c;nd ea crede ;n tine >i
accept: ca ?elurile tale s: o dep:>easc:*** Sim?i o recuno>tin?: inson <
da7il: pentru femeia care te iu7e>te***B 2 &aYrence adaug: c:/ pentru
a merita acest devotament/ tre7uie ca 7:r7atul s: fie ;n cCip autentic
locuit de un ?el m:re?N dac: proiectul s:u nu este dec;t o impostur:/
cuplul se cufund: ;ntr <o deri@orie mistificare: mai 7ine este s: te
;ncCi@i ;n ciclul feminin: dragoste >i moarte/ precum Anna Garenina
>i 'ronsHi/ Carmen >i don Sose/ dec;t s: te min?i/ precum #ierre >i
Nata>a* Dar su7 aceast: re@erv:/ ceea ce ridic: ;n sl:vi &aYrence/ ;n
maniera lui #roudCon sau Rousseau/ este c:s:toria monogam: ;n care
femeia ;>i g:se>te ;n so? justificarea e,isten?ei sale* ;mpotriva femeii
care dore>te s: inverse@e rolurile/ &aYrence g:se>te e,presii la fel de
ostile ca MontCerlant* re7uie ca ea s: renun?e s: se mai joace de a
Magna Mater/ s: nu mai pretind: a de?ine adev:rul vie?iiN acapara <
toare/ devoratoare/ mutilea@: 7:r7atul/ ;l face s: se pr:7u>easc: ;n
imanen?: >i ;l deturnea@: de la scopurile sale* &aYrence este departe
de a 7lestema maternitateaN dimpotriv:/ se 7ucur: fiindc: este carne/
;>i accept: na>terea/ ;>i ;ndr:ge>te mamaN mamele apar ;n opera sa ca
ni>te magnifice e,emple ale adev:ratei femini t:?iN s;nt pur: renun?are/
genero@itate a7solut:/ toat: c:ldura lor vie este sortit: copilului:
accept: ca el s: devin: 7:r7at >i s;nt m;ndre de asta* Dar 7:r7atul tre <
7uie s: se team: de amanta egoist: care vrea s: <0 readuc: pe 7:r7at
;n copil:rieN aceast a ;i sf:r;m: elanul* A&una/ planet: a femeilor/ ne
0
I
4
2
L
" fante@ie a incon>tientului*
" fante@ie a incon>tientului*
l7idem*
l7idem*
l7idem*
l7idem*
I2U
I21
trage ;napoi*B L Ea vor7e>te f:r: ;ncetare despre dragoste: dar a iu7i
pentru ea ;nseamn: a lua pentru a umple vidul pe care ;l simte
;n:untrul s:uN aceeast: dragoste este apropiat: de ur:: astfel/
$ermione/ care sufer: de o ;ngro@itoare deficien?: pentru c: nu a >tiut
niciodat: s: se d:ruiasc:/ ar vrea s: >i <0 ane,e@e pe BiHrinN nu reu <
>e>teN ;ncearc: s:<0 ucid:/ >i e,ta@ul voluptuos pe care <0 simte lovin<
du<0 este identic cu spasmul egoist al pl:cerii* 0 &aYrence detest:
femeile moderne/ creaturi de celuloid >i de cauciuc care <>i revendic:
o con>tiin?:/ and femeia a luat cuno>tin?: de ea ;ns:> i din punct de
vedere se,ual/ iat<o Amerg;nd prin via?:/ ac?ion;nd ;ntr <un fel aproape
cere7ral >i supun;ndu<se ordinelor unei voin?e mecaniceB <5* ;i inter@ice
s: ai7: o sen@ualitate autonom:N c:ci este f:cut: pentru a se d:rui/ nu
pentru a lua* #rin gura lui Mellors/ &aYrence ;>i strig: oroarea fa?: de
les7iene* Dar 7lamea@: >i femeia care are ;n fa?a 7:r7atului o atitu <
dine deta>at: sau agresiv:* #aul se simte r:nit >i iritat c;nd MOriam ;l
m;ng;ie/ spun;ndu<i AE>ti frumosB* .udrun/ ca >i MOriam/ face o
gre>eal: c;nd se arat: ;nc;ntat: de frumuse?ea iu7itului ei: aceast:
contemplare le separ:/ la fel de mult ca >i ironia intelectualelor de
gCea?: care cred c: penisul este deri@oriu/ sau gimnastica masculin:/
ridicol:N c:utarea ;ncr;ncenat: a pl:cerii nu es te mai pu?in condam<
na7il:: e,ist: o pl:cere ascu?it:/ solitar: care separ:/ de asemenea/ iar
femeia nu tre7uie s: tind: c:tre ea* &aYrence a descris ;n nenum:rate
r;nduri aceste femei independente/ dominatoare/ c:rora le lipse>te
voca?ia feminin:* Ursula >i .udrun apar?in acestei specii* &a ;nceput/
Ursula este acaparatoare* AB:r7atul ar tre7ui s: i se dea p;n: la ulti <
ma pic:tur:***B 4 Ea va ;nv:?a s:<>i ;nving: voin?a* Dar .udrun se
o7stinea@:N cere7ral:/ artist:/ ;i invidia@: s:l7atic pe 7:r7a?i pentru
independen?a >i posi7ilit:?ile lor de ac?iuneN ?ine s: <>i p:stre@e intact:
individualitateaN vrea s: tr:iasc: pentru sine ;ns:>iN ironic:/ posesiv:/
va r:m;ne pentru totdeauna ;ncCis: ;n su7iectivitatea ei* Figura cea
mai semnificativ:/ pentru c: este cea m ai pu?in sofisticat:/ este aceea
a lui MOriam* 2 .erard este ;n parte responsa7il pentru e>ecul lui
.udrunN ;n fa?a lui #aul/ MOriam poart: singur: povara nefericirii
sale* Ki ea ar vrea s: fie 7:r7at/ >i ea ur:>te 7:r7a?iiN nu se accept: ;n
generalitatea eiN vrea s: Ase disting:BN de aceea marele curent al vie?ii
nu o traversea@:/ poate sem:na cu o vr:jitoare sau cu o preoteas:/
niciodat: cu o 7acant:N nu o tul7ur: lucrurile dec;t dac: le <a recreat
;n sufletul ei/ d;ndu<le o valoare religioas:: cCiar aceast: fervoare o
desparte de via?:N este poetic:/ mistic:/ neadaptat:* AEfortul s:u
0 Femei ;ndr:gostite*
< " fante@ie a incon>tientului*
4Fii >i ;ndr:gosti?i*
2Femei ;ndr:gostite*
e,agerat se ;ncCidea ;n sine*** nu era st;ngace/ > i totu>i nu f:cea nicio<
dat: mi>carea care tre7uia*B Ea caut: 7ucurii interioare/ iar realitatea
;i provoac: team:N se,ualitatea o sperie* C;nd se culc: cu #aul/ sufle tul
ei st: deoparte cu un fel de oroareN este ;ntotdeauna con>tiin?:/
niciodat: via?:N nu este o tovar:>:N nu accept: contopirea cu amantul
ei/ vrea s:<0 a7soar7: ;n ea* #e el ;l irit: aceast: voin?:N ;l apuc: o
furie violent: c;nd o vede m;ng;ind ni>te flori: i se pare c: ea vrea s:
le smulg: inimaN o insult:: AE>ti o cer>etoare a dragosteiN nu ai nevoie
s: iu7e>ti/ ci s: fii iu7it:* 'rei s: te umpli de dragoste pentru c: ;?i
lipse>te ceva/ nu >tiu ceB* Se,ualitatea nu este f:cut: spre a umple un
gol/ ea tre7uie s: fie e,presia unei fiin?e ; mplinite* Ceea ce femeile
numesc dragoste este aviditatea lor ;n fa?a for?ei virile pe care doresc
s: pun: st:p;nire* Mama luiB #aul g;nde>te cu luciditate despre
MOriam: A;l vrea cu totul/ vrea s: <0 e,trag: din sine ;nsu>i >i s: <0
devore@eB* Fata se 7ucur : c;nd prietenul ei e 7olnav/ fiindc: poate s: <0
;ngrijeasc:: pretinde c: <0 serve>te/ dar e un mod de a <i impune voin?a
ei* #entru c: r:m;ne separat: de el/ tre@e>te ;n #aul Ao ardoare
asem:n:toare cu fe7ra/ precum opiulB/ dar nu este ;n stare s: <i aduc:
7ucurie >i senin:tateN din mijlocul dragostei sale/ ;n secretul fiin?ei ei
A;l detesta pe #aul pentru c: <0 iu7ea >i era dominat: de elB* De aceea
#aul se ;ndep:rtea@: de ea* ;>i g:se>te ecCili7rul al:turi de ClaraN fru <
moas:/ vie/ animalic:/ aceasta i se d: ruie>te f:r: re@erv:N iar aman?ii
ating momente de e,ta@ care ;i dep:>esc pe am;ndoiN dar Clara nu
;n?elege aceast: revela?ie* Ea crede c: <i datorea@: aceast: 7ucurie lui
#aul ;nsu>i/ singularit:?ii sale/ >i dore>te s: >i <0 ;nsu>easc:N nici ea nu
reu>e>te s:<0 p:stre@e pentru c: vrea s: fie cu totul al ei* !mediat ce
dragostea se individuali@ea@:/ se prescCim7: ;n egoism avid >i mira <
colul erotismului dispare*
re7uie ca femeia s: renun?e la dragostea personal:N nici Mellors/
nici don Cipriano nu consimt s: le spun: iu7itelor lor cuvinte de
dragoste* eresa/ care este femeia e,emplar:/ se indignea@: c;nd Gate
o ;ntrea7: dac: ;l iu7e>te pe don Ramon* l AEl este via?a meaB r:spun de
eaN darul pe care i 0<a acordat este altceva dec;t dragoste* Femeia/ ca
>i 7:r7atul/ tre7uie s: a7dice de la orice orgoliu >i de la orice
voin?:N dac: ;ntrucCipea@: pentru 7:r7at via?a/ >i el o ;ntrucCipea@:
pentru eaN doamna CCatterleO nu <>i g:se>te pacea >i 7ucuria p;n: c;nd
nu afl: acest adev:r: Aar renun?a la puterea ei feminin: dur: >i
str:lucitoare care o o7osea >i o ;n:sprea/ s <ar scufunda ;n aceast: 7aie
nou: de via?:/ ;n profun@imea m:runtaielor ei care ar c;nta c;ntecul
f:r: glas al adora?ieiBN atunci este cCemat: la 7e?ia 7acantelorN
supun;ndu<se or7e>te 7:r7atului/ renun?; nd s: se mai caute pe sine ;n
7ra?ele lui/ formea@: ;mpreun: cu el un cuplu armonios/ ;n acord cu
0
Karpele cu pene*
ILV
IL0
ploaia/ copacii/ florile prim:verii* ot astfel Ursula renun?:/ ;n m;inile
lui BiHrin/ la individualitatea e i >i ating ;mpreun: un AecCili7ru ste <
larB* Dar mai ales Karpele cu pene reflect: ;n ;ntregime idealul lui
D* $* &aYrence* C:ci don Cipriano este unul dintre acei 7:r7a?i care
Apoart: ;nainte stindardul vie?iiBN are o misiune c:reia ;i se consacr: pe
de<a<ntregul/ astfel ;nc;t ;n el virilitatea este dep:>it: >i e,altat: p;n:
la divinitate: dac: se face recunoscut ca @eu/ nu este o mistificareN
pentru c: orice 7:r7at care este 7:r7at pe deplin este un @euN merit:
deci devotamentul a7solut al unei fe mei* #lin: de prejudec:?i
occidentale/ Gate mai ;nt;i refu@: aceast: dependen?:/ ?ine la perso <
nalitatea ei >i la e,isten?a ei limitat:N dar/ pu?in c;te pu?in/ se las:
p:truns: de marele curent al vie?ii/ ;i d:ruie>te lui Cipriano trupul >i
sufletul s:u* Nu este predarea unei sclave: ;nainte de a se Cot:r; s:
r:m;n: cu el/ ea ;i cere s: recunoasc: faptul c: are nevoie de eaN iar
el recunoa>te/ pentru c: ;ntr <adev:r femeia ;i este necesar: 7:r7atuluiN
atunci ea accept: s: nu mai fie nimic altceva dec;t tovar :>a luiN ;i
adopt: valorile/ scopurile/ ;ntregul s:u univers* Aceast: supunere se
e,prim: cCiar ;n erotismN &aYrence nu vrea ca femeia s: fie crispat:
;n c:utarea pl:cerii/ separat: de 7:r7at prin spasmul care o str:7ateN
el ;i refu@: deli7erat orgasmulN d on Cipriano se ;ndep:rtea@: de Gate
atunci c;nd simte ;n ea apropierea acestei juis:ri nervoaseN ea renun?:
cCiar >i la aceast: autonomie se,ual:* AAr@:toarea ei voin?: de femeie
>i dorin?a se potoleau ;n ea >i disp:reau/ l:s;nd <o numai 7l;nde?e >i
supunere/ precum i@voarele de ap: cald: care ies din p:m;nt f:r: @go <
mot >i care s;nt/ totu>i/ at;t de active >i de puternice ;n puterea lor
secret:*B
;n?elegem de ce romanele lui &aYrence s;nt ;nainte de orice
Aeduca?ii ale femeiiB* Este infinit mai dificil pent ru femeie dec;t pen<
tru 7:r7at s: se supun: ordinii cosmice/ pentru c: el i se supune
;ntr<un fel autonom/ ;n timp ce ea are nevoie de media?ia 7:r7atului*
C;nd Cel:lalt ia ;nf:?i>area unei con>tiin?e >i a unei voin?e str:ine/
este vor7a cu adev:rat de cap itulare* Dimpotriv:/ o supunere autono <
m: seam:n: ciudat de mult cu o deci@ie suveran:* Eroii lui &aYrence
sau s;nt condamna?i la ;nceput/ sau/ ;nc: de la ;nceput/ de?in secretul
;n?elepciunii 0 N supunerea lor la cosmos a fost consumat: de at;ta timp
>i e,trag din ea at;ta certitudine interioar:/ ;nc;t par la fel de arogan?i
ca un individualist orgoliosN un @eu vor7e>te prin gura lor: &aYrence
;nsu>i* ;n timp ce femeia tre7uie s: se ;ncline ;n fa?a divinit:?ii lor*
CCiar dac: 7:r7atul este un falus >i n u un creier/ individul care par <
F Cu e,cep?ia lui #aul clin Fii >i ;ndr:gostiNJ/ care* dintre to?i* este cel mai
viu* Dar este singurul roman al lui &aYrence care ne arat: procesul de formare
al unui 7:r7at*
ticip: la virilitate ;>i p:strea@: privilegiileN femeia nu este r:ul/ este
cCiar 7un:: dar este su7ordonat:* &aYrence ne propune idealul Afe <
meii adev:rateB/ adic: al femeii care accept: f:r: reticen?e s: se
defineasc: drept Cel:lalt*
!!! C&AUDE& SAU
R"ABA &U! DUMNEMEU
"riginalitatea catolicismului lui Claudel este un optimism at;t de
;nc:p:?;nat/ ;nc;t r:ul se converte>teB;ntotdeauna ;n 7ine*
AR:ul ;nsu>i
Comport: propriul s:u 7ine/ pe care nu tre7uie s: <0 l:s:m s: se
piard:*B Adopt;nd punctul de vedere care n <ar putea s: nu fie acela al
Creatorului ` din moment ce acesta este presupus ca fiind atotputer <
nic/ omniscient >i 7inevoitor < Claudel ader: la crea?ia pe de <a<ntre<
gul li7er:N f:r: infern >i p:cat/ n <ar mai fi nici li7ertate/ nici salvareN
c;nd a f:cut s: se iveasc: lumea aceasta di n neant/ Dumne@eu a pre<
meditat gre>eala >i m;ntuirea* ;n vi@iunea evreilor >i a cre>tinilor/ ne <
supunerea Evei a pricinuit nefericirea fiicelor sale: >tim c;t de mult au
oc:rit femeia #:rin?ii Bisericii* lato/ dimpotriv:/ justificat:/ dac:
admitem c: a servit unor scopuri divine* AFemeiaJ acest serviciu pe
care alt:dat:/ prin nesupunerea ei/ i 0 <a adus lui Dumne@eu ;n para
disul terestruN aceast: ;n?elegere profund: care s <a sta7ilit ;ntre ea >i
elN acest trup pe care/ prin gre>eala ei/ 0 <a f:cut apt de a fi m;ntuitJ 0 B
F:r: ;ndoial: c: ea este originea p:catului >i c: din vina ei 7:r7atul a
pierdut paradisul* Dar p:catele oamenilor au fost r:scump:rate pe
acest p:m;nt >i din nou 7inecuv;ntate:
ANu am ie>it deloc din acest paradis al deliciilor ; n care ne<a a>e<
@at Dumne@eu mai ;nt;iB I *
A"rice p:m;nt este #:m;ntul F:g:duin?ei*B 4
Nimic din ce a ie>it din m;inile lui Dumne@eu/ nimic din ce a fost
dat n<ar putea fi r:u ;n sine: ACu opera sa ;ntreag: ;l implor:m pe
Dumne@euJ Nimic din ceea ce a f: cut nu este @adarnic/ nimic care s:
fie str:in altui lucruB 0 F* Ki cCiar nu e,ist: nimic care s: nu fie nece <
0 Aventurile SopCiei* <
Cantata pe trei roci*
4Conversa?ii ;n &oir le <CCer*
2Condurul de satin*
ILI
IL4
sar* Aoate lucrurile pe care le<au creat ;mpreun: comunic:/ toate ;n
acela>i timp ;>i s;nt necesare unul altuia*B 0 Astfel/ femeia ;>i are locul
s:u ;n armonia universuluiN dar nu este un loc oarecareN e,ist: o
Apasiune ciudat: >i/ ;n ocCii lui &ucifer/ scandaloas:/ care ; l leag: pe
Cel 'e>nic de aceast: floare trec:toare a NeantuluiB I *
Desigur/ femeia poate fi distructiv:: Claudel a ;ntrucCipat ;n
&ecCO4 femeia rea care<0 duce pe 7:r7at la pier@anieN ;n Cump:na
amie@ii/ (se ;i distruge via?a aceluia pe care <0 prinde ;n capcana
dragostei sale* Dar dac: nu ar fi acest risc al pier@aniei/ nu ar e,ista
nici m;ntuirea Femeia Aeste elementul de risc pe care ;n mod deli <
7erat El 0<a introdus ;n mijlocul prodigioasei sale construc?iiB 2 * Este
7ine ca omul s: cunoasc: ispitele c:rnii * AAcest du>man din noi face
elementul dramatic al vie?ii noastre/ sarea >i piperul ei* Dac: sufletul
nostru nu ar fi atacat cu at;ta 7rutalitate/ ar dormi/ dar iat: <0 c: tre<
sare*** &upta este ucenicia victoriei*B L Nu numai pe calea spiritului/
dar >i pe aceea a c:rnii/ omul este cCemat s: ia cuno>tin?: de sufletul
s:u* AKi/ pentru ai vor7i 7:r7atului/ ce carne poate fi mai puternic:
dec;t aceea a femeii%B T ot ceea c e l smulge din somn/ din lini>tea
lui/ ;i este folositorN dragostea/ su7 orice form: s <ar pre@enta ea/ are
aceast: virtute de a ap:rea ;n Amica noastr: lume personal:/ ordonat:
de mediocra noastr: ra?iune/ ca un element profund pertur7atorB 3 *
Mult mai adesea/ femeia nu este dec;t o fiin?: ;n>el:toare care ofer:
doar ilu@ii:
AS;nt promisiunea care nu poate fi ?inut: >i gra?ia mea st: cCiar
;n aceasta*
S;nt dulcea?a a ceea ce este/ cu p:rerea de r:u a ceea ce nu este
S;nt adev:rul cu cCipul gre>elii >i cine m: iu7e>te nu tre7uie s: se
;ngrijeasc: s: le separe unul de altulBB5*
Dar e,ist: >i o utilitate a ilu@ieiN ;ngerul p:@itor ;i spune acest
lucru donei #rouCe@e:
A` CCiar >i p:catulJ Ki p:catul folose>te la ceva*
` Atunci/ era 7ine s: m: iu7easc:%
` Era 7ine s: ;l ;nve?i dorin?a*
` Dorin?a unei ilu@ii% A unei um7re care <i scap: mereu%
` Dorin?a este ceea ce este/ ilu@ia ?ine de ceea ce nu este* Dorin?a
prin intermediul ilu@iei*
;ngerul a vestit pe M:ria*
`Aventurile SopCiei*
4ScCim7ul*
2Aventurile SopCiei*
4#as:rea neagr: ;n R:s: rit* T
Condurul de satin* 0 #o@i?ii >i
propo@i?ii* , "ra>ul*
0
8ine de ceea ce este prin intermediul a ceea ce nu este* 0B
!at: ceea ce #rouCe@e/ prin voin?a lui Dumne@eu/ a fost pentru
Rodrigue:
A" sa7ie ;mpl;ntat: ;n inima luiB I *
Dar femeia nu este numai acest t:i>/ aceast: arsur: ;n m;inile
DomnuluiN 7unurile acestei lumi n <au fost f:cute s: fie totdeauna
refu@ateN ele s;nt >i o Cran:N tre7uie ca omul s: le ia cu el >i s: >i le
;nsu>easc:* !u7ita va ;ntrucCipa pentru el toat: frum use?ea sensi7il: a
universuluiN va fi un imn de adora?ie pe 7u@ele sale* ACe frumoas:
e>ti/ 'iolaine/ >i ce frumoas: e lumea ;n care e>ti JB 4
ACare este aceea care st: dreapt: ;n fa?a mea/ mai dulce dec;t
