PSIHOPEDAGOGIE

PSIHOPEDAGOGIE
SPECIAL
SPECIAL
1
I Obiectul , scopul si sarcinile psihopedagogiei sociale.
1. Continutul si structura psihopedagogiei speciale. Statutul interdisciplinar, relatiile
cu psihologia, pedagogia si alte stiinte.
2. Problematica terminologiei n literatura de specialitate
1. Continutul si structura psihopedagogiei speciale. Statutul interdisciplinar,
relatiile cu psihologia, pedagogia si alte stiinte.
In documentele editate sub editia UNESCO reeritoare la terminolo!ia educatiei s"eciale si
a disci"linelor ei cone#e$ cum ar i "si%o"eda!o!ia medicala$ "si%o"eda!o!ia medico&sociala sau
"si%olo!ia co"ilului cu cerinte s"eciale$ se sublinia'a ideea ca psihopedagogia speciala este o
stiinta de sinte'a care utili'ea'a inormatii urni'ate de medicina$ "si%olo!ie$ "eda!o!ie$ sociolo!ie$
asistenta sociala$ in studiul "ersonalitatii "ersoanelor cu dierite ti"uri de deicienta sau a
"ersoanelor alate in diicultate "ri(ind inte!rarea si relationarea lor cu institutiile comunitatii sau
cu semenii din comunitatea din care ac "arte.
Psi%o"eda!o!ia s"eciala im"rumuta din alte disci"line termeni$ conce"te a caror
semmicatie este utili'ata$ intr&o maniera interdisci"linara distincta$ in unctie de (arietatea
ormelor de deicienta.
Cam"ul de actiune a "si%o"eda!o!iei s"eciale se situea'a intre studierea starii de
normalitate si a starii "atolo!ice "arcur!and un traseu com"le# care include "re(enirea$ de"istarea$
dia!no'a$ tera"ia$ recu"erarea$ educarea$ orientarea scolara si "roesionala$ inte!rarea socio&
"roesionala si monitori'area e(olutiei ulterioare a "ersoanei cu di'abiliti sau alate in diicultate.
)oate eta"ele res"ecti(e "ot i incluse intr&o ormula s"eciica acestui domeniu care
*ustiica in mare "arte caracterul "ra!matic$ actional al "si%o"eda!o!iei s"eciale+ asistenta
psihopedagogica si sociala.
Com"onentele undamentale ale asistentei "si%o"eda!o!ice si sociale sunt+
a, "si%olo!ica
b, "eda!o!ica
c, sociala
a) psihologica:
- cunoasterea "articularitatilor s"eciice de'(oltarii "si%ice a "ersoanei si a tuturor
com"onentelor "ersonalitatii-
& atitudinea si reactiile "ersoanei in ra"ort cu deicienta sau cu inca"acitatea sa si in
relatiile cu cei din *ur-
& modul de maniestare a com"ortamentului in dierite situatii-
& identiicarea disunctiilor la ni(el "si%ic-
& identiicarea cailor de tera"ie$ recu"erare$ com"ensare a unctiilor si "roceselor "si%ice
.
aectate-
& asi!urarea unui cadru de securitate si conort aecti( "entru mentinerea ec%ilibrului "si%ic
si de'(oltarea armonioasa a "ersonalitatii-
b) pedagogica
& e(identierea "roblemelor s"eciice in educarea$ instruirea si "roesionali'area
"ersoanelor cu dierite ti"uri de deiciente -
& ada"tarea obiecti(elor$ metodelor si mi*loacelor de in(atamant la cerintele im"use de
"articularitatile de'(oltarii "si%oi'ice a "ersoanelor cu CES-
& ada"tarea/modiicarea continutului in(atamantului in unctie de ni(elul e(olutiei si
de'(oltarii bio"si%ice a subiectilor inclusi in "rocesul instructi(&educati( -
& asi!urarea unui cadru o"tim de "re!atire$ astel incat iecare subiect su"us educatiei si
instruirii sa asimile'e un minimum de cunostinte si de"rinderi "ractice necesare inte!rarii sociale-
c) sociala:
& insertia bio&"si%o&socio&culturala a "ersoanei in realitatea sociala actuala sau in
sc%imbare "e a#ele + "roesionala$ amiliala$ sociala-
& actiuni de "re(enire si combatere a maniestarilor de inada"tare sociala-
& "romo(area si sustinerea unor "olitici coerente si le#ibile$ "recum si or!ani'area unor
ser(icii eiciente "entru "rotectia si asistenta sociala a "ersoanelor alate in diicultale
& inormarea o"iniei "ublice cu "ri(ire la res"onsabilitatea ci(ica a membrilor comunitatii
ata de "ersoanele alate in diicultate$ "recum si "osibilitatile de (aloriicare$ a "otentialului
a"titudinal si relational al acestor "ersoane in olosul comunitatii
Obiectivul central al acestui domeniu de cercetare&actiune este a#at "e inter(entia in sco"
tera"eutic$ recu"erator si instructi(&educati( asu"ra "ersoanelor cu dierite ti"uri de deiciente sau
alate in inca"acitate de actiune$ "entru a a(ori'a la ma#imum 0re,insertia lor socio"roesionala.
Obiectivul undamental al serviciilor psihopedagogice si sociale este centrat "e
mentinerea$ reacerea si de'(oltarea ca"acitatilor indi(iduale necesare "entru re'ol(area unor
"robleme sau situatii diicile "e care "ersoana nu le "oate solutiona de una sin!ura si asi!urarea
unui su"ort "entru "ersoanele care nu au "osibilitatea sa isi de'(olte "ro"riile ca"acitati si
com"etente necesare desasurarii unor acti(itati socialmente utile si care sa a(ori'e'e inte!rarea lor
sociala.
Obiectivele speciice au in (edere urmatoarele directii+
& "re'entarea analitica$ descri"ti(a$ com"arati(a si etiolo!ica a dieritelor cate!orii de
"ersoane cu cerinte s"eciale-
& elaborarea unor criterii de clasiicare "e ni(eluri a tulburarilor sau deicientelor intalnite
la "ersoanele res"ecti(e-
1
& "re'entarea "articularitatilor s"eciice acti(itatii "ersoanelor cu cerinte s"eciale$
consecinta a modiicarilor bio"si%ice si/sau socio educationale -
& "re'entarea si anali'a sist de de"istare&dia!no'a&tera"ie&recu"erare&educatie/"roes&
ada"tare&inte!rare "entru cate!oriile de "ersoane alate in diicultate-
& stabilirea sco"urilor$ metodelor si mi*loacelor de acti(itate "si%o"eda!o!ica si sociala cu
"ersoanele care "re'inta deiciente sau care se ala in situatii diicile -
& elaborarea unui "ro!ram de "roesionali'are in concordanta cu cerintele de munca si
incadrarea in unitati "roducti(e sau ateliere "rote*ate a "ersoanelor cu ne(oi s"eciale/di'abilitati-.
& elaborarea strate!iilor de inte!rare sociala a "ersoanelor cu di'abilitati sau alate in
diicultate$ "rin (aloriicarea tuturor resurselor e#istente la ni(elul comunitatii- monitori'area
e(olutiei si a !radului de ada"tare&inte!rare a "ersoanelor cu ne(oi s"eciale in cam"ul relatiilor
sociale-
& elaborarea unor strate!ii de inter(entie "entru "re(enirea si/sau ameliorarea consecintelor
dieritelor ti"uri de deiciente sau a unor disunctii la ni(el amilial$ comunitar si social reeritoare
la "ersoanele alate in diicultate -
& imbo!atirea cor"usului de cunostinte cu noi inormatii re'ultate in urma unui "ermanent
"roces de cercetare&actiune si moderni'are a "ro!ramelor de inter(entie e#istent in domeniul
"si%o"eda!o!iei s"eciale si asistentei sociale.
2. Problematica terminologiei n literatura de specialitate
Problematica "ersoanelor cu cerinte s"eciale constituie un cam" semantic com"le# si in
e(identa sc%imbare. In literatura "si%o"eda!o!ica se intalnesc rec(ent mai multi termeni care$ in
unctie de modul de abordare a "roblematicii "ersoanelor cu cerinte s"eciale$ "ot clariica o serie de
delimitari semantice utile in intele!erea corecta si nuantata a enomenelor a(ute in (edere.
Astel in literatura de s"ecialitate intalnim termeni$ "recum+ ed.special$ psihop.speciala,
ed.integrata, deicienta, incapacitate, handicap, di!abilitate$ etc.
"ducatia speciala este o orma de educatie care se desasoara in cadrul scolilor s"eciale.
"ducatia speciala are in (edere un anumit ti" de educatie ada"tata si destinata co"iilor
care nu reusesc sa atin!a in cadrul in( obisnuit ni(ele educati(e si sociale cores"un'atoare (arstei.
Psihopedagogia speciala este o stiinta de sinte'a care utili'ea'a inormatii urni'ate de
medicina$ "si%olo!ie$ "eda!o!ie$ sociolo!ie$ asistenta sociala$ in studiul "ersonalitatii "ersoanelor
cu dierite ti"uri de deicienta sau a "ersoanelor alate in diicultate "ri(ind inte!rarea si
relationarea lor cu institutiile comunitatii sau cu semenii din comunitatea din care ac "arte.
Cam"ul de actiune a "si%o"eda!o!iei s"eciale se situea'a intre studierea starii de
normalitate si a starii "atolo!ice "arcur!and un traseu com"le# care include "re(enirea$ de"istarea$
2
dia!no'a$ tera"ia$ recu"erarea$ educarea$ orientarea scolara si "roesionala$ inte!rarea socio&
"roesionala si monitori'area e(olutiei ulterioare a "ersoanei cu di'abiliti sau alate in diicultate
"ducatia integrata "resu"une ca relatiile dintre indi(i'i sa se ba'a'e "e o recunoastere a
inte!ritatii lor$ a (alorilor si dre"turilor comune "e care le "oseda.
Ed.inte!rata este tot o orma de ed s"eciala care se des in alte conditii decat cele e#istente
in scolile s"eciale.In sc%imb$ ed inte!rate incearaca sa inlature "erce"tia asu"ra scolilor s"eciale ca
unitati scolare se!re!ationiste.
Educatia inte!rata are dre"t obiecti(e$ urmatoarele+
& a educa acei co"ii cu cerinte s"eciale in scoli obisnuite alaturi de ceilalti co"ii normali-
& a asi!ura ser(icii de s"ecialitate 0recu"erare$ tera"ie educationala$ consiliere scolara$
asistenta medicala si sociala, in scoala res"ecti(a-
& a acorda s"ri*in "ersonalului didactic a1 mana!erilor scolii in "rocesul de "roiectare si
a"licare a "ro!ramelor de inte!rare - a "ermite accesul eecti( al co"iilor cu cerinte s"eciale la
"ro!ramul si resursele scolii obisnuite 0sali de clasa$ cabinete$ laboratoare$ biblioteca$ terenuri de
s"ort etc.,-
& a incura*a rel. de "rietenie si comunicarea intre toti co"ii din clasa/scoala-
& a educa si a*uta toti co"iii "entru intele!erea si acce"tarea di dintre ei-
& a tine cont de "robl si o"iniile "arintilor$ incura*andu&i sa se im"lice in (iata scolii-
& a asi!ura "ro!rame de s"ri*in indi(idali'ate "entru co"iii cu cerinte s"eciale-
& a acce"ta sc%imbari radicale in or!ani'area si de'(oltarea acti(itatilor instructi(&
educati(e din scoala.
As"ectul medical & deicienta & se reera la deicitul stabilit "rin metode si mi*loace clinice
sau "araclinice$ deicit care "oate i de natura sen'oriala$ mintala$ i'ica$ locomotorie$ neuro"si%ica
sau de limba*.
Prin deicienta se intele!e "ierderea$ anomalia$ "erturbarea cu caracter deiniti( sau
tem"orar a unei structuri i'iolo!ice$ anatomice sau "si%olo!ice si desemnea'a o stare de
anormalitate unctionala$ adesea cu semniicatie "atolo!ica$ stabila sau de lun!a durata$ care
aectea'a ca"acitatea si calitatea "rocesului de ada"tare si inte!rare scolara sau "roesionala.
)ermenul !eneric deicienta include si o serie de alti termeni cu o semniicatie si o sera
semantica mai redusa$ cum ar i+deicitul$ deectuo'itatea$ inirmitatea$ in(aliditatea$ "erturbarea.
As"ectul unctional - incapacitatea & re"re'inta o "ierdere$ o diminuare totala sau "artiala
a "osibilitatilor i'ice$ locomotorii$ mintale$ sen'oriale$ neuro"si%ice etc.$ consecinta a unei
deiciente care im"iedica eectuarea normala a unor acti(itati.
Indierent de orma de maniestare$ inca"acitatea conduce la modiicari ale ca"acitatii de
ada"tare$ la un anumit com"ortament ada"ti($ la "erormante unctionale care determina a"aritia
unor orme$ mai mult sau mai "utin !ra(e$ cu eecte in de'(oltarea ni(elului de autonomie
3
"ersonala$ "roesionala sau sociala. Altel s"us$ inca"acitatea re"re'inta "erturbarea sau limitarea
ca"acitatii de inde"linire normala a unei acti(itati sau a unui com"ortament- aceasta tulburare "oate
a(ea un caracter re(ersibil sau ire(ersibil$ "ro!resi( sau re!resi(.
As"ectul social re'uma consecitele deicientei si ale inca"acitatii$ cu maniestari (ariabile
in ra"ort cu !ra(itatea deicietei si cu e#i!entele mediului. Aceste consecinte "e "lan social sunt
incluse in notiunile de handicap$ res"ecti( de inadaptare$ si se "ot maniesta sub di(erse orme +
inada"tare "ro"riu&'isa$ mar!inali'are$ ine!alitate$ se!re!are$ e#cludere.
Handica"ul "entru o "ersoana este considerat un de'a(anta* social$ re'ultat dintr&o
deicienta sau inca"acitate$ care limitea'a inde"linirea unui rol intr&un conte#t social$ cultural$ in
unctie de (arsta$ se#ul sau "roesia "ersoanei res"ecti(e. Altel s"us$ %andica"ul este o
"articularitate a relatiei dintre "ersoanele cu inca"acitate si mediul lor de (iata$ iind e(idential
atunci cand aceste "ersoane intalnesc bariere culturale$ i'ice sau sociale$ im"iedicandu&le accesul
la dierite acti(itati sau ser(icii sociale care sunt dis"onibile$ in conditii normale$ celorlalte "ersoane
din *urul lor.
Conclu'ionand$ "utem s"une ca deicienta "oate determina o inca"acitate care$ la randul
ei$ antrenea'a o stare de %andica" ce ace ca "ersoana deicienta sa su"orte cu diicultate e#i!ente
mediului in care traieste$ mediu ce "oate asimila$ tolera sau res"in!e "ersoana cu o anumita
deicienta- de aici$ o serie de urmari atat asu"ra ec%ilibrului (ietii interne a "ersoanei res"ecti(e$ cat
si in "lanul relatiilor cu cei din *ur$ a"t care "oate determina includerea "ersoanei cu deiciente
intr&un cerc (icios$ aectand$ uneori destul de "uternic$ "rocesul de'(oltarii si structurarii
armonioase si ec%ilibrate a "ersonalitatii acesteia.
#i!abilitatea este termen de ba'a utili'at in le!islatia si "ractica romaneasca obisnuita$
alaturi de cel de %andica".
In literatura de s"ecialitate$ termenul de'abilitate a ince"ut sa ie utili'at si "romo(at ca
substitut de re!ula$ "entru termenul %andica"$ ce tinde sa ie inlocuit in terminolo!ia internationala.
Di'abilitatea ace "arte din e#"erienta umana$ iind o dimensiune a umanitatii- ea este una
dintre cele mai "uternice "ro(ocari in ceea ce "ri(este acce"tarea di(ersitatii$ deoarece limitele sale
sunt oarte luide$ in cate!oria "ersoanelor cu di'abilitati "utand intra oricine$ in orice moment$ ca
urmare a unor im"re*urari neericite$ boli sau accidente.
Cerinte$nevoi educative speciale - C"S & este o sinta!ma$ care se reera la cerintele in "lan
educati( ale unor cate!orii de "ersoane$ cerinte consecuti(e unor disunctii sau deiciente de natura
intelectuala$ sen'oriala$ "si%omotrice$ i'iolo!ica sau ca urmare a unor conditii "si%oaecti(e$
socioeconomice sau de alta natura- aceste cerinte "lasea'a "ersoana/ele(ul intr&o stare de diicultate
in ra"ort cu ceilatii din *ur$ stare care nu&i "ermite o e#istenta sau o (aloriicare in conditii normale
a "otentialului intelectual si a"titudinal de care acesta dis"une si induce un sentiment de
inerioritate ce accentuea'a conditia sa de "ersoana cu cerinte s"eciale. In consecinta$ acti(itatile
4
educati(e scolare si/sau e#trascolare reclama noi modalitati de "roiectare si desasurare a lor in
relatie directa cu "osibilitatile reale ale ele(ilor$ astel incat sa "oata (eni in intam"inarea cerintelor
"e care ele(ii res"ecti(i le resimt in ra"ort cu actul educational 0acest "roces "resu"une$ "e lan!a
continuitate$ sistemati'are$ coerenta$ ri!oare si accesibili'are a continuturilor$ un anumit !rad de
intele!ere$ constienti'are$ "artici"are$ interiori'are si e(olutie in "lanul cunoasterii din "artea
ele(ilor,.
Altel s"us$ cerintele educati(e s"eciale solicita abordarea actului educational de "e
"o'itia ca"acitatii ele(ului deicient sau alat in diicultate de a intele!e si (aloriica continutul
in(atarii$ si nu de "e "o'itia "roesorului sau educatorului care desasoara acti(itatea instructi(&
educati(a in conditiile unei clase omo!ene sau "seudo&omo!ene de ele(i.
E(ident ca aceasta sinta!ma "oate a(ea un inteles anume "entru iecare ele( in "arte$ in
sensul ca iecare ele( este o indi(idualitate si$ la un moment dat$ intr&un domeniu sau altul al
in(atarii$ reclama anumite cerinte educationale s"eciice "entru a "utea intele!e si (aloriica la
ma#imum "otentialul sau in domeniul res"ecti( 0s"re e#em"lu$ un ele( "oate intam"ina diicultati
de in(atare la matematica sau i'ica$ unde sunt necesare$ in s"ecial$ anumite cate!orii de o"eratii ale
!andirii la care ele(ul res"ecti( este deicitar- in sc%imb$ la disci"linele din celelalte arii curriculare
obtine re'ultate bune$ c%iar "este media clasei,.
)otusi$ sinta!ma cerinte educationale s"eciale este utili'ata mai ales in domeniul
"si%o"eda!o!iei s"eciale$ unde semniica necesitatea unor abordari dierentiate si s"eciali'ate ale
educatiei co"iilor cu di'abilitati/deiciente mintale$ intelectuale$ ale celor cu aectiuni neuro"si%ice$
neuroi'iolo!ice$ sen'oriale$ i'ice$ somatice.
%ormali!area este un termen care se reera$ in "rinci"al$ la asi!urarea unor conditii de
(iata$ cores"un'atoare "entru "ersoanele cu cerinte s"eciale$ acce"tarea acestora in cadrul societatii
sau comunitatii din care ac "arte$ iindu&le asi!urate aceleasi dre"turi$ res"onsabilitati si "osibilitati
de acces la ser(iciile comunitare ca si celorlalti membrii ai societatii$ in sco"ul de'(oltarii si
(aloriicarii o"time a "otentialului de care aceste "ersoane dis"un. Altel s"us$ normali'area se
reera la s"ri*inul oerit "ersoanelor cu cerinte s"eciale de catre com"onentele sistemului social
"entru a "ermite acestora un mod de (iata similar sau a"ro"iat cu al celorlalti membrii ai societatii-
consecintele "ractice ale normali'arii sunt "ro!ramele si actiunile ba'ate "e inclu'iune si inte!rare.
)rans"unerea in "ractica a normali'arii se desasoara "e "atru ni(eluri unctionale+1.
normali'area i'ica
..normali'area unctionala
1.normali'area sociala
2. normali'area societala
5
& normali!area i!ica & se reera la "osibilitatea "ersoanei cu cerinte s"eciale de a a(ea
acces la mi*loacele i'ice necesare satisacerii ne(oilor undam.$ "osibilitatea de a a(ea o locuinta
"ro"rie$ bunuri "ersonale$ de a se asocia cu alte "ersoane etc.-
& normali!area unctionala & consta in asi!urarea accesului la ser(iciile "ublice ale
societatii+ trans"ort in comun$ acilitati de acces in scoli$ institutii "ublice si de cultura$ s"atii
comerciale$ acilitati de "etrecere a tim"ului liber$ accesul la inormatii/ medii de inormare in masa
etc.-
& normali!area sociala & are in (edere "osibilitatea "ersoanei de a a(ea contacte sociale
s"ontane sau "ermanenti'ate si de a i "erce"uta ca acand "arte dintr&un conte#t social normal+
relatiile cu membrii amiliei$ (ecinii$ "rietenii$ cole!ii de munca$ oamenii de "e strada$ unctionarii
sau "restatorii de ser(icii "ublice etc.-
& normali!area societala & se reera la ni(elul "artici"arii "ersoanelor cu cerinte s"eciale in
dierite or!ani'atii$ sectoare ale (ietii "ublice sau la acti(iti "roducti(e$ a(and res"onsabilitati si
beneiciind de increderea celor din *ur.
&eabilitarea se reera la un "roces destinat sa oere "ersoanelor cu di'abilitati "osibilitatea
sa a*un!a la ni(eluri unctionale i'ice$ "si%ice si sociale cores"un'atoare$ urni'andu&le acestora
instrumentele cu a*utorul carora isi "ot sc%imba (iata in directia obtinerii unui !rad mai mare de
inde"endenta. E#ista tendinta de a utili'a in cu"lu notiunile de abilitare si reabilitare$ "rima
reerindu&se la acele unctii care nu mai "ot i recu"erate "rin inter(entie de s"ecialitate- in sc%imb$
"rin mecanismele de com"ensare se "ot orma acele abilitati sau ca"acitati de ba'a necesare "entru
inte!rarea sociala si "roesionala.
6eabilitarea ba'ata "e comunitate se reera la toate cate!oriile de (arsta si este
im"lementata "rin eorturile concertate ale "ersoanelor cu di'abilitati$ amiliilor acestora si
comunitatilor de care a"artin$ "recum si ale ser(iciilor de educatie$ medicale$ sociale si "roesionale
e#istente la ni(elul comunitatii.
Obiecti(ul "rinci"al al 67C 0reabilitarea ba'ata "e comunitate, consta in de'(oltarea si
(aloriicarea "otentialului "ersoanelor cu di'abilitati "rin intermediul ser(iciilor si o"ortunitatilor
create la ni(elul comunitatii$ in beneiciul tuturor membrilor acesteia.
'nclu!iunea sociala se reera la sc%imbarea atitudinilor si "racticilor din "artea indi(i'ilor$
institutiilor si or!ani'atiilor$ astel incat toate "ersoanele$ inclusi( cele "erce"ute ca iind 8dierite9
din cau'a unor deiciente$ sa "oata contribui si "artici"a in mod e!al la (iata si cultura comunitatii
din care ac "arte. O"erational$ acest termen "oate i inteles si astel+ nondiscriminare : actiune
"o'iti(a ; inclu'iune sociala.
Sansele egale "entru "ersoanele cu deiciente re"re'inta re'ultatul actiunii "rin care
dierite sisteme ale societatii si mediului$ "recum ser(iciile$ acti(itatile$ inormarea si
documentarea$ sunt "use la dis"o'itia tuturor$ in "articular a "ersoanelor cu di'abilitati. Sinta!ma
<
de e!ali'are a sanselor este "rocesul "rin care dieritele sisteme sociale si de mediu de(in
accesibile iecaruia$ si in s"ecial "ersoanelor cu di'abilitati.
Serviciile de spri(in se reera la acele ser(icii care asi!ura atat inde"endenta in (iata de 'i
cu 'i "ersoanei cu di'abilitati$ cat si e#ercitarea dre"turilor ei.
Protectia speciala cu"rinde totalitatea actiunilor intre"rinse de societate in (ederea
diminuarii sau c%iar inlaturarii consecintelor "e care deicienta cau'atoare de %andica" o are asu"ra
ni(elului de trai al "ersoanei cu di'abilitati.
"ducatia$scoala inclu!iva im"lica cu necesitate "re!atirea de ansamblu a scolii si societatii
"tr a "rimi si satisace "artici"area "ersoanelor cu %andica" la medii scolare si sociale obisnuite$ ca
elemente com"onente naturale ale di(ersitati umane$ cu dierentele ei s"eciice.
"ducatia$scoala inclu!iva im"lica cu certitudine ideea de sc%imbare$ care sa ras"unda
ne(oilor si as"iratiilor tuturor co"iilor.
=
II. Etiologia specifica diferitelor tipuri de deficiente
1. &olul actorilor endogeni si e)ogeni n modiicarile morounctionale ale
sistemului nervos central, ale anali!atorilor si ale aparatului onoarticulator
2. Consideratii privind recventa anumitor tipuri de deiciente.
*. 'ndividuali!area tipurilor de deiciente n unctie de actorii etiologici, sociali si
culturali.
1. Rolul factorilor endogeni si exogeni n modificarile morfofunctionale ale
sistemului nervos central, ale analizatorilor si ale aparatului fonoarticulator
Princi"alii actori incriminati in etio"ato!enia dieritelor ti"uri de deiciente sunt+
- actorii endogeni
- actorii e)ogeni
> ?actorii endo!eni 0!enetici, sunt res"onsabili$ de a"aritia a a"ro#imati( .@@@ de
eredo"atii metabolice. In aceasta cate!orie "ot i incluse trei !ru"e ma*ore+
a, deicienta mintala prin mecanism poligenic & aici iind incluse ca'urile de deicienta
mintala "ura ara "atolo!ie asociata$ determinate de dominanta !enelor minore nea(orabile
inteli!entei-
b, deicienta mintala cu transmitere mendeliana & cau'ate de !ene ma*ore mutante$ a"arute
in urma unor tulburarii ale metabolismului en'imatic sau ara un substrat bioc%imic-
c, deicienta mintala prin anomali cromo!omiale & anomalii ale numarului si morolo!iei
cromo'omilor care determina un de'ec%ilibru !enic res"onsabil de (ariate malormatii somatice$
encealo"atii$ dismorii.
A ?actorii e#o!eni sunt actorii al caror eect asu"ra a"aritiei deicientelor mintale de"inde
de ti"ul a!entului a!resi( si de intensitatea a!resiunii- au o inluenta cu atat mai mare$ cu cat
actionea'a mai de tim"uriu in (iata co"ilului. In unctie de eta"a in care actionea'a cau'ele e#o!ene
asu"ra de'(oltarii si e(olutiei bio"si%ice a co"ilului$ distin!em mai multe cate!orii de actori+
1. +actorii prenatali "ot i clasiicati la randul lor "e 1 eta"e distincte +
a, actori "ro!enetici $ cu actiune asu"ra conditiilor si "roceselor de a"aritie si de'( a
!ametilor$ sunt ras"un'atori de a"aritia !ameto"atiilor$ cei mai rec(enti iind+
& iradieri cu radiatii ala$ beta$ !ama-
& "rocese in(oluti(e la ni(elul o(arului-
& aectiuni cronice ale "arintilor$ in s"ecial ale mamei 0diabet 'a%arat,-
& socuri "si%ice !ra(e su"ortate de "arinii-
b, actori embrio"atici & actionea'a in "rimele trei luni de sarcina si "ot "roduce o serie de
modiicari ale nidatiei$ tulburari ale metabolismului mamei si embrionului$ nutritiei si circulatiei
"lacentare$ din urmatoarele cau'e+
1@
& i'ico&c%imice & iradieri cu ra'e B$ substante radioacti(e-
& consumul unor medicamente care "ot actiona inca din "rimele 'ile$ "roducand ie
aectarea embrionului$ ie a"aritia unor mutatii !enetice-
& boli inectioase (irotice 0rubeola$ ru*eola$ !ri"a,-
& traumatisme ale mamei in tim"ul sarcinii-
& incom"atibilitate 6% intre mama si at-
c, actori eto"atici & inter(in asu"ra de'(oltarii intrauterine a atului$ intre luna a 2 si a =
de sarcina$ a(ori'and unele "rocese necrotice$ inlamatorii$ tulburari (asculare$ res"iratorii$ etc.-
cau'ele care "ot conduce la a"aritia eto"atiilor sunt+
& into#icatii cu alcool$ CO$ "lumb$ mercur$ etc-
& carente alimentare$ a(itamino'e-
&inectii materne-
& traumatisme i'ice-
2. +actorii perinatali inter(in in tim"ul nasterii. Princi"alul indicator care oera inormatii
cu "ri(ire la starea clinica a nou&nascutului este scorul A"!ar care se a"recia'a la un minut$ 3
minute si l4 minute du"a nastere. Sim"tomele urmarite "entru a"recierea acestui scor se reera la
culoarea "ielii$ tonusul muscular$ res"iratie$ rec(enta cardiaca$ ras"unsul la stimuli$ iar inormatiile
culese "entru stabilirea scorului inal au si o semniicatie "ro!nostica "entru nou&nascut. Princ.
cau'e care det. tulburari "erinatale sunt+
a, "rematuritatea nou&nascutului & !reutatea la nastere e!ala sau mai mica de .$3@@ !$
indierent de durata sarcinii- e#ista trei cate!orii de nou&nascut "rematur+
& nou&nascuti inainte de termen-
& nou&nascuti la termen$ dar cu o !reutate mai mica de .$3@@ !-
& nou&nascuti "ro(eniti din sarcini !emelare-
b, "ostmaturitatea nou&nascutului & determina %i"o#ia cronica a atului$ cu eecte asu"ra
structurilor ner(oase su"erioare concreti'ate in sec%ele encealo"atice care se maniesta "rin retard
mintal si "si%omotor$ tulburari com"ortamentale-
c, traumatisme obstetricale & "ot i clasiicate in doua cate!orii+
& traume mecanice "rin a"licare de instrumentar medical in tim"ul nasterii si o"eratia
ce'ariana care "ot "roduce dierite le'iuni ale scoartei cerebrale sau a(ori'ea'a a"aritia unor sta'e
in sistemul circulator cerebral al atului-
& %i"o#ia din tim"ul nasterii determinata de "relun!irea e#cesi(a a nasterii$ com"resiunea
cordonului ombilical$ ru"tura de "lacenta$ contractii uterine oarte slabe$ atul "rea mare- toate
acestea a(ori'ea'a scaderea a"ortului de o#i!en la ni(elul tesuturilor ner(oase$ urmate de edeme$
alterarea "rocesului de mielini'are si emiterea de dendrite care (or conduce mai tar'iu la tulburari
mintale$ sen'oriale si "si%omotorii-
11
d, encealo"atia bilirubinica & boala %emolitica a nou&nascutului- este determinata de
in(a'ia anticor"ilor de la mama la at$ "rin "lacenta$ urmata de cresterea acido'ei la ni(elul celulei
ner(oase datorata e#cesului de bilirubina necon*u!ata cu actiune citoto#ica$ "ro(ocand alterari
unctionale si morolo!ice$ in s"ecial la ni(elul nucleelor de la ba'a creierului-
*. +actorii postnatali "ot i de mai multe ti"uri+
a, boli inlamatorii cerebrale & encealite$ menin!oencealite-
b, boli inectioase cu com"licatii cerebrale & !ri"a$ (aricela$ tuse con(ulsi(e-
c, boli "ara'itare cerebrale & c%ist %idatic-
d, boli !enerate cu eecte de!enerati(e la ni(el cerebral & acido'e$ %i"o!licemii-
e, into#icatii acute si cronice & cu "lumb$ o#id de carbon$ alcool-
, traumatisme cranio&cerebrale care "ot "roduce traumatisme sau %emora!ii cerebrale cu
maniestari neurolo!ice sistemati'ate si sec%ele neuro"si%ice de !rade dierite-
!, tulburari cronice de nutritie 0mai ales in "erioada @&1 ani, & carente "relun!ite de (itamine$
electroliti$ "utand culmina cu edem cerebral$ disunctii cerebrale-
%, tulburari metabolice & in s"ecial %i"o!licemiile la co"il "ot determina a"aritia unor
encealo"atii maniestate "rin accese con(ulsi(e$ "are'e$ retardare intelectuala-
i, tulburari circulatorii la ni(el cerebral & trombo'e (enoase sau la ni(elul sinusurilor$
arterite care "ot culmina cu embolii sau le'iuni cerebrale !ra(e-
*, actorii "si%osociali & re"re'entati "rin natura relatiilor aecti(e intraamiliale$ mediul si
conditiile economice ale amiliei$ calitatea inluentelor culturale si educationale care actionea'a
asu"ra co"ilului$ carentele aecti(e ale co"ilului etc.
2. Consideratii privind frecventa anumitor tipuri de deficiente.
Statisticile OCS arata ca deicienta mintala este intalnita la a"ro#imati( 1&2D din "o"ulatia
inantila a(and dierite !rade de intensitate si (ariate orme de maniestare clinica.
ContribuEia 8e#actFG a actorilor !enetici Hn determinarea unor deicien,e mintale$ mai ales
se(ere$ nu este cu certitudine cunoscutF$ a(Ind Hn (edere im"osibilitatea de a cu"rinde Hn e(aluFri
toate "ersoanele Hn cau'F Ji costurile unor asemenea in(esti!aEii$ care sunt e#trem de mari. Cele mai
multe statistici menEione'F mecanismele im"licate Hn determinarea !eneticF a deicienEelor mintale$
care& sub un!%iul "onderii lor "rocentuale & ar i$ de e#em"lu$ urmFtoarele+
&)ulburFri cromosomiale+ trisomia .1$ .3D$ alte ti"uri$ .D-
&)ulburFri mono!enetice+ autosomal dominante 1D$ autosomal recesi(e 1@D$ se# linKate
<D-
-CalormaEii ale SNC 0microcealia$ %idrocealia, Ji sindroame idio"atic 12D
-LntIr'iere mintalF sau "seudodebilitate mintalF datorate unor actori disuncEionali de
mediu$ mai ales amilial 13D
1.
&DeicienEe mintale FrF cau'e e#"licabile .3 D
)oate statisticile e#istente rele(a a"tul ca rec(enta este cu atat mai sca'uta cu cat este
(orba de un %andica" mai mare.
Din cercetarea rec(entei du"a se# se constata o usoara "redominare a indi(i'ilor de se#
masculin. Pro"ortia de deicienti mintali este de =$. M la se#ul masculin si numai 5$=5 M la se#ul
eminin.
Se constata ca e#ista o le!atura e(identa intre "roun'imea deicientei mintale si numarul
%andica"urilor asociate.
Pro"ortia co"iilor deicienti mintali "round se ridica la 1 M "tr transa de (arsta de 3 N =
ani.
Cau'ele deicien,elor vi!uale$ de naturF ereditarF sau con!enitalF$ statistic$ "ot i
urmFtoarele+
& cau'e !enetice+ autosomal dominante .@ D$ autosomal recesi(e l5 D$ B linKate recesi(e
3D$ tulburFri multiactoriale <D.
& cau'e non!enetice 3@D-
?ormele clinice cel mai des intalnite ale deicientei mintale usoare sunt+
a, deicientul mintal armonic - la care deicienta intelectuala este "rimordiala$ maniestata
indeosebi ca intar'iere scolara$ cu diicultati in acti(itatea de ac%i'itie$ ara insa a i insotite de
tulburari de natura motrice sau sociala
b, deicientul mintal di!armonic - la care tulburarile intelectuale sunt asociate cu
tulburarile aecti(e si de com"ortament$ a"t care inluentea'a semniicati( "osibilitatea stabilirii
unui "ro!nostic a(orabil- se distin! mai multe orme de maniestare ale deicientului mintal
di'armonic$ si anume+
& deicientul mintal di'armonic instabil$ caracteri'at "rin inca"acitate de concentrare si de
i#are asu"ra unei sarcini$ a!itatie "ermanenta$ turbulenta$ com"ortament incoerent$ im"ulsi(itate$
reactii s"ontane$ diicultaii de ada"tare-
& deicientul mintal di'armonic e#citat$ "re'entand tulburari asemanatoare celui instabil$
dar de o !ra(itate mai mare$ a!itatie motrice "ermanenta$ stare de euorie$ lo!oree$ atitudini
de'ordonate-
& deicientul mintal di'armonic emoti($ cu caracteristici similare celor intalnite la ti"ul
instabil$ dar cu o instabilitate aecti(a mai "ronuntata si cu un ni(el intelectual sensibil su"erior
acestuia- reactiile sunt e#a!erate$ osciland intre e#uberanta e#cesi(a si in%ibitie accentuata -
& $$debilitatea C%aslin9 se caracteri'ea'a "rintr&o buna ca"acitate mne'ica- co"ilul este li"sit de
interes$ credul$ e#trem de su!estibil$ de un manierism e#a!erat$ li"sit de s"irit critic sau autocritic$ cu
randamente scolare mediocre$ inca"abil de eort sustinut-
11
& lenesul$ caracteri'at "rin li"sa de dinamism$ inca"acitate de deci'ie- se deosebeste de
lenea oca'ionala$ iind determinata de o de'(oltare intelectuaia insuicienta$ instabilitate$
inada"tare.
Sinteti'and$ "utem s"une ca "ersoanele cu deicienta mintala usoara constituie !ru"a
deicientilor mintal recu"erabili "e "lan scolar$ "roesional si social$ educabili$ ada"tabili la
e#i!entele instructiei scolare si ale (ietii sociale.
Di(ersele ta#onomii reeritoare la deecte$ deicienEe Ji$sau %andica"uri se ba'ea'F$ Hn
!eneral$ "e Hmbinarea unor criterii medicale$ criterii psihologic , criterii pedagogice -i criterii
sociale.
Ele(ii cu diicultati de invatare sunt intr&un numar mare. Diicultatile de in(atare sunt
intalnite rec(ent in co"ilaria mica si mi*locie$ dar si la adolescent si adult. Ele a"ar in acti(itatea de
re'ol(are a sarcinilor de in(atare si desemnea'a un com"ortament inadec(at$ cu randament sca'ut.
Ele(ii cu diicultati de in(atare "re'inta intar'ieri semniicati(e ata de ni(elul obisnuit al
ac%i'itiilor scolare$ in ra"ort cu "ro!rama si cu cadrul de reerinta constituit de ma*oritatea
cole!ilor.
O medie relati(a a di(erselor "rocenta*e a(ansate in di(erse studii des"re rec(enta
diicultati de in(atare 0d.i,$ in randul co"iilor de 4&< ani$ se situea'a unde(a s"re 13&.@D din totalul
"o"ulatiei "rescolare.
Situatia rec(entei d.i diera mult si de la se) la se)$ astel se "oate obser(a ca rec(enta d.i
este mai mare in randul baietilor$ care tinde s"re .3D$ in com"aratie cu etele$ care sunt in "rocent
de 1@D$ la aceeasi (arsta cronolo!ica.
Situatia rec(entei d.i diera mult si de la o tara la alta$ in acest ca' inter(enind o serie de
"arametrii culturali si lin!(istici. De e#.$ d.i$ reeritoare la scris&citit sunt mai rec(ente in tari cu
limbi etimolo!ice decat in lb onetice.
#eic auditive "ot sF a"arF i'olat sau ca maniestFri Hn cadrul unor sindroame.
S&au descris a"ro#imati( l4 ti"uri de deicienEe auditi(e i'olate$ care dierF Hntre ele "rin
modul de transmitere !eneticF$ "rin ti"ul aecEiunii auditi(e Ji se(eritatea acesteia$ "recum Ji "rin
(Irsta de debut.
Dintre sindroamele Hn cadrul cadrul cFrora a"are o deicienEF auditi(F menEionFm+
Sindromul .sher N care se transmite "rintr&un mecanism autosomal recesi($ asociindu&se
o surditate neurosen'orialF cu o deicienEF (i'ualF$ aceasta din urmF iind cau'atF de o retinitF
"i!mentarF. A"are$ astel$ o surdo&cecitate 0o dublF deicienEF de au' Ji de (edere,.
Sindromul /aardenburg N care este transmis "rintr&un mecanism autosomal dominant Ji
cu"rinde surditate neurosen'orialF$ iris de culori dierite.
Sindromul Pendred - se transmite "rin mecanism autosomal recesi($ maniestIndu&se
surditate Ji %i"otiroidism.
12
Sindromul 0ervell-1ange-%ielsen & se transmite "rin mecanism autosomal recesi($
maniestIndu&se surditate neurosen'orialF Ji tulburFri de ritm cardiac.
. !ndividualizarea tipurilor de deficiente n functie de factorii etiologici, sociali si
culturali.
Prin deicienta mintala se intele!e reducerea semniicati(a a ca"acitatilor "si%ice care
determina o serie de dere!lari ale reactiilor si mecanismelor de ada"tare ale indi(idului la conditiile
in "ermanenta sc%imbare ale mediului incon*urator si la standardele de con(ietuire sociala dintr&un
anumit areal cultural$ ceea ce "lasea'a indi(idul intr&o situatie de inca"acitate si inerioritate.
Deicienta mintala este inteleasa ca o deicienta !lobala care inluentea'a semniicati(
ada"tarea socio"roesionala$ !radul de com"etenta si autonomie sociala si "ersonala$ aectand
intrea!a "ersonalitate.
"tiologia deicientelor mintale im"une o sistemati'are a cate!oriilor de actori care
inluentea'a a"aritia tulburarilor or!anice si unctionale ale sistemului nervos central si stabilirea
unor corelatii intre sindroamele clinice si cau'ele care le "roduc. Astel intr&o "rima clasiicare "ot
i sinteti'ate urmatoarele ti"uri de deicienta+
& deicienta mintala de natura ereditara-
& deicienta mintala de natura or!anica$ urmare a unor le'iuni ale sistemului ner(os central-
& deicienta mintala cau'ata de carente educati(e$ aecti(e$ socioculturale -
& deicienta mintala "olimora$ cu o mare (arietate ti"olo!ica.
Pe de alta "arte$ )red!old stabileste$ "ornind de la actorul etiolo!ic$ "atru !ru"e de
deicienta mintala+
& deicienta mintala "rimara & determinata de actori ereditari-
&deicienta mintala secundara & determinata de actori e#trinseci$ de mediu-
&deicienta mintala mi#ta & deteterminata de combinarea actorilor ereditari cu actorii de
mediu-
& deicienta mintala ara o cau'a direct decelabila.
Un alt as"ect oarte im"ortant este re"re'entat de momentul in care di(ersi actori
etiolo!ici 0!enetici sau e#o!eni, actionea'a asu"ra sistemului ner(os central. In aceasta directie
"utem identiica+
& etapa de progene!a$ cand au loc maturi'area celulelor se#uale si ecundatia$ moment in
care "ot a"area tablouri "atolo!ice in urma unor !ameto"atii$ tablouri "atolo!ice ce se dierentia'a
!reu de celelalte tulburari !enetice sau e#o!ene-
& etapa de embriogene!a & @&1 luni & in care au loc ormarea oitelor !erminati(e si
desa(arsirea ormarii or!anelor "rimiti(e si care$ "rin "erturbari de natura endo!ena sau e#o!ena$
"oate conduce la a"aritia unor aectiuni denumite embrio"atii-
13
- etapa de etogene!a & 2&= luni & in care au loc "rocesele de moro!ene'a si %isto!ene'a$
su"use acelorasi actori de risc$ res"onsabili de a"aritia si (arietatea eto"atiilor.
#eicientele sen!oriale sunt determinate de unele disunctii sau tulburari la ni(elul
"rinci"alilor anali'atori 0(i'ual si auditi(,$ cu im"licatii ma*ore asu"ra desasurarii normale a (ietii
de relatie cu actorii de mediu$ dar si a "roceselor "si%ice ale "ersoanei$ a(and o re'onanta
"uternica in conduita si modul de e#istenta al acesteia. Datorita "articularitatilor celor doi
anali'atori$ auditi( si (i'ual$ "recum si rolului iecaruia in structurarea "roceselor "si%ice este
ne(oie de o abordare se"arata a tulburarilor care "ot inter(eni la ni(elul lor. Astel au a"arut
surdolo!ia si tilolo!ia$ cele doua disci"line res"onsabile de studierea$ descrierea si cunoasterea
deicientelor de au'$ res"ecti( de (edere.
#eicientele de au! ac obiectul surdo"si%o"eda!o!iei$ stiinta interdisci"linara care
studia'a "articularitatile de'(oltarii "si%oi'ice ale "ersoanelor cu disunctii auditi(e$ stabileste
cau'ele si consecintele "ierderii au'ului$ mi*loacele de recu"erare$ com"ensare si educare in
(ederea structurarii "ersonalitatii si inte!rarii lor in (iata sociala si "roesionala$ "rinci"iile si
modalitatile "rin care deicientii de au' "ot i inte!rati in sistemul scolar si "roesional$ acti(itatea
relationala cu amilia$ actorii sociali si educationali.
"tiologia tulburarilor de au! dobandite "oate i "re'entata$ "ornind de la momentul
a"aritiei lor$ astel+
a) in perioada prenatala :
& inectii (irale sau bacteriene ale mamei-
& in!erarea de substante to#ice sau narcotice$ alcool-
& tentati(e de a(ort "rin consumul unor substante de ti"ul+ c%inina$ a"a&de&"lumb-
& iradieri ale mamei in tim"ul sarcinii-
& diabetul-
& actori endocrini si metabolici cu com"licatii in unctionarea unor !lande -
& tulburari ale circulatiei "lacentare-
& incom"atibilitate 6% intre mama si at-
& traumatisme in tim"ul sarcinii-
b) in perioada neonatala 2perinatala):
& traumatisme obstetricale cu "roduceri de %emora!ii in urec%ea interna sau la ni(elul
scoartei cerebrale-
& ano#ie sau asi#ie albastra urmata de insuicienta o#i!enare a structurilor ner(oase
cerebrale-
c) in perioada postnatala:
& boli inectioase de ti"ul+ otita$ menin!ita$ encealita$ru*eola$ oreion-
& traumatisme craniocerebrale-
14
& abu' de antibiotice si alte substante medicamentoase -
&traumatisme sonore-
In unctie de locali!are la nivelul urechii$ "utem identiica urmatoarele cau'e+
a, la ni(elul urec%ii e#terne +
& absenta "a(ilionului urec%ii sau malormatii ale acestuia-
& obstructionarea canalului auditi( e#tern cu do"uri de ceara sau alti cor"i straini-
b, la ni(elul urec%ii medii+
& otite$ cor"i straini-
& inlamarea trom"ei lui Eustac%e-
& le'iuni sau malormatii ale oscioarelor-
& "erorarea membranei tim"anului-
c, la ni(elul urec%ii interne+
& le'iuni sau deormari ale labirintului membranos sau co%lear-
& le'iuni ale or!anului Corti si ner(ului auditi( -
d, la ni(elul ner(ului auditi( si scoartei cerebrale +
& le'iuni ale traiectului ner(os auditi( sau ale 'onei de "roiectie din scoarta 0surditate
corticala,.
#eicientele de vedere sunt incluse in cadrul deicientelor sen'oriale$ iind studiate
"rioritar de tilo"si%o"eda!o!ie. Prin (arietatea ti"olo!ica si "rin consecintele asu"ra (ietii "si%ice
si sociale a indi(idului$ aceasta cate!orie de deiciente are o "uternica inluenta asu"ra calitatii si
s"eciicitatii relatiilor "e care "ersoana deicienta le stabileste cu actorii din mediu$ in conditiile
aectarii "artiale sau totale a a"ortului inormational de la ni(elul anali'atorului (i'ual$ "rinci"alul
urni'or de inormatii la ni(elul structurilor cerebrale su"erioare.
"tiologia tulburarilor de vedere este oarte (ariata si include o di(ersitate de actori de risc
care$ in unctie de locul si "erioada cand actionea'a$ determina orme si !rade dierite de deicienie
ale anali'atorului (i'ual. @ clasiicare etiolo!ica !enerala a deicientelor (i'uale include
urmatoarele !ru"e cau'ale+
& boli ale ane#elor !lobului ocular-
& tulburari ale reractiei oculare 0mio"ia$ asti!matismul,-
& aectiuni ale cristalinului-
& aectiuni ale cor"ului (itros-
& accidente si traumatisme oculare-
& alterari ale cam"ului (i'ual-
& tulburari ale (ederii binoculare-
& alterari ale simtului cromatic -
& tulburari de ada"tare la intuneric si lumina.
15
O sistemati'are o"erati(e a cau'elor deicientelor de (edere include +
a) malormalii congenitale +
& anomalii ereditare & !eno"atii 0mutatii cromo'omiale,-
& anomalii neereditare & !ameto"atii 0le'area celulelor !erminale inainte de ecundare,$
blasto"atii 0le'iuni "roduse in "erioada blasto!ene'ei & "rimele 13 'ile du"a conce"tie,$ embrio"atii
0le'iuni "roduse intre sa"tamanile . si 1. de sarcina,$ eto"atii 0le'iuni in "erioada etala$ ince"and
cu luna a 2 de sarcina si "ana la nastere,-
b) cau!e care actionea!a perinatal sau postnatal$ in dierite "erioade ale e#istentei
"ersoanei+
& boli inectioase & tuberculo'a$ siilisul$ inectii "e traiectul ner(ului o"tic-
& into#icatii cu dierite substante 0de e#em"lu$ alcool metilic,-
& traumatisme$ arsuri "roduse de accidente sau e#"lo'ii-
& cau'e di(erse 0iradiatii$ de'li"ire de retina,.
Un loc im"ortant in etiolo!ia deicientelor de (edere este re'er(at numeroaselor boli care se
"ot maniesta in "erioada co"ilariei si a caror ne!li*are sau netratare "oate conduce la urmari oarte
!ra(e in de'(oltarea si unctionarea structurilor anatomo&i'iolo!ice ale anali'atorului (i'ual. Din
aceasta "ers"ecti(a "ot i identiicate +
& boli neurologice & "ot determina atroii ale ner(ului o"tic$ "arali'ii ale musc%ilor !lobului
ocular-
& boli ale pielii & "ot aecta tesuturile dermice oculare "rin ulceratii$ aectiuni ale
cristalinului sau corneei-
& boli ale sangelui & "ot "ro(oca atroii retiniene sau ale ner(ului o"tic$ tumori-
- inectii microbiene sau virotice 2gripa, & "ot sa "ro(oace com"licatii la ni(elul ane#elor
!lobului ocular 0"leoa"e,-
- boli inectioase si boli venerice & "ot "ro(oca aectiuni mai ales la ni(elul tesuturilor
con*uncti(e sau retiniene-
& boli endocrine 0%i"ersecretia tiroidiana, & "ot determina a"aritia !laucomului inantil-
& traumatisme ale globilor oculari in dierite circumstante de (iata ale co"iilor 0*oaca$
accidente la dierite acti(itati scolare sau e#trascolare$ a!resiuni i'ice,.
3ulburarile limba(ului re"re'inta re'ultatul disunctiilor inter(enite in rece"tionarea$
intele!erea$ elaborarea si reali'area comunicarii scrise si orale din cau'a unor aectiuni de natura
or!anica$ unctionala$ "si%olo!ica sau educationala$ care actionea'a asu"ra co"ilului mic in
"erioada a"aritiei si de'(oltarii limba*ului.
"tiologia tulburarilor de limba($ este de o mare di(ersitate si cunoasterea cau'elor care
determina tulburarea este o alta conditie de ba'a in stabilirea "ro!ramului tera"eutic si a strate!iei
de lucru cu co"ilul deicient. Anali'a cau'elor a "utut stabili urmatoarele cate!orii etiolo!ice+
1<
Cau'e care actionea'a in perioada prenatala+
a, boli inectioase ale mamei in perioada sarcinii 4
b, incompatibilitatea &h intre mama si at4
c, into)icatii 4
d, traume mecanice 0care le'ea'a i'ic or!anismul atului, sau "si%ice 0stres$ s"aima$
emotii intense resimtite de mama,-
e, carente nutritive etc.
Cau'e care actionea'a in timpul nasterii+
a ) traumatisme obstetricale 4
b, nasteri prelungite care duc la asi#ii si le'iuni ale sistemului ner(os central.
Cau'e care actionea'a in perioada postnatala+
a) cau!e organice de natura centrala sau "erierica+
& le'iuni ale sistemului ner(os central "ro(ocate de unele traumatisme mecanice-
& aectiuni ale a"aratului auditi( si onoarticulator care im"iedica rece"tia si emiterea
sunetelor 0"erorarea tim"anului$ anomalii ale bu'elor$ limbii,-
& boli inectioase ale co"ilariei 0ru*eola$ "o*ar ,-
& into#icatii cu substante c%imice$ medicamente$ alcool care "ot aecta or!anic sau
unctional mecanismele neuroi'iolo!ice ale limba*ului-
b) cau!e unctionale & "ri(esc sera sen'oriala 0rece"toare, si motorie 0eectoare,+
& tulburarea "roceselor de e#citatie si in%ibitie la ni(elul corte#ului-
& insuiciente unctionale ale sistemului ner(os central-
& insuiciente motorii la ni(elul a"aratului onoarticulator 0tonus sca'ut al musculaturii$
aectiuni "e traiectul ner(ului motor,-
& deiciente ale au'ului onematic 0%i"oacu'ii$ discriminare sen'oriala redusa,-
c) cau!e psihopedagogice & determina in s"ecial tulburari de ritm si luenta (orbirii+
& deiciente mintale-
& tulburari ale memoriei$ atentiei-
&tulburari in sera "ersonalitatii 0neincredere in sine$ timiditate,-
d) cau!e psihosociopedagogice +
& slaba stimulare a (orbirii co"ilului in onto!ene'a tim"urie -
& carente "eda!o!ice 0stimulare deormata a (orbirii$ imitarea unor modele cu (orbire
deicitara$ necorectarea la tim" a tulburarilor de (orbire,-
& su"rasolicitare$ stari conlictuale$ oboseala$ enomenul de bilin!(ism 0obli!area co"ilului
de a in(ata o limba straina inainte de a&si orma de"rinderile necesare in limba materna,.
CondiEionarea !eneticF a unor deicien,e neuromotorii.Au o determinare !eneticF mai ales
distroiile musculare$ ce cu"rind mai multe sindroame dintre care menEionFm+
1=
#istroia muscular5 #uchenne- este transmisF "rin mecanism N linKat recesi(. 7oala este
oarte !ra(F$ aectInd mai HntIi mersul.
#istroia miotonic5 este transmisF "rin mecanism autosomal dominant$ a(Ind o rec(enEF
de circa l+.@.@@@. Dia!nosticul !enetic este "osibil "rin e#aminarea ba'atF "e "roceduri de marcare
a !enelor situate "e cromo'omul l<.
#eicien,e neuromotorii 2i!ice):
ClasiicFri neurolo!ice
l. 6etardul neuromotor
.. Debilitatea motorie
1. Parali'ii cerebrale Norme s"astice
1.l. Hemi"le!ia sau %emi"are'a s"asticF
1... Hemi"le!ia con!enitalF
1.1. Hemi"le!ia dobInditF
1.2. Di"le!ia s"asticF
1.3. )etra"le!ia s"asticF
2. Parali'ia cerebralF orma distonic disKineticF
3. Parali'ia cerebralF orma ata#icF
4. Parali'ia cerebralF orma atonF
5. Parali'ii cerebrale orme mi#te
6lte clasiic5ri ale deectelor $ deicien,elor i!ice
l. Din "unct de (edere al e(oluEiei+
& evolutive
& neevolutive
.. Din "unct de (edere al modiicFrilor "atolo!ice+
& morologice
& unc,ionale
1. Din "unct de (edere al ariei de Hntindere+
& morologice globale
& morologice par,iale
#iicultatile de invatare la copil "un in e(identa o discre"anta educati(a semniicati(a
intre "otentialul lor intelectual estimat si ni(elul "erormantelor reale$ discre"anta care se "oate
asocial cu tulburari ba'ice in "rocesul de in(atare$ dar care nu sunt consecinta directa a
deicientelor mintale !enerali'ate$ a unor deiciente sen'oriale$ a unor carente culturale etc.
Ori!inea diicultatilor de in(atare "ro"riu&'ise este "lasata in+
& disunctii usoare la ni(el "erce"ti( si "si%omotor
& tulburari ale sc%emei cor"orale si lateralitatii
.@
& orientarea s"atio&tem"orala deicitara
& deicitele de atentie si moti(atie
& intar'ierea in de'(oltarea limba*ului
& lentoarea "roceselor intelectuale
"tiologia diicultatilor de invatare este oarte (ariata+
a, cau'e biolo!ice si i'iolo!ice +
& nasteri "remature
& boli cronice
& "robleme metabolice si deicit de (itamine
& le'iuni si disunctii cerebrale minime
b, cau'e "si%olo!ice +
& ni(elul intelectual situat in 'ona intelectului de limita
& tulburari aecti(e
& tulburari de limba*
& ritm lent si ine!al al de'(oltarii "si%ice
& imaturitate "si%ica !enerala cu tendinte de inantilism "relun!it
& carente moti(ationale
& obie scolara
c, cau'e de mediu +
cau!e care provin din mediul scolar:
& or!ani'area deicitara a acti(itatilor de in(atare
& su"raincarcarea claselor si aectarea comunicarii o"time intre ele(i si "roesori
& sc%imbarea rec(enta a unitatii scolare
& stress&ul scolar
cau!e care provin din mediul amilial:
& conditii materiale "recare
& %i"er"rotectia e#cesi(a a co"ilului
& absenta conortului aecti( al co"ilului
& climat amilial tensionat
& socuri "si%ice
& de'interes din "artea "arintilor "tr. "re!atirea scolara a co"ilului
cau!e sociale:
& neasi!urarea "tr co"ii a conditiilor de rec(entare re!ulate a "ro!ramului scolar din cau'a
distantelor "rea mari dintre scoala si domiciliul ele(ilor
& conditii "recare din unele scoli datorate in(estitiilor reduse
& enomenul mi!ratiei
.1
cau!e relationale:
& diicultati de comunicare
& diicultatilor de inte!rare
Aceasta dierentiere a dieritelor ti"uri de deiciente are rele(anta in "ers"ecti(a
actiunilor de ada"tare si indi(iduali'are a curriculumului scolar$ cu im"ortanta ma*ora in deci'iile
comisiilor de e(aluare com"le#a "e ba'a carora se ace orientarea co"ilului catre o anumita orma
de educatie si catre anumite orme/ser(icii de s"ri*in "entru inte!rarea in "ro!rame educationale a
acestor cate!orii de co"ii.
..
!!!. "actorii si etapele dezvoltarii copilului cu deficiente
1. +actorii care conditionea!a de!voltarea copilului. &elatia dintre actorii ereditari,
actorii de mediu si actorii educationali. &aportul speciic dintre acestea in ca!ul copiilor cu
deiciente.
2. "tapele de!voltarii ontogenetice si caracteri!area lor in plan psihosomatic 2varsta
anteprescolara, prescolara si scolara)
1. "actorii care conditioneaza dezvoltarea copilului. Relatia dintre factorii ereditari,
factorii de mediu si factorii educationali. Raportul specific dintre acestea in cazul copiilor cu
deficiente.
Conce"tul de de!voltare se reera la modiicarile sec(entiale care a"ar intr&un or!anism "e
masura ce acesta "arcur!e traseul de la conce"tie la moarte. E#ista doua cate!orii de "rocese care
determina aceste modiicari: procese programate biologic, ereditar si procese datorate
interactiunii cu mediul si cu actorii educogeni.
De'(oltarea or!anismului uman se desasoara "e mai multe "aliere+
& de'. i'ica
& de'. co!niti(a
& de'. "si%osociala
a, de!voltarea i!ica - "resu"une modiicari in lun!ime si !reutate$ modiicari ale structurii si
unctiei creierului$ inimii$ a altor or!ane interne$ modiicari ale sc%eletului si musculaturii care
inluentea'a abilitatile motorii- aceste modiicari e#ercita o inluen'a ma*ora asu"ra intelectului si
"ersonalitatii 0s"re e#em"lu$ un co"il cu "ierderi de au' suera si de o intar'iere in de'(oltarea
limba*ului,-
b, de!voltarea cognitiva & consta in modiicari ce a"ar la ni(elul "erce"tiei$ in(atarii$
memoriei$ limba*ului- aceste as"ecte ale de'(oltarii intelectuale sunt le!ate de de'(oltarea motorie si
emotionala 0s"re e#em"lu$ an#ietatea determinata de se"arare$ adica teama unui co"il ca$ o data
"lecata$ mama sa nu se (a mai intoarce$ nu "oate e#ista daca acel co"il nu isi "oate aminti trecutul si
nu "oate antici"a (iitorul,-
c, de!voltarea psihosociala - "resu"une modiicari ce a"ar in "ersonalitate$ trairea
emotiilor si in relatiile indi(idului cu ceilalti.
De'(oltarea "si%ica$ a "ersoanei re"re'inta un "roces dinamic de ormare si reconstructie
continua$ "rin in(atare si interactiunea cu actorii de mediu$ a structurilor co!niti(&o"erationale$
"si%omotrice$ dinamico&ener!etice$ aecti(&moti(ationale si atitudinale$ maniestate in
com"ortament.
Daca "ri(im din perspectiva genetica$ de'(oltarea "si%oindi(iduala este un "roces intern
care e(oluea'a o data cu (arsta "rintr&o constructie "ro!resi(a 0"ro!ramata !enetic,$ in sco"ul unei
.1
ada"tari o"time la conditiile de e#istenta.
Daca anali'am de'(oltarea din perspectiva ontogenetica$ atunci ea este inteleasa ca un
"roces dinamic si constructi($ de la sim"lu la com"le#$ de la actiune la !andire$ de la "relo!ic la lo!ic
de la em"iric la stiintiic$ care se reali'ea'a "rin in(atare sub inluenta mediului sociocultural. Prin
urmare$ de'(oltarea "si%ica "oate i "ri(ita$ ca un "roces care tinde s"re armoni'are si ec%ilibru cu
mediul ambiant si social si cu "ro"riile as"iratii$ dorinte si "osibilitati.
Daca anali'am reperele psihogenetice si psihodinamice ale de'(oltarii indi(iduale$ "ot i
des"rinse urmatoarele caracteristici+
& re"erele "si%o!enetice se e#"rima in com"o'itii oarte com"le#e care "un in e(identa
normalitatea sau abaterea de la aceasta-
& "rin intermediul ierar%i'arii modului de a se e#"rima$ al re"erelor "si%o!enetice$ se "ot
"une in e(identa caracteristicile de ma#im acti(ism$ latura dinamica mai "re!nanta- "e ba'a
cunoasterii acestui as"ect se "ot elabora strate!iile educati(e de ma#ima o"ortunitate 0'ona
de'(oltarii "ro#imale,-
& intar'ierile "relun!ite de a"aritie a caracteristicilor "si%ice$ considerate re"ere
"si%o!enetice$ constituie indici de retard sau di'abilitate "si%ica in ma*oritatea ca'urilor in anii
co"ilariei-
& intar'ierile de de'(oltare$ du"a a"aritia normala a caracteristicilor im"licate$ "rin re"erele
"si%o!enetice$ e(identia'a$ conditii deectuoase de educatie si mediu sau conditii de e#istenta
stresanta-
In determinarea de'(oltarii "si%oi'ice a co"ilului$ rolul "rinci"al a"artine interactiunii
dintre ereditate$ actorii de mediu si educatie. Acesti actori directionea'a si conditionea'a sub
as"ect cantitati( si calitati( de'(oltarea oricarei "ersoane$ inclusi( a "ersoanelor care "re'inta
anumite deiciente de natura or!anica$ unctionala sau de e(olutie.
"reditatea re"re'inta insusirea undamentala a materiel (ii de a transmite$ de la o !eneratie
la alta$ sub orma codului !enetic$ inormatii/mesa*e de s"eciicitate care "ri(esc s"ecia$ !ru"ul de
a"artenenta sau indi(idul$ constituindu&se in "remisa biolo!ica a de'(oltarii. Aceste inormatii se
relecta in insusirile i'ice$ bioc%imice si unctionale$ in "lasticitatea sistemului ner(os central$
intensitatea$ ec%ilibrul si mobilitatea "roceselor de e#citatie si in%ibitie$ "articularitatile anatomo&
i'iolo!ice ale anali'atorilor si ale !landelor cu secretie interna$ "redis"o'itiile catre o orma sau alta
de e(olulie a starii de sanatate etc. Altel s"us$ caracterele ereditare re"re'inta e#"resia morolo!ica
sau unctionala a ceea ce este stocat in !enomul celulei ca inormatie !enetica in!lobata in !ena. In
urma cercetarilor s&a a*uns la conclu'ia ca ma*oritatea caracterelor sunt determinate de mai multe
!ene$ care conlucrea'a "entru a e#"rima un anume caracter.
Anali'and datele cercetarilor asu"ra com"onentei !enetice 0ereditare,$ "ot i sinteti'ate
urmatoarele conclu'ii+
.2
& mostenirea ereditara a"are ca un com"le# de "redis"o'itii si "otentialitati$ si nu ca o
transmitere liniara a trasaturilor antecesorilor-
& di(ersitatea "si%olo!ica umana are cu certitudine si o radacina ereditara 0constitutie$ ba'e
com"ortamentale,$ dar nu "oate i redusa la aceasta-
& ereditatea caracterelor morolo!ice si bioc%imice este mult mai bine cunoscuta decat
ereditatea insusirilor "si%ice$ care$ in cele mai multe ca'uri$ "are a i re'ultatul unor determinari
"oli!enetice-
& "otentialul !enetic al iecarui indi(id se selectea'a "rin %a'ard si este "oli(alent$ mai ales
sub as"ectul e#"rimarii "si%ice-
& ceea ce este ereditar nu coincide intotdeauna cu ceea ce este con!enital 0sau innascut,$
unde sunt cu"rinse si elemente dobandite in urma inluentelor din "erioada "renatala/ intrauterina-
& ceea ce tine de ereditate se "oate e#"rima in di(erse eta"e de (arsta sau "oate ramane in
stare de latenta "e tot "arcursul (ietii$ in absenta unui actor acti(ator 0s"re e#$ de!enerarea
"rematura a unor structuri anatomice$ a"aritia unor aectiuni or!anice sau "si%ice$ declansarea unor
reactii aler!ice$ toate acestea sunt re'ultatul unor "redis"o'itii mostenite !enetic,-
& actorul ereditar conera unicitatea biolo!ica$ in calitate de "remisa a unicitatii "si%ice-
& "rin "ro!ramarea tem"orala a "roceselor de crestere si maturi'are$ ereditatea creea'a
"remisele unor momente de o"tima inter(entie din "artea mediului educati( sau corecti($ in asa&
numitele "erioade sensibile sau critice - antici"area sau "ierderea acestor "erioade se "oate do(edi
ineicienta 0aceasta obser(atie este oarte im"ortanta "entru (aloriicarea "erioadei o"time de
inter(entie tera"eutica si recu"eratorie in ca'ul a"aritiei unor tulburari sau deiciente din sera
limba*ului$ o"eratiilor !andirii,-
& actorul ereditar nu se e#"rima in aceeasi masura in di(ersele as"ecte ale (ietii "si%ice-
unele "oarta mai "uternic am"renta ereditatii 0tem"eramentul$ a"titudinile$ emoti(itatea$ "atolo!ia
"si%ica,$ altele mai "utin 0atitudinile$ (ointa$ caracterul,-
& o aceeasi trasatura "si%ica "oate i$ la "ersoane dierite$ rodul unor actori dieriti 0"entru
unele "ersoane actorul ereditar "oate i determinant$ in tim" ce "entru altele mediul sau educatia
"oate a(ea contributia decisi(a,-
& din "ers"ecti(a ilo!enetica$ ereditatea umana are o im"ortanta redusa in determinarea setului
de com"ortamente instincti(e- asa se e#"lica de ce$ in com"aratie cu alte s"ecii$ "uiul de om isi "ierde
s"eciicitatea daca$ in de'(oltarea sa tim"urie$ este insotit de membrii altei s"ecii 0e#em"lul ti"ic in
acest ca' este oerit de co"iii crescuti in com"ania animalelor si care s&au salbaticit$ in ciuda ereditatii de
ti" uman,.
?actorul ereditar !enerea'a un anumit ti" de conduita$ acesta a(and o mare im"ortanta in
"rocesul de structurare a "ersonalitatii$ dar a"tul nu se "oate e#"lica inde"endent de actiunea
actorilor de mediu si de inluentele educatiei.
.3
In conclu'ie$ "utem s"une ca$ la ni(elul actual de cunoastere si control al mecanismelor
ereditatii$ rolul acestui actor in de'(oltare$ mai ales in de'(oltarea "si%ica$ este de "remisa naturala$
constituind un $$ec%i"ament "rimar9 "entru de'(oltarea ulteriora "ersonalitatii. Din "unct de (edere
"robabilistic$ aceasta "remisa "oate oeri indi(idului o sansa 0ereditate normala, sau o nesansa
0ereditate tarata,- in "rimul ca'$ ea "oate i ulterior (aloriicata sau nu 0in unctie de calitatea
inter(entiilor mediului si/sau educatiei, iar$ in cel de&al doilea ca'$ in unctie de !ra(itate$ "oate i
ameliorata$ com"ensata in di(erse !rade sau nu$ sub actiunea unor "ro!rame s"eciice de inter(entie
tera"eutica si educati(&recu"eratorii.
7ediul este re"re'entat de totalitatea elementelor si conditiilor de (iata cu care indi(idul
interactionea'a$ direct sau indirect$ "e "arcursul de'(oltarii sale$ in dierite eta"e de e(olutie.
?actorii de mediu actionea'a sub orma inluentelor bioclimatice$ socioeconomice$ culturale$ a
totalitatii conditiilor$ structurilor si normelor sociale 0ince"and cu mediul amilial$ si "ana la mediul
comunitar si societatea in ansamblu, care se maniesta ata de iecare "ersoana sau !ru" social.
Actiunea actorilor de mediu "oate i directa sau indirecta$ iind structurati relati( intr&o
orma binara- ei se "re'inta indi(idului "e de&o "arte ca realitati i'ice$ concreti'ate in "re'enta
nemi*locita si "erce"tibila a "ersoanelor si obiectelor din lumea incon*uratoare$ si$ "e de alta "arte$
sub orma ansamblului de relatii si semniicatii care$ "rin interiori'are$ ormea'a elementele de
structura si materialul de constructie necesar de'(oltarii "si%ice. Actiunea mediului asu"ra unui
indi(id "oate i$ in e!ala masura$ a(orabila unei de'(oltari normale dar "oate constitui si o rana$
un bloca* in de'(oltarea sa 0s"re e#em"lu$ ca'ul co"iilor care din "unct de (edere biolo!ic se nasc
cu un "otential normal$ dar care$ din cau'a mediu amilial deicitar$ ostil$ insecuri'ant$ nu sunt
stimulati suicient in "erioadele o"time de de'(oltare$ a*un!and sa "re'inte semne e(idente de
retard intelectual sau c%iar social,.
Din "ers"ecti(a de'(oltarii onto!enetice$ este necesara e(identierea unui as"ect oarte
im"ortant si anume+ nu sim"la "re'enta sau absenta a actorilor de mediu este rele(anta$ ci masura$
maniera si re'onanta interactiunii dintre acei actori si indi(idul uman. Altel s"us$ un actor de
mediu "re'ent$ dar neutru ca actiune sau indierent subiectului uman$ este li"sit de rele(anta din
"ers"ecti(a de'(oltarii
S"re e# o melodie "entru un co"il li"sit de au' nu a"are ca actor de mediu$ tot la el un
tablou cu o ima!ine "entru un co"il li"sit de (edere.
Conditia de'(oltarii este ca actorul sa actione'e asu"ra indi(idului$ care$ la randul sau$ sa
reactione'e$ intrand in interactiune ca ba'a a "ro"riei acti(itati.
A(and in (edere marea di(ersitate a continuturilor mediului$ a ormelor si mi*loacelor in
care se "re'inta$ Su"er si HarKeness au "ro"us o noua cate!orie teoretica sub orma conce"tului de
nisa de de!voltare. Acest termen desemnea'a totalitatea elementelor cu care un co"il intra in relatie
intr&o anumita eta"a de (arsta. Structura nisei de de'(oltare (i'ea'a+
.4
& obiectele$ locurile$ enomenele accesibile co"ilului la dierite (arste-
& ras"unsurile si reactiile celor din *urul co"ilului-
&cerintele adultului in ra"ort cu aste"tarile$ "osibilitatile si "erormantele solicitate co"ilului la
anumite (arste 0mersul ara a*utor$ as"ecte "ri(ind limba*ul$ eectuarea unor acti(itati de ti" scolar in
a(ans,-
& acti(itatile im"use$ "ro"use sau acce"tate de acesta.
In conclu'ie$ interactiunea indi(idului "e tot "arcursul e#istentei sale$ dar mai ales in
co"ilaria tim"urie$ cu elemente ale mediului amilial$ mediului incon*urator$ mediului "eda!o!ic
sau al celui social a(ori'ea'a in mod semniicati( "ro!resele si calitatea ac%i'itiilor necesare
e(olutiei si de'(oltarii sale normale.
In ca'ul co"iilor cu di'abilitati$ interactiunea cu actorii de mediu "oate acti(a si sustine
mecanismele com"ensatorii$ e#trem de utile in inter(entiile educati(&recu"eratorii.
"ducatia re"re'inta acti(itatea s"eciali'ata$ s"eciic umana$ desasurata in mod deliberat$
"rin care se mi*loceste ra"ortul dintre om si actorii de mediu$ a(ori'and de'(oltarea omului "rin
intermediul societatii si a societatii "rin intermediul omului.In conditiile in care ereditatea si mediul
au contributii aleatorii in ra"ort cu sensul "rocesului de de'(oltare onto!enetica$ era necesara
"re'enta unui actor s"ecial de diminuare a im"re(i'ibilului si de crestere a controlului si
inluentelor asu"ra "rocesului de de'(oltare indi(iduala. Astel$ acest rol a ost "reluat de educatie.
Ea ace medierea intre ceea ce s&ar "utea maniesta 0contributia ereditatii, sub as"ectul continutului$
momentului$ ni(elului$ intensitatii$ duratei$ ormei si ceea ce se oera 0contributia mediului,.
Pentru o mai buna intele!ere a conce"tului de educatie, Cer!%it si 7unescu identiica
urmatoarele "osibile "ers"ecti(e+
& educatia ca proces & actiunea de transormare in sens "o'iti( si "e termen lun! a iintei
umane$ in "ers"ecti(a unor inalitati e#"licit ormulate -
& educatia ca actiune de conducere & diri*area e(olutiei indi(idului s"re stadiul de "ersoana
ormata$ autonoma si res"onsabila-
& educatia ca actiune sociala & acti(itatea "laniicata ce se desasoara "e ba'a unui "roiect
social$ care com"orta un model de "ersonalitate-
& educatia ca interrelatie umana & eort comun si constient intre cei doi actori+ educatorul si
educatul-
& educatia ca ansamblu de inluente & actiuni deliberate sau in aara unei (ointe deliberate$
e#"licite sau im"licite$ sistematice ori neor!ani'ate$ care$ intr&un el san altul contribuie la ormarea
"ersonalitatii umane.
Ca actor cu actiune "re"onderent constienta si deliberata$ educatia are eect asu"ra
de'(oltarii in conditiile mentinerii unui o"timum intre ceea ce "oate indi(idul la un moment dat si
ceea ce i se oera. O oerta su"radimensionata sau o oerta "rea sim"lista "oate "erturba de'(oltarea
.5
"si%ica 0in "rimul ca' e#ista riscul su"rasolicitarii$ iar in al doilea ca' a"are o slaba stimulare$
ambele cu eecte ne!ati(e asu"ra "roceselor "si%ice,. De asemenea$ educatia este de"endenta de
ereditate si calitatea actorilor de mediu si nu dis"une de "uteri nelimitate- altel s"us$ nu "oate
reec%ilibra o ereditate "round aectata 0de e#em"lu$ co"iii cu di'abilitati mintale de etiolo!ie
!enetica sau or!anica, si nici nu "oate com"ensa un mediu di'armonic sau (iciat 0"re'enta unor
actori ca+ (iolenta$ abandonul$ absenta conortului aecti( in amilie$ boli si suerinte,.
2. #tapele dezvoltarii ontogenetice si caracterizarea lor in plan psihosomatic $ varsta
anteprescolara, prescolara si scolara%
Co"ilaria re"re'inta "erioada cea mai sensibila din (iata omului cand$ "rin educatie$ "utem
modela si de'(olta "redis"o'itiile latente$ astel incat sa ormam o suma de trasaturi "o'iti(e in
atitudinea si com"ortamentul co"iilor. Primele inluente educati(e a"ar in amilie$ a"oi$ alaturi de
amilie$ inter(ine colecti(itatea "rescolara care s"ri*ina si com"letea'a munca de educatie a
"arintilor$ "entru ca$ mai a"oi$ scoala$ "rintr&un sistem educati( structural si sistemati'at "e
"rinci"ii "eda!o!ice$ sa modele'e si sa consolide'e ceea ce co"ilul a acumulat inainte si sa adau!e
noi elemente care sa desa(arseasca eortul de ormare si de'(oltare a caracterului uman si a
"ersonalitatii in ansamblu.
E(olutia si de'(oltarea co"ilului se desasoara "e eta"e$ "erioade$ cicluri de de'(oltare$
oarte dierite sub as"ect biolo!ic$ i'iolo!ic$ "si%olo!ic si educational. Acest "roces nu se "oate
reali'a decat trecand din eta"a in eta"a- nu se "oate trece "este nici o eta"a$ iar iecare eta"a in "arte
"re'inta un set de o"ortunitati care a(ori'ea'a a"aritia si de'(oltarea in conditii o"time a unor
seturi de de"rinderi si ac%i'itii co!niti(e.