adierea v;ntului/ precum luna lumin; nd prin tinere frun@i>uri% !at <o ca
pe o al7in: a7ia ivit: pe lume care <>i desf:>oar: aripile ;nc:
proaspete/ ca o c:prioar: mare/ ca o floare care nu >tie nici ea c;t e
de frumoas:*BF 2
A&as:<m: s:<?i respir mireasma care e ca mireasma p:m;ntului
c;nd/ str:lucitor/ sp:lat de ap: ca un altar/ se ivesc din el flori gal7ene
>i al7astre/
Ki ca mireasma verii care miroase a pai >i a iar7:/ >i ca mireas <
ma toamnei** *B L
Ea re@um: ;ntreaga natur:: trandafirul >i crinul/ steaua/ fructul/
pas:rea/ v;ntul/ luna/ soar ele/ apa/ Atumultul pa>nic al marelui port ;n
lumina amie@iiB T * Ea este >i mai mult dec;t at;t: un semen*
A"r/ de data aceasta/ iat: altceva dec;t o stea pentru mine/ aceast:
ra@: de lumin: ;n nisipul viu al nop?ii/
Cineva uman ca mine** *FB 3
ANu vei mai fi singur/ ci ;n tine cu tine pentru totdeauna cea
devotat:* Cineva care <ti apar?ine pentru totdeauna/ care nu se va mai
lua ;napoi/ femeia ta*B5
ACineva pentru a asculta ce spun >i pentru a avea ;ncredere ;n
mine*
Un tovar:> cu voce sc:@ut: care s: ne ia ; n 7ra?e >i s: ne asigure
c: este femeie*BF 1
0
Condurul de satin* <
Condurul de satin/ ;ngerul a
vestit pe M:ria*
2;n:ra 'iolaine*
L"ra>ul*
B Condurul de satin*
3!7idem*
f "ra>ul*
F #;inea amar:*
IL2
ILL
Str;ng;nd la pieptul s:u femeia/ cu trupul >i sufletul ei/ 7:r7atul
;>i g:se>te r:d:cinile pe acest p:m;nt >i se ;mpline>te pe sine*
AAm luat aceast: femeie/ care este m:sura mea >i partea mea de
p:m;nt*B0 Nu este u>or de purtat/ dar 7:r7atul nu este f:cut pentru
disponi7ilitate:
AKi iat: c: 7:r7atul cel prost se tre@e>te surprins de aceast: per <
soan: a7surd:/ de acest lucru mare/ greu >i st;njenitor*
At;tea ve>minte/ at;ta p:r/ ce s: fac cu ele%
Nu mai poate/ nu mai vrea s: se desprind: din eleB I
Aceasta se ;nt;mpl: pentru c: po vara este/ de asemenea/ o comoa <
r:* AS;nt o mare comoar:B/ spune 'iolaine*
;n mod reciproc/ d:ruindu <se 7:r7atului/ femeia ;>i ;mpline>te
destinul ei terestru*
AC:ci la ce folose>te o femeie/ dac: nu s: fie culeas:%
Ki la ce este 7un acest trandafir/ dac: nu s: fie m;ncat% Ki la ce
folose>te s: te fi n:scut
Dac: nu s: apar?ii cuiva >i s: fii prada unui leu puternic%B 4
ACe vom face noi/ care nu putem fi femeie dec;t ;n 7ra?ele sale >i
o cup: cu vin dec;t ;n inima sa%B 2
ADar tu/ sufletul meu/ spui: n <am fost creat: ;n @adar >i cel care
e cCemat s: m: culeag: e,ist: i
Ce 7ucurie pentru mine s: umplu aceast: inim: care m: a>teptaJBm
Bine;n?eles/ aceast: uniune a 7:r7atului >i a femeii tre7uie s: fie
consumat: ;n pre@en?a lui Dumne@euN ea este sf;nt: >i este ; mplinit:
;n ve>nicieN tre7uie s: fie consim?it: printr <o mi>care profund: a
voin?ei >i nu va putea fi sf:r;mat: printr <un capriciu individual*
ADragostea/ consim?:m;ntul prin care dou: persoane li7ere se d:ru <
iesc una celeilalte i s<a p:rut !ui Dumne@eu at ;t de important:/ ;nc;t a
f:cut din aceasta o sf;nt: tain:* Aici ca >i pretutindeni/ sf;nta tain: d:
realitate unui lucru care nu era dec;t o suprem: dorin?: a inimii*B T Ki
mai departe:
AC:s:toria nu este pl:cere/ este sacrificiul pl:cerii/ este ;nv:?area
a dou: suflete care pentru totdeauna de acum ;nainte >i pentru un scop
din afara lor
'or tre7ui s: se mul?umeasc: unul cu altulB 3 *
0
I
#rin aceast: uniune/ nu este numai 7ucuria pe care 7:r7atul >i
femeia >i<o vor da unul altuiaN ci fiecare va intra ;n posesia propriei
sale fiin?e* AEl a >tiut s: g:seasc: acest suflet ;nl:untrul sufletului
meuJ*** El a venit p;n: l a mine >i mi<a ;ntins m;na* El era voca?ia
meaJ Cum a> putea spune asta% El era originea meaJ Cel prin care >i
pentru care am venit pe lume*B 0
A" parte ;ntreag: din mine ;ns:mi despre care credeam c: nu
e,ist:/ pentru c: eram ocupat: cu altele >i nu m: g;ndeam la ea* ACJ
Doamne/ ea e,ist:/ duce o via?: teri7il de intens:*B I
Ki aceast: fiin?: apare ca justificat: pentru cel pe care <0 comple<
tea@:/ ca necesar:* A!n el erai tu necesar:B ;i spune ;ngerul donei
#rouCe@e* !ar Rodrigue:
AC:ci ce ;nseamn: Bs: mori/ dac: nu s: ;ncete@i de a mai fi nece <
sar%
C;nd a putut s: se lipseasc: de mine% C;nd voi ;nceta s: mai fiu
pentru ea fiin?a f:r: de care n <ar fi fost ea ;ns:>i%B 4
ASe spune c: nu e,ist: suflet care s: nu fi fost creat altundeva
dec;t ;ntr<o via?: >i ;ntr<o rela?ie misterioas: cu ceilal?i*
Dar noi doi s;ntem mai mult dec;t aceasta/ tu/ pe m:sur: ce
vor7e>ti/ e,i>tiN acela>i lucru r:spun@;nd ;ntre aceste dou: persoane*
C;nd am fost @:misli?i/ "rion/ cred c: a r:mas un pic de su7stan?:
care fusese pentru tin e/ >i din aceea care<?i lipse>te am fost f:cut:
eu*B2
;n minunata necesitate a acestei uniuni/ paradisul este reg:sit/
moartea este ;nvins::
A!at:<0 ref:cut dintr<un 7:r7at >i dintr<o femeie/ ;n sf;r>it aceast:
fiin?: care e,ista ;n #aradisB L *
ANiciodat: altfel dec;t unul prin altul nu vom reu>i s: sc:p:m de
moarte*
#recum violetul/ dac: este amestecat cu portocaliu/ d: la iveal:
ro>ul cel mai pur*B T
;n sf;r>it/ su7 ;nf:?i>area altuia/ fiecare accede la Cel:lalt ;n toat:
plenitudinea sa/ adic: la Dumne@eu *
ACeea ce ne d:ruim unul altuia este Dumne@eu su7 diferite
cCipuriB3*
"ra>ul*
Cump:na amie@n*
LCantata pe trei roci*
2!7idem*
l Cantata pe trei voci* m
#o@i?ii >i propo@i?ii* !!* 3
Condurul de satin*
0 Cartea lui o7ias >i a Sarei*
Iat:l umilit*
4Condurul de satin*
2at:l umilit*
LFrun@e de sfin?i*
TCondurul de satin*
3Frun@e de sfin?i*
ILT
IL3
ADac: nu l<ai fi v:@ut mai ;nt;i ;n ocCii mei/ ai mai fi dorit at;t de
mult cerul%B 0
AACJ ;ncetea@: s: mai fii femeie >i las: <m: s:<?i v:d cCipul/ ;n
sf;r>it/ acest Dumne@eu pe care nu <0 po?i ?ine ;n tine*B I
ADragostea lui Dumne@eu face apel ;n noi la aceea>i ; nsu>ire pe
care o au toate creaturile/ la acest sentiment c: nu s;ntem de ajuns
pentru noi ;n>ine >i c: Binele suprem ;n care ne reali@:m este/ ;n afara
noastr:/ cineva*B 4
Astfel/ fiecare afl: ;n cel:lalt sensul vie?ii sale p:m;nte>ti >i/ de
asemenea/ m:rt uria de neclintit a insuficien?ei vie?ii noastre:
A#entru c: nu<i pot da cerul/ m:car ;l pot smulge p:m;ntului*
Numai eu pot s:i aduc o insuficien?: pe m:sura dorin?ei saleB 2 *
ACeea ce ;?i ceream/ ceea ce voiam s: <?i dau nu s;nt lucruri com<
pati7ile cu timpul/ ci cu eternitatea*B L
otu>i/ rolul femeii >i al 7:r7atului nu s;nt e,act simetrice* #e
plan social e,ist: o evident: preeminen?: a 7:r7atului* Claudel crede
;n ierarCii/ >i printre ele >i ;n aceea a familiei: so?ul este c:petenia
unei familii* Anne 'ercors domne>te ;n c:minul ei* Don #elage se
consider: ca un gr:dinar c:ruia i s <a ;ncredin?at ;ngrijirea acestei
plante fragile/ dona #rouCe@eN ;i d: o misiune pe care ea nu se
g;nde>te s: o refu@e* Fie >i numai faptul de a fi 7:r7at este un privi
legiu* ACe s;nt eu/ o 7iat: fat:/ ca s: m: compar cu masculul rasei
mele%B ;ntrea7: SOgne* T B:r7atul este acela care munce>te c;mpul/
care construie>te catedrale/ care lupt: cu sa7ia/ e,plorea@: lumea/ cu
cere>te p:m;nturi/ ac?ionea@:/ ;ntreprinde* #rin el se ;mpline>te voin?a
Domnului pe acest p:m;nt* Femeia nu apare dec;t ca un au,iliar* Ea
este cea care r:m;ne pe loc/ care a>teapt: >i care p:strea@: totul a>a
cum este:
AS;nt cea care r:m;ne >i care este totdeauna aiciB/ spune SOgne*
Ea ;i ap:r: mo>tenirea lui Coufontaine/ ;i ?ine conturile ;n timp ce
acesta lupt: departe pentru Cau@:* Femeia ;i aduce lupt:torului spri
jinul speran?ei: AEu aduc ire@isti7ila speran?:B 3 * Ki pe aceea a milei:
AMi<a fost mil: de el* C:ci spre cine s <ar ;ntoarce/ c:ut;ndu<>i
mama/ dac: nu spre femeia umilit:
0!7idem*
< Condurul de satin* 4
#o@i?ii >i propo@i?ii* !* 0
Condurul de satin*
Lat:l umilit*
T"staticul*
3"ra>ul*
Cu g;ndul confiden?ei >i al ru>inii 0B*
!ar =te dF"r murmur::
A!at: curajul r:nitului/ sprijinul infirmului
ov:r:>ia muri7undului***B
Claudel nu<i repro>ea@: femeii faptul c: ;l cunoa>te astfel pe 7:r <
7at ;n sl:7iciunea saN dimpotriv:N orgoliul masculin afi>at de
MontCerlant >i &aYrence i s <ar p:rea un sacrilegiu* E 7ine ca 7:r7a <
tul s: se simt: o 7iat: fiin?: f:cut: din s;nge >i carne/ s: nu <>i uite
nici originea/ nici moartea/ care s;nt simetrice* "rice so?ie ar putea
rosti cuvintele MartCei:
AE adev:rat/ nu eu ?i<am dat via?:
Dar s;nt aici pentru a ?i<o cere din nou* Ki de aici ; i vine 7:r7a<
tului ;naintea femeii B
Aceast: tul7urare a con>tiin?ei/ ca ;n fa?a unui creditorB I *
Ki totu>i/ aceast: sl:7iciune tre7uie s: se ;ncline ;n fa?a for?ei* #rin
c:s:torie/ so?ia se d: so?ului care o ia ;n grija lui: &=la se culc: pe jos
;n fa?a lui Coeuvre/ care<>i a>a@: piciorul pe ea* Raportul femeii cu
so?ul ei/ al fiicei cu tat:l/ al surorii cu fratele este un raport de vasa <
litate/ ;n 7ra?ele lui .eorge/ SOgne roste>te jur:m;ntul cavalerului
c:tre su@eran:
Au e>ti c:petenia/ iar eu o 7iat: s i7il: care are grij: de focul
ve>nicBF4*
A&as:<m: s: rostesc jur:m;ntul ca un nou cavalerJ "J St:p;neJ "/
fratele meu mai mare/ las: <m: ;n m;inile tale
S: jur ca o c:lug:ri?: care jur: ;n fa?a lui Dumne@eu
"/ mascul al rasei mele JB 2
Fidelitatea/ loialitatea s;nt cele mai mari virtu?i omene>ti ale va <
salei* Bl;nd:/ supus:/ resemnat: s: fie femeie/ ea este/ ;n numele rasei
sale/ al descenden?ei sale/ orgolioas: >i de ne;m7l;n@itN astfel este
m;ndra SOgne de Coufontaine >i prin?esa lui ete dF"r care duce pe
umerii s:i cadavrul tat:lui s:u asasinat/ care accept: mi@eria unei vie?i
solitare >i s:l7atice/ suferin?ele unei crucific:ri >i care st: l;ng: ete
dF"r ;n agonie/ murind al:turi de el* Mediatoare/ f:cut: s: concilie@e/
astfel ne apare adesea femeia: este Ester supus: ordinelor lui
MardoCeu/ SuditC ascult;nd de preo?iN este ;n stare s: <>i ;nfr;ng: sl:<
7iciunea/ la>itatea/ pudoarea/ din loialitate fa?: de Cau@a care este >i
a sa/ din moment ce este a st:p;nilor s:iN din devotamentul ei ;>i
e,trage o for?: care face din ea cel mai pre?ios dintre instrumente*
0
I
4
2
ScCim7ul*
Mdem*
"staticul*
!7idem*
ILU
IL1
#e plan uman/ apare/ deci/ ca afl;ndu <>i m:re?ia ;n ;ns:>i su7or<
donarea ei* Dar/ ;n ocCii lui Dumne@eu/ este o persoan: perfect
autonom:* Faptul c: pentru 7:r7at e,isten?a se dep:>e>te/ ;n timp ce
pentru femeie se p:strea@: nescCim7at:/ nu sta7ile>te ;ntre ei dife <
ren?e dec;t aici pe p:m;nt: oricum/ nu pe p:m;nt se ;mpline>te trans <
cenden?a/ ci ;n Dumne@eu* !ar femeia are cu el o leg:tur: mai direct:/
mai intim: cCiar/ >i mai secret: dec;t tovar:>ul s:u* #rin glasul unui
7:r7at < >i ;nc: al unui preot < Dumne@eu ;i vor7e>te lui SOgneN dar
'iolaine ;i aude vocea ;n lini>tea inimii sale/ iar #rouC e@e nu are de<a
face dec;t cu ;ngerul p:@itor* Cele mai su7lime figuri ale lui Claudel
s;nt femei: SOgne/ 'iolaine/ #rouCe@e* Aceasta datorit: faptului c:/
dup: Claudel/ sfin?enia este ;n renun?are* !ar femeia este mai pu?in
angajat: ;n proiecte omene>ti/ are mai pu?in: voin?: personal:: f:cut:
spre a se d:rui/ nu pentru a lua/ este mai aproape de devotamentul
perfect #rin ea se va ;mplini dep:>irea 7ucuriilor p:m;nte>ti care s;nt
;ng:duite >i 7une/ dar al c:ror sacrificiu este >i mai 7inevenit* SOgne
;l s:v;r>e>te pentru un motiv anume: s: <0 salve@e pe pap:* #rouCe@e
se resemnea@: ;n primul r;nd pentru c: <0 iu7e>te pe Rodrigue cu o
dragoste a7solut::
AAi fi vrut s: aduc ;napoi ;n 7ra?ele tale o femeie adulter:% ***
N<a> mai fi fost dec;t o femeie care ; n cur;nd ar fi murit la s;nul t:u/
>i nu aceast: stea ve>nic: de care ;?i este seteB 0 *
Dar c;nd aceast: dragoste ar putea deveni legitim:/ nu ;ncearc:
nimic pentru a o putea ;mplini ;n aceast: lume* C:ci ;ngerul ia mur
murat:
A#rouCe@e/ sora mea/ copil al lui Dumne@eu ;n lumina pe care <o
salut/
Aceast: #rouCe@e pe care<o v:d ;ngerii este aceea f:r:5>tiin?: pe
care<o prive>te/ este aceea pe care ai f:cut <o ca s: i<o daiB I *
Ea este uman:/ este femeie/ nu se resemnea@: f:r: revolt: :
ANu va cunoa>te gustul meuJB 4
Dar ea >tie c: adev:rata ei c:s:torie cu Rodrigue nu se consum:
dec;t prin refu@:
AC;nd nu va mai e,ista nici un mijloc de a sc:pa/ c;nd se va fi
legat de mine pentru totdeauna prin acest imposi7il Cimen/ c;nd nu va
mai putea s: se smulg: strig:tului c:rnii mele neputincioase >i aces <
tui vid necru?:tor/ c;nd ;i voi fi dovedit neantul cu ajutorul neantului
meu/ c;nd nu va mai fi ;n neantul sau nici un secret pe care neantul
meu s: nu fie ;n stare s: ;l verifice*
Atunci ;l voi da lui Dumne@eu/ de@velit >i sf;>iat/ ca s: <0 umple
cu 7u7uitul tunetului/ atunci voi avea un so? >i voi ?ine un @eu ;n
7ra?ele meleB 0*
$ot:r;rea 'iolainei este mai misterioas: >i ;nc: > i mai gratuit:N
c:ci a ales lepra >i or7irea c;nd ar fi putut s: se uneasc: printr <o
leg:tur: legitim: cu 7:r7atul care o iu7ea >i pe care ;l iu7ea*
ASacWues/ poate*
Ne iu7im prea mult pentru a fi drept s: fim unul al celuilalt/ pen <
tru a fi 7ine s: fim un ul al celuilaltB I
Dar dac: femeile s;nt ;ntr <un mod at;t de singular destinate ero <
ismului sfin?eniei/ este mai ales pentru c: Claudel le percepe ;nc:
;ntr<o perspectiv: masculin:* Desigur/ fiecare dintre se,e ;l ;ntrucCi <
pea@: pe Cel:lalt ;n ocCii se,ului complementarN dar ;n vi@iunea
7:r7atului/ cu toate acestea/ femeia apare adesea ca un Cel:lalt a7so<
lut* E,ist: o dep:>ire mistic: ;n A>tim c: s;ntem prin noi ;n>ine
neputincio>i/ >i de aici vine aceast: putere a femeii asem:n: toare cu
aceea a .ra?iei divineB 4 * Noi repre@int: aici doar 7:r7a?ii/ nu specia
uman:/ >i ;n fa?a imperfec?iunii lor femeia este cCemarea infinitului/
;ntr<un sens apare/ aici/ un nou principiu de su7ordonare: ;n numele
comuniunii sfin?ilor/ fiecare indivi d este instrument pentru toate cele <
lalteN dar femeia este ;ntr <un mod mult mai precis instrument de sal <
vare pentru 7:r7at/ iar reciproca nu este vala7il:* Condurul de satin
este epopeea salv:rii lui Rodrigue* Drama se descCide prin ruga pe
care fratele s:u o ;nal?: c:tre Dumne@eu ;n sprijinul luiN >i se termin:
cu moartea lui Rodrigue/ pe care #rouCe@e ;l conduce c:tre sfin?enie*
Dar/ ;ntr<un alt sens/ femeia c;>tig: prin aceasta cea mai ;nalt:
autonomieN c:ci misiunea ei se interiori@ea@: ;n ea >i/ m;ntu indu<0 pe
7:r7at sau servindu<i drept e,emplu/ se salvea@:/ ;n singur:tate/ pe
sine ;ns:>i* #ierre de Craon ;i profe?e>te 'iolainei propriul ei destin/
prime>te ;n inima sa fructele miraculoase ale sacrificiului eiN ;l va
e,alta ;n fa?a oamenilor ;n piatra catedralelor* Dar 'iolaine >i <a
;mplinit destinul f:r: nici un ajutor* E,ist: la Claudel o mistic: a
femeii care se ;nrude>te cu aceea a lui Dante ;n fa?a Beatricei/ cu
aceea a gnosticilor sau a tradi?iei saint <siinoniene/ pentru care femeia
este regeneratoare* Dar/ prin faptul c: 7:r7a?ii >i femeile s;nt ;n mod
egal creaturile lui Dumne@eu/ scriitorul le <a atri7uit >i un destin
autonom* Astfel ;nc;t/ ;n opera lui/ numai f:c;ndu <se cel:lalt < As;nt
roa7a lui Dumne@euB < femeia se reali@ea@: ca su7iectN >i ;n pen<tru<
sinele s:u ea apare ca Cel:lalt*
0
I
4
0
I
4
Condurul de satin*
!7idem*
!7idem*
;n:ra 'iolaine*
!7idem*
Condurul de satin*
ITV IT0
;n Aventurile SopCiei afl:m un te,t care re@um: aproape ;ntreaga
concep?ie claudelian:* Dumne@eu/ citim aici/ i <a dat femeii Aacest
cCip care/ a>a ;ndep:rtat >i deformat cum este/ e o anumit: imagine a
perfec?iunii* El a f:cut <o de@ira7il:* El a pus laolalt: sf;r>itul >i
;nceputul* El a f:cut <o p:str:toarea ?elurilor sale >i capa7il: s : i dea
7:r7atului acel somn creator ;n care cCiar e a a fost @:mislit:* Ea este
sprijinul destinului* Ea este darul* Este posi7ilitatea posesiunii*** Este
nodul acestei leg:turi afectuoase care f:r: ;ncetare ;l une>te pe crea
tor de opera sa* Ea ;l ;n?elege* Ea este sufletul care vede >i care face*
Ea ;mp:rt:>e>te cu el/ ;ntr<un fel/ r:7darea >i puterea crea?ieiB*
;ntr<un sens/ se pare c: femeia n <ar putea fi mai mult ridicat: ;n
slavi* Dar/ ;n fond/ Claudel nu face dec;t s: e,prime ;n mod poetic
tradi?ia catolic: destul de pu?in modificat:* S <a spus c: voca?ia teres<
tr: a femeii nu d:unea@: cu nimic autonomiei sale supranaturaleN ;ns:/
recunosc;ndu<i aceast: autonomie/ catolicul se crede autori@at s:
men?in: ;n aceast: lume prerogativele masculine* 'ener;nd femeia
;ntru Dumne@eu/ pe acest p:m;nt ea va fi tra tat: ca o sclav:: 7a cCiar/
cu c;t i se va cere mai mult o supunere nelimitat:/ cu at;t mai mult
pa>ii ei vor fi ;ndrepta?i pe calea m;ntuirii* A se devota copiilor/ so?u
lui/ c:minului s:u* #atriei/ Bisericii/ aceasta este soarta femeii/ soart:
pe care ;ntotdeauna i<a atri7uit<o 7urgCe@iaN 7:r7atul ofer: activitatea
sa/ femeia ` ;ntreaga ei persoan:N a sanctifica aceast: ierarCie ;n
numele voin?ei divine nu ;nseamn: a o scCim7a cu nimic/ ci/ dan
potriv:/ a pretinde ;ncremenirea ei ;n eternitate
!' BRE"N
SAU #"EM!A
;n ciuda a7isului care separ: lumea religioas: a lui Claudel de
universul poetic al lui Breton/ e,ist: o analogie ;n privin?a rolului pe
care cei doi ;l atri7uie femeii: ea este un element de pertur7areN ;l
smulge pe 7:r7at din somnul imanen? eiN gur:/ cCeie/ u>:/ pod/
Beatrice ini?iindu<0 pe Dante ;n lumea de dincolo* ADragostea 7:r7a <
tului fa?: de femeie/ dac: o7serv:m cu aten?ie o secund: lumea sen <
si7il:/ st:ruie ;n a ;nc:rca cerul cu flori uria>e >i cu fiare s:l7atice* Ea
r:m;ne pentru spiritul care ;ncearc: ;ntotdeauna nevoia de a se afla
;ntr<un loc sigur cea mai teri7il: piatr: de ;ncercare*B Dragostea pen <
tru o femeie duce la dragostea pentru Cel:lalt* A;n cea mai de v;rf
perioad: a dragostei elective pentru o anume fiin?: se descCid toate
marile eclu@e ale dragostei pentru omenire***B Dar pentru Breton
lumea de dincolo nu este un cer str:in: el este cCiar aici pe p:m;nt >i
ITI
i se de@v:luie celui care >tie s: <i ;ndep:rte@e v:lurile 7analit:?ii coti <
dieneN erotismul/ ;ntre altele/ risipe>te ilu@ia falsei cunoa>teri* A;n
@ilele noastre/ lumea se,ual:*** n <a ;ncetat/ dup: c;te >tiu/ s: opun:
voin?ei noastre de penetrare a universului s;m7urele ei de ;ntuneric
imposi7il de srar;matB A te lovi de mister repre@int: singurul mod de
a<0 descoperi* Femeia este enigm: >i formulea@: enigmeN multiplele ei
cCipuri/ ad:ug;ndu<se unul peste altul/ compun Afiin?a unic: ;n care
ne este dat s: vedem ultimul avatar al Sfin,uluiBN >i de aceea ea este
revela?ie* AErai ;ns:>i imaginea secretulu iB/ ;i spune Breton femeii
iu7ite* Ki ceva mai departe: ARevela?ia pe care urma s: mi <o d:ru<
ie>ti* ** ;nainte cCiar de a >ti ;n ce consta/ am >tiut c: era o revela?ieB*
Aceasta ecCivalea@: cu a spune c: femeia este poe@ie* Acest rol ;l
de?ine femeia >i la .erard de Nerval: dar ;n SOlvie >i Aurelia ea are
consisten?a unei amintiri sau a unei fantome/ pentru c: visul/ mai
adev:rat dec;t realitatea/ nu coincide e,act cu aceasta din urm:N pen <
tru Breton coinciden?a este perfect:N nu e,ist: dec;t o lumeN poe@ia
este o7iectiv pre@ent: ;n lucruri/ iar femeia este f:r: ecCivoc o fiin?:
;n carne >i oase* Ea este ;nt;lnit: nu ;ntre vegCe >i vis/ ci ;n stare de
tre@ie/ ;n mijlocul unei @ile 7anale/ datate la fel ca celelalte @ile din
calendar < L aprilie/ 0I aprilie/ 2 octom7rie/ I1 mai < ;ntr<un cadru
7anal: ;ntr<o cafenea/ la un col? de strad:* Dar ;ntotdeauna ea se dis <
tinge prin vreo tr:s:tur: insolit:* Nadja Amerge cu capul sus/ spre
deose7ire de to?i ceilal?i trec:tori*** Fardat: ;n cCip curios*** N <am
v:@ut niciodat: asemenea ocCiBF* Breton intr: ;n vor7: cu ea* AEa
sur;de/ dar ;ntr<un fel foarte misterios >i/ a> spune eu/ de parc: ar fi
;n cuno>tin?: de cau@:*B ;n Dragostea ne7un:: A;n:ra femeie care
tocmai intrase era parc: ;nconjurat: de un a7ur < ;nve>m;ntat : ;n
foc%*** Ki pot s: spun c:/ ;n acel loc/ ;n I1 mai 0142/ acea femeie era
scandalos de frumoas:B 0 * !mediat poetul ;>i d: seama c: nou <venita
va juca un rol ;n destinul s:uN poate c: nu este dec;t un rol trec:tor/
secundarN precum copila cu ocCi de Dalil : ;n 'ase comunicanteN av;nd
;nt;lnire cu aceast: Dalil:/ Breton cite>te ;n aceea>i @i un articol
7inevoitor semnat de un prieten de mult uitat/ numit Samson* Uneori
minunile se ;nmul?escN necunoscuta din I1 mai/ ondina care f:cea
;ntr<un music<Call un num:r de nata?ie/ fusese anun?at: printr <un
calam7ur au@it ;ntr <un restaurant/ pe tema: A"ndine/ on d;neBXN >i
prima ei plim7are mai lung: ;mpreun: cu poetul fusese minu?ios
descris: ;ntr<un poem scris de el cu unspre@ece ani mai ;nainte* Cea
mai e,traordinar : dintre aceste vr:jitoare este Nadja: ea pre@ice
n Su7linierea h& apar?ine lui Breton*
Soc de cuvinte intraducti7il/ 7a@at pe o omofonie care se pierde ;n tra <
ducere: **"ndine/ cin:mB Dn* tr*E*
IT4
viitorul/ de pe 7u@ele ei ?;> nesc cuvintele >i imaginile care ;i trec prin
minte prietenului ei ;n acela>i momentN visele >i dorin?ele sale s;nt
oracole: AS;nt sufletul r:t:citorB spune eaN merge prin via?: A;ntr <un
fel aparte/ nesprijinindu <se dec;t pe pura ei intui?ie/ ?in;nd f:r:
;ncetare de domeniul miraculosuluiBN ;n jurul ei Ca@ardul o7iectiv
;mpr:>tie ;n st;nga >i<n dreapta ciudate ;nt;mpl:riN ea este ;n cCip at;t
de minunat eli7erat: de aparen?e/ ;ne;t dispre?uie>te legile >i ra?iuneaN
;>i sf;r>e>te e,isten?a ;ntr <un a@il* Era Aun geniu li7er/ precum unul
dintre acele spirite ale aerului pe care anumite practici ale magiei
;ng:duie s: le ;nl:n?ui pentru moment/ dar care nici nu poate fi vor7a
s: se supun:B* Din aceast: pricin: Nadja nu reu>e>te s: <>i ;ndepli<
neasc: pe deplin rolul ei de femeie* #re@ic:toare/ preoteas: a ora <
colului/ inspirat:/ r:m;ne prea aproape de creaturile ireale care <0 vi
@itau pe NervalN ea descCide por?ile lumii suprareale: dar este incapa 7il:
s: d:ruiasc:/ pentru c: nu s<ar putea d:rui pe sine ;ns:>i* ;n dra goste
femeia se ;mpline>te >i doar ;n dragoste este cu adev:rat impli cat:N
dac: e singular:/ accept;nd un destin singular < >i nu plutind f:r:
r:d:cini prin univers </ atunci ea re@um: totul* Momentul ;n care
7eatitudinea ei atinge punctul cel mai ;n alt este acea or: din noapte
c;nd Aea este oglinda perfect: ;n care tot ceea ce a fost/ tot ceea ce a
fost cCemat s: fie se scald: adora7il ;n ceea ce va fi de aceast:
dat:BG #entru Breton/ Aa g:si locul >i formulaB se confund: cu Aa
poseda adev:rul ;ntr<un suflet >i ;ntr<un corpB* Ki aceast: posesiune
nu e posi7il: dec;t ;n dragostea reciproc:/ dragoste/ 7ine;n?eles/ tru
peasc:* A#ortretul femeii iu7ite tre7uie s: fie nu numai o imagine la
care stir;dem/ ci >i un oracol pe care ;l ;ntre7:mBN dar nu va fi oracol
dec;t dac: femeia este altceva dec;t o idee sau o imagineN ea tre7uie
s: fie Apiatra de temelie a lumii materialeBN pentru clarv:@:tor/ aceas t:
lume ;ns:>i este poe@ie/ >i tre7uie ca ;n aceast: lume s <o posede pe
Beatrice ;n realitate* ADragost ea reciproc: este singura care condi <
?ionea@: magneti@area total: asupra c:reia nimic nu poate avea
impact/ care face ca trupul s: fie soare >i amprent: splendid: pe trup/
care face ca spiritul s: fie i@vor ve>nic viu/ inaltera7il/ care ?;>ne>te
la infinit/ a c:rui ap: se ;ndreapt: o data pentru totdeauna printre
g:l7enele >i cim7ri>or*B
Aceast: dragoste indestructi7il: n <ar putea fi unic:* Aici este pa
rado,ul atitudinii lui Breton care/ de la 'ase comunicante la Arcana 03/
se o7stinea@: s: consacre dragos te unic: >i etern: mai multor femei
diferite* Dar/ dup: el/ circumstan?ele sociale care ;mpiedic: li7ertatea
alegerii sale ;l determin: pe 7:r7at s: fac: alegeri eronateN de altfel/
prin aceste erori/ el caut: cu adev:rat o femeie* Ki dac:<>i
aminte>te
0 Su7linierea lui Breton*
de cCipurile iu7ite/ Anu va descoperi/ la fel/ ;n toate aceste cCipuri de
femei dec;t unul singur: ultimulX cCip iu7itB* ADe c;te ori/ de altfel/
am putut constata c:/ su7 aparen?e cu totul neasem:n:toare/ c:uta de
la un cCip la altul s: se defineasc: o tr:s:tur: comun: dintre cele mai
e,cep?ionale*B #e ondina din Dragostea ne7un: o ;ntrea7:: Au e>ti/
;n sf;r>it/ acea femeie/ ast:@i tre7uia s: vii%B ;n scCim7/ ;n Arcana 03
spune: AKtii 7ine c:/ v:@;ndu <te prima oar:/ t e<am recunoscut f:r: nici
o e@itareB* ;ntr<o lume des:v;r>it:/ renovat:/ cuplul ar fi/ ca urmare a
unui dar reciproc/ indisolu7ilN din moment ce iu7ita e totul/ cum ar
mai putea fi loc pentru alta% Ea este >i acea altaN >i cu at;t mai deplin
cu c;t este mai mult ea ;ns:>i* A!nsolitul este insepara7il de dragoste*
#entru c: tu e>ti unic:/ nu po?i s: nu fii pentru mine mereu alta/ o alt:
tu ;ns:?i* #rin diversitatea acestor flori nenum:rate acolo/ te iu7esc pe
tine scCim7:toare ;n c:ma>: ro>ie/ goal:/ ;n c:ma >: cenu>ie*B Ki
despre o femeie diferit:/ dar la fel de unic:/ Breton scrie: ADragostea
reciproc:/ a>a cum o v:d eu/ este un dispo@itiv de oglin@i care ;mi
trimite/ ;n miile de ungCiuri pe care le poate c:p:ta pentru mine
necunoscutul/ imaginea fidel: a ce lei pe care o iu7esc/ mereu sur <
pnn@;ndu<m: prin puterea divinatorie de a anticipa/ prin propria <mi
dorin?:/ tot mai vieB*
Aceast: femeie unic:/ ;n acela>i timp carnal: >i artificial:/ natu <
ral: >i uman:/ e ;n@estrat: cu acelea>i famece ca o7iectele ecCivo ce
;ndr:gite de suprareali>tiN este asem:n:toare cu lingura <pantof/ cu
masa<lup/ cu @aC:rul de marmur: pe care poetul le descoper: ;n pia?a
de vecCituri sau le inventea@: ;n visN ea particip: la secretul o7iectelor
familiare surprinse 7rusc ;n adev:rul lor N >i la secretul plantelor sau
pietrelor* Ea este orice lucru:
Femeia mea cu p:rul de foc de lemn
Cu g;ndurile de fulger de c:ldur:/
Cu talia de clepsidr:
*** Femeia mea cu se, de alg: >i de 7om7oane vecCi
*** Femeia mea cu ocCi de savan:
Dar mai ales ea este/ dincolo de orice/ Frumuse?ea* Frumuse?ea
nu este pentru Breton o idee care se contempl:/ ci o realitate care nu
se revelea@: < deci nu e,ist: < dec;t prin pasiuneN nu e,ista frumuse?e
;n lume dec;t prin femeie*
AAcolo/ ;n fundul creu@ etului omenesc/ ;n aceast: regiune para <
do,al: ;n care contopirea fiin?elor care s <au ales cu adev:rat restituie
tuturor lucrurilor valorile pierdute ale timpurilor luminate de vecCi
F Su7linierea lui Breton*
ITL
IT2
sori/ acolo unde ;ns:/ de asemenea/ 7;ntuie singur:tatea printr <una
dintre acele fante@ii ale naturii care vrea ca ;n jurul craterelor din
AlasHa @:pada s: r:m;n: su7 cenu>:/ acolo/ cu ani ;n urm:/ am cerut
s: mearg: cineva s: caute frumuse?ea nou:/ frumuse?ea considerat:
e,clusiv ;n scopuri pasionale*B
AFrumuse?ea convulsiv: va fi erotic:/ voalat:/ e,plo@iv <fi,:/ ma<
gic<circumstan?ial: sau nu va fi deloc*B
;n femeie tot ceea ce e,ist: ;>i afl: sensul* Aocmai prin dragoste/
>i numai prin dragoste/ se reali@ea@: ;n cel mai ;nalt grad contopirea
esen?ei >i a e,isten?ei*B Ea se reali@ea@: pentru aman?i >i ;n acela>i
timp pentru ;ntreaga lume* ARecrearea/ recolorarea perpetu: a lumii
;ntr<o singur: fiin?:/ a>a cum se ;mplinesc ele prin dragoste/ lumi <
nea@: ;naintea lor cu mii d e ra@e lumea p:m;nteasc:*B #entru to?i
poe?ii < sau aproape < femeia ;ntrucCipea@: naturaN dar/ potrivit lui
Breton/ ea nu numai c: o e,prim:/ ea o eli7erea@:* C:ci natura nu
vor7e>te o lim7: clar:/ tre7uie s: <i p:trun@i tainele pentru a <i ;n?elege
adev:rul care este acela>i lucru cu frumuse?ea sa: poe@ia nu este pur
>i simplu refle,ul/ ci mai degra7: cCeia eiN iar femeia nu se distinge
;n acest punct de poe@ie* De aceea ea este indispensa7ilul mediator
f:r: de care ;ntreg p:m;ntul tace: ANatura nu este apt : s: se lumine@e
sau s: se ;ntunece/ s: m: serveasc: sau dimpotriv:/ dec;t ;n m:sura
;n care urc: >i scad pentru mine fl:c:rile unui c:min care este
dragostea/ singura dragoste/ aceea a unei fiin?e* Am cunoscut/ ;n
a7sen?a dragostei/ adev:ratele ceruri vid e* Nu lipsea dec;t un mare iris
de foc pornind din mine pentru a ;nc:rca de pre? tot ceea ce e,ist:***
Contemplu p;n: la ame?eal: m;inile tale descCise deasupra focului de
crengu?e uscate pe care l<am aprins >i care se de@l:n?uie/ m;inile tale
de vr:jitoare/ m;inile tale transparente care plutesc deasupra focului
vie?ii meleB* Fiecare femeie iu7it: este pentru Breton o minune na <
tural:: A" ferig: mic:/ de neuitat/ c:?:r;ndu <se pe @idul interior al
unui pu? foarte vecCiB* A***Nu <>tiu<ce or7itor >i at;t de gr av ;nc;t nu
putea dec;t s:<mi aminteasc:*** marea necesitate fi@ic: natural:/
f:c;ndu<m: s: m: g;ndesc cu tandre?e la non>alan?a unor anume flori
;nalte care ;ncep s: ;nfloreasc:*B Sau invers: orice minune natural: se
confund: cu iu7ita: pe ea o e,alt: c;n d ;l tul7ur: o grot:/ o floare/ un
munte* ;ntre femeia care <>i ;nc:l@e>te m;inile pe un palier din eide
>i eide orice distan?: este a7olit:* #oetul ;i invoc: ;ntr <o singur:
rug:: AAdmira7il eideJ ia <mi via?aJ .ur: a cerului >i ;n acela>i timp
a iadului/ ;mi place s: fii astfel enigmatic/ astfel ;n stare s: por?i p;n:
la nori frumuse?ea natural: >i s: ;ngCi?i totulB*
Frumuse?ea este mai mult dec;t frumuse?eaN ea se confund: cu
Anoaptea profund: a con>tiin?eiBN ea este adev:rul >i eternitatea/ a7so <
lutulN femeia nu ofer: un aspect temporal >i contingent al lumii/ ci
este esen?a ei necesar:/ o esen?: nu ;ncremenit:/ cum o imagina
ITT
#laton/ ci Ae,plo@iv<fi,:B* ANu descop:r ;n mine alt: comoar: dec;t
cCeia care ;mi descCide aceast: c;mpie nesf;r>it: de c;nd te cunosc/
aceast: c;mpie f:cut: din repeti?ia unei singure plante tot mai ;nalte/ a
c:rei leg:nare tot mai s:l7atic: m: va duce c:tre moarte*** C:ci
acea femeie >i acel 7:r7at care/ p;n: la sf;r>itul timpurilor/ tre7uie s:
fim eu >i cu tine vor a luneca la r;ndul lor f:r: s: se ;ntoarc: niciodat:
p;n: ce poteca se va pierde/ ;n lumina o7lic:/ la marginile vie?ii >i ale
uit:rii vie?ii*** Cea mai mare speran?:/ cea ;n care se re@um: toate
celelalte/ este ca aceasta s: fie pentru to?i >i pentru to?i s : dure@e/ ca
darul a7solut de la o fiin?: la alta care nu poate e,ista f:r: recipro <
citate s: fie ;n ocCii tuturor singura punte natural: >i supranatural:
aruncat: peste via?:*B
Astfel/ prin dragostea pe care o inspir: >i o ;mp:rt:>e>te/ femeia
este pentru fiecare 7:r7at singura salvare posi7il:* !n Arcana 03/ mi<
siunea sa se l:rge>te >i se preci@ea@:: ea tre7uie s: salve@e omenirea*
Breton se ;nscrie dintotdeauna ;n tradi?ia lui Fourier care/ reclam;nd
rea7ilitarea c:rnii/ e,alt: femeia ca o7iect eroticN/ e normal s: ajung:
la ideea saint<simonian: a femeii regeneratoare* ;n societatea actual:/
7:r7atul domin:/ astfel ;nc;t ;n gura unui .ourmont sun: ca o insult:
ceea ce a spus despre Rim7aud: Aemperament de fat:JB otu>i/ Ava
veni timpul s: punem ;n valoa re ideile femeilor ;n loc de acelea ale
7:r7a?ilor/ a c:ror ;nfr;ngere se consum: destul de tumultuos ;n @ilele
noastre*** Da/ ast:@i femeia pierdut:/ cea care c;nt: ;n imagina?ia
7:r7atului/ dar la cap:tul at;tor ;ncerc:ri pentru ea/ pentru el/ tre7uie
s: fie >i femeia reg:sit:* Ki mai ;nt;i tre7uie ca femeia s: se reg: <
seasc: pe sine ;ns:>i/ s: ;nve?e s: se recunoasc: dincolo de aceste
infernuri la care o predestinea@: f:r: recursul s:u/ mai mult dec;t
pro7lematic/ privirea cu care 7:r7atul/ ;n general/ o m:soar:B*
Rolul pe care ar tre7ui s: <0 ;ndeplineasc: este ;nainte de toate un
rol pacificator* AAm fost ;ntotdeauna stupefiat c:/ ;n aceste condi?ii/
vocea sa nu s<a f:cut au@it:/ nici nu s<a g;ndit s: profite c;t mai mult
posi7il de avantajul imens a dou : infle,iuni ire@isti7ile >i f:r: pre?