In cele ce urmea'a$ (om descrie urmatoarele "erioade +
Perioada anteprescolara
Perioada prescolara
Perioada scolara mica
Perioada scolara mi(locie
Perioada scolara mare
Perioada anteprescolara 0de la @ la 1 ani, cores"unde stadiului inteli!entei sen'orio&
motorii$ a(and ca acti(itate dominanta !esturile si actiunile mai "utin structurate$ urmate de
in(atarea limba*ului. Se caracteri'ea'a "rin de'(oltare i'ica ma*ora$ ada"tare sen'oriala am"la$
ormarea "erce"tiilor$ de'(oltarea creierului$ o ne(oie acuta de comunicare in "lan aecti( a
co"ilului "entru a se simti a"arat$ ocrotit si iubit. In aceasta "erioada$ relatia adultului cu co"ilul are
la ba'a o dis"o'itie aecti(a "o'iti(a$ maniestata "rin 'ambet$ !esturi *ucause$ e#"resii mimice si
e#"resii (erbale care e#"rima dra!oste$ a"ro"iere$ bucurie$ daruire totala in a"ararea si in!ri*irea
co"ilului. Im"ortant este a"tul ca$ atat in tim"ul sarcinii$ cat si du"a nastere$ co"ilul nu este imun si
.<
nici indierent la a!resiunile (erbale sau i'ice dintre "arinti$ la suerintele si dis"o'itiile aecti(e
ne!ati(e ale mamei$ la situatiile de stres "e care mama le traieste. Cercetarile unor s"ecialisti in
domeniu au aratat ca$ in "erioada de de'(oltare intrauterina$ co"ilul are anumite ca"acitati
sen'oriale care ii "ermit sa rece"tione'e sunete$ stimuli mecanici$ tactili si c%imici. Du"a nastere$
co"ilul (ine de*a cu o e#"erienta sen'oriala si are o ca"acitate mare de a $$comunica9 "rin
intermediul trairilor aecti(e cu lumea din *ur$ rece"tand intr&o orma a"arte starile emotionale$
eectul traumelor aecti(e suerite de adultii a"ro"iati lui$ "arintii in "rimul rand. Aceste
"articularitati ale (ietii "si%ice din "rimii ani de (iata e#"lica anumite tulburari sau orme de retard
intalnite la unii co"ii "e masura ce ei e(oluea'a si se de'(olta 0s"re e#em"lu$ com"ortamente de ti"
autistic$ cri'e de atasament sau an#ietatea de atasament e(identa in ca'urile de s"itali'are,. O
atentie deosebita trebuie acordata ne(oilor de i!iena si %rana ale co"ilului deoarece in aceasta
"erioada au loc o serie de transormari anatomo&i'iolo!ice si "si%ice s"eciice care$ daca sunt
"erturbate$ (or conduce la intar'ieri si orme de retard in "lan intelectual si "si%omotrice. S"re
sarsitul "erioadei 0in *ur de 1 ani, ince"e sa se de'(olte la co"il constiinta de sine 0co"ilul ince"e sa
s"una.+ $$eu sunt...9$ $$eu ac...9$ $$eu (reau...9,. Are loc o lar!ire a ambiantei co"ilului- daca la ince"ut
lumea lui se reducea rec(ent la bratele si sanul mamei$ tre"tat desco"era di(ersitatea lumii din *urul
sau$ iar "entru el aceasta desco"erire ec%i(alea'a cu o ne(oie undamentala in de'(oltare.
Cu tim"ul$ trebuintele "si%olo!ice (or de(eni din ce in ce mai "re'ente si (or constitui
"remise a(orabile in sustinerea comunicarii si in(atarii. Prin de'(oltarea acuitatii sen'oriale se
a*un!e la crearea de im"resii din lumea incon*uratoare si e#"rimarea de reactii cores"un'atoare.
Sen'orialitatea de contact este re"re'entata "rin !ust$ miros si simtul tactil$ iar "rin de'(oltarea
unctionalitatii anali'atorilor se constituie si se or!ani'ea'a "erce"tia ca "roces de cunoastere
structurata sub orma a doua modele+ un model "erce"ti(&contem"lati( "re'ent in "rimele trei&"atru
luni si un model "erce"ti(&actional e(ident inca de la trei luni. Pe masura de'(oltarii e#"erientei
sen'orial&"erce"ti(e$ se stimulea'a unctiile mne'ice si de(in acti(e re"re'entarile cu re'onante
aecti(e. Ca atare$ se imbo!ateste e#"erienta co"ilului si se "roduc tot mai rec(ente actiuni ba'ate
"e intentii. Co"ilul ince"e sa caute solutii "entru inlaturarea e(entualelor obstacole ce il im"iedica
sa&si reali'e'e intentia$ a*un!and la o noua orma de relationare in mediul$ "rin intermediul unor
orme ale inteli!entei.
Pia!e a descris sase eta"e in de'(oltarea sen'orial&motorie$ care determina de'(oltarea
"si%ica si ormarea cadrului !eneral de ac%i'itie a inluentelor mediului incon*urator+
& in "rima luna de (iata "redomina rele#ele$ la ince"ut cele neconditionate$ a"oi$ "e ba'a
lor se ormea'a rele#ele conditionate -
& intre lunile 1 si 2 se "roduc acomodarea si coordonarea rele#elor si se elaborea'a
rele#e tot mai com"le#e-
& intre lunile 2 si < se ado"ta "rocedee "rin care se maresc "erioadele de obser(are a
.=
obiectelor din *ur sau a "ersoanelor interesante -
&"ana la 1. luni se elaborea'a tre"tat orme noi si din ce in ce mai com"le#e de ada"tare$
in care rolul "rinci"al il *oaca antici"atia-
& de la 1. la 1< luni se elaborea'a mi*loace noi de e#"lorare si cunoastere ba'ate "e e#"erienta
acti(a-
& de la 1< la .2 de luni inter(in mi*loace de ac%i'itie si acomodare ba'ate "e combinatii
mintale ce au mare (aloare ormati(a si inormati(a "entru de'(oltarea co"ilului.
In ceea ce "ri(este de'(oltarea miscarilor$ sunt semniicati(e cele le!ate de "o'itia (erticala
si mentinerea ec%ilibrului. S"re sarsitul "rimului an$ cand co"ilul ace "rimii "asi$ se maniesta
dorinta de de"lasare ce determina de'(oltarea autonomiei si a initiati(ei "ersonale$ a"t e(identiat "rin
"erectionarea coordonarii miscarilor antrenate in ec%ilibrul de"lasarii.
Nu in ultimul rand$ "entru e(olutia co"ilului comunicarea constituie unul dintre as"ectele
undamentale ale ada"tarii si de'(oltarii. Comunicarea nu se reduce numai la reali'area ei "rin
(orbire 0limba* oral,$ in aceasta eta"a a(and o mare im"ortanta si reactiile non(erbale in care
mimica$ !estica$ "ostura si "aralimba*ul sunt deosebit de acti(e. De e#em"lu$ la 1&2 sa"tamani se
maniesta 'ambetul ca e#"resie a comunicarii non(erbale ce are loc "rin asa&numitui O contact
(i'ual9 cu cei din *ur. La doua luni inter(in momente in care co"ilul isi intreru"e su"tul "entru a
'ambi ca ras"uns la discursul aecti( al mamei. Ulterior$ "e la 2&3 luni$ co"ilul intele!e unele
as"ecte ale comunicarii du"a mimica si !estica adultului. Cu tim"ul$ comunicarea non(erbala se
subordonea'a$ comunicarii (erbale- !an!uritul constituie orma inci"ienta a (orbirii care cu"rinde
mai intai (ocale neclare$ a"oi acestea de(in clare. Du"a 2 luni se "roduc articulari de (ocale cu
consoane si dierentierea lor. In *urul (arstei de 3 luni ince"e "rocesul de lalatiune ca a'a
su"erioara a !an!uritului care se traduce "rintr&o intensa emisie de re"etitii de silabe. S"re sarsitul
lunii a 'ecea interesul co"ilului este e(ident indre"tat s"re cu(inte care de(in elementele cele mai
im"ortante ale ada"tarii si comunicarii.
)oate aceste obser(atii sunt elemente relati( comune "entru co"iii cu (arsta "ana la un an$
dar ine(itabil se "ot remarca multe dierente "si%oindi(iduale. Acestea se maniesta in as"ecte
dominante ale conduitelor$ astel incat se distin! co"ii ner(osi si iritabili$ care au reactii (e%emente
de disconort$ in tim" ce altii sunt toleranti la anumite rustrari$ (eseli si sociabili. Problemele cele
mai diicile sunt le!ate de co"iii iritabili. Uneori$ acestia "ot i oarte sensibili si inteli!enti$ dar mai
"utin coo"eranti$ si de aici riscul etic%etarii ca iind $$co"ii diicili9.
In "erioada ante"rescolara co"ilul traieste oarte multe e#"eriente noi si trece "rin
numeroase transormari. Nu intam"lator$ in ultimele decenii oarte multi s"ecialisti in(oca rolul$
eectele si o"ortunitatea inter(entiei tim"urii in aceasta "erioada$ care oera "osibilitati si sanse
o"time si reale de recu"erare/ameliorare a unor disunctii sau tulburari$ res"onsabile ulterior de
maniestarea unor di'abilitati in e#istenta co"ilului.
1@
Perioada prescolara, 0de la 1 la 4&5 ani, & cores"unde stadiului inteli!entei
"reo"erationale$ cand co"ilul o"erea'a mintal cu ima!inile obiectelor si enomenelor 0!andirea
simbolica& intre . si 2 ani si !andirea "reo"eratorie & intre 2 si 4 ani,. Se caracteri'ea'a "rin eortul
co"ilului de a&si casti!a "ro"ria identitate$ de a ala cat mai multe lucruri$ de a "oseda o serie de
obiecte "e care le doreste sa ie numai ale lui$ reu'and sa le im"arta cu ceilalti. In *urul (arstei de 2
ani co"ilul este "lin de inca"atanare$ utili'and rec(ent ne!atia 0"erioada Pmarii ne!atii9, ca orma
de consolidare a "ro"riei identitati. Co"ilul are tendinta sa&i imite "e cei din *ur$ acti(itatea
dominanta este *ocul si oarte multe lucruri ii "ot i e#"licate "rin intermediul acestuia. De
asemenea$ *ocul acilitea'a ti"uri de relatii ce se nuantea'a si se di(ersiica$ acilitand interactiunile
din cadrul colecti(elor de co"ii si o mai ina dierentiere a conduitelor ata de alte "ersoane. Co"iii
cu deiciente de intelect sau sen'oriale nu stiu sau nu au abilitatea sa se *oace si nu reusesc sa
corele'e cu "artenerii lor. Qocul este mai sarac in actiuni si nu se "oate des"rinde directia s"re care
e(oluea'a. In !enere$ ei nu (erbali'ea'a si *ocul se desasoara du"a o sc%ema sim"lista$ ramanand
adeseori in stadiul de mani"ulare a obiectelor.
Ince"e "erioada de sociali'are a co"ilului in care acesta trebuie sa ale ca unele lucruri sunt
bune$ iar altele sunt rele$ unele lucruri trebuie acute$ iar altele nu$ ca iecare co"il are unele dre"turi
0de e#em"lu$ sa ie ocrotit$ in!ri*it si %ranit de "arinti,$ dar si obli!atii 0sa&i res"ecte "e cei mai
mari$ sa ie "oliticosi,. Asistam la o de'(oltare a (ietii interioare a co"ilului$ in aceasta "erioada el
e#"erimentand emotiile si trairile lui in ra"ort cu o "ersoana$ cu un obiect sau e(eniment din *ur.
Co"ilul tra(ersea'a o eta"a im"ortanta a cunoasterii "rin di(ersiicarea interactiunilor cu
mediul social si cultural din care asimilea'a modele de conduita ce determina o inte!rare tot mai
acti(a in uni(ersul social. @ data cu de'(oltarea ca"acitatilor sen'oriale si "erce"ti(e$ se structurea'a
noi orme ale memoriei si ima!inatiei care determina dimensiuni com"le#e ale trairilor antici"ati(e si
antastice. Perce"erea realitatii este incarcata emotional si alimentea'a ima!inatia$ com"ortamentele
si strate!iile co!niti(e ce utili'ea'a o simbolistica am"la$ ancorata situational in realitatea
incon*uratoare$ im"rimand "erioadei "rescolare acea unicitate cunoscuta sub numele de varsta de aur
a copilariei. De'(oltarea ima!inatiei ii "ermite co"ilului sa desco"ere ca$ ima!inar$ el "oate sa se
trans"una in orice situatie$ c%iar si antastica$ dar$ ulterior$ sa constate ca$ in realitate$ situatiile de
(iata sunt mai restranse si nu au semniicatia banuita. In ra"ort cu aceasta contradictie se de'(olta si
dorinta de a crea$ sc%imba si transorma (iata 0aceste tendinte si dorinte sunt e#"rimate oarte bine in
desene$ *ocuri de constructie sau c%iar "o(estiri libere,.
Inca din aceasta "erioada se distin! "rimele dierente intre ete si baieti- se obser(a o a!itatie
mai mare la baieti$ ata de dis"onibilitatile de coo"erare mai de'(oltate la ete insotite de o acti(itate
(erbala mai bo!ata$ in com"aratie cu o tendinta de i'olare a baietilor in acti(itatii de constructii. Ca
enomen al (ietii de relatie$ in aceasta "erioada asistam la "rocesul identiicarii care se reali'ea'a in
ra"ort cu modelele umane cele mai a"ro"iate$ res"ecti( modele "arentale.
11
Perioada "rescolara este caracteri'ata$ in multe situatii$ de o serie de dierente e#istente
intre cerintele din !radinita si cele din amilie$ ceea ce "resu"une o mai mare (arietate de conduite.
Pot a"area si contradictii intre cerintele interne$ dorintele$ as"iratiile$ interesele co"ilului si
"osibilitatile de a i satisacute. Pe acest "lan se de'(olta ne!ati(ismul inantil dar si asimilarea si
intele!erea a ceea ce este "ermis si a ceea ce nu este "ermis$ a ceea ce este "osibil si a ceea ce nu este
"osibil$ dierentele dintre bun si rau.
Parintii au marea datorie de a urmari de'(oltarea i'ica si "si%ica a co"ilului si atunci cand
constata unele maniestari anormale la co"iii lor$ indierent de (arsta acestora$ de a solicita s"ri*in
de s"ecialitate 0medici$ "si%olo!i$ "eda!o!i$ lo!o"e'i,$ deoarece sunt situatii cand unele orme de
deicienta au sanse mult mai mari de recu"erare la (arste mici.
Perioada scolara mica 0de la 4&5 la 1@&11 ani, cores"unde substadiului o"eratiilor
concrete ale !andirii. Se caracteri'ea'a "rin sc%imbari undamentale determinate de noile ti"uri de
relatii care se stabilesc in cadrul acti(itatii de in(atare. Co"iii maniesta s"irit de coo"erare in
*ocuri$ atentia de(ine mai stabila si a"ar !ermenii unei !andiri de ti" ormal$ lo!ic$ cu tendinta s"re
rationamente inducti(e si deducti(e$ care "ermit intele!erea obiectelor$ enomenelor si e(enimentelor
din lumea incon*uratoare$ construirea unor idei si *udecati "ro"rii. In aceasta "erioada o atentie
deosebita trebuie acordata modului in care are loc debutul scolar$ stiut iind a"tul ca un debut scolar
cu "robleme de ada"tare si li"sa de su"ort din "artea "arintilor si educatorilor atra!e du"a sine
diicultati de in(atare$ tulburari de com"ortament$ esec scolar$ cu toate consecintele ulterioare. Acest
lucru este cu atat mai im"ortant in situatia in care se obser(a la co"il "re'enta unor e(entuale tulburari
de (orbire 0care il (or determina sa e(ite comunicarea in clasa,$ a timiditatii$ an#ietatii$ ricii de esec$
a starilor de a!itate "si%omotrice. Ada"tarea co"ilului la mediul scolar este un "rim "as al ada"tarii
sale (iitoare la mediul social- de aici necesitatea monitori'arii e(olutiei co"ilului in mediul scolar$
"rin dialo! "ermanent intre amilie si educatori. Daca in clasele "rimare nu se obser(a interes din
"artea co"ilului si "reocu"are "entru acti(itatile scolare$ daca el nu intele!e si nu ac%i'itionea'a un set
de de"rinderi undamentale 0scris$ citit$ calcul aritmetic,$ ulterior (a intam"ina diicultati serioase in
ada"tarea la cerintele mai com"le#e ale continuturilor si "ro!ramei scolare.
Perioada scolara mi(locie 0dela 1@&11 la 12&13 ani$ denumita si pubertate) cores"unde
stadiului o"eratiilor ormale$ cand ele(ul relectea'a mai mult asu"ra enunturilor (erbale si
construieste mult mai usor rationamente i"otetico&deducti(e. Se caracteri'ea'a "rin am"le
transormari biolo!ice$ i'iolo!ice si "si%olo!ice ca urmare a declansarii unor "rocese si enomene
"re"onderent de natura endocrina. De asemenea$ se "roduce o sc%imbare a "o'itiei celor din *ur in
"rocesul de relationare$ in sensul ca "arintii il "ri(esc "e co"il ca iind o iinta ca"abila sa anali'e'e
sin!ura situatiile. Desi!ur$ nu intotdeauna co"ilul "oate ace ata acestor situatii$ dar trebuie lasat sa
!aseasca sin!ur solutiile$ iar inter(entia "arintilor sa se aca doar atunci cand sunt solicitati de catre
co"il sau cand se constata ca solutiile alese de co"il sunt total ne"otri(ite 0inter(entia in acest ca'
1.
trebuie sa aiba un caracter "rietenos$ si nu do*enitor,. De multe ori "arintii tratea'a aceste "robleme
de "e "o'itii erme$ iar conlictele dintre ei si co"ii se accentuea'a$ "utand de!enera in a!resiuni
(erbale si i'ice$ u!a de acasa$ conduite de(iante sau delinc(entiale$ inrolarea in !ru"uri sau
antura*e nonconormiste si "rotestatare ata de normele si re!ulile (ietii sociale$ consum de dro!uri$
alcoolism$ suicid. S"re sarsitul acestei "erioade ince"e "rocesul de eroti'are al "uberului$ care$ nu
de "utine ori$ se "etrece "e ondul unor "uternice conlicte interne declansate de relatiile deicitare
cu adultii si care determina tulburari si com"ortamente !ra(e+ i'olare ata de cei din *ur$ acte de
a!resiune si autoa!resiune$ stari ne(rotice si c%iar "si%o'e. In aceste situatii trebuie e(itate
atitudinile e#treme din "artea adultilor+ "e de&o "arte$ nean!a*area$ de'armarea$ abandonul$ ba'ate "e
ideea ca astel de enomene sunt ine(itabile$ si$ "e de alta "arte$ tutelarea$ diri*area e#cesi(a$ "osesia
aecti(a din "artea "arintilor$ amestecul brutal in (iata lor$ sustinute de intentia de a&i a*uta "rintr&un
control ri!uros.
Perioada scolara mare 0de la 12&13 la 1<&1= ani$ numita. si adolescenta) se caracteri'ea'a
"rintr&o de'(oltare i'ica si intelectuala armonioasa$ s"irit de obser(atie de'(oltat si o !andire
inde"endenta si creati(a. Inteli!enta teoretica ii "ermite adolescentului sa elabore'e *udecati de
(aloare$ sa&si "una "robleme din ce in ce mai com"le#e si sa le re'ol(e$ eectuand rationamente de
toate cate!oriile. Idealul de (iata se conturea'a tot mai "recis$ tendinta de airmare a "ersonalitatii$ de
inde"endenta si autodeterminare se accentuea'a$ (iata aecti(a este din ce in ce mai tumultuoasa$ iar
interesele "roesionale de(in din ce in ce mai e(idente o data cu cresterea autocontrolului si
autoe#i!entei. Datorita e#"erientei de (iata relati( limitate si a diicultatilor de a identiica unele
criterii de autoa"reciere corecta$ adolescentul are ne(oie de consiliere si sustinere discreta in
ormularea idealului de (iata$ in "erectionarea *udecatilor morale si in de'(oltarea constiintei morale.
In adolescenta$ conduita re(oltei$ reu'ul de a se su"une$ de a res"in!e tot ce este im"us$ anumite
clisee (erbale$ e#"resii "ara'ite in limba*$ (estimentatia s"eciica$ inc%iderea in sine$ indisci"lina$
actele cu !rad mare de risc sunt intalnite rec(ent. Daca aceste maniestari au o constanta in tim" si se
transorma in obisnuinie$ "ot de(eni un "ericol de alterare a conduitei cu eecte ne!ati(e asu"ra
acti(itatii scolare si inte!rarii sociale a tanarului.
11
!&. Specificul dezvoltarii psihofizice la diferite categorii de deficienti
1. Caracteristici ale evolutiei psihice si i!ice la deicienta mintala, sen!oriala, motorie,
comportamentala si socio 8 aectiva.
2. Consecinte ale maniestarii deicientei n procesul de de!voltare, adaptare, integrare
sociala si sociala a copiilor.
1. Caracteristici ale evolutiei psihice si fizice la deficienta mintala, senzoriala,
motorie, comportamentala si socio ' afectiva.
)abloul clinic si "si%o"eda!o!ic !eneral al deicientului mintal are urmatoarele elemente
s"eciice+
1. 9eterocronia- se caracteri'ea'a "rin decala*ul undamental dintre dieritele com"onente
ale de'(oltarii !enerale a co"ilului+
& decala*ul dintre de'(oltarea somatica si de'(oltarea "si%ica
& dintre (arsta cronolo!ica si cea mintala$ intre acestea e#istand un decala* tem"oral.
Di'abilitatea mintala este mai "utin un deicit mintal si mai mult o structura "articulara
determinata de o inte!rare di'armonica a ritmurilor de de'(oltare asincrona.
Un co"il de 1@ ani cu (arsta mintala de 4 ani nu "oate i com"arat cu un co"il normal cu
(arsta mintala de 4 ani. Ei nu "ot i identici "entru ca normalul dis"une de o e#"erienta mai lar!a si
mai bo!ata$ de automatisme mai com"le#e$ are un status social total dierit de cel al co"ilului
deicient mintal$ ritmul de de'(oltare al acestuia din urma este mult mai lent si acest element este
cel care ii dierentia'a "e cei doi. Co"ilul normal creste i'ic si mintal in acelasi ritm$ "e cand la un
co"il deicient mintal nu a"are acest sincronism$ iar decala*ul dintre (arsta mintala si cea
cronolo!ica creste "ro!resi(.
)e'a %eterocroniei are consecinte asu"ra metodolo!iei de lucru cu deicientul mintal$ unde
accentul trebuie "us "e or!ani'area unei inter(entii ba'ate "e indi(iduali'area si dierentierea
actiunilor educati(e$ utili'area metodelor si "rocedeelor "eda!o!ice care sa asi!ure armoni'area
indi(idualitatii si com"onentelor "ersonalitatii co"ilului cu deicienta mintala.
.. 9eterode!voltarea distin!e in structura "si%ica a deicientului mintal de'(oltarea sub
limita a unor as"ecte ale acti(itatii "si%ice$ concomitent cu de'(oltarea "este limita atinsa de co"ilul
normal de aceeasi (arsta mintala a altor as"ecte ale "si%ismului co"ilului deicient.
1. "terogenitatea este o te'a "rin care ar!umentea'a "ro"ortia in(ersa care e#ista intre
etero!enitatea a"titudinilor si ni(elul !lobal mediu al deicientilor mintali. Etero!enitatea se "oate
e#"lica "rin relati(a inde"endenta a unor a"titudini in ra"ort cu inteli!enta si trebuie com"arata cu
notiunea de %eterocronie "entru intele!erea mentalitatii si dinamicii com"ortamentului care e#"lica
deicienta mintala.
12
2. 'ncompetenta sociala ace obiectul unei te'e care deineste deicienta du"a criteriul
com"etentei sociale e#"rimat in !radul de ada"tare sociala$ maturitatea sociala$ calitatea relatiilor
sociale. Doll$ deineste com"etenta sociala in termenii inde"endenta "ersonala$ res"onsabilitate
sociala$ adica "osibilitatea indi(idului de a&si asuma "ro"ria res"onsabilitate si de a se inte!ra in
societate$ "artici"and constient la (iata comunitatii din care ace "arte.
3. :asco!itatea genetica este conce"t introdus de In%elder si se reera la a"tul ca !andirea
deicientului mintal este $$neterminata9$ adica acesta nu "oate a*un!e la rationamente abstracte ara
s"ri*inul "rimului sistem de semnali'are 0sen'orio&"erce"ti(,- daca inormatiile si instructiunile
sunt "re'entate numai "rin intermediul limba*ului$ ara sustinerea unor modele$ materiale didactice$
e#"eriente si e#em"le concrete$ co"ilul nu inlele!e.
4. 'nertia accentuata a proceselor nervoase superioare si a limba(ului verbal ace in asa
el incat co"ilul nu "oate asimila un (ocabular nuantat$ se e#"rima in cu(inte "utine$ cu ra'e
stereoti"ice$ redundant$ (orbeste !reoi$ eectuea'a cu mare diicultate o"eratii abstracte$ com"aratii$
!enerali'ari.
5. 'ncapacitatea concentrarii atentiei asupra dimensiunilor relevante ale stimulilor din (ur
se maniesta "rin a"tul ca indi(idul nu&si "oate concentra atentia asu"ra a ceea ce i se e#"lica.
<. 'ncapacitatea de a i)a sau de a organi!a, intr-o maniera eicienta, elementele unei
sarcini de lucru "ri(este diicultatile in articularea unor sec(ente "ractice de lucru in sco"ul
obtinerii unei inalitati "recise sau a unui "rodus init$ ara o indrumare "ermanenta din "artea unui
mentor.
=. &igiditatea la nivelul scoartei cerebrale determina mentinerea ri!ida a i"ote'ei initiale$
c%iar daca aceasta este in discordanta cu stimulii din e#terior. Deoarece la deicientii mintali
constructia si sustinerea datelor se ac in limitele unor !ranite relati( ri!ide$ iar sinte'a !andirii se
elaborea'a !reoi$ acestia "erce" cu intar'iere modiicarile acti(itatii in unctie de "articularitatile
situatiei si sc%imbarile sur(enite in modul lor de (iata.
1@. +ragilitatea constructiei personalitatii si inantilismul comportamental, "e ondul
diicultatilor de sta"anire a aectelor$ "ot conduce ie la im"ulsi(itate$ a!resi(itate$ credulitate
e#cesi(a$ ie la i'olare$ rica de a relationa cu cei din *ur$ neincredere. De asemenea$ deicientul
mintal "re'inta si o anumita ri!iditate a conduitei$ a"t care determina o serie de "robleme in relatia
cu cei din *ur$ in s"ecial in mediul scolar$ e#istand riscul "erturbarii acti(itatilor didactice ara o
inter(entie atenta si bine !andita din "artea educatorului.
'ntelectul de limita deineste o cate!orie etero!ena de orme si !rade de maniestare$ a
caror trasatura comuna consta in enomenul decom"ensarii scolare la (arsta de 11&1. ani 0adica
"laonare in de'(oltarea "si%ointelectuala a ele(ului la ni(elul clasei a R&a sau a RI&a,$ urmata de
a"aritia unor reactii ne(rotice si com"ortamentale consecuti(e insuccesului scolar.
13
Autorii care descriu de'(oltarile de limita cu reeriri la as"ectele lor clinice (orbesc des"re
e#istenta unor etero!enitati clinice in care se alatura intir'ieri "eda!o!ice marcante$ di'armoniile
co!niti(e cu tulburari instrumentale$ de'(oltari di'armonice de caracter si "ersonalitate.
Indierent de "unctul de "lecare al deectului sau al diicultatilor intim"inate se reali'ea'a
in inal aceeasi "laonare in de'(oltarea intelectuala catre (irsta de 1. ani$ cu decom"ensare scolara
im"ortanta ince"ind din clasa a RI&a si cu a"aritia unor reactii ne(rotice si com"ortamentale
secundare insuccesului scolar.
Pentru a intele!e si mai bine cate!oria O liminarului9$ caracterul sau relati( care este le!at
dominant de un anumit conte#t$ amintim obser(atiile si conclu'iile lui Casland. El arata ca scoala
este "rinci"alul$ daca nu sin!urul conte#t in care cei mai multi co"ii cu de'(oltare de limita sint
etic%etati si tratati ca retardati mintali.
In conclu'ie$ "utem s"une ca intre co"ilul debil mintal si co"ilul normal e#ista o 'ona de
tran'itie in care nu se "oate tra!e in mod con(entional o linie de rontiera. In aceasta 'ona de limita$
in unctie de e#i!entele scolare si socio&"roesionale se rele(a un !ru" de co"ii care "re'inta o mare
(arietate de tablouri clinice si "si%o"atolo!ice "e care ii cu"rindem sub denumirea de $$de'(oltari
intelectuale de limita9.
Printre cele mai rec(ente semne somatice se intilnesc + o de'(oltare somatica insuicienta
atit "onderal cit si statural$ semne de ra%itism de ti" sec%elar$ anemie carentiala.
Co"ilul liminar intim"ina diicultati c%iar din clasa I$ "re'entind de re!ula conduite
o"eratorii inerioare co"iilor normali. Ei intele! lacunar si im"recis sarcinile scolare$ nu conser(a
cantitatile$ li"seste re(ersibilitatea in !indire.
Structurarea "erce"ti(&motrica a s"atiului este tulburata + nu res"ecta orma$ marimea$
"ro"ortia$ orientarea$ "o'itia relati(a li"seste coordonarea (i'ual&motrica mai ales la sarcinile de
!raomotricitate.
Acestor sim"tome li se asocia'a rec(ent o imaturitate social&aecti(a$ maniestata in
diicultati de colaborare$ de stabilire a relatiilor inter"ersonale si in inantilism aecti(.
La (irsta scolara mi*locie si mare liminaritatea se maniesta in multi"le sim"tome ata de
(irsta scolara mica. Cecanismele !indirii sint blocate rec(ent "rin actori de ordin aecti( si social.
6idicarea bloca*elor "ermite acestor co"ii sa de"aseasca stadiul o"eratiilor corecte. 6ationamentele
"ro!resi(e sint esentiale in dierentierea dia!nostica a liminarilor ata de debilii mintali a carei
constructie !enetica ramine neterminata.
?actorul (erbal "re'inta unele "articularitati. Ei intim"ina diicultati in reali'area
acti(itatilor de anali'a$ sinte'a$ com"aratie$ abstracti'are$ clasiicare etc. cu continut semantic si
simbolic. La ni(elul (erbal&abstract o"eratiile mintale de(in im"recise$ nesi!ure si inerte
0ri!iditatea structurii,.
14
?actorul de inte!rare si cel de or!ani'are a structurii co!niti(&o"erationale sint slab
re"re'entati.
Li"sa de sta"inire$ autocontrolul&autore!larea nesi!ura si insuicienta sint trasaturi
s"eciice co"iilor cu de'(oltare de limita.
Ca un a"t interesant amintim "articularitatea atitudinii acestor ele(i ata de sarcina
intelectuala. Ei se antrenea'a mai !reu decit debilii mintali in re'ol(area "roblemelor. C%iar atunci
cind se antrenea'a$ la "ra!ul de transormare a sarcinii$ abandonea'a in mod brusc acti(itatea.
Pre(a'ind insuccesul sau simtind an#ietatea$ liminarul !reu isi "oate or!ani'a ener!iile emotionale
necesare reali'arii cu succes a acti(itatii scolare. An#ietatea$ secundata de nesi!uranta aecti(a
inluentea'a ne!ati($ "ro(ocind rec(ent in%ibitia scolara.
Ni(el de as"iratie sca'ut$ teama de insucces$ neincredere in sine$ toate aceste elemente
construiesc o atitudine constant ne!ati(a$ mai mult sau mai "utin selecti(a$ ata de acti(itatie
scolare. Liminarii isi traiesc rolul de ele(i ara "lacere$ ceea ce duce la nede'(oltarea sau c%iar li"sa
intereselor co!niti(e$ la (irsta la care 9oamea9 de e#"erienta noua si de acti(itate$ sint
considerabile.
Urmarea ireasca a acestei situatii de a"t "oate i absentismul si e(adarea co"ilului in
lumea *ocurilor si a a(enturilor. De aici si "ina la tulburarile de com"ortament nu mai este decit un
sin!ur "as.
Aceste sim"tome !enerale "ermit dierentierea teoretica si "ractica a co"iilor cu intelect de
limita ca o orma a"arte a deicientei mintale$ distincta atit ata de starea normala cit si ata de
debilitatea mintala.
O anali'a "e criterii "si%o"eda!o!ice e(identia'a urmatoarele caracteristici deinitorii
"entru aceasta cate!orie de subiecti+
& diicultati ale "roceselor de anali'a si sinte'a$ ceea ce determina conu'ii si
im"osibilitatea delimitarii clare a unor detalii din cam"ul "erce"ti( sau inca"acitatea reconstruirii
intre!ului "ornind de la elementele com"onente-
& in!ustimea cam"ului "erce"ti($ adica "erce"erea clara a unui numar mai mic de elemente
"e unitatea de tim"$ "rin com"aratie cu un indi(id normal$ ceea ce aectea'a oarte mult orientarea
in s"atiu si ca"acitatea intuiti(a de a stabili relatii intre obiectele din *ur-
& constant "erce"tiei de orma$ marime$ !reutate si natura materialului din care este
conectionat un obiect se reali'ea'a la co"ilul cu deicient mintala usoara intr&un ritm oarte lent si
cu mari diicultari$ com"arati( cu "erce"erea culorilor$ care se reali'ea'a relati( mai usor-
& in "lanul !andirii se obser(a "redominanta unctiilor de ac%i'itie com"arati( cu unctiile
de elaborare$ o li"sa de le#ibilitate a acti(itatii co!niti(e$ ceea ce *ustiica absenta elementelor de
creati(itate si e#istenta unei !andiri re"roducti(e$ concreta si "ractica$ ina"ta de abstracti'ari$
!enerali'ari si s"eculatii in "lan ideatic 0totusi$ "rocesul de !enerali'are "oate i reali'at intre
15
anumite limite$ iar deosebirile dintre anumite obiecte sau enomene sunt mult mai ra"id stabilite in
com"aratie cu asemanarile dintre acestea,-
& din cau'a inertiei !andirii si a diicultatilor de intele!ere si inte!rare a noilor cunostinte in
sistemul anterior elaborat$ re'ol(area de "robleme e(identia'a a"aritia unei "erse(erari 0a unei
i#atii "e un anumit al!oritm de re'ol(are, din care co"ilul cu deicienta mintala usoara "oate iesi
cu mare !reutate si du"a olosirea unui su"ort intuiti($ concret-
& limba*ul se de'(olta$ in !eneral$ cu intar'iere$ sub toate as"ectele sale 0"rimul cu(ant
a"are$ in medie la (arsta de . ani$ iar "rimele "ro" abia la trei ani,- (orbirea contine multe cu(inte
"ara'ite$ cu "erse(erarea anumitor e#"resii$ de'acorduri !ramaticale$ acti(ism redus al (orbirii 0se
multumeste cu relatari su"ericiale$ ara mobili'area si or!ani'area amintirilor,$ (ocabularul este
sarac in cu(inte&notiuni$ rec(enta tulburarilor de limba* este mai mare decat la co"iii normali$ cu o
re'istenta s"eciica la actiunea de corectare a tulburarilor de limba* si cu diicultati im"ortante in
insusirea limba*ului scris 0disle#ii$ dis!raii$ disorto!raii s"eciice co"ilului cu deicient mintala
usoara,-
& ca"acitate sca'uta de or!ani'are si coordonare a actiunilor in conormitate cu o comanda
(erbala$ datorata tulburarilor unctiei de re!lare a celui de&al doilea sistem de semnali'are in
ormarea le!aturilor din "rimul sistem de semnali'are$ ceea ce e#"lica un !rad sca'ut de
constienti'are a actiunilor eectuate -
& eicienta sca'uta a memoriei$ in s"ecial a memoriei (oluntare$ deoarece co"ilul res"ecti(
nu recur!e la "rocedee de i#are intentionata$ nu&si elaborea'a un "lan de or!ani'are a materialului
nici in momentul i#arii$ nici in momentul re"roducerii$ iar ri!iditatea i#arii si re"roducerii
inormatiilor duce la diicultati im"ortante in reali'area transerului de cunostinte-
& li"sa de idelitate a memoriei e(identa atunci cand co"ilul re"roduce un te#t$ cand este
"us sa "o(esteasca o intam"lare sau cand nu "oate oeri indicii si!ure cu "ri(ire la obiectele (a'ute
sau in le!atura cu unele intam"lari la care a asistat$ din cau'a su!estibilitatii sale ridicate-
& ras"unsurile sunt reali'ate intr&o maniera ine!ala$ adesea lacunara$ "utand i asemanate
atat cu ras"unsurile unui co"il normal$ cat si cu cele ale unui co"il cu deicienta mintala-
& are ne(oie de un anumit inter(al de tim" "entru asi mobili'a ca"acitatile intelectuale$
ceea ce e#"lica reali'area in eta"e a unui ras"uns corect$ cu s"ri*inul unor intrebari su"limentare
insotite de atitudinea desc%isa si incura*atoare din "artea educatorului-
& diicultati in insusirea citit&scrisului si calculului aritmetic$ datorate "re'entei unor
disunctii instrumentale im"ortante 0li"seste coordonarea (i'ual&motrice mai ales la sarcinile de
!raomotricitate,$ care il "un "e ele( in inca"acitatea de a ace ata solicitarilor im"use de sarcinile
scolare si determina a"aritia esecului scolar cu toate consecintele sale asu"ra ada"tarii si inte!rarii
scolare a acestuia-
1<
& alterarea structurarii "erce"ti(&motrice a s"atiului & co"ilul nu res"ecta orma$ marimea$
"ro"ortia$ orientarea$ maniesta im"reci'ie in intele!erea sarcinilor scolare$ nu conser(a cantitatile$
ii este aectata re(ersibilitatea !andirii-
& unele sim"tome de anomalie in ceea ce "ri(este lu#ul ideatic$ bara*e ale !andirii sau
la"susuri$ incetineala in !andire & co"ilul cu intelect liminar re'ol(a sarcinile scolare doar "ana la
un anumit ni(el de com"le#itate si abstracti'are$ ni(el "este care acesta "re'inta in mod sistematic
insuccese scolare-
& diicultati in reali'area acti(itatilor de anali'a si sinte'a$ com"aratie$ abstracti'are$
clasiicare cu continut semantic si simbolic
& la ni(el (erbal&abstract o"eratiile mintale de(in im"recise
Ar!umentul %otaritor in determinarea a"artenentei unui co"il la aceasta orma sau la cea a
debilitatii mintale usoare il constituie ca"acitatea lui de in(atare si de ada"tare la cerintele
colecti(itatii normale.
#eicienta mintala de gradul ' 2deicienta mintala. usoara), conce"t sinonim cu debilitatea
mintala 0in conte#t "si%iatric, si insuicienta mintala$ are un inteles ce aco"era inter(alul cu"rins
intre intelectul liminar si deicienta mintala moderata. Psi%ometric$ se deineste "rin coeicientul de
inteli!enta cu"rins intre 3@ si 4=$ cores"un'ator mecanismelor o"erationale ale !andirii s"eciice
(arstei mintale de 5&= ani. Subiectii din aceasta cate!orie sunt ca"abili de ac%i'itii scolare
cores"un'atoare (arstei lor mintale si "ot a*un!e la un !rad de autonomie sociala$ insa ara
"osibilitatea asumarii totale a res"onsabilitatii conduitelor lor$ iind inca"abili sa antici"e'e
urmarile si im"licatiile acestora.
#eicienta mintala de gradul '' 2deicient mintala moderata si deicienta mintala
severa),se situea'a sub ra"ortul !radului deicientei intre deicienta mintala usoara si deicienta
mintala "rounda. Din "unct de (edere "si%ometric$ este cores"un'atoare (arstei mintale cu"rinse
intre . si 5&< ani$ res"ecti( unui coeicient de inteli!enta cu"rins intre .@ si 3@&33.