care<i s;nt date/ una pentru a <i vor7i 7:r7atului/ alta pentru a cCema
la ea toat: ;ncrederea copilului* Ce minune/ ce viitor ar fi avut marele
strig:t de refu@ >i de alarm: al femeii/ acest strig:t totdeauna virtu <
al*** C;nd va ap:rea o femeie pur >i simplu femeie/ care va s:v;r>i
miracolul at;t de diferit de a ;ntinde 7ra?ele ;ntre cei ce s;nt pe cale de
a se ;ncaier: >i de a le spune: S;nte?i fra?i*B Dac: femeia apare a@i ca
neadaptat:/ de@ecCili7rat:/ acest lucru e ste o urmare a tratamentului
la care a supus<o tirania masculin:N dar ea ;>i p:strea@: o miraculoas:
putere prin faptul c: ;>i ;nfige r:d:cinile ;n i@voarele vii ale vie?ii/ ale
c:rei secrete 7:r7a?ii le <au pierdut* AMelusineN pe jum:tate prad:
panicii/ Melusine cu gle@nele de pietre sau de ier7uri acvatice sau de
puf al nop?ii/ pe ea o invoc/ nu o v:d dec;t pe ea ;n stare s: trans <
IT3
forme aceast: epoc: s:l7atic:* Este femeia ;n ;ntregime/ >i totu>i
femeia a>a cum este ast:@i/ femeia privat: de temelia ei omeneasc:/
pri@onier: a r:d:cinilor ei mi>c:toare at;t c;t se vrea/ dar/ prin aces <
tea/ ;n comunicare providen?ial: cu for?ele elementare ale naturii*
Femeia lipsit: de temelia ei uman: ` legenda o vrea astfel prin ner:7 <
darea >i gelo@ia 7:r7atului*B
Se cuvine deci s: opt:m ast:@i pentru femeieN a>tept;nd s: <i fie
restituit: ;n aceast: via?: adev:rata ei valoare/ a sosit ceasul s: Ane
pronun?:m ;ntr<o art: lipsit: de am7iguitate ;mpotriva 7:r7atului >i
pentru femeieB* AFemeia<copil* ;nsc:unarea ei peste tot imperiul sen <
si7il tre7uie s<o preg:teasc: sistematic arta*B De ce femeia <copil%
Breton ne e,plic:: AAleg femeia <copil nu pentru a o a>e@a ;n opo@i?ie
cu alt: femeie/ ci pentru c: ;n ea >i numai ;n ea mi se pare c:
s:l:>luie>te/ ;ntr<o stare de transparen?: a7solut:/ cealalt:5 prism: a
vi@iunii***B
;n m:sura ;n care femeia este pur >i simplu asimilat: unei fiin?e
omene>ti/ ea va fi la fel de incapa7il: ca >i fiin?ele umane masculine
s: salve@e aceast: lume de pier@a nieN feminitatea ca atare introduce
;n civili@a?ie acest alt element care este adev:rul vie?ii >i al poe@iei/
>i care/ numai el/ poate eli7era omenirea*
#erspectiva lui Breton fiind e,clusiv poetic:/ femeia este privit:
;n opera lui e,clusiv ca poe@ie/ dec i ;n calitate de Cel:lalt* ;n m:sura
;n care cineva >i<ar pune ;ntre7:ri privind destinul ei/ r:spunsul ar fi
implicat ;n idealul dragostei reciproce: ea nu are alt: voca?ie dec;t
dragosteaN aceasta nu constituie nici o inferioritate/ din moment ce
voca?ia 7:r7atului ;nsu>i este/ de asemenea/ dragostea* otu>i/ ne <ar
pl:cea s: >tim dac: >i pentru ea dragostea este cCeie a lumii/ revela?ie
a frumuse?iiN va g:si ea oare aceast: frumuse?e ;n iu7itul ei% sau ;n
propria<i imagine% 'a fi ea oare capa7il: de activ itatea poetic: ce
reali@ea@: poe@ia printr <o fiin?: sensi7il: sau se va limita la a apro7a
opera masculului s:u% Ea este poe@ia ;n sine/ ;n imediat/ adic: pen
tru 7:r7atN nu ni se spune dac: ea este astfel >i pentru sine* Breton
vor7e>te despre femeie ca su7iect* Mai mult/ el nu evoc: niciodat:
imaginea femeii rele* ;n ;ntregul operei sale < ;n ciuda c;torva pam<
flete >i manifeste ;n care vituperea@: ;mpotriva turmei omene>ti <
Breton urm:re>te nu s: inventarie@e re@isten?ele superficiale ale
lumii/ ci s: le revele@e adev:rul secret: femeia nu <0 interesea@: dec;t
pentru c: este o Apoart:B privilegiat:* #rofund ancorat: ;n natur:/
foarte aproape de p:m;nt/ ea apare >i ca o cCeie a lumii de dincolo*
&a Breton afl:m acela>i naturalism e@oteric ca >i la gnostici/ care
vedeau ;n Sofia principiul M;ntuirii >i cCiar al crea?iei/ ca >i la Dante
X Su7linierea lui Breton*
ITU
aleg;ndu<>i<o pe Beatrice drept gCid/ ca >i la #etrarca/ iluminat de
dragostea pentru &aura* Ki de aceea fiin?a cea mai ancorat: ;n natur:/
cea mai apropiat: de p:m;nt este >i cCeia lumii celeilalte* Adev:r/
Frumuse?e/ #oe@ie/ ea este otul: ;nc: o dat: su7 ;nf:?i>area Celuilalt/
otul/ ;n afar: de sine ;ns:>i*
'
S E N D $ A& S AU R " M AN E S C U & AD E ' 9R U & U !
Dac:/ p:r:sind epoca ;n care ne afl:m/ revin acum la StendCal/
este pentru c:/ la sf;r>itul acestor carnavaluri ;n care femeia se degCi <
@ea@:/ r;nd pe r;nd/ ;n scorpie/ ;n nimf:/ ;n stea a dimine?ii/ ;n siren:/
este reconfortant s: a7ord:m un 7:r7at care tr:ie>te printre femei ;n
carne >i oase*
StendCal/ ;nc: din copil:rie/ a iu7it femeile ;n mod sen@ualN ;>i
proiecta ;n ele aspira?iile adolescen?ei sale: era gata s: se imagine@e
salv;nd din pericol o frumoas: necunoscut: >i c;>tig;ndu <i dragostea*
Sosind la #aris/ ceea ce voia cu cea mai mare ardoare era Ao femeie
fermec:toareN ne vom adora/ ;mi va cunoa>te sufletul***B B:tr;n/ scrie
;n ?arin: ini?ialele femeilor pe care le <a iu7it cel mai mult* ACred c:
am preferat reveria ;n loc de orice altcevaB/ ne m:rturise>te el* !ar
visele i<au fost Cr:nite de imagini de femeiN amintirea lor ;nsufle?e>te
peisajele* A&inia st;ncilor* apropnndu <ne de Ar7ois/ cred/ >i venind
dinspre Dole pe strada cea mare/ a fost pentru mine o imagine con <
cret: >i evident: a sufletului Metildei*B Mu@ica/ pictura/ arCitectura/
tot ceea ce a ;ndr:git/ a ;ndr:git cu sufletul unui amant nefericitN dac:
se plim7: prin Roma/ la fiecare cotitur: a paginii apare o femeieN prin
regretele/ triste?ile/ 7ucuriile pe care i le <au tre@it/ el a cunoscut gus tul
propriului s:u sufletN vrea ca judec:tor ii lui s: fie femeile: le
frecventea@: saloanele/ caut: s: se arate str:lucitor ;n ocCii lorN le <a
datorat cele mai mari fericiri ale sale/ cele mai mari suferin?e/ ele au
fost principala sa ocupa?ieN prefer: dragostea lor oric:rei prietenii/
prefer: prietenia lor celei a 7:r7a?ilorN femeile ;i inspir: c:r?ile/ care
s;nt populate de figuri de femeiN ;n mare parte/ pentru ele scrie* AAm
norocul ca ;n 01VV s: fiu citit de sufletele pe care le iu7esc/ doam <
nele Roland/ Melanie .uil7ert***B Ele au fost ;ns:>i s u7stan?a vie?ii
sale* Cum le<a fost acordat acest privilegiu%
Acest tandru prieten al femeilor/ tocmai pentru c: le iu7e>te ;n
adev:rul lor/ nu crede ;n misterul femininN nici o esen?: nu define>te
o dat: pentru totdeauna femeiaN ideea unui Aetern femininB i se pare
IT1
pedant: >i ridicol:* A#edan?ii ne repet: de mai mult de dou: mii de
ani c: femeile au spiritul mai viu/ iar 7:r7a?ii mai mult: soliditateN c:
femeile au mai mult: delicate?e ;n idei/ iar 7:r7a?ii mai mult: putere
de concentrare* ot astfel/ un gur: <casc: din #aris care se plim7a
odat: prin gr:dinile din 'ersailles tr:gea conclu@ia/ din tot ce vedea/
c: ar7orii se nasc t:ia?i cu foarfec: ;n forme geometrice*B Diferen?ele
care se v:d ;ntre femei >i 7:r7a?i reflect: d iferen?ele ;ntre situa?iile
lor* De pild:/ cum ar putea femeile s: nu fie mai romane>ti dec;t
7:r7a?ii lor% A" femeie cu lucrul ei de m;n:/ ocupa?ie insipid: la care
nu<>i folose>te dec;t m;inile/ se g;nde>te la amantul ei/ ;n timp ce
acesta/ galop;nd pe c;mpie cu escadronul s:u/ este pedepsit cu carcera
dac: face o mi>care gre>it:*B ot astfel/ femeile s;nt acu@ate de lips:
de 7un<sim?* AFemeile prefer: emo?iile ra?iuniiN este simplu de tot:
cum/ ;n virtutea platitudinii o7iceiurilor noastre nu s;nt ;ns:rc inate cu
nici o trea7: ;n familie/ ra?iunea nu le este niciodat: util:*** Cere <i
so?iei tale s: regle@e afacerile cu fermierii de pe dou: dintre domeni ile
voastre/ >i parie@ c: va ?ine registrele mai 7ine dec;t tine***B Dac:
afl:m ;n istorie at;t de pu?in e genii femei/ este pentru c: societatea le
privea@: de orice mijloc de a se e,prima* Aoate geniile care se nasc
femei 0 s;nt pierdute pentru fericirea pu7liculuiN de ;ndat: ce ;nt;m
plarea le ofer: mijloacele de a se manifesta/ le ve?i vedea ajung;nd la
talentele cele mai dificile*B Cel mai mare Candicap pe care femeile ;l
au de ;ndurat este educa?ia care le a7ruti@ea@:N opresorul se str:
duie>te totdeauna s: diminue@e ceea ce oprim:N 7:r7atul le refu@:
;nadins femeilor >ansele pe care le au* A&:s:m ne;ntr e7uin?ate ;n ele
calit:?ile cele mai str:lucitoare >i cele mai fericite pentru ele ;nsele >i
pentru noi*B &a @ece ani/ feti?a este mai vioaie >i mai inteligent: dec;t
fratele eiN la dou:@eci de ani >trengarul este un tip spiritual/ iar t;n:ra
fat: Ao idioat= st;ngace/ timid:/ care se teme >i de un p:ianjenBN vina
este a educa?iei pe care a primit <o* Ar tre7ui s: li se dea fetelor e,act
at;ta ;nv:?:tur: c;t >i 7:ie?ilor* Antifemini>tii o7iectea@: c: femeile
cultivate >i inteligente s;nt ni>te mon>tri: tot r: ul vine din faptul c: ele
r:m;n ;nc: ni>te e,cep?iiN dac: ar putea ajunge la cultur: la fel de na <
tural ca >i 7:r7a?ii/ ar profita de ea cu aceea>i naturale?e* Dup: ce au
fost mutilate/ s;nt supuse unor legi ;mpotriva naturiiN m:ritate ;mpotri va
voin?ei lor/ societatea le vrea credincioase/ iar divor?ul le este
repro>at ca pe o a7atere de la 7unele moravuri* Multe dintre ele au
fost menite tr;nd:viei/ c;nd numai ;n munc: poate fi aflat: fericirea
Aceast: condi?ie ;l indignea@: pe StendCal >i el vede aici s ursa tutu<
ror defectelor care le s;nt repro>ate femeilor* Ele nu s;nt nici ;ngeri/
Su7linierea lui StendCal* I3V
nici demoni/ nici sfmc>i: s;nt fiin?e umane pe care ni>te moravuri im <
7ecile le<au redus la o stare de semisclavie*
ocmai pentru c: au fost oprimate/ cele mai 7une dintre ele se vor
p:@i de tarele care ;i ur;?esc pe asupritorii lorN ele nu s;nt/ ca atare/
nici inferioare/ nici superioare 7:r7a?ilorN dar printr <o curioas:
r:sturnare/ situa?ia lor nefericit: le favori@ea@:* Se >tie c;t d e mult
ur:>te StendCal serio@itatea: 7anii/ onorurile/ rangurile/ puterea i se
par a fi cei mai tri>ti dintre idoliN imensa majoritate a 7:r7a?ilor se
alienea@: pentru a le c;>tigaN pedantul/ cel ce <>i d: importan?:/ 7ur<
gCe@ul/ so?ul sufoc: ;n ei orice sc ;nteie de via?: >i de adev:rN ;ndopa?i
cu idei primite de<a gata/ cu sentimente ;nv:?ate/ supun;ndu <se ruti<
nelor sociale/ personajul lor nu este locuit dec;t de vidN o lume popu <
lat: de aceste creaturi f:r: suflet este un de>ert de plictis* Din neferi <
cire/ multe femei l;nce@esc ;n aceste triste mla>tiniN s;nt p:pu>i Acu
idei ;nguste >i pari@ieneB sau credincioase ipocriteN StendCal ;ncearc:
Aun de@gust mortal pentru femeile cinstite >i pentru ipocri@ia care le
este indispensa7il:BN ele aduc ;n ocupa?iile lor frivole aceea>i serio <
@itate care<i face s: se umfle ;n pene pe so?ii lorN stupide prin
educa?ie/ invidioase/ vanitoase/ vor7:re?e/ r:ut:cioase din tr;nd:vie/
reci/ preten?ioase/ seci/ v:t:m:toare/ de ele e plin #arisul >i provin <
ciaN le vedem mi>un;nd ;n fundalul pe care se decupea@: no7ilele fi <
guri ale unei doamne de Renal sau ale unei doamne de CCasteller* Cea
pe care StendCal a descris <o cu grija cea mai plin: de ur: este f:r:
;ndoial: doamna .randet/ din care a f:cut negativul e,act al doamnei
de Roland sau al Metildei* Frumoas:/ dar lipsit: de e,presie/ dispre <
?uitoare >i lipsit: de farmec/ intimidea@: prin Acele7ra sa virtuteB/ dar
nu cunoa>te adev:rata pudoare care vine din sufletN plin: de admira?ie
pentru sine/ ;m7i7at: de personajul ei/ nu >t ie dec;t s: copie@e din
afar: m:re?iaN ;n ad;ncul ei este vulgar: >i mescCin:N Anu are carac <
ter* ** m: plictise>teB g;nde>te domnul &euYen* A#erfect re@ona7il:/
preocupat: de reu>ita proiectelor saleB/ toat: am7i?ia ei este s: fac:
din so?ul ei un ministruN Aspiritul ei era aridBN prudent:/ conformist:/
;ntotdeauna s<a ferit de dragoste >i este incapa7il: de un sentiment
generosN c;nd pasiunea intra ;n acest suflet uscat/ o arde f:r: s <o ilu<
mine@e*
Nu avem dec;t s: invers:m aceast: imagine pentru a descoperi
ceea ce le cere StendCal femeilorN mai ;nt;i s: nu se lase prinse ;n cap <
canele serio@it:?iiN prin faptul c: lucrurile pretinse a fi importante nu
le s;nt la ;ndem;n:/ ele risc: mai pu?in dec;t 7:r7a?ii s: se aliene@e ;n
acesteaN au mai multe >anse s: <>i p:stre@e naturale?ea/ naivitatea/ ge <
nero@itatea pe care StendCal le pune mai presus de orice meritN ceea
ce aprecia@: la ele este ceea ce am putea ast:@i numi autenticitatea
lor: este o tr:s:tur: comun: tuturor femeilor pe care le<a iu7it sau pe
care le<a inventat cu dragosteN toate s;nt fiin?e li7ere >i adev:rate*
I30
&i7ertatea lor se afirm:/ la unele/ ;ntr <o manier: str:lucitoare: Angela
#ietragua/ At;rf: su7lim:/ ;n stilul italian/ al &ucre?iei Borgi aB/ sau
doamna A@ur/ At;rfa ;n stilul du BarrOB*** una dintre fran?u@oaicele
cele mai pu?in u>uratice pe care le <am ;nt;lnitXF/ sfidea@: pe fa?: mora<
vurile* &amiel ;>i 7ate joc de conven?ii/ de moravuri/ de legi/
Sanseverina se arunc: cu ardoare ;n intrigi >i nu se d: ;napoi de la
crim: #rin vigoarea spiritului lor/ altele se ridic: deasupra lumii
o7i>nuite: cum ar fi Menta/ cum ar fi MatCilde de la Mole care cri <
tic:/ denigrea@:/ dispre?uie>te societatea care o ;nconjoar: >i vrea s:
se disting: de ea* Ki la altele/ aceast: li7ertate are o ;nf:?i>are ;n
;ntregime negativ:N ceea ce este remarca7il la doamna de CCasteller
este deta>area sa fa?: de tot ceea ce e secundarN supus: voin?ei tat:lui
ei >i cCiar opiniilor acestuia/ nu contest: mai pu?in valo rile 7urgCe@e
prin aceast: indiferen?: care i se repro>ea@: ca o copil:rie >i care e
sursa veseliei sale nep:s:toareN Clelia Con?i se distinge >i ea prin re <
@erv:N 7alul/ distrac?iile o7i>nuite ale tinerelor fete o las: receN ea pare
totdeauna distant: Afie prin dispre?ul fa?: de tot ce o ;nconjoar:/ fie
prin regretul dup: cine >tie ce Cimer: a7sent:B* Ea judec: lumea/ se
indignea@: de josnicia ei* &a doamna de Renal/ independen?a spiritu <
lui este cel mai profund ascuns:N nici ea ;ns:>i nu >tie c;t de neada p<
tat: este la propria<i soart:N e,trema ei delicate?e/ sensi7ilitatea ei
ascu?it: ;i manifest: sila fa?: de vulgaritatea celor care o ;nconjoar:N
este lipsit: de ipocri@ieN >i <a p:strat un suflet generos/ ;n stare de
emo?ii violente/ >i are nostalgia feri ciriiN a7ia se simte din afar:
c:ldura acestui foc care mocne>te ;n ea/ dar va fi de ajuns o adiere
pentru a<i tre@i fl:c:rile* Aceste femei s;nt pur >i simplu viiN ele >tiu
c: sursa adev:ratelor valori nu este ;n lucrurile e,terioare/ ci ;n inimiN
aceasta face farmecul lumii ;n care tr:iesc: ele alung: din ea plictisul