In unctie de criteriul "si%ometric au e#istat mai multe clasiicari care$ in inter(alul cu"rins
intre IS 33&3@ si .3&.@$ delimitau doua cate!orii de deicienta mintala+
1, deicient mintala moderata - IS ; 13/2@&3@/33 & subiectii din aceasta cate!orie "re'inta
urmatoarele caracteristici+
& "ot de'(olta anumite de"rinderi de comunicare in "erioada co"ilariei si "ot atin!e un
!rad de autonomie "ersonala-
& in urma unor inter(entii educationale sistematice "ot de'(olta o serie de abilitati sociale
si ocu"ationale$ dar nu reusesc sa de"aseasca ni(elul cores"un'ator "rimilor doi ani de scolari'are
0din "unctul de (edere al "erormantelor scolare raman la ni(elul unui ele( de clasa a II&a,-
1=
& reusesc sa aiba un !rad ridicat de autonomie sociala in "erimetre amiliare$ iar in
"erioada adulta "ot desasura o acti(itate necaliicata sau caliicata$ in ateliere obisnuite sub
su"ra(e!%ere+
b, deicienta mintala severe - IS ; .@/.3&13/2@ & "rinci"alele caracteristici "entru subiectii
din aceasta cate!orie sunt+
& in "erioada "rimilor ani de (iata ac%i'itionea'a "utine abilitati de comunicare (erbala-
& daca sunt inclusi in "ro!rame educationale$ "ot ac%i'itiona$ "ana la o anumita limita$
abilitali de comunicare (erbala 0un numar limitat de cu(inte,$ "ot recunoaste numere si "ot i
antrenati in de'(oltarea unor abilitati elementare de autoin!ri*ire-
& in "erioada adulta "ot reali'a o serie de sarcini sim"le$ sub su"ra(e!%ere in
unitati/institutii sau ser(icii s"eciali'ate.
Aceasta dierentiere are rele(anta in "ers"ecti(a actiunilor de ada"tare si indi(iduali'are a
curriculumului scolar$ cu im"ortanta ma*ora in deci'iile comisiilor de e(aluare com"le#a "e ba'a
carora se ace orientarea co"ilului catre o anumita orma de educatie si catre anumite orme/ser(icii
de s"ri*in "entru inte!rarea in "ro!rame educationale a acestor cate!orii de co"ii.
Pe lan!a ormele ti"ice de deicienta mintala se(era 0cu cele trei !rade+ inerior$ mi*lociu si
su"erior,$ e#ista si unele orme clinice ati"ice sau cu o etiolo!ie necunoscuta. Astel$ "utem intalni+
a, arieratia autistica & o orma de insuicienta mintala se(era caracteri'ata "rin deicit
intelectual "ronuntat$ absenta comunicarii$ "osibilitati reduse de educare si instruire$ co"iii in cau'a
iind ca"abili doar de ac%i'itia unor automatisme sau conduite conditionate-
b, deicientii mintal prodigiosi 08idiotii sa(anti9, & re"re'inta ca'urile cu o di'armonie in
de'(oltarea intelectuala si "re'enta %i"ermne'iilor mecanice$ neiind ca"abili sa oloseasca datele
e(ocate in structuri su"le$ le#ibile$ ori!inale- in literatura de s"ecialitate sunt cunoscute ca'uri de
astel de deicienti$ a"ti sa reali'e'e mintal o"eratii aritmetice ra"ide cu numere ormate din mai
multe cire$ sa recite du"a o sin!ura lectura sute de (ersuri sau ra!mente cu o structura com"licata$
sa re"roduca desene sau ra!mente mu'icale com"arabile cu ori!inalul sau sa discrimine'e cu
usurinta di(erse mirosuri.
In sinte'a$ acce"tand un anumit !rad de relati(itate$ "utem s"une ca aceasta cate!orie de
deicienti mintali ormea'a !ru"a deicientilor recu"erabili din "unct de (edere "roesional si
social$ "artial educabili$ ada"tabili la "rocesul de instructie$ inte!rabili in societate in conditii
"rote*ate/de asistenta sau in conditii obisnuite$ in unctie de e#i!entele comunitatii.
#eicienta mintala de gradul ''' 2deicienta mintala prounda) re"re'inta orma cea mai
!ra(a de deicienta mintala si deineste "ersoana inca"abila sa se autoconduca$ sa se a"ere de
e(entuale "ericole sau c%iar sa se %raneasca$ a(and o "ermanenta ne(oie de in!ri*ire si
su"ra(e!%ere. Din "unct de (edere "si%ometric$ deicienta mintala "rounda se deineste "rintr&un
ni(el mintal inerior (arstei de . ani si un coeicient de inteli!enia sub .@. Datorita slabei lor
2@
re'istente la inectii si alti a!enti "ato!eni$ mortalitatea in randul acestei cate!orii de deicienti este
oarte mare$ media lor de (iata iind de a"ro#imati( 1=&.@ de ani$ ata de cei din cate!oria
anterioara la care este de a"ro#imati( .3&1@ de ani.
1a deicientii vi!uali$ trecerea de la controlul "ostural static la controlul balantei dinamice
a cor"ului este cruciala. Co"ilul ne(a'ator se ridica in "icioare catre 12 luni$ dar nu accede in
!eneral$ daca nu este stimulat "rin e#ercitii motorii s"eciale$ la de"lasarea autonoma decat la circa
.. luni$ deci cu circa o"t luni mai tar'iu decat co"iii (ali'i. Prin e#ercitii s"eciale "si%omotorii$
"roiectate indi(iduali'at$ se tre'este la co"ilul ne(a'ator dorinta si (ointa de a se de"lasa.
Pentru "roesorul "si%o"eda!o! care lucrea'a cu co"iii ne(a'atori este utila stabilirea unei
ta#onomii a obiecti(elor din sera "si%omotricitatii.
6eali'area obiecti(elor ta#onomice "entru domeniul "si%omotor "resu"une$ "rintre altele$
sta"anirea de catre co"ilul ne(a'ator a unor notiuni s"atiale si ca"acitatea de a o"era "ractic cu ele.
Conce"tele s"atiale ce trebuie insusite de ne(a'atori sunt$ mai intai$ cele reeritoare la + "o'itie$
directie$ distanta$ orma$ marime etc. A"oi$ "rin antrenarea mobilitatii se e#ersea'a ca"acitatea
co"ilului ne(a'ator de a o"era cu alte conce"te s"atiale.Unii autori e(identia'a im"ortanta
conce"telor s"atiale in de'(oltarea mobilitatii ne(a'atorilor$ insistand asu"ra urmatoarelor obiecti(e
care (i'ea'a si orientarea s"atiala +
a, intele!erea directiilor-
b, in(atarea utili'arii $$instrumentelor9 de orientare s"atiala si care asi!ura buna mobilitate-
c, utili'area conce"telor s"atiale la intersectiile controlate de semaoare ada"tate "entru
ne(a'atori sau la cele ara semaoare ada"tate
d, utili'area adec(ata a conce"telor care desemnea'a obiecte si enomene care trebuie
cunoscute inclusi( sub un!%iul unctionalitatii$ "entru asi!urarea unei mobilitati inde"endente.
La aceasta noi adau!am necesitatea ormarii unor ima!ini mintale ale unor trasee a
unor $$%arti mintale9 to"o!raice$ "e ba'a memoriei Kineste'ice in "rimul rand. Cobilitatea & care
este o "iatra de incercare a educatiei co"iilor ne(a'atori & este un e#em"lu$ undamental "entru a
ilustra necesitatea recur!erii la ima!inea mintala si necesitatea de a o de'(olta. Co"ilul ne(a'ator
"oate descrie un traseu B ara diicultate. El "oate$ de asemenea$ sa reali'e'e "e "lan "ractic acest
"arcurs. Dar "utem constata$ totusi$ ca in "oida "arcur!erii de nenumarate ori a aceluiasi traseu$
conduitele ti"ice de tatonare se maniesta rec(ent$ ceea ce inseamna ca ne(a'atorul o"erea'a din
a"roa"e in a"roa"e. Ima!inea mintala a traseului eliberea'a co"ilul de recur!erea ara incetare la
acti(itatea $$concreta9 e#"rimata "rin "ri'a de inormatie "e ba'a tatonarii$ caci ima!inea mintala
"ermite sc%emati'area si $$!lobali'area9 traseului.
6e"re'entarea s"atiului T iind construita "e ba'a datelor "erce"ti(e T este iresc sa
diere la ne(a'atori ata de (a'atori in e(olutia ei$ c%iar daca la ni(elul conce"tual$ $$s"atiile
e#"rimate9 de ne(a'atori si de (a'atori "ot sa ie identice.
21
Pentru co"ilul ne(a'ator cor"ul este $$"latorma centrala U de la care acumulea'a toate
cunostintele. Ne(a'atorul trebuie sa stie des"re cor"ul sau cum se misca$ sa cunoasca bine
ca"acitatea sa de miscare$ "recum si ra"orturile sale cu alte "ersoane din s"atiu. Deci$ in educatia
"recoce a co"iilor ne(a'atori ormarea sc%emei cor"orale si a ima!inii cor"orale este de mare
im"ortanta "entru orientare si mobilitate si "entru inte!rarea socio&"roesionala. Cunoasterea
cor"ului constituie "unctul de "lecare In situarea co"ilului in s"atiu$ un "unct de re"er in cunosterea
mediului incon*urator si in ordonarea si ra"ortarea s"atiala a actiunilor si !esturilor. Ima!inea
cor"orala este atat re'ultatul cat si conditia unor adec(ate ra"orturi intre indi(id si mediu.
6eerinta co"ilului la el insusi$ res"ecti( sc%ema cor"ului nu este un dat ereditar$ ci
"resu"une o $$"ractica9 e(oluand cu e#"lorarea si imitatia.
Sc%ema cor"orala$ ima!inea cor"ului si re"re'entarea de sine au ca si "unct comun de
intalnire "ermanenta de sine. Prin cunoasterea sc%emei cor"orale se a*un!e la "ermanenta de sine.
Ima!inea cor"ului se lea!a de "ermanenta in s"atiu si situarea in tim"$ iar re"re'entarea de sine se
lea!a de relatiile co"ilului cu lumea.
Sc%ema cor"orala se elaborea'a !ratie automatismelor si aerentelor care unctionea'a
dincolo de constiinta.
Com"onentele sc%emei cor"orale si ale ima!inii cor"orale "e care ne(a'atorul trebuie sa
in(ete sa le sta"aneasca sa le coordone'e si sa le controle'e adec(at sunt+ "lanul cor"ului$ "artile
cor"ului$ miscarea cor"ului$ unctionalitatea "artilor laterale$ directionarea cor"ului.
La co"ilul ne(a'ator mersul a"are cu intar'iere$ iar mobilitatea este redusa. Aceste
"articularitati ale de'(oltarii & in cadrul carora se remarca si ne"arcur!erea a'ei de tarare "rin
s"ri*inirea "e !enunc%i si "e antebrate utila$ la co"ilul (a'ator "entru de'(oltarea unor elemente ale
inteli!entei sen'orio&motorii& sunt maniestate in "oida unei relati(e dis"onibilitati motorii si mai
ales a unor ac%i'itii "osturale normale$ c%iar daca a"ar cu intar'iere la co"iii la care nu se reali'ea'a
o educatie "si%omotorie "recoce. Dar mersul "resu"une e#istenta atat a unor "otentialitati i'ice$ cat
si a unora aecti(e$ moti(ationale si co!niti(e
Obser(atiile lon!itudinale asu"ra co"iilor cu cecitate con!enitala com"leta au "ermis sa se
descrie o succesiune de eta"e in or!ani'area motorie a de"lasarilor$ "recum si in caracteristicile
"osturii si in cinematica miscarilor. ?iecare ni(el deineste un "otential al abilitatilor motorii$ ale
caror "ro"rietati T lun!imea "asilor$ (ite'a$ "lasarea mainilor$ orientarea ca"ului T se do(edesc a
i modelate du"a orientarea unctionala a acti(itatii locomotorii + e#"lorare$ trans"ort$ e#ercitiu
ludic. In cadrul acestor modalitati unctionale trebuie or!ani'at un "ro!ram de e#ercitii s"eciice
"si%omotorii si anume + ansamblul motor este un teren "rin care co"ilul inrunta lumea e#terioara si
o si cunoaste mai ales in conditiile cecitatii "e ba'a simtului tactil&Kineste'ic. Co"ilul ne(a'ator$
atata tim" cat nu este incitat sa se miste in s"atiu nu desco"era e#istenta sa
#e!voltarea psihoi!ica privind deicientii de au!$ "re'inta urmatoarele caracteristici+
2.
Disunctie auditi(a !radual dierita in concordanta cu cau'a$ locul$ tim"ul si "roun'imea
le'iunilor elementelor com"onente ale urec%ii
De'(oltarea i'ica !enerala normala in conditii de %rana si in!ri*ire cores"un'atoare
De'(oltarea motrica 0de e#em"lu mersul, "re'inta o usoara intar'iere datorita absentei
stimulului (erbal emotional&aecti(.
6ele#ul de orientare "e ba'a de au' este diminuat sau c%iar ine#istent
De'(oltarea normala a res"iratiei biolo!ice si minima a res"iratiei onatoare
Simtul ec%ilibrului tulburat la sur'ii cu traume in urec%ea interna
Structurile ritmice cor"orale se e#ersea'a "e ba'a de (a'$ tact si imitatie
Gan!uritul a"are in mod normal si la surd$ dar dis"are oarte re"ede 0du"a cate(a 'ile sau
sa"tamani, ara sa se treaca si la eta"a urmatoare a lalatiei. La surd$ *ocul cu sunetele nu are nici o
moti(atie care sa&l intretina.
Limba*ul (erbal se insuseste in mod or!ani'at si diri*at cu s"ri*inul amiliei si al
s"ecialistului surdolo!.
La surd$ re"re'entarea este un analo! al notiunii$ dar nu si un ec%i(alent total al ei$ "rin
s"eciicul ei ima!inea !enerali'ata asi!ura$ mai ales$ continutul relectarii sen'oriale si sen'orio&
motrice.
Gesturile si mimica se insusesc in mod s"ontan in comunicare si tre"tat se constituie in
limba*. LCG este considerat limba*ul matern al sur'ilor
De'(oltarea "si%ica cu o anumita s"eciicitate determinata de !radul de e#ersare al
"roceselor co!niti(e si de "articularitatile LCG
)rea"ta sen'oriala a cunoasterii "oarta "ecetea LCG si a ima!inilor !enerali'ate
0re"re'entarilor, "e "lan o"erational.
Instrumentele sen'orio&motrice cu care o"erea'a surdul de (arsta mica se "relun!esc in
tim" si conditionea'a caracterul concret al !andirii lui.
Sen'atia auditi(a "oate i diminuata sau c%iar absenta in ra"ort cu s"eciicul deicientei.
6e"re'entarea & ima!ine !enerali'ata a obiectelor si enomenelor "erce"ute anterior are o
incarcatura e(identa (i'ual N motrica.
Cemoria com"orta a"ro#imati( aceleasi caracteristici cu ale normalului au'itor in sera
aecti(a si motorie. Cemoria co!niti(&(erbala se de'(olta mai lent$ in "rocesul demuti'arii cu
accent "e mecanicism. Cemoria (i'ual&motrica si aecti(a sunt mai bine de'(oltate
Ima!inatia$ ca"acitatea de a crea re"re'entari noi "e ba'a ideilor$ sen'atiilor "erce"tiilor
acumulate anterior cu o e(identa s"eciicitate (i'ual&motrica
Abstracti'area este "osibila si in ca'ul e#istentei numai a LCG$ dar !andirea surdomutului
are un continut in !eneral concret. Abstractiunile de(in mai accesibile in mod tre"tat in "rocesul
demuti'arii.
21
La sur'ii nedemuti'ati !andirea o"erea'a cu simboluri iconice 0ima!ini !enerali'ate sau
re"re'entari, iar la cei demuti'ati la (arsta mica cu simboluri (erbale saturate de (i'ualitate.
6eali'area anali'ei si sinte'ei se desasoara la un ni(el intelectual sca'ut si mai ales cu
su"ort concret. Din acest "unct de (edere surdomutii sunt de'a(anta*ati in ra"ort cu au'itorii sau
c%iar cu surdo(orbitorii "rin ni(elul sca'ut al cunostinselor si al li"sei de antrenament$ in reali'area
o"eratiilor lo!ice
Generali'area si abstracti'area se reali'ea'a la ni(elul admis de sen'orialitate si de simbolul
ima!istic o"erational im"licat in acest "roces.
Com"aratia se reali'ea'a "ornind de la concret de la obiectual "rin anali'a si sinte'a s"re
abstract$ la ince"ut numai in "re'enta materialului intuiti( a"oi si in absenta lui cu s"ri*in "e
re"re'entari.
Qudecata si rationamentul la ince"utul demuti'arii se reali'ea'a "e ba'a de ima!ini si "artial
de cu(ant- la surdo&(orbitori "e ba'a de cu(ant si "artial de ima!ini
Sur'ii nedemuti'ati nea(and acces la bineacerile ti"arului sunt in !eneral $$subculturali9.
In ca'ul tulburarilor de au! inter(ine compensarea, care consta intr&un "roces com"le# de
reec%ilibrare a unctionarii or!anismului$ in sco"ul ada"tarii la solicitarile mediului$ "e ba'a le!ii
unitatii si interactiunii "artilor com"onente ale unui sistem. ?enomenul com"ensarii "oate i intalnit
in urmatoarele orme+
& com"ensarea or!anica & intalnita in ca'ul %i"oacu'iilor "rin cresterea eicientei "erce"tiei
auditi(e 0se reera la e#ersarea si cresterea sensibilitatii/acuitatii auditi(e "e ba'a resturilor
unctionale e#istente si nu urmareste reacerea "artii aectate din or!anul auditi(,-
& com"ensarea unctionala 0intrasistemica, & se reali'ea'a in ca'ul "ierderii totale a au'ului
si "resu"une restructurarea sc%emei unctionale "rin "reluarea de catre anali'atorii (ali'i a unctiei
"ierdute- in acest ca'$ au'ul deicitar este com"ensat de (a' 0"rin labiolectura,$ de simtul (ibrotactil
0esential "entru "erce"erea (ibratiilor articulatorii in "rocesul demuti'arii, si mai ales de
"lasticitatea structurilor cerebrale 0intererenta unctionala a ariilor de "roiectie "rimara cu ariile de
asociatie care inter(ine in inte!rarea si inter"retarea corecta a inormatiilor "rimite "e cale (i'uala
si (i'ual&motrice,-
& com"ensarea de ti" mi#t & intalnita in anumite ca'uri de %i"oacu'ie cu im"licarea
structurilor or!anice si unctionale.
In com"ensarea or!anica sau unctionala$ un rol im"ortant il au mi*loacele te%nice
0"rote'ele de anumile ti"uri,$ inter(entiile medicale 0tim"ano"lastii, si$ mai nou$ ec%i"amentele
microelectronice 0im"lantii co%leari,.
#eicientele i!ice si$sau neuromotorii re"re'inta cate!oria tulburarilor care aectea'a in
s"ecial com"onentele motrice ale "ersoanei$ a(and o serie de consecinte in "lanul ima!inii de sine
si in modalitatile de relationare cu actorii de mediu sau cu alte "ersoane. Daca deicientele i'ice
22
si/sau neuromotorii nu sunt asociate cu alte ti"uri de deiciente$ iar !radul deicientei este
accentuate aectand anumite com"onente (i'ibile sau limitand ca"acitatea de miscare a "ersoanei$
se "roduc unele transormari in "rocesul de structurare a "ersonalitatii si in modalitatile de
relationare cu cei din *ur$ adesea iind "re'ente sim"tomele com"le#ului de inerioritate$ stari
de"resi(e$ tendinte accentuate de interiori'are a trairilor si sentimentelor$ i'olare ata de lume$
reu!iu in acti(itati care "ot i eectuate in maniera indi(iduala. Daca deicientele motrice sunt
asociate cu alte tulburari 0cel mai adesea cu deiciente mintale sau de intelect,$ ie din cau'a
etiolo!iei comune sau consecuti(e unei inter(entii tardi(e in "lan recu"erator$ ie din cau'a
intar'ierilor in "rocesul de educatie$ tabloul clinic de(ine mai com"le#$ iar "ro!nosticul cu "ri(ire
la ni(elul e(olutiei si al de'(oltarii "si%oi'ice a "ersoanei ca"ata un !rad mai ridicat de relati(itate.
Deicientele neuromotorii sunt determinate in "rinci"al de aectarea structurilor si
unctiilor neuronale$ de la ni(el central sau "erieric$ ras"un'atoare de unctionarea mecanismului-
consecinta directa a deicientelor neuromotorii consta in "erturbarea controlului unctionarii
ibrelor musculare datorata disunctiilor in transmiterea im"ulsurilor ner(oase catre eectorii din
sistemul muscular. De asemenea$ o alta situatie se reera la diicultatea sau im"osibilitatea eectuarii
comen'ilor ner(oase a*unse la ni(elul ibrei musculare ca urmare a unor tulburari sau "atolo!ii
e#istente in i'iolo!ia si metabolismul ibrei musculare eectoare.
Aceasta dierentiere in "re'entarea tulburarilor neuromotorii si "si%omotorii are un
caracter didactic accentual care ne a*uta sa intele!em detaliile si mecanismele s"eciice iecarui
"roces- in realitate este oarte diicil sa identiicam limita dintre cele doua cate!orii de tulburari sau
"rocese datorita !radului mare de inte!rare la ni(el su"erior a unctiilor neuromotorii si
"si%omotorii 0nu "utem (orbi des"re reactii/eecte neuromotrice ara o minima inluenta a
actorului "si%ic$ la el cum orice reactie "si%omotrice are dre"t su"ort o com"onenta
neuromotorie,.
De'(oltarea "si%omotricitatii la co"il "re'inta o serie de caracteristici care merita sa ie
cunoscute "entru ca ele stau la ba'a e(aluarii ni(elului si calitatii de'(oltarii co"ilului la un moment
dat. Succint$ aceste caracteristici sunt urmatoarele +
& de'(oltarea "si%omotricitatii inre!istrea'a salturi calitati(e$ "e ba'a unor acumulari
cantitati(e- ormele noi de com"ortament sunt intotdeauna su"erioare celor "recedente-
& noile calitati nu le desiintea'a "e cele anterioare$ ci le includ "rin restructurari succesi(e-
& de'(oltarea "si%omotricitatii "roduce stadial$ in eta"e distincte$ cu caracteristici "ro"rii
iecarei (arste-
& transormarile din domeniul "si%omotricitatii sunt continue si im"erce"tibile la inter(ale
mici de tim" -
& de multe ori$ de'(oltarea "si%omotrice este asincrona la ni(elul dieritelor "rocese si
insusiri$ unele a(and ritmuri "ro"rii de de'(oltare in di(erse eta"e de (arsta..
23
Pri(ita sub as"ectul ormarii$ de'(oltarii$ educarii si inte!rarii sale in sera unctionala a
"si%ismului uman$ "si%omotricitatea imbraca as"ecte oarte (ariate datorita intererentelor
determinate de relatiile "ermanente ale indi(idului cu mediul incon*urator in "rocesul ada"ti( si
educational la care este su"us. Conduitele "si%omotorii ale iecarui indi(id e(oluea'a in unctie de
in'estrarea sa a"titudinala$ de !radul de de'(oltare i'ica si intelectuala si de inluentele educati(e
carora a ost su"us "e tot "arcursul co"ilariei.
2. Consecinte ale manifestarii deficientei n procesul de dezvoltare, adaptare,
integrare sociala si sociala a copiilor.
Una din "rinci"alele maniestari ale dere!larii unctiei de ada"tare si inte!rare sociala a
deicientilor mintali consta in limitarea "osibilitatilor de contact cu mediul incon*urator$ in
aectarea "rocesului de comunicare si in tulburarea acti(itatii co!niti(e. Aceasta limitare a relatiilor
deicientului mintal cu lumea e#terioara este determinata de o slaba unctionalitate a structurii
semiotice care sta la ba'a ormarii limba*ului si !andirii$ unctie care nu este "rodusul unu "roces
"si%ic anume$ ci un enomen com"le# care antrene'a intr&o anumita masura "rinci"alele
com"onenete ale "si%icului uman.
Deicientul mintal este un %andica"at mintal si deci si com"ortamental$ datorita deicitului
unctiilor de cunoastere$ imaturitatii aecti(e$ im"ulsi(itatii si su!estibilitatii crescute$ a conditiilor
"recare de educare in amilie$ a inluentelor e#terne.
Insuicienta ca"acitatii mintale nu&i "ermite deicientului mintal sa a"recie'e concret
im"re*urarile de (iata ce solicita o ada"tare com"ortamentala adec(ata si$ "rin aceasta$ este li"sit de
ca"acitatea de antici"are a riscurilor actiunilor sale$ de dierentierea binelui de rau etc.
Imaturitatea aecti(a se rele(a "rin aceea ca$ in unctie de !radul deicientei mintale$
trairile ideo&aecti(e sunt mai sarace$ mai diu'e$ si nedierentiate de ti" emotional "rimar$ de unde
si caracterul de brutalitate im"ulsi(a a unor acte de com"ortament aberant cu moti(atie
"redominant aecti(a.
As"ectele "articulare ale com"ortarii deicientului mintal sunt datorate si li"sei (ointei$
educarea acesteia iind o munca deosebit de !rea si in stransa le!atura cu ormarea si de'(oltarea
"ersonalitatii.
)ulburarile aecti(itatii$ ca"acitatea redusa de a controla e#"resiile emotionale$ intre!ul
com"ortament$ com"lica relatiile deicientului mintal cu cei din *ur.
Stiind ca "ersonalitatea se structurea'a$ se modelea'a si se inte!rea'a dierit se im"une ca
si in ca'ul debilului mintal sa modelam acea "ersonalitate care sa aiba ca"acitati de inte!rare in
(iata$ in "roductie.
Pentru inte!rarea sociala trebuie sa i se orme'e debilului mintal- mecanismele de deci'ie
"entru a se "utea ada"ta$ accentul in educatie ca'ind "e e#"erienta de relatie$ sa&i dam cunostinte si
24
de"rinderi "ractice$ sa&i cream instrumente o"erationale de inte!rare.
Din "unctul de (edere al inte!rarii sociale "utem distin!e idiotia com"leta si idiotia
"artiala.
Idiotul com"let nu "re'inta decit instincte de conser(are. Este ara limba*$ scoate sunete
nearticulate$ ti"ete$ uneori ecolalie. Com"ortamentul sau este alcatuit din acte "e rele#e -
inacti(itatea sa !lobala este intreru"ta de im"ulsiuni (iolente sau de cri'e colerice. Aecti(itatea sa
ramine la ni(elul "ur autoerotic 0masturbare$ bulimie,.
Idiotul incom"let$ din contra$ "re'inta o aecti(itate mai "utin rudimentara$ intilnindu&se la
el c%iar o tendinta aecti(a catre antura*. Dresarea unctiilor sale (e!etati(e si motrice este "osibila.
In limba* insa nu "oate de"asi monosilabele.)otusi idiotul (a ramine intotdeauna inca"abil sa se
in!ri*easca el insusi si im"une o su"ra(e!%ere si o asistenta "ermanenta.
Pre'enta unui co"il idiot intr&o amilie re"re'inta o mare drama$ care tulbura adanc atat
ec%ilibrul interior al amiliei cit si relatiile acesteia cu societatea.Datorita acestui a"t se recomanda
scoaterea co"ilului din mediul amilial si "lasarea lui intr&o institutie de asistenta sociala "entru
irecu"erabili.
A(anta*ul unei astel de masuri il re"re'inta recu"erarea amiliei sub ra"ort social.
Copilul cu intelect liminar "re'inta diicultati de colaborare si de stabilire a unor relatii
inter"ersonale datorate unei imaturitati social&aecti(e$ %i"eracti(itate motorie$ instinctuala si
emoti(a$ tulburari de com"ortament "e ondul trairii li"sei de eicienta scolara$ autocontrol redus$
inca"acitate de sta"anire a im"ulsurilor "rimare$ teama de insucces$ ni(el de as"iratie redus$
neincredere in sine-
Inte!rarea scolara a co"iilor cu intelect liminar este "osibila in conditiile dierentierii si
indi(iduali'arii curriculumului 0continuturile educatiei$ metodele si "rocedeele didactice$ mi*loacele
de in(atamant$ criteriile de e(aluare sa ie adec(ate "otentialului intelectual si a"titudinal al
co"ilului$ iar accentul sa ie "us "e ormarea si consolidarea com"etentelor sociale ale acestuia,.
Co"ilul cu intelect liminar "re'inta imaturitate aecti(a destul de accentuata$ e(identiata in
"rinci"al "rin caracterul e#"lo'i( si %aotic al trairii aectelor 0acestea au de cele mai multe ori un
eect distructi( asu"ra acti(itatii desasurate de subiect, si ca"acitatea redusa de a controla
e#"resiile emotionale$ adesea e#a!erat de "uternice in ra"ort cu cau'a care le&a "rodus$ aectea'a.
ne!ati( relatiile cu cei din *ur- deasemenea$ acti(itatea (oluntara "re'inta disunctii in toate
momentele desasurarii sale+ sco"urile acti(itatilor sunt$ in !eneral$ sco"uri a"ro"iate$ !enerate de
trebuintele si de interesele momentane$ sco"ul i#at este imediat abandonat daca se intam"ina
diicultali$ "reerandu&se o alta acti(itate mai usoara- a"ar rec(ent si maniestari de ne!ati(ism-
co"ilul res"ecti( este "erse(erent in acti(itatile motrice datorita a"aritiei unor stereoti"uri c%inetice
insotite de ri!iditate in "lanul !andirii care il im"iedica sa se oriente'e si sa ia deci'ii cu "ri(ire la
anumite momente ale acti(itatii sale-
25
Ca*oritatea acestor co"ii "re'inta tulburari ale "si%omotricitatii$ in s"ecial cei care suera
de le'iuni la ni(el cerebral$ e(identiate "rin (ite'a si "reci'ia mai sca'uta a miscarilor 0in s"ecial
miscarile ine ale mainii,$ diicultati in imitarea miscarilor$ a"t ce inluentea'a ne!ati( ormarea
multor de"rinderi- "osibilitati reduse de (aloriicare a indicatiilor (erbale in or!ani'area si
corectarea com"ortamentului motor din cau'a reducerii ca"acitatii de intele!ere a mesa*ului (erbal-
"robleme serioase in orientarea s"atiala si tem"orala$ diicultati in reali'area rela#arii (oluntare a
unor !ru"e de musc%i si in trecerea de la o miscare la alta.
Din "unct de (edere "si%o"eda!o!ic$ subiectii cu deicienta mintala de gradul '' "re'inta
urmatoarele caracteristici deinitorii+
& sunt ca"abili sa ac%i'itione'e un (olum minim de cunostinte$ dar insuiciente "entru o
scolari'are cores"un'atoare si "entru asi!urarea unei acti(itati inde"endente- "ot eectua unele
calcule elementare$ ara sa "oata ac%i'itiona conce"tul de numar si sa&si orme'e o re"re'entare
clara des"re numere si com"onenta lor-
& sunt instruibili "ana la un anumit "unct$ cu "osibilitatea insusirii unor o"eratii$ ara a i in
masura sa a*un!a la un anumit !rad de automati'are- sunt "artial de"endent de unele ser(icii si au o
minima ca"acitate de auto"rotectie im"otri(a unor "ericole obisnuite-
& ma*oritatea a*un! sa&si insuseasca limba*ul$ (ocabularul este restrans la cu(inte u'uale$
insa (orbirea lor este im"erecta$ cu numeroase a!ramatisme$ "re'inta rec(ente tulburari de
articulatie$ iar inteli!ibilitatea le este redusa- nu reusesc sa&si insuseasca scris&cititul$ iar cand a*un!
la aceasta "erormanta de"rinderea este mecanica-
& din "unct de (edere aecti($ "re'inta un !rad accentual de imaturitate si labilitate
maniestate "rin cri'e de "lans$ ne!ati(ism ata de antura*$ indierenta$ i'olare$ atasament e#a!erat
ata de "ersoanele care se ocu"a de ei$ "uerilism$ ostilitate - au o mare ne(oie de securitate$ iar in
situatii de abandon din "artea "arintilor 0sin!urul lor sistem de reerinta si sin!ura e#"erienta
relationala, "re'inta conduite reacti(e "e ondul carora se "ot de'(olta structuri mentale obsesi(e$
obice sau i"o%ondrice$ deliruri de re(endicare sau de "ersecutie$ de"resii an#ioase care "ot culmina
cu actiuni autoa!resi(e 0inclusi( suicidul, sau %eteroa!resi(e 0inclusi( crime,$ de(enind astel un
"ericol social-
& desi ritmul de de'(oltare i'ica si "si%ica este destul de lent$ intr&un cadru social cu o
structura mai "utin com"le#a$ deicientii din aceasta cate!orie sunt utili'abili$ "ermitand o ada"tare
sociala relati(a- daca a(em in (edere si "articularitatile (ietii lor aecti(e$ se "oate a"recia ca
inte!rarea sociala a "ersoanelor cu deicienta mintala se(era$ sub as"ectul relatiilor inter"ersonale$
este destul de diicila si nu li"sita de riscuri.
Copilul cu de mintala usoara$ "re'inta imaturitate aecti(a destul de accentuata$
e(identiata in "rinci"al "rin caracterul e#"lo'i( si %aotic al trairii aectelor si ca"acitatea redusa de
2<
a controla e#"resiile emotionale$ adesea e#a!erat de "uternice in ra"ort cu cau'a care le&a "rodus$
aectea'a. ne!ati( relatiile cu cei din *ur-
Co"ilul cu de mintala moderata "re'inta urm caracteristici +
& in urma unor inter(entii educationale sistematice "ot de'(olta o serie de abilitati sociale
si ocu"ationale$ dar nu reusesc sa de"aseasca ni(elul cores"un'ator "rimilor doi ani de scolari'are-
& reusesc sa aiba un !rad ridicat de autonomie sociala in "erimetre amiliare$ iar in
"erioada adulta "ot desasura o acti(itate necaliicata sau caliicata$ in ateliere obisnuite sub
su"ra(e!%ere+
Co"ilul cu de de gradul '', "re'inta urm elemente deinitorii +
& sunt "artial de"endenti de unele ser(icii si au o minima ca"acitate de auto"rotectie
im"otri(a unor "ericole obisnuite-
& din "unct de (edere aecti($ "re'inta un !rad accentual de imaturitate si labilitate
maniestate "rin cri'e de "lans$ ne!ati(ism ata de antura*$ indierenta$ i'olare$ atasament e#a!erat
ata de "ersoanele care se ocu"a de ei$ ostilitate- au o mare ne(oie de securitate$ iar in situatii de
abandon din "artea "arintilor "re'inta conduite reacti(e "e ondul carora se "ot de'(olta structuri
mentale obsesi(e$ deliruri de re(endicare sau de "ersecutie$ de"resii an#ioase care "ot culmina cu
actiuni autoa!resi(e sau %eteroa!resi(e 0inclusi( crime,$ de(enind astel un "ericol social-
& desi ritmul de de'(oltare i'ica si "si%ica este destul de lent$ intr&un cadru social cu o
structura mai "utin com"le#a$ deicientii din aceasta cate!orie sunt utili'abili$ "ermitand o ada"tare
sociala relati(a- daca a(em in (edere si "articularitatile (ietii lor aecti(e$ se "oate a"recia ca
inte!rarea sociala a "ersoanelor cu deicienta mintala se(era$ sub as"ectul relatiilor inter"ersonale$
este destul de diicila si nu li"sita de riscuri.
Persoanele cu de. mintala prounda necesita un !rad ridicat de de"endenta$ sunt
irecu"erabile$ ara sanse de "roesionali'are$ a(and un "otential sca'ut de inte!rare si ada"tare
sociala.
)abloul "si%o"eda!o!ic al de mintali de gradul ''' "re'inta urmatoarele caracteristici+
& im"osibilitatea de a comunica "rin limba* cu cei din *ur$ cunostintele acestui co"il nu
de"asesc "rima co"ilarie$ unctiile sale intelectuale nu sunt de'(oltate$ relationarea cu actorii de
mediu si cu cei din *ur iind redusa doar la "rimul sistem de semnali'are 0sen'atii$ "erce"tii$ dar si
acestea "rea "utin dierentiate,-
Sinteti'and "utem s"une ca "ersoanele cu de.mintala "rounda necesita un !rad ridicat de
de"endenta$ sunt irecu"erabile$ ara sanse de "roesionali'are$ a(and un "otential sca'ut de
inte!rare si ada"tare sociala.
Din cau'a intar'ierii in in(atarea (orbirii$ "ierderea "erioadei o"time de insusire a
limba*ului (erbal maresc decala*ul in de'(oltarea "si%ica intre elevul surd si au'itor$ ceea ce
aectea'a relatiile sociale ale celui dintai$ ada"tarea la cerintele scolii$ inte!rarea intr&un !ru"
2=
"roesional$ determinand conduite de i'olare$ sentimente de inerioritate$ stari de"resi(e$ li"sa de
interes$ descura*are$ esecuri in "lan scolar si "roesional etc.
#eicientele i!ice si$sau neuromotorii re"re'inta cate!oria tulburarilor care aectea'a in
s"ecial com"onentele motrice ale "ersoanei$ a(and o serie de consecinte in "lanul ima!inii de sine
si in modalitatile de relationare cu actorii de mediu sau cu alte "ersoane. Daca deicientele i'ice
si/sau neuromotorii nu sunt asociate cu alte ti"uri de deiciente$ iar !radul deicientei este
accentuate aectand anumite com"onente (i'ibile sau limitand ca"acitatea de miscare a "ersoanei$
se "roduc unele transormari in "rocesul de structurare a "ersonalitatii si in modalitatile de
relationare cu cei din *ur$ adesea iind "re'ente sim"tomele com"le#ului de inerioritate$ stari
de"resi(e$ tendinte accentuate de interiori'are a trairilor si sentimentelor$ i'olare ata de lume$
reu!iu in acti(itati care "ot i eectuate in maniera indi(iduala. Daca deicientele motrice sunt
asociate cu alte tulburari$ ie din cau'a etiolo!iei comune sau consecuti(e unei inter(entii tardi(e in
"lan recu"erator$ ie din cau'a intar'ierilor in "rocesul de educatie$ tabloul clinic de(ine mai
com"le#$ iar "ro!nosticul cu "ri(ire la ni(elul e(olutiei si al de'(oltarii "si%oi'ice a "ersoanei
ca"ata un !rad mai ridicat de relati(itate.
Pri(ita sub as"ectul ormarii$ de'(oltarii$ educarii si inte!rarii sale in sera unctionala a
"si%ismului uman$ "si%omotricitatea imbraca as"ecte oarte (ariate datorita intererentelor
determinate de relatiile "ermanente ale indi(idului cu mediul incon*urator in "rocesul ada"ti( si
educational la care este su"us. Conduitele "si%omotorii ale iecarui indi(id e(oluea'a in unctie de
in'estrarea sa a"titudinala$ de !radul de de'(oltare i'ica si intelectuala si de inluentele educati(e
carora a ost su"us "e tot "arcursul co"ilariei.
Ada"tarea sociala si "roesionala a tineretului cu %andica" mintal$ i'ic se conrunta cu
"robleme deosebite din cau'a li"sei de utila* s"ecial$ mi*loace te%nice de cercetare a %andica"ului$
etc.
Unul din obiecti(ele de ba'a a iecarei institutii educati(e este necesitatea de a&i "re!ati "e
tineri "entru inte!rarea ca adulti in comunitate si cultura. Nimeni nu constata a"tul ca sco"ul inal
al instruirii s"eciale ale "ersoanelor cu %andica" mintal este inte!rarea de"lina in societate ce le
oera "osibilitatea de a se bucura de toate bucuriile si "ri(ile!iile accesibile celorlalti cetateni.
Persoana cu %andica" mintal trebuie sa se bucure de unele "osibilitati ca anume %andica"ul ii
limitea'a acti(itatea$ ramine "entru totdeauna$ este im"ortant sa cream "entru el "osibilitati
o"timale si sa&i dam din nou sanse de inte!rare. De aceea noi nu atra!em atentia la ceea ce "ersoana
nu "oate ace$ ci la ceea ce ea "oate ace. "roesionala este o alta orma "articulara a inte!rarii
oarte im"ortanta daca e#ista as"iratia s"re autonomie si inde"endenta sociala.
Daca in "ri(inta caliicarii di(ersitatea de abordari este oarte mare$ in ceea ce "ri(este
inte!rarea "roesionala$ "ro"riu 'isa se "ot desemna in "rinci"iu doua strate!ii+
& una caracteri'ata de obli!ati(itatea "rin le!ea inte!rarii-
3@
& alta ca ar "une accentul "e stimularea a!entilor economici inte!ratorii.
Obtinerea "roesiei de catre absol(entii institutiei s"eciale este o "roblema nu mai "utin
diicila.
31
&. Personalitatea copilului cu deficiente
1. Structura personalitatii copilului cu deiciente. +orme de maniestare a
personalitatii copilului cu deiciente.
2. +actori care conduc la decompensarea personalitatii
1. Structura personalitatii copilului cu deficiente. "orme de manifestare a
personalitatii copilului cu deficiente
Atunci cand ne "ro"unem sa cunoastem (iata "si%ica a unei "ersoane$ cu sau ara
di'abilitali$ "utem aborda mai multe "ers"ecti(e.
Astel$ perspectiva biologica ne a*uta sa stabilim o le!atura intre actiunile umane si
modiicarile bioc%imice care au loc in interiorul or!anismului la ni(elul sistemului ner(os si$ in
s"ecial$ la ni(el cerebral.
Perspectiva behaviorista ne a*uta sa identiicam si sa intele!em acti(itatile e#teriori'ate
ale or!anismului$ acti(itati care "ot i obser(ate si masurate. Pers"ecti(a co!niti(a ne a*uta sa
"unem in relatie o serie de "rocese "si%ice 0"erce"tia$ rationamentul$ luarea deci'iei si re'ol(area
"roblemelor,$ "rin stabilirea le!aturilor e#istente intre acestea si com"ortamentul uman.
Perspectiva psihanalitica sublinia'a rolul moti(atiei inconstiente si$ mai ales$ eectul
reularilor anumitor im"ulsuri din co"ilarie in conduita noastra actuala.
Perspectiva enomenologica se concentrea'a asu"ra trairii subiecti(e a e#"erientei si
asu"ra moti(atiei in (ederea autoreali'arii.
Personalitatea$ deinita la modul !eneral ca o structura com"le#a si dinamica de
dis"onibilitati !enerale si caracteristice "e care le e#"rima o "ersoana in ra"ort cu cei din *ur si care
conturea'a identitatea ei s"eciica$ se caracteri'ea'a "rin cate(a trasaturi undamentale+
& stabilitate 0modalitate de e#teriori'are si de traire interioara relati( nesc%imbata in tim",
& integrare 0consolidarea unei unitati si totalitati intre com"onentele structurale,
- plasticitate 0re"re'inta "osibilitatea de reor!ani'are a "ersonalitatii$ astel incat indi(idul
sa "oata ace ata unor sc%imbari ca"itale ale conditiilor de (iata si sa se "oata ada"ta la ele,.
In mod traditional$ "ersonalitatea era redusa la studierea "articularitatilor tem"eramentului$
caracterului si a"titudinilor. Studiile din ultimul tim" au oerit noi deinitii si acce"tiuni acestui
conce"t$ iind luate in discutie o serie de elemente care "ermit identiicarea mai multor com"onente
structurale.
Astel$ intr&o (i'iune structural-sistemica$ "ersonalitatea include mai multe subsisteme+
& subsistemul de orientare al "ersonalitatii in care sunt cu"rinse "rocesele moti(ationale si
aecti(e-
- subsistemul bioenergetic care include tem"eramentul-
- subsistemul instrumental care cu"rinde de"rinderile$ ca"acitatile si a"titudinile-
3.
& subsistemul relational si de autoreglare in care este inclus caracterul-
& subsistemul creativ care include creati(itatea-
& subsistemul cognitiv si comunicational in care sunt incluse "rocesele co!niti(e si
limba*ul-
& subsistemul actional-volitiv la care "artici"a (ointa si care determina caracteristicile
s"eciice ale acti(itatii "ersoanei.
In lucrarea intitulata Psi%o"eda!o!ia de'(oltarii scolarului cu %andica"$ 6adu sublinia'a ca
un as"ect oarte im"ortant ce are in (edere relatia in(atare & de'(oltare la ele(ii cu di'abilitati$ in
"ers"ecti(a recu"erarii acestora$ se reera la a"tul ca di(ersele aectiuni sau tulburari$ care
inluentea'a structura si dinamica "ersonalitatii lor$ se "lasea'a intr&o anumita ierar%ie$ unele dintre
ele a(and un caracter "rimar$ ca re'ultat nemi*locit al le'arii or!anismului$ iar altele$ un caracter
deri(at 0secundar sau tertiar, care se adau!a ulterior$ ca re'ultat al interactiunii dintre or!anismul
aectat "rimar si actorii de mediu. Dere!larile deri(ate re"re'inta$ de a"t$ tulburari dobandite in
conditiile s"eciice ale de'(oltarii$ adica in "re'enta unor actori "erturbatori/dere!latori ai acesteia.
In literatura de s"ecialitate ele mai sunt numite ie abateri in de'(oltare$ ie disonto!enii
0dere!lari ale "rocesului de structurare a "ersonalitatii in onto!ene'a,$ ie intar'ieri in de'(oltare. Cai
trebuie mentionat a"tul ca intre tulburarea "rimara si consecintele sale secundare in "lanul
de'(oltarii e#ista o interactiune com"le#a$ re'ultatele acestei interactiuni de"in'and$ in mare masura$
de conditiile de mediu$ "recum si de acti(ismul sau "asi(itatea cu care "ersoana cu di'abilitate
"artici"a la acti(itatile "rocesului educati(&com"ensator si recu"erator. Datorita caracterului lor$ de
re!ula anatomo&i'iolo!ic$ aectiunile "rimare sunt mai re'istente la inter(entia tera"eutic&
com"ensatorie$ tratamentul dominant iind cel medical. In sc%imb$ aectiunile deri(ate 0cu caracter
secundar sau tertiar, sunt mai "utin re'istente$ "utand i corectate$ com"ensate sau c%iar "re(enite
"rin masuri "si%o"eda!o!ice adec(ate$ in s"ecial "rintr&un "roces de in(atare com"ensatorie initiat in
"erioada o"tima cand "ot i (aloriicate o"ortunitatile s"eciice "erioadei de de'(oltare si ma#imul de
resurse "otentiale ale co"ilului. De asemenea$ tulburarile s"eciice ale "rocesului de'(oltarii la
"ersoanele cu di'abilitati au loc in dierite "aliere/sectoare ale structurii "ersonalitatii$ orice deicienta
0denumita du"a "alierul la ni(elul caruia se ala tulburarea "rimara sau inca"acitatea ori!inara,
"re'entand si o anume constelatie de tulburari deri(ate$ mai mult sau mai "utin accentuate si aectand$
in s"ecial$ unctiile si "rocesele "si%ice com"le#e$ cum ar i "si%omotricitatea$ limba*ul$ mecanismele
re!latoare constiente$ autocontrolul. Din aceasta "ers"ecti(a$ se im"une a"licarea tim"urie a
masurilor de corectare&recu"erare&com"ensare "entru obtinerea unui !rad cat mai mare de eicienta si$
mai ales$ "entru "re(enirea a"aritiei si consolidarii enomenelor ne!ati(e.
Atunci cand ne reerim la "ersoanele cu di'abilitati$ anumite elemente care intra in
structura "ersonalitatii lor & imaginea de sine si stima de sine & ca"ata o im"ortanta deosebita si
inluentea'a in mare masura ra"orturile cu cei din *ur si$ nu in ultimul rand$ acce"tarea de sine. In
31
lucrarea Consiliere educationala$ coordonata de Adriana 7aban$ sunt anali'ate$ in conte#tul
acti(itadtior scolare$ o serie de as"ecte reeritoare la ima!inea si stima de sine$ as"ecte "e care le
sintemati'am in continuare.
'maginea de sine este o re"re'entare mentala a "ro"riei "ersoane sau o structura or!ani'ata
de cunostinte declarati(e des"re sine care !%idea'a com"ortamentul social. Ima!inea de sine
"resu"une constienti'area a 8cine sunt eu9 si a $$ceea ce "ot ace eu9$ inluentea'a atat "erce"tia
lumii incon*uratoare$ cat si a "ro"riilor com"ortamente. Este re'ultatul unui demers al cunoasterii
de sine ba'at "e "rocese co!niti(e$ aecti(e si moti(ationale$ dar su"orta inluente "uternice si din
"artea actorilor de mediu.
Ima!inea de sine nu este o structura omo!ena$ iar in cadrul ei acem distinctia intre eul
real$ eul (iitor si eul ideal.
"ul real 0eul actual, este re'ultatul e#"erientelor noastre cotidiene din cadrul social si
cultural in care traim si cu"rinde+
a, eul i'ic+ structurea'a de'(oltarea$ interiori'area si acce"tarea "ro"riei cor"oralitati-
ima!inea cor"orala se reera la modul in care "ersoana se "erce"e "e sine si la modul in care crede
ca este "erce"uta de ceilalti- cu alte cu(inte$ ima!inea cor"orala determina !radul in care te simti
conortabil in si cu cor"ul tau-
b, eul co!niti(+ se reera la modul in care sinele rece"tea'a si structurea'a continuturile
inormationale des"re sine si lume si la modul in care o"erea'a cu acestea- sunt "ersoane care retin
si reactuali'ea'a doar e(aluarile ne!ati(e des"re sine$ altii le re"rima$ iar unii le i!nora- unii ac
atribuiri interne "entru e(enimente ne!ati(e si se autocul"abili'ea'a "ermanent$ in tim" ce altii ac
atribuiri e#terne "entru a&si mentine ima!inea de sine "o'iti(a-
c, eul emotional 0eul intim sau eul "ri(at,+ sinteti'ea'a totalitatea sentimentelor si
emotiilor ata de sine$ lume si (iitor- de multe ori$ "ersoana nu doreste sa isi de'(aluie sinele
emotional decat unor "ersoane oarte a"ro"iate$ iar$ cu cat o "ersoana are un eu emotional mai
stabil$ cu atat (a "erce"e lumea si "e cei din *ur ca iind un mediu si!ur$ care nu ameninta ima!inea
de sine - co"iii si adolescentii trebuie a*utati sa&si de'(olte abilitatea de a identiica emotiile traite si
de a le e#"rima intr&o maniera "otri(ita situatiei$ ara teama de ridicol-
d, eul social 0eul inter"ersonal, + este acea dimensiune a "ersonalitatii "e care suntem
dis"usi sa o e#"unem lumii- este VW(itrina9 "ersoanei- cu cat discre"anta dintre eul emotional si cel
social este mai mare$ cu atat !radul de maturi'are al "ersoanei este mai mic- o "ersoana imatura se
(a "urta$ in !eneral$ intr&un anumit el acasa$ intre "rietenii a"ro"iati$ si in alt mod 0care sa o
securi'e'e, in cadrul interactiunilor sociale-
e, eul s"iritual+ relecta (alorile e#istentiale ale unei "ersoane - din aceasta "ers"ecti(a$
"ersoanele sunt caracteri'ate ca iind "ra!matice$ idealiste$ reli!ioase$ altruiste$ "aciiste.
32
Eul (iitor 0eul "osibil, (i'ea'a modul in care "ersoana isi "erce"e "otentialul de de'(oltare
"ersonala si se "roiectea'a in (iitor. Eul (iitor cu"rinde as"iratiile$ moti(atiile$ sco"urile "e termen
mediu si lun!$ el a(and o structura im"ortanta de "ersonalitate$ deoarece actionea'a ca actor
moti(ational in com"ortamentele strate!ice$ in acest ca' de(enind eul dorit. Eul (iitor$ incor"orea'a
si "osibilele dimensiuni ne"lacute "e care ne este teama sa nu le de'(oltam in tim" si$ in acest ca'$
"oarta denumirea de eul temut. @ "ersoana o"timista (a contura un eu (iitor dominat de eul dorit$
"entru care isi (a mobili'a resursele moti(ationale si co!niti(e. ?iecare dintre cele doua euri
(iitoare are atasat un set emotional 0"entru eul dorit & incredere$ bucurie$ "lacere$ iar "entru eul
temut & an#ietate$ urie$ de"resie,.
Eul ideal este ceea ce ne&am dori sa im$ dar in acelasi tim" suntem constienti ca nu a(em
resurse reale sa a*un!em. Cand ne a"ro"iem sau c%iar atin!em asa&numitui ideal$ reali'am ca dorim
altce(a si acel altce(a de(ine ideal- e#ista situatii cand eul ideal nu "oate i atins niciodata. Daca o
"ersoana se (a cantona in decala*ul dintre eul real si cel ideal$ are multe sanse sa traiasca o
"ermanenta stare de nemultumire$ rustrare si c%iar de"resie. Dominarea ima!inii de sine de catre
eul ideal este un enomen destul de rec(ent la adolescenti$ ei dorind sa de(ina "ersona*e celebre si
simtindu&se total de'ama!iti de "ro"ria "ersonalitate si (iata.
Stima de sine se ala in stransa le!atura cu ima!inea de sine si se reera la modul in care ne
e(aluam "e noi insine$ cat de $$buni9 ne consideram com"arati( cu "ro"riile e#"ectante sau cu altii.
Stima de sine "o'iti(a este sentimentul de autoa"reciere si incredere in ortele "ro"rii. Co"iii cu
stima de sine sca'uta se simt ne(alorosi si au trairi emotionale ne!ati(e$ de cele mai multe ori
cau'ate de e#"eriente ne!ati(e.
E#ista o relatie de cau'alitate intre ormarea stimei de sine la ele(i si acce"tarea
neconditionata ca atitudine maniestata de educatori sau de adulti$ in !eneral. Pentru "rescolari$
sursa cea mai im"ortanta "entru ormarea stimei de sine o constituie e(aluarile "arintilor- mesa*ele
transmise de acestia sunt interiori'ate de catre co"il$ conducand la sentimentul de adec(are sau
inadec(are ca "ersoana. La co"iii scolari$ sursa de ormare a stimei de sine se e#tinde la !ru"ul de
"rieteni$ cole!ii de scoala sau alte "ersoane din (iata lor. Ele(ii cu stima de sine "o'iti(a isi asuma
res"onsabilitati$ se com"orta inde"endent$ sunt mandri de reali'arile lor$ reali'ea'a ara "robleme
sarcini noi$ isi e#"rima atat emotiile "o'iti(e$ cat si "e cele ne!ati(e$ oera a*utor si s"ri*in celorlalti
cole!i etc. Ele(ii cu o stima de sine sca'uta sunt nemultumiti de elul lor de a i$ e(ita sa reali'e'e
sau sa se im"lice in sarcini noi$ se simt li"siti de (aloare$ ii blamea'a "e ceilalti "entru nereali'arile
lor$ nu "ot tolera un ni(el mediu de rustrare$ sunt usor inluentabili$ nu isi asuma res"onsabilitati$
sunt ne"asatori.
Atitudinile ne!ati(e ata de sine sunt !enerate atat de com"ortamentul celorlalti$ cat si de
modul "ersonal de a !andi ata de "ro"ria "ersoana. Distorsiunile co!niti(e sunt de"rinderi ne!ati(e
de a olosi rec(ent anumite idei/!anduri "entru inter"retarea eronata a realitatii.
33
Daca anali'am imaginea de sine a copiilor si adolescentilor cu di!abilitati & i'ice$
intelectuale$ (i'uale sau de au' &$ (om constata ca "entru multi dintre ei aceasta com"onenta$ a
"ersonalitatii determina un set com"le# de "robleme de ada"tare si inte!rare in mediul social$
sentimente de inerioritate$ atitudini de e(itare$ tulburari de com"ortament$ ner(o'itate e#a!erata$
an#ietate$ in(idie etc. Pentru un ele( cu deicienta locomotorie (i'ibila este oarte im"ortant sa ie
incura*at si sustinut in actiunile sale "entru a&i intari con(in!erea ca "oate i la el de bun ca un ele(
normal. Astel$ "rintr&o atitudine constanta de (alori'are isi "oate construi o stima de sine
a(orabila$ cu eecte ma*ore in "rocesul ada"tarii si inte!rari scolare. Un as"ect "articular il
intalnim la cei cu deiciente de au' se(er care comunica "rin limba*ul mimico&!estual$ ceea ce ii
ace sa&si construiasca !ru"ul/cercul lor$ dierit de al celorlalti cu care nu "ot comunica si care$ "rin
atitudinea si com"ortamentul lor$ a*un! sa ii e(ite constant si sa le induca sentimentul de
inerioritate si mar!inali'are$ cu consecinte asu"ra stimei lor de sine. In ca'ul deicientilor de
(edere$ construirea stimei de sine "re'inta o serie de caracteristici determinate de im"osibilitatea
"erce"erii "ro"riei ima!ini si a reactiilor celor din *ur in relatia cu acestia. Dominanta inormatiilor
(enite "e canalul auditi( le "ermite rece"tarea de mesa*e de la cei din *ur si$ astel$ isi "ot orma la
randul lor nucleul unei stime de sine care sa&i sustina si sa le mareasca increderea in "ro"riile orte
si calitati.
In inal$ "utem constata ca "rocesul de anali'a si cunoastere a "ersonalitatii indi(i'ilor cu
di'abilitati ridica o serie de "robleme si diicultati determinate de ti"olo!ia tulburarilor si
deicientelor$ limitele im"use de !ra(itatea deicientei$ atitudinea si !radul de acce"tare ata de sine si
de catre cei din *ur.
2. "actori care conduc la decompensarea personalitatii
?ormula "ersonalitatii decom"ensate este data de tulburarile de or!ani'are$ re!lare si
"erectionare ale sistemului "ersonalitatii deicientului mintal$ la ni(elul unei i"osta'e cu un !rad
standard admis de inte!ralitate.
Psi%olo!ia descri"ti(&e(alutara a stabilit "rin studii *udicioase cite(a dintre trasaturile
s"eciice ale "ersonalitatii deicientului mintal. Enumeram cite(a + X. LeYin !aseste ri!iditatea
intelectuala - In%elder demonstrea'a (isco'itatea !enetica - Zat'o iti undamentea'a (i'iunea "e
enomenul de %eterocronie - Luria (orbeste des"re inertia oli!orenilor - Perron acu'a an#ietatea$
com"le#ul de inerioritate etc.
)oate aceste trasaturi ale "ersonalitatii deicientului sint e"ienomene. Ele sint orme de
maniestare ale decom"ensarii. Cau'ele "ro"riu&'ise$ realitatea dinamica "si%o&lo!ica$ re'ida in
ti"ul si ni(elul de or!ani'are 0de'or!ani'are,$ e(olutie si inte!rare a "ersonalitatii. Ele sint
consecintele unei im"osibilitati de or!ani'are adec(ate sistemului modelator. De asemenea$ ele
o!lindesc !radul s"orit de entro"ie e#istent in sistemul "ersonalitatii co"ilului deicient.
34
Urmarind modalitatile s"eciice de or!ani'are a sistemului "ersonalitatii acestuia la ni(elul
structurilor undamentale$ au iesit in e(identa atit mecanismele s"eciice ale structurii si or!ani'arii
"ersonalitatii deicientului$ cit si unctionalitatea 0indicele de inte!ralitate,.
6e(enind la modelul oerit de "si%olo!ia cibernetica (om incerca sa e#"licam un ti"
s"eciic de !raniare a "ersonalitatii umane si anume personalitatea decompensata "rin deicienta
mintala$ intrucit decom"ensarea "ersonalitatii umane cunoaste orme si cau'e di(erse.
?actorii care conduc la decom"ensarea "ersonalitatii sunt+
& nucleul antihomeosta!ic
& emitatorul conlictual
& conlictualitatea interstructurala
& contrarietatea modelelor
& distorsiunile spatiului de aspiratie
& succesul si esecul
%ucleul antihomeosta!ic
9omeosta!ia la nivelul blocului 7 constituie un actor de mare importanta$ "entru
ec%ilibrul de "ro!res al unctionarii celorlalte blocuri. Or$ la co"ilul deicient neuro"si%ic nu se
"roduce aceste re!lari la ni(elul %omeosta'ic$ si deci autoreglarea sistemului in intregime este
perturbat.
6e!larea de stabili'are 0%omeosta'ia, in ca'ul sistemului deicientului nu se "oate "roduce$
datorita im"osibilitatii sistemului in ansamblu de a elimina de la ince"ut nucleul conlictual care
transmite intre!ului sistem inormatii cu un mare !rad entro"ic. Deicienta nu "oate i com"ensata
s"ontan$ "entru ca nu este o stare intim"latoare$ ci "ermanenta$ cu eecte continue care se transmite
"e tot "erimetrul relatiilor intra& si intersistemice.
"mitatorul conlictual
Nucleul conlictual$ transormat in emitatorul tensional actionea'a asu"ra unctiei de re!lare
de o"timi'are. 6amine sa urmarim "rocesul intim. 6e!larea de o"timi'are nu "oate i conce"uta
decit ca o consecinta a relatiilor intersistemice 0"ersoana & mediu social, asu"ra relatiilor
intrasistemice si in(ers. De aceea$ unctia contribuie "e de o "arte la obtinerea unui ec%ilibru
dinamic 0"ro!resi(, ener!etico&unctional al structurilor ansamblului. Acest ec%ilibru nu mai are
dre"t sco" stabili'area$ ci ada"tarea T inte!rarea. In ond$ unctia de re!lare de o"timi'are
modelea'a sistemul "ersonalitatii in conte#tul "rocesului inte!rator. Ada"tarea : inte!rarea unui
com"ortament "re'inta un mare !rad de "robabilitate. Determinarea se reduce$ "e masura ce
"atrundem in ormele de altitudine ale com"le#itatii sistemului.
?unctia de re!lare de o"timi'are are o dubla inalitate +
35
a, Perectionarea structurii si unctionalitatea sistemului T com"ortamentului re'oluti( si
deci'ional$ "rin obtinerea de "erormante inte!ratoare$ deci "rintr&un sistem de sanctiune
intrasistematica.
b, Eicienta o"timala a "rocesului de inte!rare&ada"tare in cadrul unui sistem de solicitare
cu numar nelimitat de (ariabile.
Daca ne re"re'entam un model al structurilor "ersonalitatii obser(am ca de'(oltarea
structurilor se ace "rin intersectarea tuturor intr&un "unct comun$ e"icentrul si in oarte multe
"uncte de contact si conluente. Structurile au o e(olutie din interior s"re e#terior T si din e#terior
in interior "rin !ene'a lor seri!ena$ de sinte'a si conluenta. Astel$ o"timi'area structurilor nu
"oate sa se eectue'e decit in conte#t$ in ansamblul constructural si interstructural$ intrucit iecare
structura in de'(oltarea ei de"inde de n structuri cosubstantiale si deci ea determina ec%ilibrul
acestui con!lomerat structural. In al doilea rind$ iecare structura$ "rin calitatea ei de emer!ent si
totali'are T de "ilda structura biolo!ica T "oseda ener!ie structuranta "entru structurile care sint
con!enerate. Dat iind acest conte#t$ se "oate airma ca "erectionarea structurii "roceselor si
relatiilor "si%olo!ice "oate sa i!nore "erectionarea structurii intelectului$ sau a acti(itatilor. Gradul
de o"timi'are a intre!ului sistem de"inde de ec%ilibrul ansamblului T ireste de un ec%ilibru
dinamic T care re'ulta din unctia de "erectionare a structurilor in mod simultan si ritmic.
E#"resia acestui "roces este com"ortamentul de re'ol(are si de deci'ie. Co"ilul normal$ ca si
deicientul$ se ala in "ermanenta sub "resiunea a unui sistem de solicitare. Acest sistem$ "ri(it sub
ra"ortul com"ortamentului re'oluti( sau ada"tati($ este acelasi si acest a"t nu "ermite de'(oltarea
structurilor.
Presiunea e#ercitata de catre sistemul de solicitare intra in ra"ort de consonanta sau de
conlict cu eu&l si cu "ersonalitatea la dierite ni(eluri. Acti(itatea intelectuala a deicientului mintal
este "ermanent intr&un ra"ort de contrarietate cu sistemul de solicitare. Proiectia acestui conlict
"atrunde in structurile aecto!ene$ "roducand o tensiune s"eciica.
Neuroi'iolo!ia moderna stabileste ca in re!iunea %i"otalamica$ inormatia nes"eciica
"roduce si ca"ata$ se saturea'a de o (aloare noua$ aecti(a.
Doua serii de enomene trebuie sa retinem +
a, ca $$rolul acestei acti(itati nes"eciice "e care ormatia reticulata o "roiectea'a in mod
diu' "rin sistemele ascendente s"re conte#t si s"re unele relee subcorticale este sa cree'e un ond
de e#citabilitate cerebrala necesar transmisiei inlu#urilor s"eciice si deci adec(at anali'ei
sen'oriale-
b, de'(oltarea structurilor intelectuale ale deicientului mintal cunoaste o scadere a anali'ei
sen'oriale corticale "rin tulburare de intensitate aecto!ena inter(enita in re!la*ul nes"eciic. Dar
cea mai deicitara dintre toate este cea aecti(a care cunoaste doua cai de modiicare. Prima dintre
modiicari este cu"rinsa in controlul ascendent$ de la ormatia reticulata la scoarta. Ea "oate duce la
3<
intarire$ cind stimularea aecti(a moti(ationala este la limita ceruta de acilitare 0ceea ce la
deicientii mintali nu se "etrece a"roa"e niciodata,. Am (a'ut ca emitatorul tensional isi are aici
dis"o'iti(ul "rinci"al. Dar el este tensional si %i"er&tensional si in unctie de sensul aecti( al
inormatiilor care (in de la scoarta descendent.
Corte#ul deicientului este tinut in "ermanenta sub bombardamentul starii de decom"ensare
e#istentiala si inte!rati(a. Daca "rin com"aratorul mintal s&ar "utea $$descarca9 ener!ia tensionala
de la ni(elul aecto!en$ ar i "osibil un "roces de com"ensare. Dar si "rin utili'area acestui
com"arator$ se declansea'a orte tensionale$ care inc%id cercul (icios al conditionarilor
decom"ensatoare. Pro"riu&'is$ controlul cortical se transorma in intarire ne!ati(a corticala&
subcorticala.
Primul si cel mai !ra( eect se e#ercita asu"ra de'(oltarii ansamblului de structuri + saracia
aecti(a$ ine!alitatea intelectuala$ tulburarile de inte!rare$ de relatie etc. ac "arte din tabloul
sim"tomatic al deicientului mintal$ dincolo sau dincoace de deicienta$ ca un actor de emer!enta
structurala in cadrul "ersonalitatii.
#ecompensarea nu este o orma sim"la de deni(elare eu&lume$ ci$ in "rimul rind$ o
tulburare de "roun'ime care nu se "oate asemui nici cu ne(ro'a$ nici cu "si%o'a$ nici cu
dementierea.
O"timi'area ca unctie de re!lare "ri(este deo"otri(t costructurarea unui com"ortament
re'oluti($ care trebuie sa aiba dre"t sco" "erectionarea sistemului deci'ional$ care sa duca la o
"erectionare a inte!rarii.
Actul deci'ional este cosubstantial cu celelalte structuri ale "ersonalitatii umane. El$ deci$
asculta "e de o "arte de le!ile de de'(oltare a intre!ului ansamblu structural si unctionea'a in
ra"ort de ec%ilibrul e#istent intre blocul 6 si blocul ?. Adica "e ba'a ra"ortului dintre dis"o'iti(ul
structurilor alate intr&un ec%ilibru dinamic si modul de solicitare socio&aecti(.
Deicientul mintal este obli!at "rin sistemul de solicitare sa se 8decida9 "entru un
com"ortament similar modelului "ersonalitatii normale. Dar el nu "oate ace acest lucru in esenta$
ci in orma$ sub "resiunea educationala. Cu alte cu(inte$ deicientul mintal este intr&o "ermanenta
com"etitie cu un model "e care nu&1 (a "utea reali'a niciodata. Ne alam in ata unei noi tensiuni +
tensiunea deci'ionala. Actul deci'ional in cadrul sistemului de"inde de (olumul inormatiei
"relucrate.
In ca'ul deicientilor mintali e#ista !ra(e tulburari in canale de transmitere a inormatiei si
de inte!rare&"relucrare la ni(elul conce"tual&lo!ic. Uni(ersul$ in ar%itectura re'ultata din relectare$
are alta orma si alta articulate in !indirea surdului$ a orbului sau a debilului mintal. Acest "roces
este "reluat de structurile aecti(itatii care$ "rin emitatorul conlictual$ modiica uneori$ in mai mare
masura$ "rocesul de "relucrare a inormatiei. )ulburarea relatiei intra"ersonale nu are semniicatia
unei cantitati de inormatie in minus$ ci a unei alte modalitati de "relucrare.
3=
Conlictualitatea interstructurala
Nu trebuie sa trecem cu (ederea si cuantumul s"ecial de deormare$ de inter"retare$ "e care
il "rimeste inormatia indierenta "entru co"ilul normal$ dar cu semniicatii ne!ati(e "entru
deicient$ "rin ra"ortarea la ima!inea eu&lui.
Atitudinea deci'ionala este constituita si declansata in actul com"ortamental$ intr&un mod
oarte com"le#. Aici ne interesea'a acei actori "e care ii indica a"licarea teoriei sistemelor. Or$
actul deci'ional este conditional de numarul actorilor $$cu"rinsi in anali'a9. Ni se "are o
"ers"ecti(a constant cantitati(a$ considerarea $Gnumarului de actori9. Desi!ur cu cit un sistem
ca"tea'a si "relucrea'a un numar mai mare de actori$ cu atit este mai inormat si deci deci'ia se ia
"e ba'a unor deliberari de mare inete. Gradul ei de "robabilitate scade si creste cel de certitudine.
Date iind calitatile si unctiile sistemelor desc%ise$ in anali'a care duce la actul de deci'ie$
domina directiile de res"in!ere sau de atra!ere a structurii eu&lui. Aceste structuri "ot i saturate de
(alori la ma*oritatea co"iilor normali$ dar "roblema de(ine oarte com"licata din "unctul de (edere
al ec%ilibrului de orte la co"ilul deicient mintal.G6eeducarea9$ ca si 8educarea9 deicientului se
masoara in adec(are si corectarea com"ortamentului deci'ional$ in unctie de actorii oeriti s"re
anali'a. Educatorul$ in orice i"osta'a se ala el$ utili'ea'a actorii de actiune educationala din
recu'ita educatiei curente. Dar$ de cele mai multe ori$ constata ca$ in ca'ul deicientilor$ actiunea de
adec(are si de corectare a com"ortamentului nu cores"unde actorilor introdusi in sistem.
Corectarea$ "arte com"onenta a unctiei de re!lare a o"timi'arii$ nu este un enomen sim"lu.
Corectarea$ in ca'ul deicientilor$ ar trebui sa re"re'inte un "lus de o"timi'are.
S"atiul in care se ace corectarea este relati( ininit$ nu un s"atiu 8re!ulamentar9.
De aceea$ corectarea nu "ri(este locurile de tan!enta cu niste "uncte i#e$ ci "osibilitatea ca
deci'ia "e ba'a eed&bacK&ulul sa se "lase'e totdeauna in situatia o"tima$ in situatia in care sa
"ermita atit stabilitatea cit si e(olutia sistemului$ a com"ortamentului. Ceea ce este deicitar si
neo"erant la deicientul mintal si trebuie de'(oltat este un 8dis"o'iti(9 de re!lare "rin corectare
care sa unctione'e in interiorul sistemului stabili'at "e un sistem de (alori.
Corectionarea nu se ace decit "e ba'a inormatiilor aerente$ "rin releele de control. Or$ la
deicient$ re!larea de o"timi'are "rin corectare cunoaste$ de asemenca$ multe deectiuni.
a, Intre sistemul de (alori de re!lare e#ista orte tensionale si o stare conlictuala
interstructurala. Pentru co"ilul normal$ "osibilitatea de a coo"ta o deci'ie consta mai ales in a"tul
ca (alorile se constitute in constiinta sa in structuri stabili'ate. La co"ilul deicient mintal nu are loc
o structurare sau el dis"une de o oarte slaba structurare a (alorilor.
Corectarea se ace "rin sistemul de eed&bacK "si%o&social. Dar actiunea acestui sistem este
mult diminuata T de'or!ani'ata la co"ilul deicient.
b, ?orta de inductie si de restructurare a (alorii nu este esentiala. Ea nu "roduce decit o
sc%imbare uni(oca intre actorii e#istenti si nu sc%imbari structurale. Prin sistemul de eed&bacK se
4@
constata o neadec(are a structurii cu modelul o"tim com"ortamental. Atunci mecanismele directe
intra in unctie 0mecanism de alarma, "entru a inte!ra (aloarea si a reconstitui structura normalului.
In acelasi tim" actionea'a si stimulul com"le# al com"ortamentului. Dar noua ormula de
reor!ani'are a constelatiei de actori nu atin!e !radul de "erectionare si relatie o"tima$ adica nu se
transorma in structura.
In ond$ asa se delimitea'a mecanismul de decom"ensare a sistemului "ersonalitatii
deicientului.
Contrarietatea modelelor
Li"sa unei asemenea ormatii care sa i#e'e si sa "otente'e noua (aloare$ care sa determine
structurarea unui com"ortament a#io!en "une in tensiune ortele de res"in!ere ale modelului e#tern
com"ortamental$ si a celui intern$ ceea ce noi numim contrarietatea modelelor$ e#"rima o "rima
consecinta a de'or!ani'arii sistemului "si%ic asu"ra unctiei de re!lare de de'(oltare.
Cele doua unctii anterior descrise se desasoara dominant$ in cadrul unei coni!uratii
structurale date$ natural in cadrul sc%imbului cu socialul$ ara ca sa se "una "roblema unui ec%ilibru
intrasistemic T "ersonalitate&societate. $$6e!larea de de'(oltare este le!ata de transormarea si
"erectionarea continua a or!ani'arii initiale9.
Aceasta $$or!ani'are initiala9 are loc ca urmare a [uantumului de sc%imburi inormationale
0ener!etice si unctionale, ale "ersonalitatii cu structurile sistemului social. Pentru ca sa se "roduca
or!ani'area este ne(oie de inte!rarea (alorilor in eu. Procesul de or!ani'are$ in aceasta im"re*urare$
nu re"re'inta acelasi a"t ca in ca'ul unctiei de %omeosta'ie sau de o"timi'are. Ec%ilibrul si
o"tiunea "entru un com"ortament com"le#$ acum trebuie sa duca la o or!ani'are cu !rade
crescande de "erectionare. Nu mai "utem ramine deci la "rocesele de ada"tare$ ci ne interesea'a
!radul de adec(are a "ersonalitatii deicientului la ormulele (alorice sociale. Este (orba de o
e(olutie a "ersonalitatii "e ba'a "rinci"iului esential al reali'arii$ "ina la "unctul ma#im al
"otentialului dat.
Potentialul insa$ el insusi$ este conditional de ortele antientro"ice si antialeatoare ale
e#"erientei a#iolo!ice.
Cai intii$ trebuie descirat conte#tul in care se ace noua or!ani'are si "erectionare
intersistemica.
Aceasta ormula aleatorie intra in $$concurenta de solicitare9 cu ormula antialeatorie a
sistemului de (alori. Sistemul de (alori social&morale sau culturale tinde catre o or!ani'are
"erectibila si com"le#a..
Prima "roblema care se "une in ata acestor nisi"uri miscatoare ale traiectoriilor este daca
"rin dis"o'iti(ul structural deicientul mintal "oate$ nu sa aca "ri'a cu ele$ ci sa le inte!re'e.
Inte!rarea (alorilor inseamna in ond ade(aratul sc%imb intersistemic si !arantea'a "ro!resul si
"erectionarea ambelor sisteme.
41
A doua "roblema este data de ni(elul de e#ercitare a unctiei de de'(oltare$ ni(elul de
ec%ilibru intersistemic$ o alta ormula a ni(elului de as"iratie.
#istorsiunile spatiului de aspirate
Ni(elul de as"iratie$ termen introdus LeYin$ este o consecinta a unei !indiri "si%olo!ice
dinamic&to"olo!ice. Cecanismele dinamicii "e care se ba'ea'a ni(elul de as"iratie constituie o
ormula de com"arari succesi(e de ordin (aloric$ intre eu si constiinta care as"ira la de(enire si
"ro!res. De data aceasta$ "roiectia eu&lui se ace in coni!uratia (alorilor socio&morale. LeYin
deinea ni(elul de as"irate ca sco"ul imediat al subiectului care in(ata. Sco"ul este determinat "rin
cunoasterea "e care subiectul o are des"re ca"acitatile sale si des"re succesele "realabile. LeYin
"orneste de la "remisa ca intre ni(elul de as"iratie si ni(elul de reali'are obiecti(a adica de
de'(oltarea eicienta$ ramane totdeauna un decala* de orte$ care "roduce ie un conlict cu
"ro"ulsie s"re esuare$ ie$ atunci cind e#ista o moti(atie "uternica$ un im"uls catre de"asirea
limitelor 'onei ca"acitatii indi(iduale$ care ireste$ marc%ea'a un alt ni(el de de'(oltare$ deci un alt
!rad de ec%ilibru al "ersonalitatii.
Sursa de ener!ie$ care urca barometrul ni(elulul de as"iratie$ este succesul si in(ers$ ceea ce
de"rima ec%ilibrul "ersoanei este insuccesul.
Succesul si esecul
Una dintre directiile de decom"ensare de "ersonalitatea deicientului este cea a esecului$ a
nereusitei. Solicitarea deicientului la ni(elul co"ilului normal 0de "ilda$ "e linie de inteli!enta,
duce la determinarea unui ni(el de as"iratie ec%i(alent cu usor din scala normala. Acest ni(el insa
este atins cu mari diicultati$ resimtite ca un de'ec%ilibru$ "entru ca$ in ond$ deicientul de cele mai
multe ori isi i#ea'a "entru sine un ni(el de as"iratie oarte a"ro"iat de cel al co"ilului nedeicient.
El are tendinta de a mer!e s"re ni(elul de as"iratie dorit$ dar limita ca"acitatii sale ii de(ia'a ortele
in sens contrar T s"re limita inerioara a ca"acitatii indi(iduale. Se creea'a astel o mare
discordanta intre reusita&succes a co"ilului nedeicient si a celui deicient. Acest im"as
decom"ensator se datoreste unei o"tici de "erormanta$ nu de de'(oltare a "ersonalitatii$ ca sistem.
Este do(ada "ertinenta ca su"usa unei anali'e sistemice$ (i'iunea de e(aluare a "ersonalitatii
deicientului mintal$ ca si cea de inte!rare$ nu este undamentata si contra(ine unctiei celei mai
im"ortante$ cea de "erectionare.