prin simplul fapt c: s;nt pre@ente acolo cu visele/ cu dorin?ele/ cu
pl:cerile/ emo?iile >i fante@iile lor* Sanseverina/ acest Asuflet activBB/
se teme de plictis mai mult dec;t de moarte* A stagna ;n plictis A;n<
seamn: s: te ;mpiedici s: mori/ spunea ea/ nu s: tr:ie>tiBN este A;ntot <
deauna pasionat: de ceva/ totdeauna ac?ion;nd/ totdeauna vesel:B*
!ncon>tiente/ puerile sau profunde/ vesele sau grave/ ;ndr:@ne?e sau
misterioase/ toate refu@: somnul greu ;n care se ;mpotmole>te ome <
nirea* Ki aceste femei care au >tiut s: <>i p:stre@e ;n vid li7ertatea/ ime <
diat ce vor ;nt;lni un o7iect demn de ele/ se vor ridica prin pasiune
p;n: la eroismN for?a sufletului lor/ energia lor traduc s:l7atica puri <
tate a unei implic:ri totale*
Dar numai li7ertatea nu ar ajunge s: le ;n@estre@e cu at;ta farmec
romanesc: o li7ertate pur: este recunoscut: cu stima/ dar uu cu emo <
?ieN ceea ce tul7ur: este efortul ei de a se ;mplini prin o7stacolele care
o oprim:N la femei/ este cu at;t mai patetic/ cu c;t lupta este mai difi <
cil:* 'ictoria repurtat: asupra unor constr;ngeri e,terioare este de
I3I
ajuns pentru a<0 ;nc;nta pe StendCalN ;n Cronicile italiene/ ;>i ;ncCide
eroinele ;ntre @idurile m:n:stirilor/ ;n palatul un ui so? gelos: ele tre<
7uie s: invente@e o mie >i unul de >iretlicuri pentru a se ;nt;lni cu
aman?ii lorN u>i secrete/ sc:ri de fr;ngCie/ cufere ;ns;ngerate/ r:piri/
secCestr:ri/ asasinate: de@l:n?uirile de pasiune >i de nesupunere s;nt
servite de o ingenio@itate ;n care se desf:>oar: toate resursele spiri <
tuluiN moartea/ torturile amenin?:toare dau >i mai mult: str:lucire
;ndr:@nelilor sufletelor ;nver>unate pe care StendCal le descrie* CCiar
>i ;n operele de maturitate/ scriitorul r:m;ne sensi7il la acest roma<
nesc aparent/ care este ;nf:?i>area manifest: a aceluia care se na>te ;n
sufletN nu mai pot fi distinse unul de altul/ a>a cum o gur: nu poate
fi separat: de sur;sul ei* Clelia inventea@: din nou dragostea invent;nd
alfa7etul care ;i permite s: coresponde@e cu Fa7ricioN Sanseverina ne
este descris: ca Aun suflet totdeauna descCis/ care nu ac?ionea@:
niciodat: cu pruden?:/ care se pred: pe de <a<ntregul impresiei de mo <
mentBN c;nd unelte>te/ c;nd ;l otr:ve>te pe prin?/ c;nd inund: #arma/
acest suflet ni se de@v:luie: nu este nimic altceva dec;t aventura su <
7lim: >i ne7uneasc: pe care >i <a ales s: o tr:iasc:* Scara pe care
MatCilde de la Mole o sprijin: la fereastra ei este cu totul altceva dec;t
un accesoriu de teatru: este/ su7 o form: tangi7il:/ impruden?a ei or<
golioas:/ ;nclina?ia pentru e,traordinar/ curajul provocator* Calit:?ile
sufletului ei nu s<ar descoperi dac: nu ar fi ;nconjurat: de du>mani:
@idurile unei ;ncCisori/ voin?a unui suveran/ severitatea familiei*
otu>i/ constr;ngerile cele mai greu de ;nvins s;nt acelea pe care
fiecare le ;nt;lne>te ;n sine ;nsu>iN atunci aventura li7ert:?ii este cea
mai nesigur:/ ca mai sf;>ietoare/ cea mai picant:*
Este evident c: simpatia lui StendCal pentru eroinele sale este cu
at;t mai mare cu c;t ele s;nt ?inute pri@oniere cu mai mult: str:>nicie*
Desigur/ ;i plac t;rfele/ su7lime sau nu/ care au c:lcat o dat: pentru
totdeauna ;n picioare conven?iileN dar o ;ndr:ge>te cu mai mult: tan <
dre?e pe Metilde/ re?inut: de scrupulele >i de pudoarea ei* &ucien
&euYen se complace tr:ind al:turi de doamna de $ocWuincourt cea
lipsit: de prejudec:?iN dar o iu7e>te cu pasiune pe doamna de
CCasteller/ cast:/ re@ervat:/ >ov:itoareN Fa7ricio admir: sufletul inte <
gru al Sanseverinei/ care se nu se ;napoi de la nimic/ dar i<o prefer:
pe Clelia/ >i t;n:ra fat: este cea care ;i c;>tig: inima* !ar doamna de
Renal/ ;nf:>urat: ;n m;ndria/ prejudec:?ile >i ignoran?a ei/ este poate/
dintre toate femeile create de StendCal/ cea care ;l uime>te cel mai
mult* Scriitorul prefer: s: <>i situe@e eroinele ;n provincie/ ;ntr <un
mediu limitat/ depin@;nd de un so? sau de un tat: im7ecilN ;i place ca
ele s: fie inculte >i cCiar ;m7i7ate de idei false* Doamna de Renal >i
doamna de CCasteller s;nt am;ndou: legitimiste ;n cCip o7stinatN pri <
ma este timid: >i lipsit: de orice e,perien?:/ a doua/ de o inteligen?:
str:lucitoare/ dar a c:rei valoare o ignor:/ ele nu s;nt/ deci/ r:s <
I34
pun@:toare pentru erorile lor/ ci mai cur;nd s;nt victimele acestora/ la
fel cum s;nt victimele institu?iilor >i ale moravurilor* Din eroare se
na>te romanescul/ a>a cum poe@ia ia na>tere din e>ec* Un spirit lucid
care<>i Cot:r:>te actele ;n deplin: cuno>tin?: de cau@: este apro7at sau
7lamat f:r: nici o implicare emo?ional:N ;n timp ce curajul >i
manevrele unui suflet generos c:ut;ndu <>i drumul ;n ;ntuneric s;nt
admirate cu team:/ mil:/ ironie sau dragoste* #entru c: femeile s;nt
;n>elate/ vedem ;nflorind ;n inimile lor virtu?i inutile >i fermec:toare
precum pudoarea/ orgoliul/ e,trema l or delicate?eN ;ntr<un fel/ acestea
s;nt ni>te defecte: vor @:misli minciuni/ suscepti7ilit:?i/ m;nii/ dar
acestea se e,plic: ;ndeajuns prin situa?ia femeilor/ determinate s:
pun: orgoliu ;n lucrurile mici/ sau cel pu?in A;n lucruri care nu au
importan?: dec;t prin sentimenteB/ pentru c: toate lucrurile Apretinse
importanteB s;nt ;n afara ra@ei lor de ac?iuneN pudoarea lor este un
re@ultat al dependen?ei de care sufer:: pentru c: le este inter@is s:
arate ceea ce pot prin actele lor/ ;>i pun ;n joc ;ns:>i f iin?a lorN li se
pare c: doar con>tiin?a altora/ >i ;n special a amantului lor/ le reve <
lea@: ;n adev:rul lorN le e team:/ vor s: fug:/ s: i se sustrag:N ;n
evad:rile/ ;n e@it:rile >i revoltele lor/ cCiar >i ;n minciunile lor se
e,prim: o autentic: preocup are pentru adev:rN >i acest lucru le face
s: fie respecta7ileN dar se e,prim: cu st;ng:cie/ cCiar cu rea <credin?:/
ceea ce le face s: fie ;nduio>:toare >i cCiar pu?in comice* C;nd li7er <
tatea se prinde ;n propriile sale capcane >i tri>ea@: cu sine ;ns:>i e ste
cea mai profund uman:/ >i deci/ ;n ocCii lui StendCal/ cea mai capti <
vant:* Femeile lui StendCal s;nt patetice c;nd sufletul lor le pune pro <
7leme neprev:@uteN nici o lege/ nici o re?et:/ nici un ra?ionament/ nici
un e,emplu venit din afar: nu poate s: le c:l:u@easc:N tre7uie ca ele
s: decid: singure: aceast: a7andonare este momentul e,trem al li7er <
t:?ii* Clelia este crescut: cu idei li7erale/ este lucid: >i re@ona7il:N dar
opiniile ;nv:?ate/ juste sau false/ nu s;nt de nici un sprijin ;ntr <un con<
flict moralN doamna de Renal ;l iu7e>te pe Sulien ;n pofida moralei/
Clelia ;l salvea@: pe Fa7ricio ;mpotriva ra?iunii saleN e,ist: ;n cele
dou: ca@uri aceea>i dep:>ire a tuturor valorilor recunoscute* Aceast:
;ndr:@neal: o e,alt: StendCalN dar ea este cu at;t mai emo?ionant:/ cu
cit a7ia ;ndr:@ne>te s: se m:rturiseasc:N este >i mai natural: din
aceast: pricin:/ mai spontan:/ mai autentic:* &a doamna de Renal
;ndr:@neala este ascuns: ;n spatele inocen?eiN pentru c: nu cunoscuse
dragostea/ nu >tie s<o recunoasc: >i ;i cedea@: f:r: nici o re@isten?:N
s<ar spune c:/ pentru c: a tr:it ;n ;ntuneric/ este f:r: ap:rare ;naintea
fulgurantei lumini a pasiuniiN ea o prime>te/ or7it:/ cCiar >i ;mpotriva
lui Dumne@eu/ ;mpotriva infernuluiN c;nd acest foc se ;ntunec:/ ea
cade din nou ;n tene7rele pe care le guvernea@: so?ii >i preo?iiN nu are
;ncredere ;n propriile sale judec:?i/ dar eviden?a o fulger:N de cum ;l
reg:se>te pe Sulien/ ;i d:ruie>te din nou sufletul eiN remu>c:rile/ scri <
I32
soarea pe care i<o smulge duCovnicul ei ne permit s: ne d:m seama
de distan?a uria>: pe care acest suflet ar@:tor >i sincer o avea de par<
curs pentru a se smulge din ;ncCisoarea ;n care <0 ;ncCisese societatea
>i pentru a ajunge s: cunoasc: fericirea* Conflictul este mai con>tient
la CleliaN ea e@it: ;ntre loialitatea fa?: de tat:l s:u >i mila ei amoroas:N
;>i caut: motiveN triumful valorilor ;n care crede StendCal i se pare cu
at;t mai str:lucitor/ cu c;t este resim?it ca o ;nfr;ngere de c:tre vic <
timele unei civili@a?ii ipocriteN scriitorul este ;nc;ntat s: le vad: folo <
sind viclenia >i reaua <credin?: pentru a face s: ;nving: adev:rul pa <
siunii >i al fericirii ;mpotriva minciunilor ;n care cred: doamna de
Renal/ promi?;ndu<i Fecioarei s: nu<0 mai vad: pe Sulien >i accep<
t;ndu<i timp de doi ani s:rut:rile/ ;m7r:?i>:rile/ cu condi?ia s: r:m;n:
cu ocCii ;ncCi>i/ este ;n acela>i timp ridicol: >i tul7ur:toare* Cu
aceea>i tandr: ironie consider: StendCal e@it:rile doamnei de
CCasteller >i incoeren?ele MatCildei de la MoleN at;tea ocoli>uri/
>iretlicuri/ scrupule/ victorii >i ;nfr;ngeri ascunse pentru a ajunge la
scopuri simple >i legitime repre@int: pentru el cea mai ;nc;nt:toare
comedieN e ceva caragCios ;n aceste drame/ pentru c: actri?a este ;n
acela>i timp judec:tor >i inculpa t/ pentru c: este propria ei victim: >i
pentru c: ;>i impune drumuri complicate acolo unde ar ajunge o
porunc: Cot:r;t: pentru ca nodul gordian s: fie t:iatN >i totu>i aceste
drame arat: cea mai respecta7il: grij: care poate cCinui un suflet
no7ilN femeia vrea s: r:m;n: demn: de propria ei stim:N ;>i pune pro pria
ade@iune mai presus de a altora/ >i prin cCiar acest fapt se rea li@ea@:
ca un a7solut* Aceste de@7ateri solitare/ f:r: ecou/ s;nt mai grave
dec;t o cri@: ministerial:N c;nd se ;ntrea7: dac: va r: spunde sau nu la
dragostea lui &ucien &euYen/ doamna de CCasteller Cot:r:>te ;n
privin?a ei ;nse>i >i a lumii: #o?i s: ai ;ncredere ;n semenul t:u% #o?i
s: te ;ncre@i ;n propria ta inim:% Care este valoarea dragostei >i a
jur:mintelor omene>ti% Este ne7un sau generos acela care crede >i
care iu7e>te% Aceste interoga?ii pun su7 semnul ;ntre7:rii ;nsu>i sen sul
vie?ii/ a fiec:ruia >i a tuturor* B:r7atul a>a <@is serios este de fapt
superficial/ pentru c: accept: justific:ri gata f:cute ale vie?ii saleN ;n
timp ce o femeie pasionat: >i profund: ;>i revi@uie>te ;n orice moment
valorile sta7iliteN ea cunoa>te constanta tensiune a unei li7ert:?i f:r:
sprijinN prin acest fapt/ ea se simte f:r: ;ncetare ;n pericolN poate ;n
orice moment s: c;>tige totul sau s: piard: totul* Acest risc asumat cu
nelini>te d: aventurii sale culorile unei aventuri eroice* Ki mi@a este
cea mai ;nalt: din c;te e,ist:: ;nsu>i sensul acestei e,isten?e care <i
este dat fiec:ruia/ singura lui soart:* Aventura Minei de 'angCel poate
p:rea ;ntr<un sens a7surd:N dar ea angajea@: ;n aceast: aventur: o
;ntreag: etic:* A"are via?a ei a fost un calcul gre>it% Fericirea durase
opt luni* Era un suflet prea ar@:tor pentru a se putea mul?umi cu rea <
litatea vie?ii*BF MatCilde de la Mole este mai pu?in since r: dec;t Clelia
I3L
sau dec;t doamna de CCastellerN ;>i condi?ionea@: actele dup: ideea pe
care >i<o face despre sine ;ns:>i/ mai degra7: dec;t dup: eviden?a
dragostei/ a fericirii: e,ist: oare mai mult orgoliu/ mai mult: m:re?ie
;n a se ap:ra dec;t ;n a se pierde/ ;n a se umili ;n fa?a celui pe care <0
iu7e>te dec;t ;n a<i re@ista% Ea este singur: ;n mijlocul ;ndoielilor >i
risc: aceast: stim: de sine la care ?ine mai mult dec;t la propria <i
via?:* C:utarea fier7inte a adev:ratelor ra?iuni de a tr:i prin tene7rele
ignoran?ei/ ale prejudec:?ilor/ ale mistific:rilor/ ;n lumina tremur: <
toare >i fe7ril: a pasiunii/ riscul infinit al fericirii sau al mor?ii/ al m: <
re?iei sau al ru>inii le d: acestor destine de femei gloria lor
romanesc:*
Femeia nu >tie nimic/ 7ine;n?eles/ despre seduc?ia pe care o
eman: ;n jurul ei* A se contempla pe sine ;ns:>i/ a juca un personaj
este ;ntotdeauna o atitudine neautentic:N doamna .randet/ compa <
rindu<se cu doamna Roland/ dovede>te prin cCiar acest fapt c: nu
seam:n: cu eaN dac: MatCilde de la Mole r:m;ne atr:g:toare/ este
pentru c: se ;ncurc: ;n comediile ei >i adesea cade prad: inimii sale
;n momentele ;n care crede c: o domin:N ea ne emo?ionea@: ;n m:sura
;n care scap: propriei voin?e* Dar nici eroinele cele mai pure nu s;nt
con>tiente de ele ;nsele* Doamna de Renal ;>i ignor: gra?ia/ iar doam <
na CCasteller < inteligen?a* Aceasta este una dintre 7ucuriile cele mai
profunde ale amantului/ cu care autorul >i cititorul se identific:: este
martorul prin care s;nt revelate aceste 7og:?ii ascunseN numai el poate
admira aceast: vivacitate pe care o manifest:/ departe de privirile
altora/ doamna de Renal/ acest Aspirit viu/ scCim7:tor/ profundBX de
care cei din jurul doamnei de CCasteller Ca7ar n <auN >i cCiar dac: >i
al?ii aprecia@: spiritul Sanseverinei/ el este acela care p:trunde cel
mai ad;nc ;n sufletul ei ;n fa?a femeii/ 7:r7atul gust: pl:cerea con <
templa?ieiN vederea ei ;l ;m7at: ca un peisaj sau un ta7louN ea c;nt: ;n
inima lui >i d: culoare cerului* Aceast : revela?ie este >i una a pro <
priului sine: nimeni nu poate ;n?elege delicate?ea femeilor/ sensi7ili <
tatea >i ardoarea lor f:r: a > i f:uri un suflet delicat/ sensi7il/ fier7inte:
sentimentele feminine creea@: o lume de nuan?e/ de e,igen?e/ a c:ror
descoperire ;l ;m7og:?e>te pe amantN l;ng: doamna de Renal/ Sulien
devine alt: fiin?: dec;t am7i?iosul care se Cot:r;se s: fie/ se alege din
nou pe sine* Dac: 7:r7atul nu o dore>te pe femeie dec;t ;ntr <un mod
superficial/ se va amu@a s: o seduc:* Dar adev:rata drag oste ;i trans<
figurea@: via?a* ADragostea lui ZertCer descCide sufletul *** senti <
mentului >i 7ucuriei frumosului/ su7 orice form: s <ar pre@enta/ cCiar
su7 o Cain: de dimie* re7uie s: g:se>ti fericirea cCiar f:r: 7og:?ii** *B
Este un scop nou ;n via?:/ la care totul se raportea@: >i care scCim7:
totul* Dragostea<pasiune face s: apar: ;n fa?a ocCilor unui 7:r7at toat:
natura/ cu ;nf:?i>:rile ei su7lime/ ca o noutate inventat: a7ia ieri*B
Dragostea sfarm: rutina cotidian:/ alung: plictisul/ plictisul ;n care
I3T
StendCal vede un r:u at;t de profund pentru c: este a7sen?a tuturor
ra?iunilor de a tr:i sau de a muriN ;ndr:gostitul are un scop >i aceasta
e de ajuns pentru ca fiecare @i s: se transforme ;ntr <o aventur:N ce
pl:cere pentru StendCal s: petreac: trei @ile ascuns ;n pivni?a MenteiJ
Sc:rile de fr;ngCie/ cuferele ;ns;ngerate traduc ;n aceste romane ;ncli <
na?ia pentru e,traordinar* Dragostea/ adic: femeia/ face s: apar: ade <
v:ratele scopuri ale e,isten?ei: frumosul/ fericirea/ prospe?imea sen <
@a?iilor >i a lumii* Ea ;i smulge 7:r7atului sufletul >i prin aceasta i <0
d:ruie>teN ;ndr:gostitul cunoa>te aceea>i tensiune/ acelea>i riscuri ca
>i iu7ita sa >i se cunoa>te pe sine mai autentic dec;t ;n cursul unei
cariere pl:nuite >i g;ndite* C;nd Sulien >ov:ie la poalele sc:rii ridicate
de MatCilde/ ;>i pune su7 semnul ;ntre7:rii ;ntregul destinN ;n aceste
momente el ofer: Badev:rata m:sur: a valorii sale* #rin intermediul
femeilor/ su7 influen?a lor/ ca reac?ie la purt:rile lor/ Sulien/ Fa7rice/
&ucien ;nva?: lumea >i pe ei ;n>i>i* ;ncercare/ recompens:/ judec:tor/
prieten:/ femeia este/ ;ntr <adev:r/ la StendCal ceea ce $egel/ un mo <
ment/ a fost tentat s: fac: din ea: aceast: con>tiin?: diferit:/ care/ ;n
recunoa>terea reciproc:/ d: su7iectului diferit acela>i adev:r primit de
la el* Cuplul fericit care se recunoa>te ;n dragoste sfidea@: universul
>i timpulN ;>i este suficient/ atinge a7solutul*
Dar aceasta presupune c: femeia nu este pura alternateN este ea
;ns:>i su7iect* Niciodat: StendCal nu se m:rgine>te la a<>i descrie
eroinele ;n func?ie de eroii s:i/ ci le d: un destin propriu: s <a proiec<
tat cCiar pe sine ;ntr <un pesonaj<femeie* Nu se apleac: asupra lui
&amiel precum Manvau, asupra Mariannei sau RicCardson asupra
Clarissei $arloY: ;i ;m7r:?i>ea@: destinu l/ a>a cum f:cuse cu destinul
lui Sulien* Din acesta pricin:/ cCiar figura lui &amiel r:m;ne oarecum
teoretic:/ dar este deose7it de semnificativ:* StendCal a ridicat ;n jurul
fetei toate o7stacolele imagina7ile: este s:rac:/ ?:ranc:/ ignorant:/
crescut: grosolan de oameni plini de prejudec:?iN dar ea ;ndep:rtea@:
din drumul ei toate 7arierele morale din @iua ;n care ;n?elege ;ntrea ga
e,tensie a acestor cuvinte: Ae stupidB* &i7ertatea spiritului s:u ;i
permite s: reia pe socoteala ei toate tres:ririle curi o@it:?ii/ ale am<
7i?iei/ ale veseliei eiN ;naintea unei inimi at;t de Cot:r;te/ o7stacolele
materiale nu pot s: nu se aplane@eN singura pro7lem: va fi pentru ea
s:<>i croiasc:/ ;ntr<o lume mediocr:/ un destin pe m:sur:* Acest des tin
tre7uia s: se ;mplinea sc: prin crim: >i prin moarteN dar este >i
soarta care i<a fost data lui Sulien* Nu e,ist: loc pentru marile suflete
;n societate/ a>a cum este ea: 7:r7a?ii >i femeile s;nt privi?i la fel*
Este remarca7il c: StendCal poate fi ;n acela>i timp at;t de pro <
fund romanesc >i at;t de Cot:r;t feministN de o7icei/ femini>tii s;nt
spirite ra?ionale care adopt: ;n toate punctul de vedere universalN dar
nu numai ;n numele li7ert:?ii ;n general/ ci ;n numele fericirii indi <
viduale reclam: StendCal emanciparea femeii* D ragostea nu va avea/
I33
crede el/ nimic de pierdut din astaN dimpotriv:/ va fi cu at;t mai adev: <
rat:/ cu c;t femeia/ fiind pentru 7:r7at o egal:/ ;l va putea ;n?elege pe
de<a<ntregul* F:r: ;ndoial:/ c;teva dintre calit:? ile care s;nt apreciate
la femeie vor disp:reaN dar pre?ul lor vine din li7ertatea care se e,pri <
m: prin el/ iar aceasta se va manifesta su7 alte cCipuriN >i romanescul
nu va disp:rea din lume* Dou: fiin?e separate/ a>e@ate ;n situa?ii
diferite/ ;nfrunt;ndu<se ;n li7ertatea lor >i c:ut;nd una prin alta justi <
ficarea e,isten?ei/ vor tr:i ;ntotdeauna o aventur: plin: de riscuri >i de
promisiuni* StendCal are ;ncredere ;n adev:rN imediat cum individul
fuge de el/ moareN dar acolo unde str:luce>te adev:rul/ str :lucesc fru
muse?ea/ fericirea/ dragostea/ iu7irea/ o 7ucurie care <>i poart: justifi<
carea ;n sine ;ns:>i* De aceea StendCal refu@: falsa poe@ie a miturilor
la fel de mult ca mistific:rile serio@it:?ii* Realitatea uman: ;i ajunge
Dup: el/ femeia este pur > i simplu o fiin?: uman:N visele n <ar putea
f:uri nimic mai ame?itor*
'!
'edem din aceste e,emple c: ;n fiecare scriitor singular se re
flect: marile mituri colective: femeia ne <a ap:rut drept carne: carnea
masculului este @:mislit: de p;ntecele matern >i r ecreat: ;n ;m7r:<
?i>:rile amanteiN prin aceasta femeia se ;nrude>te cu natura/ o ;ntru<
cCipea@:: animal/ vale de s;nge/ trandafir ;nflorit/ siren:/ culmea unei
coline/ ;i d:ruie>te 7:r7atului lutul/ seva/ frumuse?ea sensi7il: >i sufle <
tul lumiiN ea poate d e?ine cCeile poe@ieiN poate fi mediatoare ;ntre
aceast: lume >i lumea de dincolo: gra?ie sau pOtCie/ stea sau vr:ji <
toare/ ea descCide por?ile supranaturalului/ ale suprarealuluiN este des <
tinat: imanen?eiN >i prin pasivitatea ei radia@: ; n jur pacea/ armoniaN
dar dac: refu@: acest rol/ se transform: ;n insect: <c:lug:ri?:/ ;n c:p<
c:un:* ;n orice ca@/ ea apare ca un Cel:lalt privilegiat prin care
su7iectul se ;mpline>te: una dintre m:surile 7:r7atului/ ecCili7rul s:u/
salvarea/ aventura/ fer icirea*
Dar aceste mituri se orcCestrea@: pentru fiecare ;ntr <o manier:
foarte diferit:* Cel:lalt este singular definit prin modul singular ;n
care Unul alege s: se afirme* "rice 7:r7at se afirm: ca o li7ertate >i
ca o transcenden?:: dar nu to?i dau acesto r cuvinte acela>i sens* #entru
MontCerlant/ transcenden?a este o stare: el este transcendentul/ pla <
nea@: ;n cerul eroilorN femeia stagnea@: pe p:m;nt/ la picioarele saleN
el se complace ;n a m:sura distan?a care ;l desparte de eaN din c;nd ;n
c;nd/ o ridic: p;n: la el/ o prinde/ apoi o arunc: din nouN niciodat: nu
I3U
se ;njose>te co7or;nd p;n: la sfera ei de tene7re lipicioase* &aYrence
situea@: transcenden?a ;n falusN falusul nu este via?: >i putere dec;t
datorit: femeiiN imanen?a este/ deci/ 7un: >i necesar:N falsul erou care
pretinde c: nu atinge p:m;ntul/ departe de a fi un semi@eu/ nu ajunge
nici m:car s: fie 7:r7atN femeia nu este de dispre?uit/ ea este o 7og:?ie
profund:/ un i@vor caldN dar tre7uie s: renun?e la orice transcenden?:
personal: >i s: se limite@e s<o Cr:neasc: pe aceea a 7:r7atului*
Acela>i devotament i<0 cere Claudel: femeia este pentru el cea care
men?ine via?a/ ;n timp ce 7:r7atul ;i prelunge>te av;ntul prin actele
saleN dar pentru catolic/ tot ceea ce se petrece pe p:m; nt se scald: ;n
@adarnica imanen?:N singura transcenden?: este Dumne@euN ;n ocCii
&ui/ 7:r7atul care ac?ionea@: >i femeia care <0 serve>te s;nt la fel de
egaliN fiecare tre7uie s:<>i dep:>easc: propria sa condi?ie terestr:: sal <
varea este/ ;n orice ca@/ o ; ntreprindere autonom:* #entru Breton/
ierarCia se,elor se r:stoarn:N ac?iunea/ g;ndirea con>tient: ;n care 7:r <
7atul ;>i situea@: transcenden?a ;i par o plat: mistificare ce na>te
r:@7oiul/ prostia/ 7irocra?ia/ negarea umanuluiN imanen?a/ pura pre <
@en?: opac: a realului este adev:rul: adev:rata transcenden?: s a r
;mplini prin re;ntoarcerea la imanen?:* Atitudinea sa este e,act con <
trapartea aceleia a lui MontCerlant: acestuia ;i place r:@7oiul pentru
c: femeile nu<>i au locul acolo/ Breton venerea@: femeia p entru c:
aduce paceaN unul confund: spiritul >i su7iectivitatea/ refu@: univer
sul datN cel:lalt g;nde>te c: spiritul este o7iectiv pre@ent ;n inima
femeiiN femeia ;l compromite pe MontCerlant pentru c: ;i sfarm: sin <
gur:tateaN pentru Breton/ este revela?i e/ pentru c: ;l smulge su7iec <
tivit:?ii sale C;t despre StendCal/ am v:@ut c: a7ia la el femeia cap:t:
o valoare mitic:N o consider: ca fiind >i ea o transcenden?:N pentru
acest umanist/ li7ert:?ile se ;mplinesc ;n rela?iile lor reciproceN >i ;i
ajunge ca Cel:lalt s: fie pur >i simplu altul pentru ca via?a s: ai7:
pentru el Ao savoare picant:BN nu caut: Aun ecCili7ru stelarB/ nu se
Cr:ne>te cu p;inea de@gustuluiN nu a>teapt: nici un miracolN nu vrea
s: ai7: de<a face cu cosmosul sau cu poe@ia/ ci cu ni>te l i7ert:?i*
Aceasta se ;nt;mpl: pentru c: se simte el ;nsu>i ca o li7ertate
translucid:* Ceilal?i < acesta este unul dintre punctele cele mai impor <
tante < se afirm: ca transcenden?e/ dar se simt pri@onierii unei
pre@en?e opace aflate ;n nucleul lor ;n>i>i: >i atunci proiectea@: ;n
femeie Aacest s;m7ure de ;ntuneric imposi7il de sf:r;maf* &a
MontCerlant afl:m un comple, adlerian din care se na>te o rea <cre<
din?: dens:: acest ansam7lu de preten?ii >i de spaime ;l ;ntrucCipea@:
;n femeieN de@gustul fa?: de ea e ste sila pe care se teme s <o simt: fa?:
de sineN vrea ca ;n ea s: calce ;n picioare pro7a totdeauna virtual: a
propriei sale insuficien?eN cere dispre?ului s: 0 salve@eN femeia este
I31
groapa ;n care arunc: mon>trii care <0 locuiesc* l 'ia?a lui &aYrence ne
arat: c: suferea de un comple, analog/ dar pur se,ualN femeia are ;n
opera sa valoarea unui mit de compensa?ieN prin ea se e,alt: o virili <
tate de care scriitorul nu era sigurN c;nd o descrie pe Gate la picioarele
lui Cipriano/ crede c: a repurtat asupra Friedei un triumf virilN nu
admite ca tovar:>a sa s: <0 pun: ;n discu?ie: dac: i <ar contesta sco<
#urile/ >i<ar pierde orice ;ncredere ;n eleN rolul ei este s: <0 lini>teasc:/
li cere pacea/ repausul/ credin?a/ a>a cum MontCerlant ;i cerea certi<
tudinea superiorit:?ii sale* Nu ;ncrederea ;n sine ;i lipse>te lui Claudel:
dac: este timid/ nu este dec;t ;n ceea ce prive>te taina lui Dumne@eu*
De aceea la el nu afl:m nici urm: de r:@7oi al se,elor* B:r7atul ia
asupr:<>i cu ;ndr:@neal: povara femeii*: ea este >ansa ispitei sau a
m;ntuirii* Se pare c: pentru Breton 7:r7atul nu este adev:rat dec;t
prin misterul care ;l locuie>teN ;i place ca Nadja s: vad: aceast: stea
spre care se ;ndreapt: el/ care este Aprecum inima unei flori f:r:
inim:B: ;n vise* ;n presentimente/ ;n desf:>urarea spontan: a lim7aju <
lui sau interior/ ;n aceste activit:?i care scap: de su7 controlul voin?ei
>i al ra?iunii se recunoa>te el: femeia este manifestarea sensi7il: a
acestei pre@en?e voalate/ infinit mai su7stan?ial : dec;t personalitatea
sa con>tient:*
C;t despre StendCal/ acesta coincide lini>tit cu el ;nsu>iN dar are
nevoie de femeie/ cum >i ea are nevoie de el/ pentru ca e,isten?a sa
risipit: s: se adune ;n unitatea unei figuri >i a unui destinN 7: r7atul
ajunge la fiin?: ca pentru semenul s:uN dar Btre7uie ca acesta s : i
;mprumute con>tiin?a: ceilal?i 7:r7a?i au fa?: de semenii lor prea
mult: indiferen?:N numai femeia ;ndr:gostit: ;>i descCide inima c:tre
iu7itul s:u >i ;l ad:poste>te acolo cu totul* ;n afar: de Claudel/ care
afl: ;n Dumne@u un martor ales/ to?i scriitorii despre care am vor7it
a>teapt: ca/ dup: cum spune Malrau,/ femeia s: ;ndr:geasc: ;n ei
Aacest monstru incompara7ilBB pe care doar ei ;l cunosc* #rin cola7o <
rare sau prin lupt:/ 7:r7 a?ii se ;nfrunt: ;n generalitatea lor*
MontCerlant este pentru egalii s:i un scriitor/ &aYrence/ un doctrinar/
Breton/ un >ef de >coal:/ StendCal/ un diplomat sau un om de spiritN
femeia este aceea care revelea@: ;ntr <unui un prin? magnific >i crud/
;n altul/ un faun nelini>titor/ ;n altul/ un @eu sau un soare sau o fiin?:
Aneagr: >i rece ca un 7:r7at fulgerat la picioarele Sfin,uluiBB </ iar ;n
ultimul/ un seduc:tor/ un vr:jitor/ un amant*
0 StendCal a judecat/ anticip;nd cru@imile cu care se amu@: MontCerl ant:
ACe s: faci cu indiferen?a% Dragostea <pl:cere/ dar f:r: orori* "rorile vin ;ntot
deauna dintr <un suflet nuc care caut: s: se lini>teasc: asupra propriilor sale
menteB*
INadja*
#entru fiecare dintre ei/ femeia ideal: va fi aceea care <0 va
;ntrucCipa cel mai e,act pe acel Cel:lalt capa7il s:<i descopere sie>i
propriul s:u eu* MontCerlant/ spiritul solar/ caut: ;n ea pura animali<
tateN &aYrence/ spiritul falie/ ;i cere s: re@ume se,ul feminin ;n ge <
neralitatea saN Claudel o define>te ca pe un suflet geam:nN Breton
;ndr:ge>te o Melusine ;nr:d:cinat: ;n natur:/ ;>i pune speran?a ;n
femeia<copilN StendCal ;>i dore>te o iu7it: cultivat:/ cu spiritul >i
moravurile li7ere/ egala sa* Dar totdeauna/ fie c: este vor7a de femeia
egal: sau de femeia<copil/ de sufletul geam:n sau de femeia <se, ori
de animalul feminin/ singurul s:u destin terestru este 7:r7atul*
"ricare ar fi eul care se caut: ;n ea/ nu se poate atinge pe sine dec;t
dac: femeia accept: s:<i serveasc: drept creu@et* ;n orice ca@/ i se cer
dragoste >i uitare de sine* MontCerlant consimte s: se ;nduio>e@e
asupra femeii care<i permite s:<>i m:soare puterea viril:N &aYrence ;i
;nal?: un imn fier7inte aceleia care renun?: la sine ;n favoarea luiN
Claudel e,alt: vasala/ roa7a/ credincioasa care i se supune lui
Dumne@eu supun;ndu <i<se 7:r7atuluiN Breton a>teapt: de la femeie s:
m;ntuie omenirea/ pentru c: ea este ;n stare de dragostea cea mai
total: fa?: de copilul sau de iu7itul s:uN >i cCiar la StendCal/ eroinele
s;nt mai tul7ur:toare dec;t perso najele masculine/ pentru c: ele se
d:ruiesc pasiunii cu o violen?: mai ne7uneasc:N ele ;l ajut: pe 7:r7at
s:<>i ;mplineasc: destinul/ a>a cum #rouCe@e contri7uie la salvarea lui
RodrigueN ;n romanele lui StendCal se ;nt;mpl: adesea ca femeile
s:<>i salve@e iu7itul de la ruin:/ de la ;ncCisoare sau de la moarte*
Devotamentul feminin este cerut ca o datorie de c:tre MontCerlant
sau de c:tre &aYrenceN mai pu?in arogan?i/ Claudel/ Breton/ StendCal
;l admir: ca pe o op?iune generoas:N ei ;l doresc f:r: s: pretin d: a<0
meritaN dar < ;n afar: de &amiel < toate operele lor arat: c: a>teapt:
de la femei acel altruism pe care Comte ;l admira la ele care ;i im <
punea respect >i care/ >i ;u opinia lui/ constituia ;n acela>i timp o infe <
rioritate flagrant: >i o ecCivoc: s uperioritae*
Am putea multiplica e,emplele/ dar nu ar avea rost: conclu@iile
ar fi acelea>i* Definind femeia/ fiecare scriitor ;>i define>te propria sa
etic: general: >i ideea singular: pe care >i <o face despre el ;nsu>i:
adesea ;n ea ;nscrie distan?a ;ntr e vi@iunea sa asupra lumii >i visele <i
egotiste* A7sen?a sau insignifian?a elementului feminin ;n ansam7lul
operei sale este ea ;ns:>i simptomatic:N are o e,trem: importan?: c;nd
re@um: ;n totalitatea lor toate aspectele Celuilalt/ cum se ;nt;mpl: la
&aYrenceN >i tot astfel/ ;>i p:strea@: importan?a dac: femeia este
sesi@at: pur >i simplu drept un Cel:lalt/ dar scriitorul se interesea@:
de aventura individual: a vie?ii sale/ ca ;n ca@ul lui StendCalN dar ;>i
pierde aceast: importan?: ;ntr <o epoc: cum este a noastr:/ ;n care
pro7lemele singulare ale fiec:ruia trec pe locul al doilea otu>i
femeia/ ;n calitate de Cel:lalt/ joac: un rol ;n m:sura ;n care/ fie >i
numai pentru a se dep:>i/ fiecare 7:r7at are ;nc: nevoie s: ia cu <
no>tin?: de sine*
IU0
IUV
Capitolul !!!