Esecul constituie al doilea nucleu conlictual "ermanent al "ersonalitatii care are o dubla
im"ortanta +
a, am"liica emitaorul initial conlictual re"re'entat de ima!inea eu&lui "rin relatia de esec
de inte!rare -
b, desc%ide in alta 'ona a "ersonalitatii 0cea a acti(itatii, un nou emitator conlictual. Pe
acest mecanism se ba'ea'a de'or!ani'area unctiei de re!lare de de'(oltare.
4.
Dar aceste relatii$ care se i#ea'a si "e ba'a carora se tulbura conte#tul relational al
"ersonalitatii$ actionea'a si in "lan direct si "rin releul de semniicatie. In aara de satisactia
imediata a ne(oilor sale biolo!ice$ omul traieste intr&o lume de simboluri si de nonobiecte
Uni(ersul uman are ca dimensiune undamentala semniicatia. Semniicatia este re'ultatul
ca"acitatii de antici"atie si "ros"ecti(a$ care$ la deicientui mintal Tsint oarte modiicate. Dar$
inca "roblema semniicatiilor la aceste cate!orii nu a ost in(esti!ata. Dierentele de reali'are$ de
"ilda$ intre co"ilul normal si deicient$ nu "ot i anulate in nici un el. Ele ramin ca un 8memento9.
Co"ilul normal "e ba'a dierentei de reali'are de la un moment la altul sau de la o eta"a la alta iti
creea'a orta "ro"ulsi(a aecti(a inerioara$ necesara obtinerii de noi dierente. Dierenta de
reali'are are deci o semniicatie de succes si de de"asire. Deicientul reali'ea'a o neinsemnata
dierenta de la un moment la altul$ sau "e "erioade "rea mari de tim". El insa nu se com"ara numai
cu sine$ ci si cu modelul normal cand constata dierente uimitoare de reali'are. Aceste constatari se
re"ercutea'a asu"ra "si%icului sau cu semniicatii de in(aliditate. In(aliditatea 0$$eu nu "ot cit ar
trebui9, modiica si sistemul de *udecata$ sistemul de actiune si mai ales "e cel moti(ational.
Conruntarea cu uni(ersul (aloric social a deicientului mintal de(ine sursa cea mai ertila
de decom"ensare. Dar nu este (orba de o decom"ensare intra"ersonala$ ci de decom"ensarea
intersistemica$ ceea ce constituie ondul "rocesului de noninte!rare.
De la nucleul emitator conlictual din blocul ener!etic$ "rin distorsiunile introduse in
relatiile sistemului se or!ani'ea'a o noua ormula de unctionalitate a "ersonalitatii "e "rinci"iul
decom"ensarii. Nu este (orba de o decom"ensare restrinsa la o unctiune sau la un "roces i'iolo!ic
sau "si%ic$ ci la ansamblul relatiilor interstructurale si intersistemice in s"ecial al relatiilor de
o"timi'are si de'(oltare dintre "ersonalitate si mediul social&(aloric$ in s"ecial "rocesul de
inte!rare bi"olara.
Perectionarea nu este altce(a decit reducerea cantitatii de entro"ie intr&un sistem$ deci
reali'area unui ni(el ma#im de ec%ilibru dinamic.
41
&!. Comunicarea si limba(ului copilului cu deficiente
1. #einitia comunicarii. +orme ale comunicarii. Conditii ale unei bune comunicari
2. 'ndividuali!area comunicarii pe tipuri de deicienta
*. 1imba(e speciali!ate: verbale, nonverbale, paraverbale etc.
1. )efinitia comunicarii. "orme ale comunicarii. Conditii ale unei bune comunicari
Notiunile de comunicare$ limba$ limba* sunt "olisemantice$ ele com"ortIrtand o "luralitate
de sensuri. Acest a"t "ro(ine atat din com"le#itatea intrinseca a iecFrei notiuni$ cat Ji din acela ca
ele constituie obiectul de in(esti!aEie al mai multor disci"line Jtiintice 0lin!(istica$ "si%olo!ia$
sociolo!ia$ semiotica,$ care aduc "ro"riile lor "ers"ecti(e de abordare$ nu Hntotdeauna identice sau
mFcar com"lementare. Asadar este necesar a se lamuri sensul "si%olo!ic al acestor noEiuni.
Limba*ul este deinit ca iind acti(itatea "si%icI de comunicare Hntre oameni "rin
intermediul limbii.
Comunicarea a ost deinita ca o ormF "articularF a relaEiei de sc%imb Hntre douF sau mai
multe "ersoane$ douF sau mai multe !ru"uri.
EsenEiale "entru actul comunicFrii sunt+
1, relaEia dintre indi(i'i sau dintre !ru"uri$
., sc%imbul$ transmiterea Ji rece"tarea de semniicaEii$
1, modiicarea (oitF sau nu a com"ortamentului celor an!a*ati.
Princi"ala "roblemF "e care o "resu"une studiul comunicFrii este aceea a stabilirii
continutului Ji a mi*loacelor "rin intermediul cFrora acesta este transmis. Cat "ri(eJte conEinutul$
aceasta are un continut inormaEional$ un continut aecti(&emoEional$ un conEinut moti(aEional si un
continutul (oliti(. In !eneral$ se comunicF trei ti"uri de inormaEii+ co!niti(e- indiceale- in*oncti(e
sau conati(e.
Ci*loacele comunicarii se clasiicF$ du"F douF a#e o"use+ (ocal (ersus non(ocal Ji (erbal
(ersus non(erbal. Din combinarea acestor douF a#e re'ultF urmFtoarele cate!orii de mi*loace de
comunicare+
1, (ocal&(erbal+ cu(Fntul onetic ca unitate lin!(isticF
., (ocal&non(erbal+ intonaEii$ calitatea (ocii-
1, non(ocal&(erbal+ cu(Fntul scris ca unitate lin!(istica-
2, non(ocal&non(erbal+ e#"resia etei$ !esturile$ atitudinile.
E#istF Ji o altF clasiicare a mi*loacelor de comunicare+ lin!(istice$ "aralin!(istice mai mult
sau mai "uEin conJtiente$ inEelese de membrii unei culturi+ non(erbal&(ocale$ non(ocale-
e#tralin!(istice$ care sca"F locutorului in tim"ul comunicFrii+ (ocale$ non(ocale.
Combinarea conEinuturilor Ji mi*loacelor comunicFrii conduce la un anumit s"eciic al
42
comunicFrii. Astel$ inormatia co!niti(F este le!atF de mi*loace lin!(istice Ji "aralin!(istice-
inormarea in*oncti(F este le!atF "re"onderent de mi*loacele "aralin!(istice$ dar uneori Ji de
mi*loacele lin!(istice- inormarea indicealF se transmite "rin toate mi*loacele. Din cele de mai sus
se dierenEia'a HncF doua notiuni$ res"ecti( limba Ji limba*ul strans le!ate intre ele Ji e#trem de
im"ortante "entru comunicare.
In clasiicarea comunicFrii sunt utili'ate Erei criterii+ numFrul de "ersoane$ instrumentele
0mi*loacele, comunicFrii$ obiecti(ele ei.
Du"F numFrul de "ersoane care "artici"F la "rocesul comunicaEional$ des"rindem
comunicarea interpersonal5 Ji comunicarea de grup- la rFndul ei "oate i Hm"FrEitF in comunicare
intra!ru" Ji comunicare inter!ru".
Cea mai rFs"FnditF este clasiicarea comunicFrii in non(erbala Ji (erbalF. Du"a "re'enEa sau
absenEa unor obiecti(e$intalnim+ comunicare incidentalF- comunicare consumFtorie- comunicare
instrumentalF$ comunicare comuniune Cele mai im"ortante orme de com. raman + comunicare
non(erbalF si comunicare (erbalF.
6e!ulile comunicarii didactice eiciente sunt+
& sa asculti$ adica sa tii cont de "arerea si interesele celorlalti-
& sa obser(i adica sa te interese'e ceea ce se HntIm"la Hn cadrul situatiei de comunicare si sa
Hntele!i starea rece"torilor-
& sa anali'e'i si sa cunosti situatia rece"torilor-
& sa te e#"rimi adica sa&ti e#"ui "unctele de (edere si sentimentele (is&a&(is de obiectul
comunicarii-
& sa controle'i adica sa urmaresti calitatea si eicienta comunicarii
2. !ndividualizarea comunicarii pe tipuri de deficienta
Subiectii cu deicienta mintala de gradul ' 2deicienta mintala. usoara), sunt ca"abili de
ac%i'itii scolare cores"un'atoare (arstei lor mintale si "ot a*un!e la un !rad de autonomie sociala$
insa ara "osibilitatea asumarii totale a res"onsabilitatii conduitelor lor$ iind inca"abili sa
antici"e'e urmarile si im"licatiile acestora.
O anali'a "e criterii "si%o"eda!o!ice e(identia'a urmatoarele caracteristici deinitorii
"entru aceasta cate!orie de subiecti+
& limba*ul se de'(olta$ in !eneral$ cu intar'iere$ sub toate as"ectele sale 0"rimul cu(ant
a"are$ in medie la (arsta de . ani$ iar "rimele "ro" abia la trei ani,- (orbirea contine multe cu(inte
"ara'ite$ cu "erse(erarea anumitor e#"resii$ de'acorduri !ramaticale$ acti(ism redus al (orbirii 0se
multumeste cu relatari su"ericiale,$ (ocabularul este sarac in cu(inte&notiuni$ rec(enta tulburarilor
de limba* este mai mare decat la co"iii normali$ cu o re'istenta s"eciica la actiunea de corectare a
43
tulburarilor de limba* si cu diicultati im"ortante in insusirea limba*ului scris 0disle#ii$ dis!raii$
disorto!raii s"eciice co"ilului cu deicienta mintala usoara,-
& ca"acitate sca'uta de or!ani'are si coordonare a actiunilor in conormitate cu o comanda
(erbala$ datorata tulburarilor unctiei de re!lare a celui de&al doilea sistem de semnali'are in
ormarea le!aturilor din "rimul sistem de semnali'are$ ceea ce e#"lica un !rad sca'ut de
constienti'are a actiunilor eectuate -
#eicienta mintala moderata - IS ; 13/2@&3@/33 & subiectii din aceasta cate!orie "re'inta
urmatoarele caracteristici+
& "ot de'(olta anumite de"rinderi de comunicare in "erioada co"ilariei si "ot atin!e un
!rad de autonomie "ersonala-
#eicienta mintala severe - IS ; .@/.3&13/2@ & "rinci"alele caracteristici "entru subiectii
din aceasta cate!orie sunt+
& in "erioada "rimilor ani de (iata ac%i'itionea'a "utine abilitati de comunicare (erbala-
& daca sunt inclusi in "ro!rame educationale$ "ot ac%i'itiona$ "ana la o anumita limita$
abilitati de comunicare (erbala$ "ot recunoaste numere si "ot i antrenati in de'(oltarea unor
abilitati elementare de autoin!ri*ire-
#eicienta mintala de gradul ''' 2deicienta mintala prounda) re"re'inta orma cea mai
!ra(a de deicienta mintala si deineste "ersoana inca"abila sa se autoconduca$ sa se a"ere de
e(entuale "ericole sau c%iar sa se %raneasca$ a(and o "ermanenta ne(oie de in!ri*ire si
su"ra(e!%ere. )abloul "si%o"eda!o!ic ai acestor cate!orii de subiecti "re'inta urmatoarele
caracteristici+
& im"osibilitatea de a comunica "rin limba* cu cei din *ur$ cunostintele acestui co"il nu
de"asesc "rima co"ilarie$ unctiile sale intelectuale nu sunt de'(oltate$ relationarea cu actorii de
mediu si cu cei din *ur iind redusa doar la "rimul sistem de semnali'are 0sen'atii$ "erce"tii,-
#eicienta mintala de tip #CC' - ti"ul de or!ani'are cu disunctionalitate cognitiva
comunicational-intelectiva - se caracteri'ea'a "rin "re'enta dominanta a actorilor disunctionali la
toate ni(elurile. La iecare ni(el in "arte$ actorii de "erturbare distorsionea'a unctiile "ana la
sc%imbarea ti"ului normal de or!ani'are 0"e ba'a actorilor de or!ani'are,.
In ca'ul deicientilor de au! in curs de demuti'are$ "rocesul de comunicare "re'inta
urmatoarele "articularitati +
& un (olum redus al (ocabularului insusit
& e#istenta a numeroase clisee (erbale
& e#istenta unui decala* (i'ibil intre (ocabularul acti( si cel "asi(
Din re!istrul !reselilor care se maniesta in comunicarea (erbala a deicientilor de au'
enumeram +
& e(itarea e#"rimarii in "ro"o'itii
44
& olosirea incom"leta a "ro"o'itiilor
& !reseli de to"ica
& de'acorduri rec(ente
& "redis"o'itie catre e#"rimari in constructii sim"le
Co"ilul li"sit de au' (a in(ata (orbirea in mod or!ani'at$ atat in "erioada "rescolara$ cat si
in "erioada scolara mica. Ptr aceasta au ost recomandate mai multe strate!ii de abordare a
demuti'arii + unii au su!erat olosirea initiala a cu(intelor cu continut concret si usor de "ronuntat$
altii recomanda res"ectarea "rinci"iului accesibilitatii articularii. Princi"ala "roblema se reera la
metodolo!ia "re'entarii acestor cu(inte$ astel incat ele sa de(ina notiuni inte!ratoare si utile in
"er"ecti(a sistemati'arii si continuitatii in de'(oltarea (ocabularului co"ilului demuti'at. Deci'ia
cu "ri(ire la modul de abordare a "rocesului educati( recu"erator de demuti'are a"artine
s"ecialistului care (a incerca sa identiice cel mai eicient "ro!ram de inter(entie$ "rin anali'a
"articularitatilor "si%o&intelectuale si a dominantelor "ersonalitatii co"ilului$ stilului "ro"riu de
acti(itate si a resurselor e#istente$ inclusi( la ni(elul amiliei$ care "ot sustine constant acti(itatea
de in(atare.
Sco"ul educati( "rinci"al in acti(itatea cu deicientii de au! este ormarea unei modalitati
de comunicare eiciente$ care sa&i "ermita o oarte buna ada"tare la (iata comunitatii si oerirea
unei inde"endente actionale si sociale.
Codalitatile de comunicare olosite in "rocesul educational cu co"iii deicienti de au'
constituie o "roblema deosebit de com"le#a$ care a dat nastere multor contro(erse in literatura
surdo"eda!o!ica.
Codalitatile de educare a comunicarii olosite cu co"iii deicienti de au' intentionea'a de a
asi!ura iecarui co"il un limba* si!ur$ indierent daca este "rin cu(inte sau semne$ care sa&i asi!ure
comunicarea eicienta si ada"tati(a cu mediul in care traieste. Codalitatile de comunicare olosite
de "roesori cu co"iii deicienti de au' "ot i im"artite astel+
> cele care se ba'ea'a "e au' si "e (orbire
> cele care sunt com"use in "rinci"al din elemente manuale.
Codalitatea de comunicare "redominanta instrumentata co"ilului surd era comunicarea
orala$ considerata mi*locul cel mai ada"tat de reali'are a interrelationarii umane. Astel deicientii
de au' erau su"usi "rocesului demuti'arii$ "rin care deicitul dat de mutilate$ ca si stare consecuti(a
surditatii$ se dorea a i inlaturat "rin insusirea comunicarii orale si "erce"erea limba*ului "rin
labiolectura.
In literatura de s"ecialitate sunt mentionate trei metode !enerale "rin care se mareste
educarea comunicarii deicientului de au'+ orala$ bilin!(istic/biculturala si comunicarea totala.
)rebuie luati in considerare numerosi actori in ale!erea celei mai "otri(ite metode de comunicare+
!radul si ti"ul %i"oacu'iei$ abilitatile co"ilului de ac%i'itionare a limba*ului oral$ su"ortul
45
comunitatii$ oerta educationala a societatii.
a) Pierderea de au!+ ni(elul "ierderii auditi(e si ni(elul au'ului re'idual inluentea'a$
abilitatea ac%i'itionarii limba*ului oral. Unii co"ii cu %i"oacu'ie medie sau se(era au diicultati in
ac%i'itionarea limba*ului oral$ in tim" ce altii cu %i"oacu'ie "rounda au buna ca"acitati in olosirea
limba*ului oral.
b) 'dentiicarea surditatii+ cu cat identiicarea este mai tim"urie cu atat mai re"ede i se
"oate oeri co"ilului a*utor s"eciali'at. Un co"il cu deicienta auditi(a trebuie sa aiba acces la
limba*$ indierent daca ale!e (arianta demuti'arii orale sau "rin LCG. Cu cat identiicarea este mai
tardi(a cu atat este mai diicil de reali'at demuti'area "e cale orala si mai acil de reali'at
comunicarea "rin LCG+
c, Suportul amiliei: !radul im"licarii "arintilor in educarea co"ilului este oarte im"ortant
in ale!erea metodei de educare. ?olosirea metodei orale "resu"une un su"ort amiliar sustinut.
d, Proesori caliicati: ilosoia in care au tost educati "roesorii$ cunostintele "e care le au
in tera"ia limba*ului sau LCG "ot inluenta decisi( metoda educati(a aleasa. ?olosirea metodel
Dbi/bi "resu"une cunoasterea oarte buna a LCG.
e, Oerta educationala a societatii: in 6omania nu e#ista decat "osibilitatea educarii in
s"iritul comunicarii totale$ cu accent "e oralism sau olosirea LCG.
Pro!ramele educationale "rin metoda orala "un accentul "e limba*ul oral si ascultare$
"erce"erea limba*ului "rin labiolectura$ LCG nu este olosit. Ca metode au#iliare in educarea
comunicarii orale "ot i olosite antrenamentul auditi($ antrenamentul oniatric$ "rote'area
s"eciali'ata si de'(oltarea ca"acitatii de ascultare.
In aceasta metoda sunt incluse+
a, metoda (erbal&auditi(a+
& tera"ia intensi(a a limba*ului-
& de'(oltarea ca"acitatii de labiolecturare si ascultare$
& nu este "ermisa olosirea LCG.
Ca*oritatea co"iilor im"licati in aceasta metoda au un anumit au' re'idual si olosesc
"rote'e auditi(e sau im"lant co%lear.
b, Cetoda oral&aurala+ &in(atarea labiolecturii si ascultarii-
&tera"ia intensi(a a limba*ului-
&olosirea !esturilor naturale.
c, )e%nica CUED+ & su"ortul labioiecturii "rin utili'area ormelor si "o'itiilor mainii$ si
nu este un limba* ci o te%nica de s"ri*in a "erce"erii (i'uale a limba*ului oral- este o te%nica destul
de "utin olosita.
?ilosoia bilin!(a/biculturala 0Dbi/bl, recunoaste LCG ca "rinci"ala limba a sur'ilor si
utili'ea'a LCG ca metoda de instruire si educare a deicientilor de au'. In "lus se in(ata limba tarii
4<
res"ecti(e ca o a doua limba$ utili'ata doar "entru scris&citit. Co"ilul este considerat bilin!( cand
sta"aneste ambele limba*e. As"ectul bicultural este dat de a"tul ca sunt ac%i'itionate ambele
culturi+ cea a sur'ilor si cea a au'itorilor. In cadrul culturii sur'ilor co"iii sunt in(atati sa ie mandri
de mostenirea lor- de asemenea li se oera numeroase modele de urmat din comunitatea surda.
?ilosoia comunicarii totale "resu"une utili'area a numeroase si (ariate metode de educare
a comunicarii+
>tera"ia limba*ului$ trenin! auditi($ in(atarea labiolecturarii$ utili'area LCG$ a
dactilemelor. Presu"une de asemenea olosirea tuturor mi*loacelor de comunicare "osibile+ LCG$
oral$ labioectura$ ascultare$ dactileme$ mimica si "antomimica.
Codalitatile auditi(e de comunicare sunt mentionate in literatura surdo"eda!o!ica ca
$$metoda orala9 sau $$oralism9.
Oralismul traditional ca metoda de comunicare cu co"iii deicienti de au' isi are radacinile
in istorie si a ost olosita cu mult tim" inaintea a"aritiei ideii ca am"liicarea sunetului este "osibila
si beneica.
Cetoda da o mare im"ortanta labiolecturii si de'(oltarii canalului (i'ual "entru a
inter"reta inormatia "rimita (erbal. 6olul "ri(irii este determinant$ subordonandu&l "e cel al
au'ului. Codul in care se crede ca limba*ul "oate i in(atat de co"ii$ se reera la "redarea limba*ului
in loc de insusirea acestuia de catre co"ii. Limba*ul este "redat intr&un mod lo!ic$ sistematic$ iind
desacut in elemente de ba'a si a"oi "re'entat co"ilului intr&o ordine lo!nca. Scrisul are un rol
ma*or deoarece el "oate oeri o ima!ine clara a limba*ului care a ost "redat.
Oralismul structural re"re'inta o de'(oltare mai moderna a oralismului traditional. 7alanta
dintre as"ectele (i'uale si auditi(e ale in(atarii limba*ului s&a sc%imbat datorita "rote'elor auditi(e.
Cu toate ca labiolectura este considerata ca a(and inca o "ondere esentiala$ este din ce in ce mai
mult olosit canalul auditi( si e#"loatate "osibilitatile lui com"ensatorii. Limba*ul este "redat tot cu
a*utorul "laniicarii "roceselor sau sec(entelor structurale si ormei limba*ului i se acorda o atentie
oarte mare. Cea mai mare "arte a continutului de limba* a oricarei lectii este "redeterminata de
"roesor. Corectarea sistematica si re"etitia au in continuare un rol im"ortant.
Abordarea maternal relecti(a a "rocesului de comunicare se ba'ea'a "e "rimele incercari
de con(ersatie ale co"ilului si interactiunea lor cu in!ri*irile acordate de catre adulti. Cetoda
abordea'a in s"ecial modul in care mamele co"iilor cu au' normal incura*ea'a comunicarea si
de'(oltarea limba*ului co"ilului lor. In aceasta siuatie$ la clasa$ comunicarea nu se "oate de'(olta in
mod "redeterminat$ ci "ro!resand in unctie de ideile emise de !ru" unde toate contributiile sunt
socotite (aloroase. )otusi$ deoarece discutia are un caracter trecator si multi dintre co"iii deicienti
de au' care "artici"a au o slaba intele!ere a limba*ului (orbit$ aceasta con(ersatie "oate i scrisa in
caiete la inalul orei. Astel$ aceasta con(ersatie scrisa de(ine un asa numit O de"o'it9$ iar co"iii si
"roesorul "ot re(eni du"a cat(a tim" la acest $$de"o'it9$ reconsiderand ceea ce a ost s"us si cum a
4=
ost s"us.
6uralismul natural are la ba'a ideea ca toti co"iii$ inclusi( cei cu "ierderi de au'. isi
insusesc limba materna urmand "rocese similare$ interactionand intr&un mod con(ersational in
amilie sau intr&o situatie de ti" amilial. Pentru "roesori$ este destul de !reu sa continue la scoala
ambianta con(ersationala din amilie.
Auralismul natural "resu"une o abordare a olosirii am"liicarii la cel mai inalt ni(el te%nic
olosita in mod substantial si (eriicata rec(ent din "unct de (edere electro&acustic.
In sens lar!$ demuti!area este acti(itatea "rin care se a*un!e la sta"anirea de catre
deicientul de au' a limbii sonore si scrise intr&o asemenea masura incat sa o "oata olosi in relatiile
sale sociale ca mi*loc de comunicare. Este deci o orma de educatie "ermanenta$ deoarece nu se
limitea'a la in(atarea structurilor strict onetice a limbii ci "resu"une in(atarea de structuri
lin!(istice$ insusirea de structuri !ramaticale corecte etc.9
La ora actuala demuti'area are loc doar "e "arcursul scolaritatii$ indierent daca s&a a*uns
la o inalitate "o'iti(a sau nu ea este intreru"ta la sarsitul acesteia. Ar i de dorit iniintarea unor
centre "si%o"eda!o!ice care sa contribuie la educarea "ermanenta a sur'ilor. Elementele metodei
orale de educare im"erios necesare sunt+
a) #iagnosticarea timpurie. Inainte de a ince"e eecti( "rocesul de insusire a limbii$
co"ilul surd este de dorit a i "re!atit$ astel incat sa aiba conditiile o"time "entru acumularea
structurilor limbii. Aceste demersuri "re!atitoare sunt dia!nosticarea corecta 0im"licand si
incadrarea corecta intr&un anumit ti" si !rad de deicienta,$ "rote'area cores"un'atoare$ de'(oltarea
si ormarea "erce"tiilor auditi(e$ (eriicarea or!anelor onaoare si a (ocii. Este de dorit ca aceste
demersuri sa se reali'e'e inainte de ince"erea eecti(a a im"lementari onemelor$ deoarece a(and o
ba'a sonora 0urni'ata de "rote'a auditi(a si de inter"retarea corecta a sunetelor "ro(enite "rin ea,
insusirea onemelor se (a ace mult mai usor. Prote'ele trebuie sa ie in concordanta cu trebuintele
reale ale co"ilului$ aducandu&i acestuia un casti! ma#im.
Daca "rote'area nu a a(ut loc "ana la intrarea in scoala$ toate aceste demersuri se (or
reali'a in "aralel cu insusirea "ronuntiei$ iind "arti com"onente ale "rocesului de demuti'are si ale
ortooniei.
Im"ortanta in aceste demersuri este res"ectarea cerintelor de ba'a ale muncii cu co"ilul
surd+ ince"erea tim"urie a demuti'arii 0si "rote'area "recoce,$ colaborarea dintre amilie$ surdolo!
si "rote'ist$ ormarea in unitate a rece"tiei (orbirii 0"rote'are si labiolectura, cu comunicarea orala$
elaborarea unei metodolo!ii "recise de demuti'are.
7a'a succesului in educarea comunicarii orale este im"licarea "arintilor in "rocesul
recu"erati(e. Inter(entiile tim"urii in abordarea orala "resu"un in "rimul rand educarea "arintilor
"entru a de(eni "arteneri eicienti in comunicarea cu co"ilul lor.
b, 6mpliicarea 2prote!area) indi(iduali'ata si educarea auditi(a. In metoda orala
5@
caracteristic este utili'area au'ului re'idual$ acest lucru reali'andu&se cu su"ort te%nic$ "rote'ele
indi(iduale sau im"lantul co%lear. Ne(oile indi(iduale ale co"ilului trebuie e(aluate de tim"uriu$
com"ensate "rin "rote'a indi(iduala$ aceasta trebuie a*ustata "ermanent in unctie de modiicarile
inter(enite. Actualmente$ datorita "ro!resului te%nic al ultimilor ani "rote'ele auditi(e au a*uns la
astel de "erormante$ incat ma*oritatea deicientilor de au' du"a un "ro!ram de trainin! auditi( "ot
"erce"e limba*ul la ni(el con(ersational. Astel educarea au'ului re'idual de(ine un "unct nodal al
metodei orale. E#ista "atru com"etente (i'a(i de auditie "e care co"ilul deicient de au' trebuie sa
le ac%i'itione'e in tim"+
> Un "rim stadiu$ care se inali'ea'a cu reali'area detectiei consta in munca de obisnuire a
co"ilului cu "rote'a auditi(a. Aceasta ada"tare a co"ilului la "rote'a diera in unctie de (arsta si de
"articularitatile indi(iduale ale co"ilului. Astel+
> "rote'a trebuie "re'entata co"iilor mici ca "e o *ucarie$ "rimele e#ercitii (or a(ea un
caracter de *oaca-
> a"aratul (a i olosit in momentele de rela#are ale co"ilului$ cand acesta este calm si are
dorinta de *oc-
& "rimele tedinte (or i oarte scurte- daca co"ilul res"in!e "rote'a se (a re(eni in alta 'i-
& se (or ale!e sunete a!reabile co"iilor-
> e#ercitiile (or a(ea un caracter !radat$ durata lor (a i marita "ro!resi($ "rin sedinte
'ilnice.
& In aceasta eta"a co"ilul trebuie in(atat sa asculte s"ontan sunetele$ '!omotele si (orbirea
din mediul incon*urator.
In continuare$ co"ilului i se atra!e atentia asu"ra sunetelor din *ur$ este in(atat sa le asculte
si sa reactione'e la ele. Co"ilul (a i in(atat sa locali'e'e sunetul. In acest sco" i se (a arata sursa
sonora "entru ca sunetele sa&i de(ina semniicati(e. In urma acestui "roces co"ilul ar trebui sa
incea"a sa detecte'e "re'enta unor sunete in cam"ul lui audii(. In aceasta eta"a co"ilului trebuie sa
i se orme'e+
& 6ele#ul de orientare s"re sursele sonore-
> Sa "re'inte reactii la *ucariile sonore-
& Sa dea do(ada de atentie auditi(a-
& Sa sesi'e'e "re'enta sau absenta + '!omot$ sunet$ (oce & "rin "erce"tie auditi(a si
(ibratila.
> In cea de a doua eta"a co"ilul (a i in(atat sa dierentie'e sunetele. Se recomanda
e#ercitii de dierentiere a duratei sunetelor$ a inaltimii lor 0*oase$ medii$ inalte, si a intensitatii
0slabe$ medii$ "uternice$ oarte "uternice,. In aceasta eta"a co"ilului trebuie sa i se orme'e+
> Identiicarea auditi(a & identiicarea sursei sonore+ *ucarii$ obiecte care "roduc '!omot.
& Identiicarea si dierentierea "ro!resi(a a surselor ne(erbale si onomato"eelor 0"ac$ "oc$
51
cucuri!u$ mac&mac,.
& Discriminarea sunetelor "roduse de doua sau mai multe surse sonore 0clo"otel$ toba$
sonerie$ luier,.
> Discriminarea sunetelor cotidiene 0teleon$ sonerie$ ceas$ a"a care cur!e$ mu'icadela
radio,.
& Dierentierea calitatilor auditi(e+ timbru$ intensitate$ inaltime$ directia sunetulul.
> In eta"a a treia (or i identiicate si dierentiate sunetele (erbale. )i"uri de e#ercitii+
> de dierentiere a sunetelor emise de instrumente de (ocea umana-
> de dierentiere a (ocilor umane+ cea de barbat de cea de emeie$ "ro"ria&i (oce etc-
> de recunoastere$ dierentiere si re"roducere a onemelor-
> de dierentiere a unor cu(inte asemanatoare "rin com"onenta lor onetica-
> de e#ecutare a comen'ilor-
> de scriere du"a au'-
> Ultimele ti"uri de e#ercitii ac e(identa e#istentei celei de a "atra eta"e in "rocesul
educatiei auditi(e+ intele!erea limba*ului.
c, Permanenta terapie a limba(ului. Ortoonia este "artea com"onenta a "rocesului de
demuti'are ce se ocu"a cu emisia corecta a sunetelor si a (orbirii. Ea mai este denumita oniatrie
sau te%nica (orbirii. Sarcnile ortooniei$ asa cum sunt ormulate de I. Stanica+
> ?ormarea si e#ersarea res"iratiei (erbale 0necesare in "rocesul (orbirii,.
> E#ersarea or!anelor care "artici"a in onatie si "re!atirea lor "entru emiterea sunetelor.
> Educarea sensibilitatii (ibrotactile si interactiunea anali'atorilor.
> Emiterea si ormarea (ocii.
> Emiterea si automati'area sunetelor- acti(itatea de corectare a deectelor de "ronuntie-
coarticularea- ordinea de emitere a sunetelor.
> In(atarea elementelor "ro'odice ale limbii 0ritm$ accent$ intonatie,.
> Cetodolo!ia educarii au'ului- te%nica "rote'arii- indicatii$ contraindicatii.
Dar "rocesul demuti'arii nu "resu"une numai in(atarea laturii onetice a limbii. Pentru a
"utea comunica in societatea au'itoare deicientul de au' trebuie sa&si insuseasca si latura le#icala$
semantica si sintactica a limbii.
d) 1e)icul 2vocabularul,. Pentru sur'i acumularea unui (ocabular bo!at are o oarte mare
im"ortanta. Cu cat numarul de cu(inte sta"anit este mai mare$ cu atat in !andire el (a olosi mai
multe cu(inte si mai "utine ima!ini$ trecand s"re ni(ele mai crescute de abstracti'are si
!enerali'are.
Ei trebuie sa ie ca"abili sa sta"aneasca dierite orme le#ionare ale cu(antului$ "entru a
"utea intele!e corect intelesul mesa*ului si "entru a ormula un mesa* inteli!ibil.
Numarul de cu(inte din (ocabularul unei limbi este oarte mare. Necesare "entru insusirea
5.
corecta a (ocabularului sunt+
> 6eliearea semniicatiei cu(intelor$ mai ales "rin limba* mimico&!estual si "rin asi!urarea
su"ortului intuiti(.
> Includerea cu(intelor in(atate in "ro"o'itii&ra'e.
> ?olosirea cu(intelor in "onte#te dierite "entru intele!erea corecta a semniicatiei lui.
> ?olosirea de sinonime si sinta!me sinonime ale cu(intelor.
> Includerea cu(antului in clase$ cate!orii "entru a a(ori'a !enerali'area si ormarea
notiunilor.
> 6eactuali'area "ermanenta a cu(intelor in(atate si olosirea lor "er"etua in con(ersatie.
Incon*urarea co"ilului cu un 9(ocabular (i'ual9 &este de dorit aisarea cu(intelor in clasa.
e) Structura gramaticala. In "ri(inta insusirii !ramaticii au e#istat in surdolo!ie o"inii$
curente dierite+
> curentul 9oralist&ra!mentalist9 "ro"une insusirea structurilor !ramaticale a limbii intr&o
eta"a ulterioara e#ersarii articularii si le#icului.
> curentul 9!lobal&oralist9 "ro"une insusirea structurilor !ramaticale concomitent cu
(ocabularul.
Din "unctul de (edere al de'(oltarii "si%oi'ice si al "articularitatilor "si%o"eda!o!ice$ "ot
i identiicate urmatoarele trasaturi ale deicientilor de au!+
& !esturile si mimica se insusesc in mod s"ontan in comunicarea deicientului de au'$
constituindu&se tre"tat intr&un limba* caracteristic acestor "ersoane- insusirea limba*ului (erbal se
ace in mod or!ani'at "rin acti(itatile de demuti'are$ cu s"ri*inul s"ecialistului lo!o"ed si al
amiliei-
& intar'ierea in in(atarea (orbirii$ "ierderea "erioadei o"time de insusire a limba*ului
(erbal maresc decala*ul in de'(oltarea "si%ica intre ele(ul surd si au'itor$ ceea ce aectea'a relatiile
sociale ale celui dintai$ ada"tarea la cerintele scolii$ inte!rarea intr&un !ru" "roesional$
determinand conduite de i'olare$ sentimente de inerioritate$ stari de"resi(e$ li"sa de interes$
descura*are$ esecuri in "lan scolar si "roesional etc.
?ormele de comunicare intalnite in "rocesul educational al co"iilor cu deiciente de au'
sunt+
a, comunicare (erbala - orala si scrisa+
& are la ba'a un (ocabular diri*at de anumite re!uli !ramaticale -
& labiolectura & su"ort im"ortant in intele!ere-
b, comunicarea mimico&!estuala& este cea mai la indemana orma de comunicare-
c, comunicare cu a*utorul dactilemelor& are la ba'a un sistem de semne manuale care
inlocuiesc literele din lb* (erbal si res"ecta anumite
8 re!uli !ramaticaleGin ceea ce "ri(este to"ica ormularii mesa*ului-
51
d, comunicarea bilin!(a& "resu"une combinarea intre+
& com (erbala : comunicarea mimico&!estuala
& com (erbala : comunicare cu a*utorul dactilemelor
e, com totala N olosirea tuturor ti" de com in ideea de a se com"leta reci"roc si de a a*uta
la corecta intele!ere a mesa*ului-
Educatorii sunt cei mai in masura sa decida orma de comunicare ado"tata in relatiile cu
deicientii de au' in unctie de +
& ni(elul deicientei-
& ni(elul inteli!entei-
& "articularitatile "ersonalitatii deicientului-
Nu se "oate s"une ca o orma de comunicare este mai buna decat alta- eicienta lor se (ede
in "ractica. Im"ortant este ca deicientul sa stie sa comunice eicient si sa intelea!a mesa*ul.
D.".d.(. educational$ sistemul de comunicare cel mai eicient in ca'ul co"iilor cu
surdocecitate consta in abordarea comunicarii totale$ care include olosirea indicilor$ (orbirii$
!esturilor$ semnelor$ dactilemelor$ ima!inilor si a limba*ului scris. In comunicarea cu ele(ul cu
surdocecitate semnele trebuie ada"tate la unctionalitatea (i'uala si auditi(a "tr a i cat mai
eiciente$ iar educatorul trebuie sa utili'e'e "ermanent in mod simultan$ !esturile$ limba*ul oral si
semnele "tr a oeri cat mai multe inormatii.
Co"iii cu surdocecitate au dre"tul si sansa de a se inte!ra in (iata sociala si comunitara.
Calitatea inter(entiei educati(e este conditia undamentala a inte!rarii socioamiliale "tr "ersoanele
cu deiciente multisen'oriale - de'(oltarea si "erectionarea unctionala a anali'atorilor unctionali$
antrenarea or!anelor onatorii "rin e#ercitii s"eciale$ demuti'area s"ri*inita de sistemul 7raille si de
sistemul dactil$ cunoasterea nemi*locita a obiectelor din *ur$ orientarea in s"atii mici$ ormarea
de"rinderilor de autoser(ire$ (aloriicarea noilor ec%i"amente si a te%nolo!iilor moderne destinate
acestor cate!orii de "ersoane sunt doar cate(a dintre "rioritati in undamentarea "ro!ramelor
indi(iduali'ate de inter(entie si recu"erare. In acest mod ei "ot i a*utati sa e#"erimente'e$ sa
acce"te$ sa or!ani'e'e si sa reactione'e la stimuli e#terni$ "ot i in(atati sa&si oloseasca (ederea si
au'ul re'idual si sa de'(olte de"rinderi motorii im"ortante$ modalitati eiciente de comunicare$
de"rinderi de (iata si mobilitate de ba'a necesare unei cat mai bune inte!rari in (iata sociala.

. *imba(e specializate+ verbale, nonverbale, paraverbale etc.
Cea mai rFs"FnditF este clasiicarea comunicFrii in non(erbala Ji (erbalF.
Du"a "re'enEa sau absenEa unor obiecti(e$ intalnim+ comunicare incidentalF- comunicare
consumatorie- comunicare instrumentalF$ comunicare comuniune
Cele mai im"ortante orme de com. raman + comunicare non(erbalF si comunicare (erbalF.
a, Comunicare nonverbal5- se reali'ea'F "rin intermediul mi*loacelor non(erbale$ "rintre
52
acestea$ cele mai mult cercetate$ iind cor"ul uman$ s"aEiul sau teritoriul$ ima!inea.
Roluntar sau in(oluntar$ cand (b $ comunicam "rin+ e#"resia etei$ !esturi$ "o'itia cor"ului$
orientarea$ "ro#imitatea$ contactul (i'ual$ contactul cor"oral$ miscari ale cor"ului$ as"ectul e#terior.
ComunicFrea "rin cor" este cea mai com"le#F$ deoarece cor"ul inter(ine in 9Hntalnirile9
cotidiene nu doar ca un obiect natural$ ci Ji ca un "rodus (oluntar tra(estit$ mascat$ metamoro'at
0"rin Hmbracaminte$ mac%ia*,.
Comunicarea "rin s"atiu Ji teritoriu. Omul este e#trem de !ri*uliu$ cu s"atiul Hn care trFieJte.