Mitul femeii joac: un rol considera7il ;n literatur:N dar ce impor <
tan?: are ;n via?a de @i cu @i% ;n ce m:sur: afectea@: moravurile >i
conduitele individuale% #entru a r:spunde la aceste ;ntre7:ri/ ar tre <
7ui s: preci@:m raporturile pe care le are cu realitatea
E,ist: diferite feluri de mituri* Acesta/ su7liniind un aspect imua 7il
al condi?iei umane ` A;mp:r?ireaB omenirii ;n dou: categorii de
indivi@i < este un mit staticN el proiectea@: ;n cerul platonician o rea<
litate sesi@at: prin e,perien?: sau conceptuali@at: plec;nd de la e,pe <
rien?:N el su7stituie faptului/ valorii/ semnifica?iei/ no?iunii/ legii em <
pirice/ o !dee transcendent:/ atemporal:/ imua7il:/ necesar:* Aceast:
!dee se sustrage oric:rei contesta?i i pentru c: se situea@: dincolo de
ceea ce este datN este ;n@estrat: cu un adev:r a7solut Astfel/ e,isten?ei
dispersate/ contingente >i multiple a unor femei/ g;ndirea mitic: ;i
opune Eternul feminin unic >i ;ncremenitN dac: defini?ia care i se d:
este contra@is: de purt:rile femeilor ;n carne >i oase/ acestea din urm:
s;nt vinovateN se declar: atunci nu c: Feminitatea este o entitate/ ci c:
femeile nu s;nt feminine* De@min?irile pe care le aduce e,perien?a nu
au nici o putere ;mpotriva mitului* otu>i/ ;nt r<un anume fel/ i@voarele
mitului s;nt ;n femeie* Astfel/ este e,act c: femeia este diferit: de 7:i
7at/ >i aceast: alteritate este concret sim?it: ;n dorin?:/ ;n ;m7r:?i>are/
;n dragosteN ca atare/ d: na>tere unor drame autentice: prin erotism/
prin dragoste/ prin prietenie >i alternativele lor < decep?ia/ ura >i riva<
litatea < alteritatea este lupta con>tiin?elor care se vrea fiecare
esen?ial:/ este recunoa>terea li7ert:?ilor care se confirm: una pe alta/
este trecerea nedefinit: de la ostilitate la compl icitate* A afirma
Femeia ;nseamn: a afirma un Cel:lalt a7solut/ f:r: reciprocitate/
refu@;nd/ ;mpotriva e,perien?ei/ ca ea s: fie un su7iect/ un semen*
;n realitatea concret:/ femeia se manifest: su7 diferite cCipuri/
dar fiecare dintre miturile construite ;n jurul ei pretinde s<o re@ume ;n
;ntregimeN fiecare se vrea unic:N consecin?a este c: e,ist: o pluralitate
de mituri incompati7ile >i c: 7:r7a?ii r:m;n vis:tori ;n fa?a ciudatelor
incoeren?e ale ideii de feminitateN cum orice femeie particip: la o plu <
ralitate de asemenea arCetipuri care pretind fiecare a re@uma Ade <
v:rul ei/ 7:r7a?ii reg:sesc ;naintea tovar:>elor lor vecCea uimire a
sofi>tilor care nu ;n?elegeau c: omul poate fi ;n acela>i timp 7lond >i
7runet* recerea spre a7solut se e,prim: deja prin repre@ent:rile
IUI
socialeN rela?iile se imo7ili@ea@: aici cu u>urin?: ;n clase/ func?iunile/
;n tipuri/ precum ;n mentalitatea infantil: raporturile se fi,ea@: ;n
lucruri* De e,emplu/ societatea patriarCal:/ centrat: asupra p:str:rii
patrimoniului/ implic: ;n mod necesar/ al:turi de indivi@ii care de?in
>i transmit 7unurile/ e,isten?a unor 7:r7a?i >i a unor femei care le
smulg de la proprietarii lor >i le fac s: circuleN 7:r7a?ii < aventurieri/
escroci/ Co?i/ speculan?i < s;nt ;n general de@apro7a?i de colectivitateN
femeile/ folosindu<se de farmecele lor/ au posi7ilitatea de a <i ;ndemna
pe tineri >i cCiar pe ta?ii de familie s: <>i risipeasc: averea/ f:r: a ie>i
din legalitateN ele ;>i ;nsu>esc averea acestora sau pun m;na pe
mo>tenirea lorN acest rol fiind considerat ca nefast/ femeile care <0
joac: s;nt numite Afemei releB* ;n fapt/ ele pot/ dimpotriv:/ ap:rea ;n
alt c:min < acela al tat:lui lor/ al fra?ilor/ al so?ului sau amantului lor
` ca un ;nger p:@itorN cutare curte@an: c are toac: averile unor oameni
de afaceri 7oga?i este pentru pictori >i pentru arti>ti un Mecena*
Am7iguitatea personajului Aspa@iei/ al doamnei de #ompadour se
poate u>or ;n?elege ;ntr <o e,perien?: concre?i Dar dac: afirm:m c:
femeia este Mantis religiosa/ Mandragora/ Demonul/ spiritul r:m;ne
coafu@ descoperind<o ;n ea >i pe Mu@:/ pe Mei?a <Mam:/ pe Beatrice*
Cum repre@ent:rile colective >i/ ;ntre altele/ tipurile sociale se
definesc ;n general prin cupluri de termeni opu>i/ am7ivalen?a va
p:rea o proprietate intrinsec: a Eternului feminin* Mama cea sf;nt: ;>i
afl: corelativul ;n ma>tera crud:/ angelica fat:/ ;n fecioara pervers::
de aceea se va spune c: Mama ;nseamn: c;nd via?:/ c;nd moarte/ c:
orice fecioar: este un spirit pur sau un trup sortit diavolului*
Evident/ nu realitatea dictea@: societ:?ii sau indivi@ilor alegerea
;ntre dou: principii opuse de unificareN ;n fiecare epoc:/ ;n fiecare
ca@/ societatea >i indivi@ii Cot:r:sc ;n func?ie de nevoile lor* Adesea
proiectea@: ;n mitul adoptat institu?ii >i va lori de care se simt lega?i*
Astfel/ paternalismul care cere ca femeia s: se consacre c:minului
s:u o define>te ca sentiment/ interioritate/ imanen?:N de fapt/ orice
f:ptur: este ;n acela>i timp imanen?: >i transcenden?:N c;nd nu i se
propune nici un scop/ sau c;nd este ;mpiedicat: s: ating: vreunul/
c;nd este frustrat: de victorie/ transcenden?a sa se pr:7u>e>te @adar <
nic: ;n trecut/ adic: recade ;n imanen?:N aceasta este soarta C:r:@it:
femeii ;n patriarCatN dar nu este deloc o voca?ie/ nu mai mult dec;t
sclavia este voca?ia sclavului* 'edem clar ;n opera lui Auguste Comte
de@voltarea acestei mitologii* A identifica Femeia cu Altruismul
;nseamn: a<i garanta 7:r7atului drepturi a7solute la devotamentul ei/
;nseamn: a le impune femeilor o o7liga?ie categoric : de a fi ;ntr<un
fel anume* Nu tre7uie s: confund:m mitul cu capturarea unei sem <
nifica?iiN semnifica?ia este imanent: o7iectuluiN ea ;i este revelat:
con>tiin?ei ;ntr<o e,perien?: tr:it:N ;n timp ce mitul este o !dee tran <
scendent: care se sustrage oric: rei ;n?elegeri* C;nd/ ;n 'irst: de
IU4
7:r7at/ MicCel &eiris descrie vi@iunea sa asupra organelor feminine/
ne ofer: ni>te semnifica?ii f:r: a ela7ora nici un mit Uimirea ;n fa?a
trupului feminin/ de@gustul pentru s; ngele menstrual s;nt percep?ii ale
unei realit:?i concrete* Nu e,ist: nimic mitic ;ntr <o e,perien?: care
descoper: ;nsu>irile voluptuoase ale trupului femininN a ;ncerca s: le
e,primi prin compara?ii cu florile sau cu pietrele nu ;nseamn: a trece
;n @ona mitului* Dar a spune c: Femeia este Carne/ iar Carnea este
Noapte >i Moarte/ sau c: ea este splendoarea Cosmosului/ ;nseamn:
a p:r:si adev:rul p:m;ntului >i a te av;nta ;n @7or c:tre un cer vid*
C:ci >i 7:r7atul este pentru femeie carneN >i femeia este altc eva dec;t
un o7iect de carneN iar carnea ;m7rac: pentru fiecare >i ;n fiecare
e,perien?: semnifica?ii singulare* &a fel/ este ;ntru totul adev:rat c:
femeia este < ca >i 7:r7atul ` o fiin?: ;nr:d:cinat: ;n natur:N este/ mai
mult dec;t 7:r7atul/ aservit: sp eciei/ animalitatea sa este mai evi <
dent:N dar ;n ea/ ca >i ;n el/ datul este asumat de e,isten?:/ >i ea
apar?ine >i regnului uman* A o asimila Naturii este o simpl: preju <
decat:*
#u?ine mituri au fost mai avantajoase dec;t acesta iu7itei caste: el
;i justific: toate privilegiile >i cCiar o autori@ea@: s: a7u@e@e de ele*
B:r7a?ii nu tre7uie s: se preocupe s: aline suferin?ele >i poverile care
s;nt ;n mod fi@iologic soarta femeii din moment ce acestea s;nt Avoite
de Natur:BN ei ;>i fac din acestea un prete,t pentru a spori >i mai mult
mi@eria condi?iei feminine/ spre e,emplu/ pentru a <i nega femeii orice
drept la pl:cerea se,ual:/ pentru a o face s: munceasc: precum o vit:
de povar:* X
Dintre toate aceste mituri/ nici unul nu este mai ancorat ;n inimile
7:r7a?ilor dec;t acela al AmisteruluiB feminin* El are o mul?ime de
avantaje* Ki mai ;nt;i permite o e,plica?ie gratuit: a tot ceea ce pare
ine,plica7ilN 7:r7atul care Anu ;n?elege B o femeie este fericit s: su7 <
stituie unei deficien?e su7iective o re@isten?: o 7iectiv:N ;n loc s:<>i
admit: ignoran?a/ recunoa>te pre@en?a unui mister ;n afara luiN iat: un
ali7i care<i flatea@: ;n acela>i timp lenea >i vanitateaN un suflet
;ndr:gostit se scute>te astfel de o mul?ime de decep?ii: dac: purt:rile
iu7itei s;nt capricio ase/ dac: spune fra@e stupide/ misterul feminin ;i
serve>te drept scu@: pentru toate* ;n sf;r>it/ datorit: misterului se per
petuea@: acest raport negativ care i se p:rea lui GierHegaard infinit
prefera7il unei posesiuni po@itiveN ;n fa? a unei enigme vii/ 7:r7atul
0Cf* BA&MAC/ Fi@iologia mariajului: ANu v: nelini>ti?i cu nimic de mur <
murele/ de strig:tele/ de durerile eiN natura a f:cut <o spre folosul nostru/ >i pen <
tru a purta totul: copii/ triste?i/ lovituri >i suferin?e ale 7: r7atului* Nu v: acu@a?i
de duritate* ;n toate na?iunile a>a <@ise civili@ate/ 7:r7atul a scris legile care
Cot:r:sc destinul femeilor su7 acest epigraf s;ngeros: P'ae victisJQ 'ai celor
;nvin>i JFB
r:m;ne singur: singur cu visele lui/ cu speran?ele/ cu temerile sale/ cu
dragostea >i cu vanitatea saN acest joc su7iectiv care poate merge de
la viciu la e,ta@ mitic este pentru mul?i o e,perien?: mai atr:g:toare
dec;t un raport autentic cu fiin?a umani #e ce se 7a@ea@:/ deci/ o
ilu@ie at;t de profita7il:%
Desigur/ femeia/ ;ntr <un anume sens/ este misterioas:/ Amiste<
rioas: ca toat: lumeaB/ a>a cum spune MaeterlincH* Fiecare nu este
su7iect dec;t pentru sineN fiecare nu se poate sesi@a ;n propria <i ima<
nen?: dec;t pe sineN din acest punct de vederea cel: lalt este ;ntot<
deauna un mister* #entru 7:r7a?i/ opacitatea pentru <sinelui este mai
flagrant: ;ntr<o alteritate feminin:N ei nu pot/ prin nici un efect de
simpatie/ s:<i p:trund: e,perien?a singular:: calitatea pl:cerii erotice
a femeii/ nepl:cerile menst rua?iei/ durerile na>teriiN toate acestea 7:r <
7a?ii s;nt condamna?i s: le ignore* De fapt/ e,ist: o reciprocitate a
misterului: ;n calitate de Cel:lalt/ un Cel:lalt de se, masculin/ e,ist:
;n inima fiec:rui 7:r7at o pre@en?: ;ncCis: ;n sine >i impenetra7il :
pentru femeiN >i ea ignor: ce este erotismul masculin* Dar dup: regula
universal: pe care am constatat <o/ categoriile prin care 7:r7a?ii
privesc lumea s;nt constituite/ din punctul lor de vedere/ ca a7soluteN
aici >i pretutindeni/ ei nu ?in seama de reci procitate* Fiind un mister
pentru 7:r7at/ femeia este privit: ca un mister ;n sine*
&a drept vor7ind/ situa?ia ei o predispune ;n mod deose7it s: fie
considerat: su7 acest aspect* Destinul ei fi@iologic este foarte com <
ple,N ea ;ns:>i ;l suport: ca pe o is torie str:in:/ propriu<i trup nu este
pentru ea o e,presie limpede a ei ;nse>iN se simte alienat: ;n acest
trupN leg:tura care ;n orice individ e,ist: ;ntre via?a fi@iologic: >i
via?a psiCic: sau/ cu alte cuvinte/ rela?ia ;ntre facticitatea individului
>i li7ertatea care ;l asum: este cea mai dificil: enigm: implicat: de
condi?ia uman:: iar la femeie aceast: enigm: se afirm: ;n felul cel
mai tul7ur:tor*
Dar ceea ce se nume>te mister nu este singur:tatea su7iectiv: a
con>tiin?ei/ nici secretul vie?ii organic e* &a nivelul comunic:rii/ cu <
v;ntul ;>i cap:t: adev:ratul s:u sens: nu se reduce la lini>tea pur:/ la
noapte/ la a7sen?:/ ci implic: o pre@en?: care 7;iguie >i nu reu>e>te s:
se manifeste* A spune c: femeia este un mister ;nseamn: a spune nu
c: ea tace/ ci c: lim7ajul ei nu este ;n?elesN este acolo/ dar ascuns:
su7 v:luriN e,ist: dincolo de aceste apari?ii incerte* Ce este ea% Un
;nger/ un demon/ o inspirat:/ o actri?:% Se presupune fie c: e,ist: la
aceste ;ntre7:ri ni>te r:spunsuri imposi7il de descoperit / fie c:/ mai
cur;nd/ nici unul nu este potrivit/ pentru c: fiin?a feminin: este afec <
tat: de o fundamental: am7iguitateN ;n sufletul ei este imposi7il de
definit cCiar pentru sine ;ns:>i: este un sfin,*
Fapt este c: femeia ar fi foarte ;ncurcat: dac: ar t re7ui s: Co<
t:rasc: cine esteN ;ntre7area nu are nici un r:spunsN dar nu pentru c:
IUL
IU2
adev:rul ascuns ar fi prea alunecos pentru a se l:sa definit: ci pentru c:
;n acest domeniu nu e,ist: adev:r* " fiin?: nu este nimic altceva dec;t
ceea ce faceN posi7ilul nu dep:>e>te realul/ esen?a nu preced:
e,isten?a: ;n pura ei su7iectivitate/ fiin?a uman: nu este nimic* M:sura
sa este dat: de faptele sale* Despre o ?:ranc: se poate spune c: este o
lucr:toare 7un: sau dimpotriv:/ despre o actri?: c: are sau nu are ta <
lentN dar dac: o femeie este considerat: ;n pre@en?a ei imanent:/ nu
se poate spune nimic despre ea/ este ;n afara oric:rei calific:ri* "r/ ;n
rela?iile amoroase sau conjugale/ ;n toate rela?iile ;n care femeia est e
vasala/ Cel:lalt/ ea este v:@ut: ;n imanen?a ei* Este frapant c: o cama <
rad:/ o coleg:/ o asociat: s;nt lipsite de misterN ;n scCim7/ dac:
vasalul este 7:r7at/ dac: ;n fa?a unui 7:r7at sau a unei femei mai ;n
v;rst: dec;t el un 7:iat/ de e,emplu/ apare c a un o7iect neesen?ial/ >i
el se ;nv:luie ;n mister* Ki aceasta ne descoper: o infrastructur: a mis
terului feminin care este de ordin economic* Nici un sentiment nu este
nimic* A;n domeniul sentimentelor/ realul nu se distinge de imaginar
< scrie .ide* Ki ajunge s:<?i imagine@i c: iu7e>ti pentru a iu7i/ de
aceea ajunge s: spui c:<?i imagine@i c: iu7e>ti/ c;nd iu7e>ti/ pentru a
;ncepe imediat s: iu7e>ti mai pu?in***FB ;ntre imaginar >i real nu e,ist:
discriminare dec;t prin purt:rile oamneilor* B:r7atul/ pe ntru c: de?ine
;n aceast: lume o po@i?ie privilegiat:/ este ;n stare s: <>i manifeste
activ dragosteaN adesea o ;ntre?ine pe femeie sau cel pu?in o ajut:N
c:s:torindu<se cu ea/ ;i d: o po@i?ie social:N ;i face cadouriN indepen <
den?a sa economic: >i social: ;i ;ng:duie ini?iative >i inven?ii: des
p:r?it de doamna de 'illeparisis/ domnul de Norpois c:l:torea c;te
dou:@eci >i patru de ore ca s <o ;nt;lneasc:N foarte adesea el este ocu <
pat/ iar ea nu are nici o activitateN el ;i d:ruie>te timpul pe care ;l
petrece cu ea/ iar ea ;i ia acest timp: cu pl:cere/ cu pasiune sau pur >i
simplu pentru a se distra% "are accept: femeia aceste 7inefaceri din
dragoste/ sau din interes% ;>i iu7e>te 7:r7atul sau iu7e>te c:snicia%
Bine;n?eles/ >i dove@ile pe care le ofer: 7:r7atu l s;nt am7igueN cutare
sau cutare dar este d:ruit din dragoste sau din mil:% Dar/ ;n timp ce
;n mod normal femeia afl: ;n rela?iile cu 7:r7atul o serie de avantaje/
rela?ia cu o femeie nu este profita7il: pentru 7:r7at dec;t ;n m:sura
;n care o iu7e>te* Astfel/ dup: ansam7lul activit:?ii sale se poate/