El HJi delimitea'F Ji amena*ea'F teritorul in uncEie de ne(oi Ji Hm"re*urari. )ocmai modul de
delimitare Ji amena*are a s"aEiului 9comunicF9 multe inormaEii des"re indi(id. Dintr&o "ers"ecti(F
sociolo!icF Ji antro"olo!icF$ "ot i des"rinse trei ti"uri de teritorii+ tribale$ amiliale si "ersonale.
ComunicFrea "rin ima!ini. RiaEa modernF a adus cu sine o mare !ama de mi*loace ima!istice
de comunicare 0aiJ$ oto!ratii$ ilustraEii$ cinema$ tele(i'iune,. Comunicarea "rin ima!ini$
omni"re'entF$ crea'F un "arado#+ deJi mai "utin interacti(F$ deoarece se e#ercitF Hntr&un sin!ur
sens$ ea este mult mai eicientF$ deoarece aectea'F un numFr e#trem de mare de "ersoane.
Ci*loacele non(erbale ale comunicFrii au urmFtoarele roluri+
1, de a transmite ce(a 0idei$ inormatii$ trFsFturi de caracter,-
., de a nuanEa Ji "reci'a comunicarea 0care de(ine a"robati(F sau de'a"robati(F$ rece"ti(F
sau nerece"ti(F,-
1, de a a*uta "ersoanele sF se e#"rime Ji sF se Hntelea!F reci"roc mult mai bine 0"entru
reali'area acestui ultim rol$ mi*loacele (erbale trebuie sF le HnsoteascF "e cele (erbale$ Hn nici un ca'
nu "ot actiona inde"endent,.
De Rito stabileJte Jase unctii ale comunicFrii non(erbale asociate celei (erbale. Astel$ ea
accentuea'F$ com"letea'a$ contra'ice. re!lea'F$ re"etF$ substituie comunicarea (erbalF
b, Comunicarea verbal5 2limba(ul). Limba*ul este unul dintre mi*loacele cele mai
s"eciic umane$ cel mai rec(ent olosit Hn comunicarea interumana. Limba*ul$ constituie e#"resia
Ji reali'area conduitelor (erbale.
In cadrul comunicarii (erbale distin!em+
& comunicarea orala
& comunicarea scrisa
Comunicarea orala "re'inta urmatoarele caracteristici+
& sunt rostite in ata unor !ru"uri de oamaeni
& se a"elea'a la "rocedee s"eciice te%nicii (orbirii libere
& utili'ea'a (ariate modalitati de e#"resie le#icale$ stilistice etc
& im"lica ade'iunea aecti(a si nuantarea (orbirii
& au o im"ortanta (aloare sociala si indi(iduala conte#tuala sau oiciala
Du"a Neacsu$ se distin! urmatoarele "articularitati ale comunicarii orale+
53
1. Cetodele (or i concordante conte#tului si (alorilor s"atiului socio&cultural in care se
misca a!entii educationali
.. Cetodele (or res"ecta "arametrii distantei o"time intre a!entii comunicarii
educationale
1. Cetodele (or (aloriica "articularitatile sursei emitatoare de mesa*
2. Cetodele (or tine seama de "articularitatile rece"torului
3. Cetodele (or tine seama de inalitatile si continutul comunicarii$ in stransa corelatie cu
s"eciicul maniestarilor constiintei si conduitei de !ru"
Comunicarea scrisa "resu"une cunoasterea unui cod s"eciic de catre cel care ace a"el la ea.
Comunicarea scrisa trebuie sa aiba in (edere ra"ortul o"tim dintre inormatie si tim"+
& intre necesar si redundant
& intre transinormational si "roducti( inormational
Obiecti(ele comunicarii scrise sunt+
& intele!erea
& "erce"erea dieritelor ni(eluri de abstracti'are ale (ariatelor ti"uri de limba*
& intele!erea ra"orturilor intre (alorile le#icale si cele sinta!matice
& distin!erea esential&accesoriu intr&un te#t scris
& insusirea te%nicilor de lucru ba'ate "e inormatii scrise$ dictionare$ carti etc
& sta"anirea te%nicilor de ormulare a intrebarilor
& abilitatea de a re'uma si ormula o conclu'ie
Comunicarea "ara(erbala
Inormatia este codiicata si transmisa "rin elemente "ro'odice si (ocale care insotesc
cu(antul si (orbirea in !eneral si care au semniicatii comunicati(e a"arte. In aceasta cate!orie se
inscriu+
& caracteristicile (ocii
& "articularitati de "ronuntie
& intensitatea rostirii
& ritmul si debitul (orbirii
& intonatia
& "au'a
Canalul olosit este cel auditi(.
Acelasi mesa*$ identic codiicat (erbal$ in uncite de im"licatia "ara(erbalului isi modiica
semniicatia$ de(ine altce(a 0su"racodiicare,
AJa du"F cum airma Cead$ "rinci"iul (ieEii sociale este comunicarea$ ceea ce HnseamnF cF
HnsFJi (iaEa socialF se constituie Ji se structurea'F "rin intermediul limba*ului. Ne reerim Hn acest
conte#t nu la limba*ul 8sa(antG al s"ecialiJtilor Hn !ramaticF ci la limba*ul natural$ comun$ utili'at
54
Hn (iaEa cotidianF. Limba*ul HnseamnF mai mult decFt ormele sale (erbale Ji im"licF o serie de alte
orme simbolice 0!esturi$ mimicF$ intonaEie$ "au'e$ tFceri,. Sensul mesa*elor inormaEionale
(e%iculate "rin intermediul limba*ului este Hntotdeauna de"endent de conte#tul situaEional Hn care
acesta este utili'at. Sensul oricFrei acEiuni sau "ractici comunicaEionale alate Hn desFJurare
com"ortF o anumitF mar*F de incom"letitudine$ care "oate i de"FJitF numai du"F ce acEiunea s&a
"rodus HnsF o acEiune sau un mesa* Hnc%eiat desc%ide un nou ori'ont de incom"letitudine.

55
&!!. "orme de manifestare a tulburarilor de limba( si terapia limba(ului
1. 3ulburari ale limba(ului oral si scris.
2. 3erapii speciice de compensare si nvatare a limba(ului: terapia tulburarilor de limba(,
demuti!area, audiologia educationala si tehnologica, educatia vi!ual-perceptiva, orientarea spatiala
si mobilitatea, corectarea deectelor neuromotorii, psihoterapia comportamentala.
1. ,ulburari ale limba(ului oral si scris.
3ulburarile limba(ului re"re'inta re'ultatul disunctiilor inter(enite in rece"tionarea$
intele!erea$ elaborarea si reali'area comunicarii scrise si orale din cau'a unor aectiuni de natura
or!anica$ unctionala$ "si%olo!ica sau educationala$ care actionea'a asu"ra co"ilului mic in
"erioada a"aritiei si de'(oltarii limba*ului. Datorita im"ortantei limba*ului in structurarea si
desasurarea "roceselor co!niti(e$ orice aectare a acestuia ar "utea a(ea inluenta si calitatea
o"eratiilor !andirii$ relatiilor cu cei din *ur si structurarii "ersonalitatii co"ilului.
Pentru clasiicarea tulburarilor limba*ului "ot i in(ocate mai multe criterii.Rer'a ace o
clasiicare a tulburarilor de limba* "rin ra"ortare simultana la criteriile anatomo&i'iolo!ic$ etiolo!ic$
lin!(istic si "si%olo!ic. Astel$ sunt identiicate urmatoarele cate!orii de tulburari+
a, tulburari de pronuntie+ dislalia$ rinolalia si di'artria-
b, tulburari de ritm si luenta a vorbirii+ balbaiala$ ta%ilalia$ bradilalia$ lo!one(ro'a-
c) tulburari de voce+ aonia$ disonia si onastenia-
d, tulburari ale limba(ului citit-scris+ disle#ia&ale#ia si dis!raia&a!raia-
e, tulburari polimore+ aa'ia si alalia$
, tulburari de de!voltare a limba(ului+ mutism "si%o!en$ electi( sau (oluntar si intar'ierea
in de'(oltarea !enerala a (orbirii.
Aceasta clasiicare cu"rinde$ ma*oritar$ 'ona oneticii si onolo!iei 0articulare$ ritm$
luenta$ (oce$ intonatie,.
Din "ers"ecti(a de'(oltarii limba*ului s&au dierentiat urmatoarele tulburari+
& limba* intar'iat$ cu model "atolo!ic 0limba* nede'(oltat,-
& limba* intar'iat$ cu model normal-
& intreru"erea de'(oltarii limba*ului-
& limba* calitati( dierit de limba*ul normal.
Clasiicarea modelelor de'(oltarii "oate i utili'ata in de"istarea modului de instalare a
tulburarilor de limba*$ in co"ilaria mica si mi*locie$ "rin metoda anamne'ei. Astel se obtine un
indicator "entru e(aluarea re'istentei la inter(entia de corectare lo!o"edica si se "ot stabili
metodele de in(atare si reeducare a (orbirii si limba*ului.
)rei ca'uri sunt ilustrati(e.
5<
Ca' 1. Desi a(ea 2 ani$ ele(ul nu a incerca sa (orbeasca si nu ras"undea la inter"elarile
antura*ului$ c%iar daca a(ea un au' normal. )otusi$ comunica "rin mormaieli si ti"ete$ "e care
amilia a in(atat sa le inter"rete'e. 0cate!oria+ limba( nede!voltat)
Acest ca' ace reerire la corelatia dintre deicienta mintala si tulburarea de limba*. La
co"iii cu deicienta mintala$ limba*ul este mai aectat decat alte 'one ale de'(oltarii 0de e#em"lu$
"si%omotricitatea,. Acestia au "robleme de intele!ere a limba*ului 0rece"tie, si de "ronuntare a
cu(intelor si "ro"o'itiilor 0e#"resie,. )ulburarile de limba* sunt cu atat mai accentuate cu cat este
mai se(era deicienta mintala.
Ca' .. 7unica a a(ut dre"tate cand s"unea ca (a (orbi atunci cand (a i "re!atita sa o aca.
La (arsta de 2 ani$ limba*ul ei era asemenea cu cel al (arului de . ani. Cama era in!ri*orata$ dar toti
din casa simteau ca (a de(eni o buna (orbitoare$ deoarece intele!ea "ro"o'itii si ra'e com"licate si
reactiona adec(at la ele. 0cate!oria+ limba( intar!iat pe model normal)
Aceste maniestari dierentia'a o intar'iere "atolo!ica de limba* de o intar'iere "e model
normal. Co"iii cu intar'iere "e model normal dau semne de intele!ere a (erbali'arilor din antura*
0intele! inainte de a (orbi,. Du"a ce (orbesc$ intar'ierea se maniestsa in ra"ort cu ni(elul mediu al
de'(oltarii (orbirii "entru (arsta cronolo!ica res"ecti(a+ (ocabularul este mai sarac$ redus la
cu(inte u'uale$ iar "osibilitatile de ormulare a "ro"o'itiilor sunt limitate.
Ca' 1. )oata co"ilaria a (orbit. Parintii erau mandri de el/ea$ dar la !radinita educatoarea
nu a ost incantata de de"rinderile lui/ei de limba*. Ea s"unea ca$ desi "artici"a rec(ent la discutii$
*udecatile sunt sarace$ oloseste *ar!onul si lea!a ne"otri(it cu(intele. Cole!ii erau iritati ca le
re"eta intrebarile in loc sa ras"unda la ele. 0cate!oria- limba( calitativ dierit de limba(ul normal,
Ultimul ca' este a"ro"iat de ceea ce a ost deinit dre"t %andica" sociocultural- e#ista un
decala* intre criteriile amiliale de a"reciere si standardele im"use de !radinita$ !enerand o
"roblema de inter"retare$ res"ecti( daca limba*ul co"ilului "re'inta un deicit sau o dierenta
culturala. Pentru a reduce acest decala*$ mediul "rescolar si scolar trebuie sa oere un cadru de
"artici"are acti(a a co"ilului la de'(oltarea si "erectionarea ca"acitatilor sale lin!(istice.
Alaturi de stres si esecuri re"etate$ !reselile educati(e "ot declansa mutismul electi( 0sau
(oluntar,$ care se maniesta "rin reu'ul de a (orbi cu anumite "ersoane$ in anumite im"re*urari sau$
mai !ra($ cu toti din *ur si in orice im"re*urare. Daca$ in acti(itatile desasurate in scoala$ "ersonalul
didactic (a "ersista in atitudinea de incura*are acti(a a e#"rimarii co"iilor si le (or oeri$ in orme
nea!resi(e$ dar erme$ modele bune de (orbire$ atunci ei (or "arasi ormele incorecte 0onetice$
morolo!ice$ sintactice,.
Dintr&o alta "ers"ecti(a$ "utem clasiica tulburarile de limba* in cinci cate!orii+
& tulburari onologice & "ersoana nu "roduce sunetele conorm cu re!ulile lin!(istice ale
comunicarii-
5=
& tulburarile morologice & "ri(esc constructia cu(intelor ca orma$ numar$ !en$ ca'$ mod$
tim" etc.-
& tulburarile sintactice & incalcari ale re!ulilor de codiicare a mesa*elor$ in ceea ce "ri(este
ordinea cu(intelor in "ro"o'itii si ra'e-
& tulburarile semantice & "ri(esc simbolistica$ acordarea de semniicatii$ codiicarea si
decodiicarea cu(intelor si ra'elor-
- tulburarile pragmatice & combina discordant limba*ul (erbal cu comunicarea non(erbala.
Diicultatile de in(atare a continutului limba*ului se reera la as"ectele semantice ale
limbii- asimilarea cu(intelor limbii 0(ocabularul$ ondul le#ical al limbii, nu se re'uma la
memorarea etic%etelor lin!(istice$ ci im"lica$ "rocese subiecti(e de cunoastere a realitatii si de
re"re'entare simbolica si analitica 0simboluri$ conce"te$ *udecati si rationamente,- acest "roces
ince"e in co"ilaria mica si continua de&a lun!ul (ietii "rin+
& cunoasterea obiectelor si "ro"rietatilor lor esentiale-
& cate!orisirea obiectelor si ierar%i'area lor-
& cunoasterea enomenelor 0relatii intre obiecte$ sc%imburi$ a"aritii$ dis"aritii$ de"lasari$
inlocuiri etc.,-
& cate!orisirea enomenelor-
& relatii intre enomene si relatii intre obiecte si enomene.
Astel$ se in(ata codiicarea$ adica acordarea de semniicatii sistematice si re"re'entarea
lumii e#terne in idei (erbali'ate. Codiicarea si decodiicarea sunt acti(itati mintale com"lementare$
com"licate si (ulnerable in in(atare. Pre(enirea acestor diicultati$ rec(ent intalnite si !reu de
ameliorat$ ince"e in co"ilarie 0de la 1&2 ani, si continua in scoala cu a"ortul "arintilor$ educatorilor$
in(atatorilor$ "roesorilor.
Diicultatile in in(atarea utili'arii limba*ului "ot a"area c%iar daca ele(ul a interiori'at
orma si continutul acestuia$ insa nu le utili'ea'a eicient in comunicare. Un bun utili'ator al
limba*ului sesi'ea'a intentiile din limba*ul "artenerilor si se ada"tea'a la conte#tul comunicarii
"entru a&si reali'a "ro"riile intentii. Pentru "re(enirea diicultatilor de utili'are a limba*ului$
"ro!ramele scolare isi "ro"un e#ersarea comunicarii$ coordonata de educator si constienti'ata de
catre ele(. Ele(ii cu diicultati de utili'are a limba*ului nu sunt ca"abili in suicienta masura-
& sa "una intrebari si sa e#"rime di(erse cerinte-
& sa obtina si sa retina inormatii utile-
& sa aiba comentarii la obiect-
& sa sustina un monolo! coerent$ consistent si continuu-
& sa beneicie'e de atentia unui "artener de discutie-
& sa dea sens i!urat unor e#"rimari-
& sa asculte concentrat-
<@
& sa "reia si sa de'(olte ideile altuia-
& sa sc%imbe cursul discutiei in directia dorita-
& sa combata rational ideile "e care nu le im"artaseste.
Cele trei as"ecte ale limba*ului 0orma$ continut si utili'are, unctionea'a simultan si
corelat. Acestea sunt adesea solicitate in scoala$ iar un limba* deicitar creea'a ele(ului un !ra(
"re*udiciu.
C. Paunescu identiica trei cate!orii de sindroame ras"un'atoare de tulburari ale
limba*ului+
& sindromul dismalurativ & conditional ie de un ritm "ro"riu de de'(oltare$ ie de o
incetinire a ritmului obisnuit de de'(oltare a (orbirii$ cau'ata de actori somatici$ aecti(i sau
sociali$ maniestat "rin intar'ierea sim"la in a"aritia si de'(oltarea (orbirii$ dislalia de e(olutie$
balbaiala i'iolo!ica$ disle#ia&dis!raia de e(olutie -
& sindroame e)trinsece limba(ului si vorbirii & aectea'a rostirea "rin interesarea laturii
instrumentale a limba*ului 0malormatii "erierice structurale$ le'iuni "erierice motorii sau
sen'oriale$ le'iuni subcorticale,- ormele de maniestare sunt dislalia$ disartria$ disritmia 0balbaiala$
ta%ilalia$ bradilalia,-
& sindroame intrinsece limba(ului si vorbirii & caracteri'ate "rintr&o sim"tomatolo!ie de ti"
aa'ic$ datorata unor le'iuni la ni(elul structurilor cortico&subcorticale ale elaborarii ideationale a
limba*ului- in aceste conditii$ limba*ul si (orbirea sunt de ti" disa'ic 0sindromul di'inte!rati(, sau de
ti" aa'ic 0sindromul de'inte!rati(,$ si in acest ca' cunoasterea s"eciicului de maniestare clinica a
"rinci"alelor tulburari de limba* este o conditie undamentala in stabilirea unui dia!nostic dierential$
absolut necesar conturarii "ro!ramului tera"eutic$ "recum si in "ro!nosticul tulburarii iecarui co"il in
"arte.
Etiolo!ia tulburarilor de limba*$ la randul ei$ este de o mare di(ersitate si cunoasterea
cau'elor care determina tulburarea este o alta conditie de ba'a in stabilirea "ro!ramului tera"eutic
si a strate!iei de lucru cu co"ilul deicient. Anali'a cau'elor a "utut stabili urmatoarele cate!orii
etiolo!ice+
1 Cau'e care actionea'a in perioada prenatala+
a, boli inectioase ale mamei in "erioada sarcinii-
b, incom"atibilitatea 6% intre mama si at-
c, into#icatii-
d, traume mecanice 0care le'ea'a i'ic or!anismul atului, sau "si%ice 0stres$ s"aima$
emotii intense resimtite de mama,-
e, carente nutriti(e etc.
.. Cau'e care actionea'a in timpul nasterii+
a, traumatisme obstetricale-
<1
b, nasteri "relun!ite care duc la asi#ii si le'iuni ale sistemului ner(os central.
1. Cau'e care actionea'a in perioada postnatala+
a, cau'e or!anice de natura centrala sau "erierica+
& le'iuni ale sistemului ner(os central "ro(ocate de unele traumatisme mecanice-
& aectiuni ale a"aratului auditi( si onoarticulator care im"iedica rece"tia si emiterea
sunetelor 0"erorarea tim"anului$ anomalii ale bu'elor$ limbii$ ma#ilarelor,-
& boli inectioase ale co"ilariei 0encealita$ menin!ita$ scarlatina$ tuberculo'a$ ru*eola$ "o*ar
etc.,-
& into#icatii cu substante c%imice$ medicamente$ alcool care "ot aecta or!anic sau
unctional mecanismele neuroi'iolo!ice ale limba*ului-
b, cau'e unctionale & "ri(esc sera sen'oriala 0rece"toare, si motorie 0eectoare,+
& tulburarea "roceselor de e#citatie si in%ibitie la ni(elul corte#ului-
& insuiciente unctionale ale sistemului ner(os central-
& insuiciente motorii la ni(elul a"aratului onoarticulator 0s"asticitate sau tonus sca'ut al
musculaturii$ aectiuni "e traiectul ner(ului motor,-
& deiciente ale au'ului onematic 0%i"oacu'ii$ discriminare sen'oriala. redusa,-
c, cau'e "si%o"eda!o!ice & determina in s"ecial tulburari de ritm si luenta (orbirii+
& deiciente mintale-
& tulburari ale memoriei$ atentiei$ re"re'entarilor (i'uale si acustice -
& tulburari in sera "ersonalitatii 0neincredere in sine$ timiditate$ su"raa"recierea ima!inii
de sine etc.,-
d, cau'e "si%osocio"eda!o!ice+
& slaba stimulare a (orbirii co"ilului in onto!ene'a tim"urie-
& carente "eda!o!ice 0stimulare deormata a (orbirii$ imitarea unor modele cu (orbire
deicitara$ necorectarea la tim" a tulburarilor de (orbire,-
& su"rasolicitare$ stari conlictuale$ oboseala$ enomenul de bilin!(ism 0obli!area co"ilului
de a in(ata o limba straina inainte de a&si orma de"rinderile necesare in limba materna,.
Pornind de la ti"olo!ia si as"ectele etiolo!ice ale tulburarilor de limba*$ "ot i acute
urmatoarele consideratii "si%o"eda!o!ice cu "ri(ire la "ersoana si "ersonalitatea unui subiect lo!o"at+
& e#ista un anumit !rad de ra!ilitate si instabilitate la ni(elul unor trasaturi ale
"ersonalitatii din cau'a inter(entiei unor actori "erturbatori in relatiile cu stimuli e#terni care
determina inertie in comunicare$ teama de a "ronunta cu(inte$ maniestari com"ortamentale
anormale$ ri!iditate$ i'olare.
& in unctie de "articularitatile tem"eramentale$ (arsta$ educatia si de'(oltarea mintala a
lo!o"atului$ tulburarile de limba* "ot "ro(oca si stari de e#citatie "si%omotorie+ maniestate "rin
<.
a!itatii "ermanente$ in alte situatii "utem intalni tulburari aecti(&emotionale si (oliti(e care "ot
culmina cu stari de de"resie "relun!ite.
& la "ersoanele cu tulburari de (orbire "ot i identiicate contradictii in re'ol(area
"roblemelor si in studierea modalitatilor de actiune mintala si "ractica. Atunci ca aceste stari se
"relun!esc si de(in cronice$ a"ar stari conlictuale interne ce inluentea'a ne!ati( ormarea
caracterului si de'(oltarea normala a "roceselor "si%ice
& tulburarile de limba* "ot constitui un actor stresant atunci cand deicientul nu !aseste la
cei din *ur intele!erea necesara ata de situatia sa sau cand nu intre(ede "ers"ecti(a corectarii si
recu"erarii acestor tulburari. In asemenea situatii$ subiectul traieste stari de disconort$ nesi!uranta
in (orbire sau alte acti(itati$ surmena* i'ic intelectual$ "e ondul carora se "ot instala com"le#e de
inerioritate$ an#ietate$ i'olare de cei din *ur.
& in ca'ul deicientelor de intelect$ tulburarile de limba* "ot determina accentuarea
tulburarilor "si%ice si de com"ortament ca urmare a deicitului unctiilor de cunoastere si de
e#"rimare$ a imaturitatii aecti(e$ a cresterii su!estibilitatii$ im"ulsi(itatii ri!iditatii "si%omotorii$
im"iedicand semniicati( a"recierea corecta si adec(ata situatiilor de (iata cu eecte imediate in
com"ortamentele ada"ti(e la stimulii de ambianta.
& de asemenea$ la co"ii cu deicienta mintala$ decala*ul dintre de'(oltarea limba*ul si
celelalte unctii "si%ice este oarte e(ident$ deoarece "osibilitatile de intele!ere de ideatie raman
limitate$ in tim" ce ca"acitatea de e#"rimare inre!istrea'a "ro!rese interesante.
Co"ilul deicient mintal are totusi "osibilitatea sa&si insuseasca une ormule stereoti"ice "e
care le utili'ea'a in con(ersatii sim"le. C%iar daca e#"resii lin!(istice de ar!ou sunt in(atate ara
eorturi si sunt rec(ent intalnite in limba*ul cotidian$ comunicarea nu se desasoara du"a o anumita
lo!ica$ deoarece asociatii nu "ot i constienti'ate "e de"lin si nu cu"rind abstracti'ari !enerali'ari.
6e!ulile !ramaticale sunt deseori utili'ate deectuos$ ceea ce scade claritatea mesa*ului si a
comunicarii in !eneral. Princi"ala si cea mai stabila caracteristica o re"re'inta imaturitatea (orbirii$
care se accentuea'a in ra"ort cu !ra(itate deicientei mintale.
La co"ilul de .&1 ani$ imaturitatea (orbirii nu este atat de e(identa$ dar$ cu tim"ul$
dierentele dintre (orbirea co"ilului normal si cea a co"ilului deicient se accentuea'a tot mai mult
si din cau'a enomenelor de "erse(erare caracteristice structurilor mintale nee(oluate ale acestuia
din urma. ?enomenele de "erse(erare ce a"ar rec(ent se e#tind de la ni(elul sunetelor si silabelor
la cu(inte c%iar "ro"o'itii$ ceea ce da o nota de'a!reabila (orbirii$ iar comunicarea de(ine tot mai
conu'a.
& conduita (erbala a deicientilor mintal este dominata de caracteristicile emotional&
aecti(e care nu intotdeauna intre!esc continutul semantic$ ci$ dim"otri(a$ estom"ea'a acti(itatea
co!niti(a. La acestea se adau!a multe elemente neesentiale si redundante care in!reunea'a rece"tia
<1
inormatiei de catre auditor si determina ca intrea!a comunicare sa ie centrata "e sens$ si nu "e
semniicatii.
& ca o caracteristica !enerala$ toate cate!oriile de deicienti mintali intam"ina diicultati
atat in intele!erea conte#tului in care se desasoara conduita (erbala$ cat si in "lasarea comunicarii
intr&un conte#t or!ani'at. Daca a(em in (edere cele trei straturi conte#tuale$ si anume+ conte#tul
total$ care nu este identic cu conte#tul situational$ conte#tul e#"licit$ care este mai e(ident in
limba*ul oral$ si conte#tul (erbal sau discursi($ de natura strict lin!(istica$ obser(am ca ele nu sunt
or!ani'ate in comunicare la deicientul mintal si nici nu a"ar bine delimitate.
& atunci cand tulburarile de limba* a"ar "e ondul altor deiciente$ "recum cele sen'oriale
sau i'ice$ tulburarile "ersonalitatii$ de*a e#istente$ in mai toate ca'urile se accentuea'a.
La deicientii de au' si de (edere$ tulburarile de (orbire creea'a "robleme su"limentare in
"rocesul de inte!rare sociala$ din cau'a absentei sau slabei intele!eri a (orbirii 0in ca'ul
deicientilor de au', sau rolului com"ensator al cu(antului in structurarea re"re'entarilor 0la
deicientii de (edere,$ in ambele situatii e#istand riscul reducerii relatiilor sociale$ date iind
diicultatile de comunicare si intele!ere a mesa*ului intre interlocutori.
& in situatiile obisnuite de (iata$ iecare "ersoana oloseste un stil "ro"riu de e#"rimare
orala si scrisa$ cu anumite "articularitati strans le!ate de ni(elul si !radul sau de cultura. La
"ersoanele cu tulburari de limba*$ c%iar si atunci cand "oseda un ni(el de cultura a(ansat$ se
obser(a o anumita retinere in a&si "re'enta ideile$ !andurile in ra"ort cu "osibilitalile "e care le au$
un ar!ument in "lus "entru "re(enirea si corectarea acestor ti"uri de tulburari.
2. ,erapii specifice de compensare si nvatare a limba(ului+ terapia tulburarilor de
limba(, demutizarea, audiologia educationala si tehnologica, educatia vizual-perceptiva,
orientarea spatiala si mobilitatea, corectarea defectelor neuromotorii, psihoterapia
comportamentala.
#emuti!area re"re'inta acti(itatea com"le#a de inlaturare a mutitatii cu metode si mi*loace
s"eciice$ "rin (aloriicarea cailor or!anice nealterate si "e ba'a com"ensarii unctionale - are o
com"onenta didactica semniicati(a si "resu"une insusirea celor 1 com"onente ale limba*ului +
& com"onenta onetica
& le#icul
& structura !ramaticala
Sc%eme cor"orala este "unctul de "lecare al dieritelor "osibilitati de actiune. Ea se
constituie "e ba'a datelor sen'oriale si sensibilitatii "ro"rioce"ti(e si e#teroce"ti(e.
Suesne deosebeste 2 a'e succesi(e in ac%i'itia ima!inii cor"orale +
& "erioada sen'orio&motrica
& constituirea ima!inii mintale$ ca re"re'entare a "ro"riului lui cor"
<2
& in(atarea limba*ului este le!at de sc%ema cor"orala
& e(olutia desenului re"re'entand cor"ul uman
Cercetarile e#"erimentale si e#"erienta "ractica au demonstrat ca acti(itatea de "re(enire
si corectare a tulburarilor de (orbire este undamentata "e o serie de "rinci"ii lo!o"edice+
a, principiul interventiei timpurii & asi!ura eicienta tera"iei lo!o"edice$ deoarece la (arste
mici automatismele "si%olin!(istice nu sunt inca bine consolidate si "ot i usor inlocuite cu
de"rinderi corecte de (orbire- tratarea tulburarilor de limba* c%iar din a'a lor de debut "ermite
inlaturarea unora dintre cau'ele insuccesului scolar$ res"ecti( cau'ele de natura lo!o"edica-
b, principiul parteneriatului in interventia terapeutica & succesul inter(entiei lo!o"edice
"resu"une initerea actorilor educationali 0amilie$ !radinita$ scoala, in acti(itatea lo!o"edica si
consolidarea unor "arteneriate/colaborari intre "roesorul lo!o"ed$ educatori si "arinti in sco"ul
"relun!irii inter(entiei lo!o"edice si in mediul scolar sau de (iata al co"ilului-
c, principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale & in domeniul lo!o"ediei$
acest "rinci"iu are in (edere e(itarea conu'iilor intre tulburarile de limba* "ro"riu&'ise si cele "asa!ere$
datorate insuicientei maturi'ari a or!anelor si unctiilor onoarticulatorii- de asemenea$ in tera"ia
lo!o"edica$ acti(itatile si sec(entele de lucru desasurate cu co"ilul trebuie ada"tate (arstei$ ni(elului de
de'(oltare mintala si "articularitatilor "ersonalitatii acestuia-
d, principiul e)ercitiilor de scurta durata & in tim"ul e#ercitiilor de (orbire cu co"iii din
"ricina instalarii ra"ide a oboselii$ se recomanda e#ersarea tim" de doar cate(a minute - in sc%imb$
aceasta e#ersare "e "erioade scurte "oate i re"etata rec(ent in aceeasi sedinta$ "entru ca intre
as"ectul sonor corect al sunetului rostit si miscarile articulatorii cores"un'atoare sa se "oata i#a
le!aturile necesare -
e, principiul utili!arii sunetelor a(utatoare & "entru a e(ita a"aritia tensiunilor intre
controlul constient al miscarilor articulatorii si cel al "o'itiei sunetelor$ care "ot aecta succesul
inter(entiei lo!o"edice$ se recomanda olosirea sunetelor asemanatoare "e care co"ilul le "oate
"ronunta si$ tre"tat$ sa se treaca la sunetele noi$ corecte$ care (or inlocui sunetele !resit "ronuntate -
, principiul utili!arii autocontrolului auditiv & daca du"a mai multe incercari si e#ercitii
co"ilul nu "oate distin!e sunetele care ac "arte din aceeasi !ru"a de sunete$ atunci lo!o"edul (a
demonstra "e or!anele lui articulatorii si (a arata co"ilului deosebirile dintre acestea-
!, principiul actiunii minime & este mai eicient ca sunete noi sa se e#erse'e la ince"utul
e#ercitiilor cu (ocea sca'uta$ ara e#a!erare- (ocala se adau!a la ince"ut so"tit si abia mai tar'iu se
"ronunta cu (oce tare$ e(itandu&se astel miscarile insotitoare inutile si reducand durata inter(entiei
lo!o"edice.
Cetodele si "rocedeele generale utili'ate in acti(itatea lo!o"edica sunt clasiicate astel+
a, gimnastica generala & e#ercitiile i'ice !enerale intaresc si rela#ea'a musculatura
im"licata in actul (orbirii si contribuie la mentinerea sanatatii or!anismului- se "oate olosi o !ama
<3
(ariata de e#ercitii+ rotiri ale bratelor$ rotiri si a"lecari ale ca"ului$ miscari la ni(elul trunc%iumi$
miscari la ni(elul "almei si de!etelor$ imitarea unor acti(itati din (iata cotidiana-
b, gimnastica onoarticulatorie & cu"rinde mai multe serii de e#ercitii de !imnastica
aciala$ lin!uala$ mandibulara si labiala care trebuie e#ecutate ritmic deoarece$ "e lan!a antrenarea
si toniierea se!mentelor a"aratului onoarticulator$ au si menirea de a introduce ritmul in (orbirea
co"iilor-
c, gimnastica respiratorie & urmareste educarea ec%ilibrului dintre ins"iratie si e#"iratie cu
a*utorul unor e#ercitii si "rocedee di(erse 0sularea intr&o lumanare a"rinsa$ aburirea unei o!lin'i$
alternati($ cu nasul si cu !ura$ umlarea unui balon$ ormarea de (aluri intr&un (as cu a"a$ sularea in
dierite instrumente mu'icale etc.,- in cadrul acestor acti(itati se (a acorda o mare atentie e#"iratiei
lun!i$ rela#ate-
d, educarea au!ului onematic 0rol undamental in de'(oltarea autocontrolului auditi(, &
"rin stimularea "erce"tiei onematice 0le!atura dintre sunet si ima!inea modului de articulare
corecta a sunetutui res"ecti(,$ utili'and modelul motric&Kineste'ic oerit de lo!o"ed si (aloriicand
acti(itati di(erse cu caracter ludic -
e, educarea personalitatii & urmareste (aloriicarea unor strate!ii si "rocedee
"si%otera"eutice in sco"ul inlaturarii la co"ii a unor maniestari neuro"si%ice secundare$ a unor
tulburari de conduita si "ersonalitate determinate de "re'enta tulburarilor de (orbire 0timiditate
e#a!erata$ ne!ati(ism$ ner(o'itate$ iritabilitate$ sensibilitate marita la obser(atiile celor din *ur$
rica$ neincredere,.
Cetodele si "rocedeele speciice cores"und unor eta"e distincte in "rocesul de corectare a
tulburarilor de limba*$ res"ecti( emiterea$ consolidarea$ dierentierea si automati'area "ronuntiei
sunetelor+
1. "miterea sunetului+
In eta"a emiterii sunetelor se recur!e in mod curent la metoda demonstratiei articulatorii$
la e#ercitii$ com"aratie$ "recum si la metoda deri(arii sunetului-
& demonstratia articulatorie & anali'a miscarilor articulatorii$ sinte'a miscarilor
articulatorii$ articularea cu (oce so"tita$ articularea cu (oce normala-
& e)ercitiul & articulator$ onator si ortoonic-
& comparatia & sonora$ !raica$ sonora : !raica-
- derivarea sunetului nou din sunete corect emise anterior "rin anali'a si sinte'a onematica
0metoda onetica analitico-sintetica,-
2. Consolidarea sunetului:
In eta"a consolidarii sunetelor se recur!e la metoda e)ercitului si a com"aratiei$ "rin
eectuarea re"etata a unor serii de e#ercitii$ cat mai (ariate$ destinate de'(oltarii de"rinderilor de
"ronuntie corecta-
<4
& e)ercitiul & coarticulatie intre silabe 0directe$ indirecte$ intermediare,$ cu(inte 0mono&$ bi&
si "olisilabice,$ "ro"o'itii sim"le si de'(oltate$ ra'e$ anali'a si sinte'a onetica orala si scrisa
0silabe$ cu(inte$ "ro"o'itii$ ra'e,-
& comparatia & sonora$ !raica$ sonora : !raica.
*. #ierentierea sunetului:
In eta"a dierentierii sunetelor se urmareste de'(oltarea au'ului onematic si a ca"acitatii
de dierentiere onematica mai ales in ca'ul sunetelor oarte a"ro"iate din "unctul de (edere al
locului si modului de articulare- cele mai utili'ate metode sunt$ si in acest ca'$ e)ercitiul si
comparatia-
- e)ercitiul & anali'a onematica$ dierentierea motric&Kineste'ica$ dierentierea sunetului
nou si a unor sunete din !ru"e mai inde"artate$ dierentierea sunetului din sunete asemanatoare$
anali'a si dierentierea !raica-
- comparatia & sonora$ !raica$ sonora : !raica.
;. 6utomati!area sunetului:
In eta"a automati'arii se ace a"el la metode ca+ e)ercitiul, compunerea, povestirea,
conversatia$ inte!rand sunetele corectate in di(erse situatii de comunicare scrisa sau orala "entru a
inc%eia astel "rocesul com"le# de corectare a tulburarilor de limba*.
& e)ercitiul & oral$ scris 0de anali'a si sinte'a onematica,-
& compunerea & du"a ima!ini date$ cu ince"ut dat$ anali'a onematica a te#tului com"unerii
etc.-
& povestirea & du"a ima!ini date$ du"a ima!ini (ideo$ du"a inre!istrare audio-
- conversatia & indi(iduala sau in !ru".
In conclu'ie$ "utem s"une ca ma*oritatea metodelor si "rocedeelor "re'entate sumar "ana
acum se intalnesc in toate cele "atru eta"e de inter(entie lo!o"edica$ deosebirile dintre ele constand
nu atat in denumirea lor$ cat in modalitatile concrete de a"licare a lor de la o eta"a la alta.
<5
&!!!. .ctivitatea scolara - cadru de formare si dezvoltare a abilitatilor deprinderilor
si capacitatilor n vederea integrarii socio-profesionale
1. Caracteristicile si rolul abilitatii manuale n achi!itionarea principalelor abilitati si
deprinderi necesare proesionali!arii.
2. 6ctivitati de preproesionali!are
*. 6ctivitati de ormare proesionala prin Scolile de 6rte si 7eserii.
;. 6ctivitati de ormare a competentelor necesare speciali!arii n liceu.
1. Caracteristicile si rolul abilitatii manuale n achizitionarea principalelor abilitati si
deprinderi necesare profesionalizarii.
Dierentieri e#istente in cadrul !ru"ului de ele(i$ din scoala s"eciala$ isi lasa am"renta nu
numai asu"ra "osibilitatilor de com"ensare si de recu"erare a lor$ ci si asu"ra modului de inte!rare
in "rocesul muncii$ in stilul si ca"acitatea lor de munca.
Astel$ ma*oritatea debililor mintal maniesta in "rocesul muncii o anumita inertie si
i#itate$ care le limitea'a "osibilitatea actiunilor de substituire- in acelasi tim" ei "astrea'a tendinta
clar e#"rimata de a inlocui actiunile diicile cu modalitatile de acti(ita&te mai sim"le si "rimiti(e.
Ar mai ramine de adau!at ca inertia in munca a deicientului corelea'a strins cu !radul de
debilitate.
De asemenea$ debilul mintal maniesta o sca'uta intele!ere a sco"urilor acti(itatii$ nu
arata interese "roesionale certe.