apro,imativ/ m:sura gradul s:u de ata>ament* ;n timp ce femeia nu
prea are cum s:<>i sonde@e propriile<i sentimenteN le va vedea/ dup:
toane/ din puncte de vedere diferite/ >i at;ta timp c;t le va suporta cu
pasivitate/ nici o interpretare nu va fi mai adev:rat: dec;t altaN ;n
ca@urile destul de rare ;n care ea de?ine privilegiile economice >i
sociale/ misterul se inversea@:N ceea ce arat: foarte 7ine faptul c: nu
este legat mai mult de acest se, dec;t de cel: lalt/ ci de o situa?ie*
#entru un mare num:r de femei/ c:ile transcenden?ei s;nt ;ncCiseN
pentru c: ele nu fac nimic/ nu reu>esc s: fie nimicN se ;ntrea7: la
IUT
infinit ce<arfi putut deveni/ ceea ce le determin: s: se ;ntre7e ce s;nt:
este o ;ntre7are @adarnic:N dac: 7:r7atul nu reu>e>te s: descopere
aceast: esen?: secret:/ este pur >i simplu pentru c: aceasta nu e,ist:*
Men?inut: la marginea lumii/ femeia nu se poate defini o7iectiv prin
aceast: lume/ iar misterul ei nu ;nv:luie dec;t vidul*
;n afar: de asta/ se ;nt;mpl: ca ea/ precum fac to?i cei oprima?i/
s:<>i disimule@e deli7erat figura sa o7iectiv:N sclavul/ servitorul/ indi <
genul/ to?i cei care depind de capriciile unui st:p;n au ;nv:?at s: <i
opun: un sur;s imua7il sau o enigmatic: impasi 7ilitateN ;>i ascund cu
grij: adev:ratele lor sentimente sau purt:ri* Femeia este ;nv:?at: ;nc:
din adolescen?: s:<i mint: pe 7:r7a?i/ s: um7le cu viclenii >i cu su7 <
terfugii* Ea ;i a7ordea@: su7 ni>te cCipuri de ;mprumutN este prudent:/
ipocrit:/ pref:cut :
Dar Misterul feminin/ a>a cum ;l recunoa>te g;ndirea mitic:/ este
o realitate mai profund:* De fapt/ el este imediat implicat ;n mitolo <
gia unui Cel:laltFa7solut* Dac: admitem c: >i con>tiin?a neesen?ial:
este o su7iectivitate translucid:/ capa7il: s: op ere@e .;ndirea/ admi<
tem c: ea este ;ntr <adev:r suveran: >i c: se ;ntoarce la esen?ialN pen tru
ca unui individ orice reciprocitate s: <i apar: imposi7il:/ Cel:lalt
tre7uie s: fie pentru sine altul/ tre7uie ca su7iectivitatea sa ;ns:>i s:
fie afectat: de altentateN aceast: con>tiin?: care s <ar aliena ;n calitate
de con>tiin?:/ ;n pura sa pre@en?: imanent: ar fi/ evident/ MisterulN ar
fi Misterul ;n<sine/ prin faptul c: ar fi pentru <sineN ar fi Misterul a7so <
lut* Astfel/ prin secretul pe care <0 creea@: disimu larea/ e,ist: un secret
al rasei negre/ al rasei gal7ene/ ;n calitatea ;n care s;nt considera?i ;n
mod a7solut ca un Cel:lalt neesen?ial* re7uie s: remarc:m c: cet: <
?eanul american care ;l deconcertea@: profund pe europeanul mediu
nu este/ totu>i/ considerat ca fiind AmisteriosBN ;ntr <un fel mai modest/
oamenii admit c: nu<0 ;n?elegN astfel/ nici femeia nu <0 A;n?elegeB pe
7:r7at/ dar nu e,ist: mister masculinN pentru c: 7ogata Americ: sau
7:r7atul s;nt de partea St:p;nului/ iar Misterul este proprietatea
sclavului*
Bine;n?eles/ nu putem visa ;n crepusculele relei <credin?e la reali<
tatea po@itiv: a MisteruluiN asem:n:tor cu anumite Calucina?ii mar <
ginale/ imediat ce ;ncerci s: <0 fi,e@i/ se risipe>te* &iteratura nu reu <
>e>te niciodat: s: descrie femei Amister ioaseBN ele pot ap:rea numai
la ;nceputul romanului ca fiind ciudate/ enigmaticeN ;ns:/ dac: nu
cumva povestea r:m;ne neterminat:/ sf;r>esc prin a <>i descoperi
secretul >i atunci devin personaje coerente >i translucide* De e,emplu/
eroii din c:r?ile lui #eter CCeOneO nu ;ncetea@: s: se uimeasc: ;n fa?a
imprevi@i7ilelor capricii ale femeilor: niciodat: nu po?i gCici cum se
vor purta/ dejoac: orice calculeN de fapt/ imediat cum resorturile
actelor lor s;nt de@v:luite cititorilor/ ele apar ca ni>te simple meca <
nismeN una era spioan:/ alta Coa?:N oric;t de a7il: ar fi intriga/ e,ist:
IU3
;ntotdeauna o cCeie >i n<ar putea fi altfel/ cCiar dac: autorul ar fi avut
tot talentul >i toat: imagina?ia din lume* Misterul nu este niciodat:
altceva dec;t un miraj/ se risipe>te imediat ce ;ncerci s: <0 delimite@i*
Astfel vedem c: mitul se e,plic: ;n mare parte prin felul ;n care
;l folosesc 7:r7a?ii* Misterul femeii este un lu,* El nu poate ap:rea
dec;t dac: 7:r7atul scap: de ap:sarea imperioas : a nevoilor saleN cu
c;t raporturile s;nt mai concret tr:ite/ cu at;t ele s;nt mai pu?in ideali <
@ate* FelaCul din Egiptul antic/ ?:ranul 7eduin/ arti@anul din Evul
Mediu/ muncitorul din @ilele noastre au/ din pricina necesit:?ii muncii
>i a s:r:ciei/ rapo rturi prea 7ine definite cu femeia singular: care le
este tovar:>: pentru a o ;mpodo7i cu o aur: fast: sau nefast:* Epocile
sau clasele c:rora li se ;ng:duia lu,ul de a visa au ridicat statui al7e
sau negre ale feminit:?ii* Dar >i lu,ul are o utilitateN ac este vise erau
imperios dirijate de interese* otu>i/ majoritatea miturilor au r:d:cini
;n atitudinea spontan: a omului fa?: de propria <i e,isten?: >i fa?: de
lumea care ;l ;nveste>teN dar dep:>irea e,perien?ei c:tre !deea trans <
cendent: a fost deli7erat o perat: de societatea patriarCal: ;n scopuri
de auto justificareN prin mituri/ le impunea indivi@ilor legile >i mora <
vurile sale ;ntr<o manier: sensi7il:/ ;n imaginiN su7 o form: colectiv:/
imperativul mitic se insinua ;n fiecare con>tiin?:* #rin intermediu l
religiilor/ al tradi?iilor/ al lim7ajului/ al pove>tilor/ al c;ntecelor/ al
cinematografului/ miturile p:trund ;n e,isten?ele cele mai puternic
aservite realit:?ilor materiale* Fiecare poate lua din ele o su7limare a
modestelor sale e,perien?e: ;n>elat d e o femeie iu7it:/ unul declar: c:
aceasta este un se, ;nfometatN altul e o7sedat de ideea neputin?ei sale
virile: iat<o pe femeie devenind !nsecta <c:lug:ri?:N unuia ;i place
tov:r:>ia so?iei sale: este Armonia/ "diCna/ #:m;ntul care ne Cr:ne>te
pe to?i* .ustul eternit:?ii ieftine/ al unui a7solut de 7u@unar/ care se
;nt;lne>te la majoritatea oamenilor/ este satisf:cut cu aceste mituri*
Cea mai mic: emo?ie/ o contradic?ie devin refle,ul unei !dei atempo <
rale >i aceast: ilu@ie flatea@: vanitatea ;n cCip pl:c ut*
Mitul este una dintre acele capcane ale falsei o7iectivit:?i ;n care
serio@itatea se arunc: cu capul ;nainte* Este vor7a ;nc: o dat: de a
;nlocui e,perien?a tr:it: >i li7erele judec:?i pe care le cere ea cu un
idol ;ncremenit* Unui raport autentic cu o fiin?: autonom:/ mitul
Femeii ;i su7stituie contemplarea nemi>cat: a unui miraj* AMirajJ
mirajJ tre7uie s: le ucidem/ din moment ce nu le putem ;n?elegeN sau
mai 7ine s: le lini>tim/ s: le inform:m/ s: le facem s: le treac: gus <
tul pentru 7ijuterii/ s: fa cem cu adev:rat din ele tovar:>ele noastre
egale/ prietenele noastre intime/ asociate/ acum >i aici/ s: le ;m7r:c:m
altfel/ s: le t:iem p:rul/ s: le spunem totul***B se indigna &aforgue*
B:r7atul n<ar avea nimic de pierdut/ dimpotriv:/ dac: ar renun?a s: o
degCi@e@e pe femeie ;n sim7ol* 'isurile/ c;nd s;nt colective >i dirijate/
c;nd s;nt cli>ee/ s;nt foarte s:race >i monotone fa?: de realitatea vieN
IUU
pentru adev:ratul vis:tor/ pentru poet/ realul este o surs: mult mai
fecund: dec;t un miraculos u@at Ep ocile care au r:sf:?at cel mai sin cer
femeia nu s;nt nici feudalitatea plin: de curtoa@ie/ nici galantul secol
al +l+<lea: s;nt acelea ;n care < de pild: secolul al +'l!! <lea <7:r7a?ii
vedeau ;n femei ni>te semene ale lorN de <a7ia atunci apar ele ca fiind
cu adev:rat romane>tiN n<avem dec;t s: citim &eg:turile primejdioase/
Ro>u >i Negru/ Adio/ arme pentru a ne da seama de asta* Eroinele lui
&aclos/ StendCal >i $emingYaO s;nt lipsite de mister/ dar nu s;nt mai
pu?in atr:g:toare pentru acest fapt* A recunoa >te ;n femeie o fiin?:
uman: nu ;nseamn: a s:r:ci e,perien?a 7:r7atului: aceasta nu ar
pierde nimic din diversitate/ din 7og:?ie >i din intensitate dac: ar fi
asumat: ;n intersu7iectivitatea eiN a refu@a miturile nu ;nseamn: a
distruge orice rela?ie dramat ic: ;ntre se,e/ nu ;nseamn: a nega sem <
nifica?iile care i se revelea@: ;n mod autentic 7:r7atului prin realitatea
feminin:N nu ;nseamn: a suprima poe@ia/ dragostea/ aventura/ ferici <
rea/ visul: ;nseamn: numai a cere ca purt:rile/ sentimentele/ pasiunile
s: fie ;ntemeiate pe adev:r*F
AFemeia este pe cale s: dispar:* Unde s;nt femeile% Femeile din
@iua de a@i nu mai s;nt femeiBN am v:@ut care este sensul acestor mis <
terioase sloganuri* ;n ocCii 7:r7a?ilor >i ;n aceia ai numeroaselor
femei care v:d prin ace>ti ocCi/ nu ajunge s: ai un trup de femeie/
nici s:<?i asumi ca amant:/ ca mam:/ func?ia de femeie pentru a fi o
Aadev:rat: femeieBN prin se,ualitate >i maternitate/ su7iectul ;>i poate
revendica autonomiaN Aadev:rata femeieB este cea care se accept:
drept Cel:lalt* E,ist: ;n atitudinea 7:r7a?ilor de a@i o duplicitate care
creea@: ;n femeie o sf;>iere dureroas:N ei accept: ;n mare m:sur: ca
femeia s: le fie o tovar:>:/ o egal:N >i totu>i/ continu: s : i cear: s:
r:m;n: neesen?ialulN pentru ea/ aceste dou: desti ne nu pot fi concilia<
teN e@it: ;ntre ele/ f:r: se putea adapta cu totul la nici unul/ >i de aici
vine lipsa ei de ecCili7ru* &a 7:r7at/ ;ntre via?a pu7lic: >i via?a sa par <
ticular: nu este nici o pr:pastieN cu c;t ;>i afirm: prin ac?iune >i munc:
pri@a sa asupra lumii/ cu at;t apare ca fiind mai virilN ;n el se confund:
valorile umane >i valorile vitaleN ;n scCim7/ reu>itele autonome ale
femeii s;nt ;n contradic?ie cu feminitatea sa/ din moment ce Aade <
v:ratei femeiB i se cere s: devin: o7iect/ s: fie Cel: lalt* E posi7il ca
;n aceast: privin?: sensi7ilitatea/ se,ualitatea cCiar a 7:r7a?ilor s: se
modifice* Deja s<a n:scut o nou: estetic:* Dac: moda piepturilor plate
0 &aforgue mai spune despre femeie: ACum a fost l:sat: ;n sclavie >i ;n lene/
f:r: alt: ocupa?ie >i arm: dec;t se,ul ei/ ea 0 <a Cipertrofiat >i a devenit
Femininul**** am l:sat <o s: se Cipertrofie@eN ea a fost adus: pe lume pentru
noi**** Ei 7ineJ toate astea s;nt false*** #;n: acum ne <am jucat cu femeia cum am
fi f:cut cu p:pu>ile* Asta durea@: de prea mult timp JB
IU1
>i a >oldurilor ;nguste < a femeii<efe7 < n<a durat dec;t un timp/ nu
s<a revenit/ totu>i/ la idealul opulent al secolelor trecute* rupului fe<
minin i se cere s: fie carne/ dar ;n mod discretN tre7uie s: fie su7?ire/
>i nu ;ngreunat de gr:simeN musculos/ suplu/ ro7ust/ tre7uie s: su <
gere@e transcenden?aN este de preferat s: nu fie al7 ca o plant: de ser:/
ci s: fi ;nfruntat soarele universal/ 7ron@at ca un tors de muncitor*
Devenind practic/ costumul feme ii n<a f:cut<o s: apar: ca ase,uat:N
dimpotriv:/ fustele scurte i<au pus ;n valoare mai mult ca oric;nd
picioarele >i coapsele* Nu vedem nici un motiv pentru care munca ar
priva<o de atrac?ia sa erotic:* A percepe femeia ;n acela>i timp ca pe
un personaj social >i ca pe o prad: carnal: poate fi ceva tul7ur:torN
;ntr<o serie de desene ale lui #eOnet ap:rute recent5 era ;nf:?i>at un
t;n:r p:r:sindu<>i logodnica pentru c: era sedus de frumoasa feme <ie<
primar care se preg:tea s:<i cele7re@e c:s:toriaN faptul c: o femeie
practic: o Aoficiere civil:B >i este ;n acela>i timp de@ira7il: a fost
mult timp tema unor glume mai mult sau mai pu?in licen?ioaseN pu?in
c;te pu?in scandali@area >i ironia s <au mai tocit >i se pare c: noi forme
de erotism s;nt pe cale de a se n a>teN >i s<ar putea ca acestea s: dea
na>tere unor noi mituri*
Ceea ce e sigur este c: ;n @ilele noastre femeilor le e foarte greu
s:<>i asume ;n acela>i timp condi?ia de individ autonom >i destinul lor
femininN aici este sursa acelor st;ng:cii >i st:ri de r:u care le fac une<
ori s: fie privite ca un Ase, pierdutB* Ki/ f:r: ;ndoial:/ este mai con <
forta7il s: ;nduri o sclavie oar7: dec;t s: te str:duie>ti s: te eli7ere@iN
>i mor?ii s;nt mai 7ine adapta?i p:m;ntului dec;t cei vii* "ricum/ o
re;ntoarcere ;n trecut nu numai c: nu este posi7il:/ dar nici nu ar fi
de dorit* Ceea ce tre7uie s: sper:m este c: >i 7:r7a?ii ;>i vor asuma
f:r: re@erve situa?ia care este pe cale s: fie creat:N numai atunci
femeia va putea tr:i f:r: s: fie divi@at:* Atunci/ numai/ va pute a fi
;ndeplinit: urarea lui &aforgue: A"/ tinere fete/ c;nd ve?i fi oare fra?ii
no>tri/ fra?ii no>tri intimi/ f:r: nici un g;nd de e,ploatare% C;nd ne
vom da m;na cu adev:rat%B Atunci AMelusine/ care nu va mai fi su7
povara fatalit:?ii pe care doar 7:r7atu l a de@l:n?uit <o asupra ei/
Melusine eli7erat:*** ;>i va reg:si Atemelia omeneasc:BF I *
Numai atunci ea va fi pe deplin o fiin?: omeneasc:/ Ac;nd va fi
sf:r;mat: infinita sclavie a femeii/ c;nd va tr:i pentru sine >i prin sine/
dup: ce 7:r7atul ` p;n: atunci a7omina7il < o va fi l:sat li7er:B 4 *
CU#R!NS
#refa?:
de Delia 'erde> *********************************************************************** L
!NR"DUCERE********************************************************************** I2
#artea ! traducere
de Delia 'erde>
DES!N
CA#!"&U& !: Datele 7iologiei ******************************************* 2V
CA#!"&U&*il* #unctul de vedere psiCanalitic ************************ TU
CA#!"&U& !!!* #unctul de vedere al materialismului istoric* * * UV
#artea a !i<a
traducere de Delia 'erde>
!S"R!E
! ********************************************************************************************** UU
!! ******************************************************************************************* 1I
!!! ******************************************************************************************** 0VT
!' ****************************************************************************************** 0IV
#artea a $l<a
traducere de Diana Bolcu
M!UR!
CA#!"&U& ! ********************************************************************** 032
CA#!"&U& !!
!* MontCerlant sau p;inea de@gustului *************************************** I4V
!!* D* $* &aYrence sau orgoliul falie ************************************* I2L
!!!* Claudel sau roa7a lui Dumne@eu ************************************* IL4
!'* Breton sau poe@ia ************************************************************* ITI
'* StendCal sau romanescul adev:rului *********************************IT1
'! ******************************************************************************************I31
CA#!"&U& !!! *********************************************************************IUI
I
4
X ;n noiem7rie 012U*
BRE"N* Ai<cana 03*
R!MBAUD/ Scrisoare c:tre #* Demen,
I1V
I10