La ele(ii scolii s"eciale$ care "re'inta normalitate "si%ica sau intelect de limita$ reactiile
ne!ati(e ata de munca sint mai ales de ori!ine e#o!ena$ consecuti(e unei carente de educatie
amiliala sau unor inluente ne!ati(e din mediul antescolar. Iar "rinci"ala "roblema la ele(ii cu
tulburari de com"ortament 0de ti"ul "si%o"atiilor, este instalarea si maniestarea instabilitatii
com"ortamentale si$ in "rocesul muncii$ al acti(itatii "ractico&"roducti(e.
Alte as"ecte$ de care trebuie sa se tina cont si tin de modalitatea nestiintiica "rin care
ele(ii scolii s"eciale ca"ata inormatia "roesionala si atitudinea ata de (iitoarea "roesie$ astel +
& ma*oritatea ele(ilor$ au "areri "reormate des"re meseria "e care o (or urma. De cele mai
multe ori$ su!estia are un rol determinant.
& ele(ii scolii s"eciale sint "usi in situatia de a&si orma as"iratii si interese "roesionale in
conditiile unei "ronuntate i'olari sociale care le "erturba atit de'(oltarea normala cit si
"osibilitatile ulterioare de inte!rare ale acti(itatilor$ "e care le desasoara in atelierele scolii.
& instruirea deicientilor are inca un "ronuntat caracter descri"ti($ intelectualist si la
distanta de acti(itatea "ractico&"roducti(a care la rindul ei este unilaterala si nestimulati(a "entru
ele(ii scolii a*utatoare.
<<
& comanda sociala$ caile de airmare sociala cele mai adec(ate lor$ nu le sint cunoscute
deicientilor.
& nu se de"une o acti(itate sistematica si unitara de ormare la ele(ii scolii s"eciale a unor
de"rinderi de munca$ stabile$ care sa conduca la trairi aecti(&"o'iti(e in le!atura cu "rocesul si cu
re'ultatele muncii.
Pre!atirea !enerala re"re'inta atat o cerinta a "ro!resului te%nic cat si o com"onenta de
ba'a a unei bune "re!atiri "roesionale. Ptr orice "roesie cultura !enerala constituie un undament
necesar atat "rin cunostintele si de"rinderile "e care le da si "e care se (or s"ri*ini cunostintele si
de"rinderile de s"ecialitate$ cat si "rin calitatile intelectuale "e care le ormea'a si care lar!esc
ori'ontul "roesional al ele(ului. Pre!atirea teoretica trebuie sa "receada "re!atirii "roesionale.
6olul im"ortant "e care il are "re!atirea teoretica in ormarea unui bun "roesionist este
e#"licat de "si%olo!i "rin lar!a ca"acitate de transer a culturii !enerale. Cunostintele si
de"rinderile de cultura !enerala inlesnesc ac%i'itia cunostintelor si %abitudinilor din orice "roesie$
ele insele se "ot modela si ada"ta la cerintele "roesionale.
Cunostintele insusite in scoala "ot da tanarului o orientare !enerala in le!atura cu
"roductia sau o orientare erma "tr anumita "roesie. Cunostintele din obiectele de s"ecialitate$ "e
care si le insusesc tinerii in licee de s"ecialitate in scoli te%nice si "ostliceale$ cu a*utorul carora ei
cunosc temeinic "roblemele "roesiei "e care si&au aleso$ constituie ba'a teoretica a educatiei
s"eciale.
Cunostintele insusite de ele(i sunt insotite de "rice"eri si de"rinderi de a le utili'a in
"ractica+ a manui unelte si masini$ a le re!la si ada"ta "rocesului muncii$ a le in!ri*i si re"ara etc.
Persoana cu %andica" mintal intim"ina diicultati in ormarea de"rinderilor de munca atit in
"erioada scolari'arii$ cit si in "rocesul muncii du"a inte!rarea in "roductie. Aceste diicultati sunt
le!ate de or!ani'area "ro"riei acti(itati$ ritmul$ (ite'a$ calitatea lucrurilor eectuate. Diminuarea din
"unct de (edere cantitati( si calitati( al eicientei muncii "roduce diicultati in "rocesul inte!rarii
socio&"roesionale a "ersoanei cu %andica" mintal.
In(atamintul s"ecial are dre"t obiecti(e (aloriicarea a "otentialelor biolo!ice si "si%ice$
stimularea si corectarea de'(oltarii i'ice si intelectuale a "ersoanei cu %andica" mintal$ "re!atirea
"entru (iata de sine statatoare si "entru inte!rarea socio&"roesionala. Prin (aloriicarea ma#ima a
"ersoanei cu %andica" mintal$ in limitele de'(oltarii sale$ intele!em ormarea la "ersoane a tuturor
tre"telor cunoasterii$ ince"ind cu cel motric si inc%eind cu cele aecti(e$ (oliti(e si de "ersonalitate
in ansamblu.
2. .ctivitati de preprofesionalizare
Educatia te%nolo!ica in scoala au#iliara ocu"a unul din locurile "rioritare in sistemul
!eneral instructi(&educati( si imbina re'ol(area obiecti(elor inaintate in(atamintului s"ecial.
<=
Instruirea "rin munca contine o !ama enorma de "osibilitati in "rocesul de corectie a
nea*unsurilor "ersoanelor cu %andica" mintal. E#istenta unor atare "osibilitati este conirmata nu
numai de "ractica scolara si lucrari "si%o"eda!o!ice$ dar si de in(esti!atiile i'iolo!ice$ care au
stabilit din "unct de (edere e#"erimental imbunatatirea unctionala a "roceselor ner(oase corticale
atit la co"ii cit si la maturi cu %andica" mintal sub inluenta acti(itatii de munca.
O atitudine "rinci"ial noua reeritor la "roblema instruirii "rin munca a "ersoanelor cu
diicultati in de'(oltarea i'ica si intelectuala a a(ut&o renumitul sa(ant Ra!otsKi care s"unea ca
e#cluderea acestor "ersoane din sera de "roductie inseamna e(identierea si a!ra(area nea*unsurilor
in de'(oltare$ iar "re!atirea si inserarea co"iilor anormali in munca obsteasca contribuie la
com"ensarea acestor nea*unsuri.
Cunca "entru acest ti" de "ersoane inde"lineste doua sarcini im"ortante+
& in "rimul rind$ este un mi*loc de corectie si educatie de mare (aloare in "rocesul inruntarii
deicientelor in de'(oltare si ormare a "ersonalitatii
& in al doilea rind$ este conditia de ba'a "entru "re!atirea "ersoanelor cu %andica" mintal
in de'(oltarea "si%oi'ica catre (iata in societate.
Acti(itatea de munca a "ersoanelor cu %andica" mintal este un "roces s"eciic$ de
im"ortanta enorma in de'(oltarea multilaterala a acestor cate!orii de "ersoane.
Cunoasterea (ariabilitatii indi(idual&ti"olo!ice a "ersoanelor cu %andica" mintal$ a
"articularitatilor de "laniicare$ de or!ani'are$ de autocontrolul al muncii$ "e de o "arte$ si a
"articularitatilor sistemului ner(os$ motoricii$ ca"acitatii muncii$ "e de alta "arte$ ne oera
"osibilitatea crearii conditiilor a(orabile de corectie si de'(oltare dierentiata$ ce contribuie la
s"orirea eicientei educatiei te%nolo!ice in scoala au#iliara. )oate acestea constituie o conditie
o"tima in ada"tarea si inte!rarea socio&"roesionala a acestei cate!orii de "ersoane.
Gimna'iul oera "osibilitati lar!i "tr ormarea !enerala si "olite%nica a ele(ilor. Ei isi
insusesc aici "rinci"iile de ba'a din disci"linele umaniste si realiste$ isi ormea'a de"rinderi de a
a"lica in "ractica aceste cunostinte.
?ormarea "roesionala se !reea'a "e ondul unei temeinice "re!atiri !enerale si "olite%nice.
. .ctivitati de formare profesionala prin Scolile de .rte si /eserii.
Scoala "roesionala s"eciala "tr deicienti mintali are ca "rinci"al obiecti( inarmarea
ele(ilor sai cu o temeinica "re!atire "ractica N "e s"eciic de meserii N si o "re!atire de cultura
!enerala s care sa&i "ermita absol(entului sa se incadre'e armonios in (iata social&economica.
)inand seama de inalitatea "rocesului recu"erarii N inte!rarea in (iata sociala normala N stabilirea
continutului in(atamantului din scoala "roesionala s"eciala im"lica in mod necesar ra"ortarea la
sarcinile actuale si de "ers"ecti(a care stau in ata tinerei !eneratii.
=@
Daca in(atamantul "roesional s"ecial este ondat "e etica muncii si "e criteriul (alorii
"ractice$ ramane o "roblema desc%isa conturarea unei metodolo!ii adec(ate acestor "rinci"ii$ care
sa stabileasca mai concret$ inter"atrunderea armonioasa si sustinerea reci"roca dintre munca i'ica
si cea intelectuala a adolescentului deicientului mintal.
Educatia "roesionala isi "ro"une sa orme'e "e tanar "tr "roesia aleasa$ sa aca din el un
muncitor caliicat intr&o anumita ramura de acti(itate.
Educatia "olite%nica ii a*uta "e tineri sa isi insuseasca "rinci"iile teoretice undamentale
ale "roceselor de "roductie si sa isi orme'e de"rinderi de a manui unelte si masini sim"le olosite
in "roductie. E o "re!atire de ba'a "tr "roductie$ utila in insusirea oricarei "roesii.
Ceseriile recomandate "ersoanelor cu deiciente i'ice$ sunt incluse in Nomenclatorul
orientati( al meseriilor "entru scolile "roesionale s"eciale. In acest nomenclator sunt recomandate
2< de meserii "entru "ersoanele cu deiciente i'ice .
1. Un "rim ti" de meserii sunt cele din proilul mecanic. In cadrul acestui "roil intra
meseriile de lacatus de monta*e si de intretinere$ mecanic de mecanica ina$ sculer&matriler$
modelier si "relucrator "rin asc%iere 0strun!ar$ re'or$ rabotor$ rectiicator,. )oate aceste meserii
sunt caracteristice "ersoanelor de se# masculin. ?olosind unele utila*e s"eciice si unele ada"tari de
mica im"ortanta$ aceste meserii "ot i "racticate de "ersoanele cu deicienie i'ice. La ale!erea
locului de munca se (a tine seama de atitudinea caracteristica in tim"ul lucrului$ de miscarile
solicitate$ de !ama "osturala .
In aceste meserii$ in unctie de s"eciicul locului de munca$ consumul ener!etic este redus$
cel mult mediu$ "o'itia cor"orala este ortostatica sau se'anda$ dar sunt solicitate rec(ent
manualitatea ina si coordonarea bimanuala.
In conclu'ie$ aceste meserii "ot i recomandate "ersoanelor care au membrele su"erioare
sanatoase sau doar "utin aectate
.. Un alt "roil recomandat este cel electrotehnic$ ce cu"rinde meseriile de electrician de
intretinere si re"aratii instalatii electrice$ electronist si o"erator de telecomunicatii.
In aceste meserii$ munca se desasoara in "o'itie se'anda sau ortostatica$ solicitarea
ener!etica este mica$ dar este ne(oie de o "re%ensiune ina. Practic$ in aceste meserii "ot i orientate
"ersoanele in otoliu rulant$ dar care au membrele su"erioare sanatoase.
1. In nomenclator este inscris proilul constructii ca iind recomandabil "entru "ersoanele cu
deiciente i'ice. In toate meseriile din cadrul acestui "roil$ solicitarile ener!etice sunt medii sau
mari$ "o'itia este ortostatica$ dar cu dierite alle "o'itii incomode 0!%emuit$ lectat$ torsionat,$ iar
"re%ensiunea trebuie sa ie lar!a si "uternica. Practic$ catre acest "roil "ot i orientate doar
"ersoanele cu deicient usoare ale unui membru "el(in sau toracal.
2. In cadrul proilului de materiale de constructie se recomanda meseria de sticlar&ceramist.
Din "acate$ si aceasta meserie este recomandata doar "entru "ersoanele cu deiciente usoare$
=1
deoarece "resu"une un eort mediu$ o "o'itie ortostatica ce alternea'a cu cea se'anda$ dar o
!estualitate a membrului su"erior ina si lar!a.
3. Pentru proilul de chimie industriala$ solicitarea de"inde de locul de munca. Astel$ la
tablourile de comanda ale instalatiilor solicitarile sunt mici$ cu o "o'itie ortostatica "relun!ita si
solicitarea liniei "re%ensiuni ine. Deci si aceste meserii sum recomandabile "ersoanelor cu
deiciente usoare ale membrelor toracale sau "el(ine.
4. Ceseriile "ermise medical din proilul de industriali!are a lemnului sunt re"re'entate de
tam"larie$ scul"tura$ ta"iterie$ dul!%er si "arc%etar. In aceste meserii$ solicitarea ener!etica este
medie$ uneori c%iar mare. Po'itia in care se lucrea'a este ortostatica cu di(erse (ariante$ cum ar i in
!enunc%i$ lectal$ torsionat$ alternand cu "o'itia se'and. Pre%ensiunea trebuie sa ie ina$ lar!a si
uneori "uternica. In conclu'ie$ aceste meserii sunt recomandabile "ersoanelor cu o aectare usoara a
unui membru "el(in sau toracic.
5. Proilul de industrie alimentara include meseriile de "re"arator in industria carnii$
la"telui$ conser(elor de le!ume si ructe. Solicitarea ener!etica este medie$ cu o "o'itie ortostatica
"relun!ita si o "re%ensiune lar!a di!ito&"almara. A"ar aceleasi restrictii de orientare "entru
"ersoanele cu deiciente medii.
<. Proilul de industrie usoara cu"rinde meseriile de ilator$ tesator$ conectioner
imbracaminte si incaltaminte. Solicitarea ener!etica este medie "entru meseriile de ilator&tesator si
redusa "entru celelalte meserii. Postura este ortostatica$ cu de"lasare "ermanenta "entru
su"ra(e!%erea masinilor la meseriile de ilator&tesator si se'antia sau ortostatica in rest. Din "acate$
in toate aceste meserii este ne(oie de o "re%ensiune ina$ astel ca ele sunt recomandate in s"ecial
"entru "ersoanele cu deiciente la ni(elul membrelor inerioare. Pentru meseriile de ilator si tesator
este suicienta o "re%ensiune ina a unui sin!ur membru su"erior$ in consecinta$ au o recomandare
medicala mai lar!a.
=. Proilul agricol este oarte im"ortant "entru "ersoanele "ro(enite din mediul rural si care
doresc sa ramana in amilie. In cadrul acestui "roil sunt recomandate meseriile de a!ronom$
'oote%nist si %orticultor. In toate aceste meserii$ solicitarea ener!eticsa este medie sau mare.
Cunca se desasoara in conditii de ortostatism$ cu de"lasari "e teren si cu o "re%ensiune lar!a.
Aceste meserii sunt recomandate "entru "ersoanele cu deicienta i'ica usoara a unui membru
"el(in sau a ambelor membre su"erioare
1@. Proilul comercial "resu"une in s"ecial acti(itatea de lucrator comercial 0(an'ator,$ in
care solicitarea ener!etica este mare$ munca se desasoara in ortostatism cu de"lasari$ iar
"re%ensiunea este ina$ lar!a si/sau orte. Este un "roil recomandabil in s"ecial "entru "ersoanele
cu aectiuni la ni(elul unui sin!ur&membru "el(in sau aectari usoare ale ambelor membre
su"erioare si inerioare
=.
11. 6limentatia publica "resu"une meseriile de coetar$ bucatar$ "atisier$ in care solicitarea
ener!etica este medie$ "ostura ortosiatica$ iar !estualitatea "resu"une "re%ensiune di!ito&"almara.
Si aceste meserii sunt recomandabile doar "ersoanelor cu deiciente usoare
1.$ Ultima cate!orie de meserii este re"re'entata de cele din industria mica si prestari
servicii.In cadrul acestor intre"rinderi intra meseriile de tesator manual$ maroc%iner$ len*er&broder$
dactilo!ra$ restaurator co(oare$ blanar$ acordor de instrumente mu'icale. Din "acate$ in toate aceste
meserii sunt necesare abilitati manuale ine.
Din toate aceste meserii inscrise in nomenclator se "ot ormula cate(a conclu'ii+
& lista acestor meserii este destul de cu"rin'atoare$ deci "ersoanele cu deiciente i'ice ar
trebui sa aiba suiciente o"ortunitati de ale!ere-
& in scolile s"eciale "roesionale numarul de meserii este destul de redus$ astel ca
"osibilitatile de ale!ere sunt reduse-
& o alta diicultate este le!ata de orientarea "roesionala in conditiile aectarii membrelor
su"erioare - in aceasta situatie$ numarul o"tiunilor de(ine destul de redus$ daca nu c%iar oarte redus
"entru "ersoanele cu deiciente medii si !ra(e-
& "ostura ortostatica este necesara in numeroase meserii- dar "ersoanele cu aectari ale
membrelor inerioare nu o "ot mentine tim" de < ore$ cat durea'a "ro!ramul de lucru
& in inal$ "utem s"une ca e#ista inca suiciente "robleme le!ate de orientarea "roesionala a
"ersoanelor cu deiciente i'ice in mediul de munca obisnuit.In aceste conditii$ atelierele "rote*ate
raman unica solutie "entru incadrarea in munca a "ersoanelor cu deiciente medii si !ra(e.
La Gru"ul Scolar 9Ion Holban9 din lasi$ in anul 1==3 e#istau urmatoarele "osibilitati de
scolari'are+
A liceul economic
A scoala "roesionala cu urmatoarele meserii+
& conectii imbracaminte-
& len*er&broder-
& tricoter-
& tesator$ restaurator co(oare-
& comerciant bucatar-
& comerciant coetar-
& coae'a&manic%iurista-
& dactilo!ra
)oate aceste meserii sunt !reu de "racticat in conditii industriale de catre "ersoanele cu o
aectare c%iar unilaterala a membrelor su"erioare. Pentru co"iii ce "re'inta aectarea membrelor
inerioare$ meseriile de bucatar si coetar nu sunt recomandate$ deoarece ele "resu"un desasurarea
acti(itatii in conditii de ortostatism "relun!it.
=1
Conorm nomenclatorului de meserii$ 2< "ot i "racticate de tinerii cu deiciente motorii. Cu
toate acestea$ in scoala se re!asesc doar < meserii. Cinisterul Educatiei Nationale im"reuna cu
Cinisterul Cuncii si Protectiei Sociale trebuie sa de"una eorturi sustinute "entru di(ersiicarea
meseriilor din aceste scoli.
Intr&o anc%eta eectuata in 1==3 "e un esantion de 111 de ele(e din clasele mari$ re'ulta ca
"rinci"alele de'a(anta*e ale acestei scoli sunt+
& i'olarea ata de "ersoanele sanatoase-
& distanta mare ata de amilie -
& neasi!urarea unui loc de munca du"a absol(ire-
& meseria in(atata nu este cea "reerata.
Posibilitatile reduse de incadrare in munca sunt relectate si in ras"unsurile la Piramida
moti(ationala. Autoairmarea si autoreali'area ocu"a "rimul loc in o"tiunile a 22$3D dintre ete. In
situatia in care deicienta i'ica este medie sau usoara$ aceasta "roblema are o (aloare latenta sau
nu este "erce"uta.
Scolile "roesionale "re!atesc muncitori cu un "roil lar!$ ca"abil sa se ada"te'e intr&un
tim" scurt la noi "roesii daca (a i ne(oie.
0. .ctivitati de formare a competentelor necesare specializarii n liceu.
Pre!atirea "ractica&"roducti(a a ele(ilor se dierentia'a in unctie de mediul social$ in
unctie de se# si de s"eciicul local. Ele(ii din mediul urban eectuea'a in s"ecial lucrari de atelier$
unde$ in "rimii ani baietii in(ata "relucrarea lemnului si a metalului$ iar etele lucrul de mana si
!os"odarie.
In liceul real umanist si liceele de s"ecialitate se continua "re!atirea ele(ilor "tr munca$ "tr
"roductie. ?iecare ti" de liceu asi!ura ele(ilor atat o "re!atire care sa le "ermita continuarea
studiilor$ cat si incadrarea intr&o acti(itate social utila$ cu "rioritate in "roductia materiala. In cadrul
iecarui ti" de liceu sunt "re(a'ute obiecte de in(atamant care dau o instruire te%nica si care alaturi
de "ractica "roducti(a ac "osibila s"eciali'area necesara si inte!rarea cat mai ra"ida in munca.
In tim"ul studiilor liceale ele(ii isi insusesc si de"rinderi de munca "ractica$ se "ot caliica
in e#ercitarea unei "roesii.
Deicientul mintal este si (a i "us "ermanent in conte#te critice la care (a trebui sa se
ada"te'e. De aceea in societatea contem"orana e#ista o "reocu"are im"ortanta "entru asistenta
deicientului mintal$ "entru "re!atirea lui "entru (iata$ "entru inte!rarea lui socio&"roesionala.
=2
!1. !ntegrarea copiilor cu deficiente n scoala publica
1. Conceptul de integrare. +orme ale integrarii e)istente n scoala rom<neasca.
2. 7odalitati de avori!are a integrarii copiilor cu deiciente n scoala publice prin:
depistare precoce a deicientei, interventie timpurie, educatie precolara, debut scolar n scoala
publica, trasee educationale compatibile cu tipul si gradul de deicienta.
*. 1imitele integrarii scolare.
1. Conceptul de integrare. "orme ale integrarii existente n scoala rom2neasca.
Ideea inte!rarii co"iilor cu di'abilitati in scoala "ublica a a"arut ca o reactie necesara si
ireasca a societatii la obli!atia acesteia de a asi!ura normali'area si reormarea conditiilor de
educatie "entru "ersoanele cu cerinte educati(e s"eciale.
'ntegrarea inseamna ca relatiile dintre indi(i'i sunt ba'ate "e o recunoastere a inte!ritatii
lor$ a (alorilor si dre"turilor comune "e care le "oseda. Cand li"seste recunoasterea acestor (alori$
se instaurea'a alienarea si se!re!area intre !ru"urile sociale. Altel s"us$ inte!rarea se reera la
relatia stabilita intre indi(id si societate si se "oate anali'a a(and in (edere mai multe ni(eluri$ de la
sim"lu la com"le#.
'ntegrarea "resu"une e!alitatea de "artici"are sociala si e!alitatea de sanse in reali'area
accesului la educatie. Printre (alorile actuale si de "ers"ecti(a ale inte!rarii societatii democratice
din lume le considera dominante "e urmatoarele+
& acce"tarea tuturor dierentelor-
& res"ectul di(ersitatii-
& solidaritatea umana si mai ales cu "ersoane dierite -
& lu"ta im"otri(a e#cluderii si mar!inali'arii-
& lu"ta im"otri(a ine!alitatii sociale.
Ni(elurile inte!rarii se ala in relatie de interactiune$ se inluentea'a si se imbo!atesc
reci"roc creand astel ansamblul de conditii necesar "entru sc%imbarea societatii si transormarea
intr&o societate ca"abila sa asi!ure inte!rarea "ersoanelor cu %andica" mintal in interiorul ei.
Accesul la inte!rare este (alabil "entru toate "ersoanele$ inclusi( "entru cele cu un %andica"$
indierent de %andica"ul si !ra(itatea acestuia. In acest sens nu ar trebui sa e#iste nici o restrictie.
Persoanele cu un anumit %andica" si mai ales cu un %andica" mintal sunt oameni cit se "oate de
obisnuiti$ oameni cu (ise$ s"erante$ as"iratii$ dar cu mai multe dureri si mai multe obstacole cu care
se conrunta.
'ntegrarea este un "roces com"le# care "resu"une +
& a educa acei co"ii cu cerinte s"eciale in scoli obisnuite alaturi de ceilalti co"ii normali-
=3
& a asi!ura ser(icii de s"ecialitate 0recu"erare$ tera"ie educationala$ consiliere scolara$
asistenta medicala si sociala, in scoala res"ecti(a-
& a acorda s"ri*in "ersonalului didactic a1 mana!erilor scolii in "rocesul de "roiectare si
a"licare a "ro!ramelor de inte!rare - a "ermite accesul eecti( al co"iilor cu cerinte s"eciale la
"ro!ramul si resursele scolii obisnuite 0sali de clasa$ cabinete$ laboratoare$ biblioteca$ terenuri de
s"ort etc.,-
& a incura*a rel de "rietenie si comunicarea intre toti co"ii din clasa/scoala-
& a educa si a*uta toti co"iii "entru intele!erea si acce"tarea di dintre ei-
& a tine cont de "robl si o"iniile "arintilor$ incura*andu&i sa se im"lice in (iata scolii-
& a asi!ura "ro!rame de s"ri*in indi(iduali'ate "entru co"iii cu CES-
& a acce"ta sc%imbari radicale in or!ani'area si de'(oltarea acti(itatilor instructi(&
educati(e din scoala.
Conorm "rinci"iilor "romo(ate in materie de educatie de catre or!anismele Internationale$
se mentionea'a ca "ersoanele/ele(ii cu dierite ti"uri de deiciente au aceleasi dre"turi
undamentale ca si ceilalti cetateni de aceeasi (arsta$ ara discriminare "e moti(e de se#$ limba
(orbita$ reli!ie$ stare inanciara sau orice alta caracteristica a "ersoanei in cau'a sau a amiliei sale.
Daca acce"tam ideea ca$ du"a absol(irea scolii$ toti co"iii trebuie sa beneicie'e de sansa
de a "artici"a acti( la (iata sociala$ atunci trebuie sa le acordam neconditionat aceasta sansa inca
din scoala- deci inte!rarea sociala este "re!atita si conditionata de inte!rarea scolara.
Putem (orbi des"re mai multe ni(eluri ale inte!rarii$ "recum+
a) integrarea i!ica & "ermite "ersoanelor cu cerinte s"eciale satisacerea ne(oilor de ba'a
ale e#istentei lor$ adica asi!urarea unui s"atiu de locuit in 'one re'identiale$ or!ani'area claselor si
!ru"elor in scoli obisnuite$ "roesionali'area in domenii di(erse$ locuri de munca 0in sistem
"rote*at,-
b, integrarea unctionala & are in (edere "osibilitatea accesului "ersoanelor cu cerinte
s"eciale la utili'area tuturor acilitatilor si ser(iciilor oerite de mediul social/ comunitate "entru
asi!urarea unui minimum de conort 0de e#em"lu+ olosirea mi*loacelor de trans"ort in comun$
acilitati "ri(ind accesul stradal sau in dierite institutii "ublice ,-
c, integrarea sociala & se reera la ansamblul relatiilor sociale stabilite intre "ersoanele cu
cerinte s"eciale si ceilalti membri ai comunitatii 0(ecini$ cole!i de ser(iciu$ oameni de "e strada$
unctionari "ublici,- aceste relatii sunt inluentate de atitudinile de res"ect si stima si de ansamblul
manierelor de interactiune dintre oamenii normali si cei cu cerinte s"eciale -
d, integrarea personala & este le!ata de de'(oltarea relatiilor de interactiune cu "ersoane
semniicati(e$ in di(erse "erioade ale (ietii- aici sunt incluse di(erse cate!orii de relatii$ in unctie
de (arsta subiectului & "entru un co"ii$ relatiile cu "arintii$ rudele$ "rietenii- "entru un adult$ relatiile
cu sotul/sotia$ "rietenii$ co"iii$ rudele 0altel s"us$ inte!rarea eicienta im"une anumite conditii$ si
=4
anume$ "entru un co"ii$ e#istenta unor relatii cat mai a"ro"iate cu amilia$ iar "entru un adult$
asi!urarea unei e#istente demne$ cu relatii di(erse in cadrul !ru"urilor sociale din comunitate,-
e, integrarea in societate & se reera la asi!urarea de dre"turi e!ale si res"ectarea
autodeterminarii "ersoanei cu cerinte s"eciale -
, integrarea organi!ationala & se reera la structurile or!ani'ationale care s"ri*ina
inte!rarea- este necesar ca ser(iciile "ublice sa ie or!ani'ate in asa el incat sa ras"unda ne(oilor
tuturor indi(i'ilor din societate.
In conclu'ie$ trans"unerea in "ractica a inte!rarii necesita desasurarea unui sistem
inc%e!at de actiuni$ din domenii di(erse+ "si%olo!ie$ "eda!o!ie$ sociolo!ie$ asistenta sociala$
asistenta medicala$ or!ani'atoric$ *uridic$ "olitic etc. Actiunile res"ecti(e trebuie desasurate
ince"and de la ni(elul indi(idual "ana la cel social$ urmarindu&se$ in inal$ transormarea societatii
intr&un sistem ca"abil sa asi!ure inte!rarea "ersoanelor cu cerinte s"eciale in structurile din
interiorul sau.
Un criteriu undamental de dierentierea ormelor de integrare se reera la durata "re'entei
co"ilului cu cerinte s"eciale in scoala obisnuita. Astel$ "utem intalni+
& orme de integrare totala & ele(ul cu cerinte s"eciale isi "etrece tot tim"ul la scoala
obisnuita$ cu e#ce"tia e(entualelor "ro!rame tera"eutice care se "ot desasura in s"atiul aceleiasi
scoli 0amena*area in scoala obisnuita a unui s"atiu "entru co"iii cu di'abilitati unde sa se
desasoare si acti(itatile tera"eutice, sau in aara scolii 0centre de "eda!o!ic curati(a$ ser(icii de
recu"erare$ cabinete s"eciali'ate
& orme de integrare partiala & ele(ul cu cerinte s"eciale "etrece doar o "arte din tim"ul
sau in scoala obisnuita 0"artici"a doar la anumite ti"uri de acti(itati in scoala obisnuita sau la
anumite disci"line unde "oate ace ata$ iar restul "ro!ramului scolar este asemanator cu
"ro!ramul unei scoli s"eciale si se desasoara ie intr&o unitate scolara s"eciali'ata$ ie intr&un
centru de 'i sau centru de reabilitare,.
Pri(ind lucrurile din alta "ers"ecti(a$ in ba'a aceluiasi criteriu$ "utem identiica
urmatoarele orme de integrare+
& integrare totala-
&integrare partiala & "artici"area co"iilor cu cerinte s"eciale doar la anumite acti(itati-
acti(itatile res"ecti(e sunt selectate in unctie de+ "otentialul ele(ilor inte!rati si ti"ul deicientei$
resursele si dis"onibilitatea scolii$ interesele ele(ilor$ solicitarile "arintilor etc.-
& integrarea oca!ionala - "artici"area in comun a ele(ilor cu di'abilitati alaturi de cole!ii
lor din scoala obisnuita la dierite acti(itati scolare si e#trascolare 0e#cursii$ serbari$ intreceri
s"orti(e$ s"ectacole etc.,.
In ceea ce "ri(este orme ale integrarii copiilor cu C"S, e)istente in scoala romaneasca$
acestae se ba'ea'a "e urmatoarele modele+
=5
7odelul cooperarii scolii obisnuite cu scoala speciala & in acest ca'$ scoala obisnuita
coordonea'a "rocesul inte!rarii si stabileste un "arteneriat acti( intre cadrele didactice din cele
doua scoli care (or e#"erimenta si sustine un nou mod de desasurare a acti(itatilor didactice$
"re!atind im"reuna continutul acti(itatilor scolare$ ada"tand materialele si mi*loacele de in(atare
olosite in tim"ul orelor si oerind un cadru conortabil tuturor ele(ilor din clasa. Acest model are
a(anta*ul ca "ermite (aloriicarea resurselor si e#"erientelor de*a e#istente in cele doua ti"uri de
scoli$ ara a necesita c%eltuieli su"limentare. De asemenea$ "roesorii din scoala s"eciala
beneicia'a de "osibilitati de "redare mult mai lar!i$ iar "roesorii din scoala obisnuita se "ot
inorma asu"ra multi"lelor as"ecte le!ate de ne(oile si "osibilitatile reale ale unui ele( cu cerinte
educati(e s"eciale. La "rima (edere$ acest model ar "utea i considerat ca iind ireali'abil$ mai ales
in conditiile tarii noastre$ unde$ in re"re'entarea o"iniei "ublice$ "roesorii din in(atamantul
s"ecial sunt considerati$ cel "utin din "unctul de (edere al statutului$ ca iind ineriori celor din
in(atamantul de masa$ iar unii "roesori din scolile obisnuite ade"ti ai modelului scolii elitiste$ nu
au "uterea$ cura*ul sau buna&credinta de a recunoaste ca si o "arte dintre co"iii cu deiciente "ot i
la el de buni ca semenii lor$ considerat normali$ a(and$ totodata$ dre"tul la sanse e!ale in educatie
si in "re!atirea "roesionala. Pentru re'ol(area acestei "robleme$ e#ista alternati(a iniintarii unor
centre de 'i sau centre de recu"erare "entru co"iii deicienti 0"rin reor!ani'area scolilor s"eciale
actuale, care sa includa un numar mic de co"ii si in care "ro!ramul de acti(itate sa ie destinat
acti(itatilor recu"eratorii$ com"ensatorii si de consolidare a cunostintelor "rimite la scoala$ iar
re!imul de (iata sa ie unul cat mai a"roa"e de normalitate.
7odelul ba!at pe organi!area unei clase speciale in scoala obisnuita & acest model
"resu"une inte!rarea co"iilor deicienti in scoli de masa unde sa intre in relatie cu ele(ii normali$
acilitandu&se$ cu s"ri*inul cadrelor didactice si s"ecialistilor din scoala$ o mai buna
intercunoastere si relationare intre cele doua cate!orii de co"ii. Codelul este criticat de unii
s"ecialisti care nu considera o inte!rare reala constituirea unei clase s"eciale intr&o scoala
obisnuita$ "ractica demonstrand diicultatea a"licarii unui "ro!ram de inte!rare du"a acest model-
discre"anta dintre clasele obisnuite si clasa s"eciala se accentuea'a$ tim"ul eecti( in care ele(ii
normali si cei cu cerinte s"eciale relationea'a direct este destul de redus 0in cele mai multe ca'uri
acest tim" se reduce la durata "au'elor dintre acti(itatile scolare,$ iar in conditiile unui colecti(
scolar de acest ti" se constituie cu usurinta !ru"uri de ele(i intre care a"ar conlicte sau atitudini
ce "ot accentua discriminarea ata de ele(ii deicienti din clasa s"eciala 0adica eectul o"us
inte!rarii,.
7odelul ba!at pe amena(area in scoala obisnuita a unui spatiu sau a unei sali de
instruire si resurse pentru copiii deicienti, integrati individual in clase obisnuite din scoala
respectiva & in acest ca'$ "roesorul care se ocu"a cu ele(ii deicienti este si "roesorul de s"ri*in
care desasoara acti(itati cu acesti co"ii$ atat in s"atiul s"ecial amena*at in scoala$ cat si la orele de
=<
clasa$ atunci cand conditiile solicita/"ermit acest lucru$ colaborand direct cu educatorii din clasele
unde sunt inte!rati co"iii.
7odelul itinerant& acest model a(ori'ea'a inte!rarea intr&o scoala de masa a unui numar
mic de co"ii cu cerinte s"eciale$ domiciliati la mica distanta de scoala 0se e(ita astel de'a(anta*ul
de"lasarilor "e distante mari ale co"ilului, si s"ri*initi de un "roesor itinerant 0s"eciali'at in
munca la domiciliul co"iilor cu un anumit ti" de deicienta,- ei "ot astel "artici"a la acti(itatile
scolii res"ecti(e.
7odelul comun & este relati( asemanator cu modelul "recedent$ cu deosebirea ca in acest
ca' "roesorul itinerant este res"onsabil de toti co"iii cu deiciente dintr&un anumit areal si oera
ser(icii de s"ri*inire a co"ilului si amiliei$ a*uta "arintii la alcatuirea "ro!ramelor de in(atare$
urmareste e(olutia scolara a co"ilului$ colaborea'a cu "roesorii scolii obisnuite in care este
inte!rat co"ilul si inter(ine atunci cand a"ar "robleme de in(atare sau de ada"tare a co"iilor la
anumite cerinte scolare.
+unctiile integrarii
O (i'iune a inte!rarii care sa "roduca u'iunea a doua sisteme$ cel al "ersonalitatii si cel al
(alorilor sociale$ are a(anta*ul sa stabileasca o cores"ondenta intre unctiile de ba'a ale
"ersonalitatii umane si unctiile de ba'a ale societatii care de'(olta "ersonalitatea umana. ?unctiile
de sinte'a si inte!rare sunt corelati(e enomenului de com"ensare. Orice sinte'a constituie
re'ultatul actiunii com"le#e de inte!rare. 6a"ortul dintre aceste doua o"eratii este$ la randul sau$
!enerat de dis"o'iti(e ale unctiei com"ensatorii. Cele cate(a ni(eluri la care s&a urmarit e#istenta
unor unctii de com"ensare au ince"ut cu Eul biolo!ic si s&au inaltat "ana la ni(elul constiintei.
Aceasta a#a eu&constiinta constituie o statura "e (erticala a "ersonalitatii.
Pentru ca "rocesul de inte!rare sa aiba loc in conditii de normalitate este necesar sa e#iste
si la un "ol si la celalalt "ol anumite unctii comune$ anumite "lanuri de or!ani'are comuna "entru
a se "utea eectua eicient acest "roces.
&eceptarea constituie unctia de ba'a a "ersonalitatii umane$ cat si a societatii. Persoana
umana este in'estrata cu a"aratura de rece"tare a inormatiilor de ti"urile in societate$ in mediul
or!ani'at. ?ara aceasta ca"acitate nu "oate discuta des"re ba'ele "rocesului de inte!rare$ "entru ca
li"sa rece"tarii ace ca intre societate si "ersonalitate sa inter"una un abis.
Atat "ersonalitatea$ cat si societatea dis"un de sisteme de com"arare$ care stabilesc un
proces de dierentiere si de selectare ca unctii ale inte!rarii. Urmatoarea unctie este
unctionarea repre!entarii. Orice (aloare constituita ca atare in constiinta umana nu se socoteste
inte!rata "ana nu are sa ie re"re'entata sub orma unor idei$ unor conce"te$ etc.si societatea
dis"une de o asemenea "osibilitate unctionala a re"re'entarii. Ea isi re"re'inta ti"ul de
"ersonalitate umana "e ba'a unei selectii si a unei dierentieri$ ie "e calea simbolurilor$ ie "e
calea institutiilor$ si a unor comen'i de modele sociale.
==
@ urmatoare unctie este unctia esentiali!arii$ adica a transormarii in orma de e#trase a
(alorilor care "ot i asimilate ie de constiinta indi(idului$ ie de constiinta sociala$ si una si alta
a(and ne(oie de aceasta o"eratie care codiica (aloarea du"a cirul constiintei.
Odata esentiali'ata$ (aloarea "oate i "usa in circulatie$ adica ea intra intr&un sistem de
intercomuicare$ constituind urmatoarea unctie a "rocesului de inte!rare.
Circulatia (alorilor esentiali'ate !enerali'ea'a o orma a structurii. Cu alte cu(inte ca"ata o
noua unctie$ care este unctia de organi!are a sistemului.Si!ur ca de or!ani'are se lea!a toate
unctiile des"re care am "omenit$ autore!larea$ eedbacK&ului$ etc.$ ele iind "arti com"onente ale
unctiei de or!ani'are. Orice or!ani'are a "ersonalitatii$ "resu"une un !rad "rimar de inte!rare.
Or!ani'area$ insa$ nu re"re'inta "unctul im"ortant al inte!rarii "entru ca ea "oate
determina structuri$ dar aceste structuri daca nu !enerea'a la randul lor interunctionalitati$ ne
alam in ata unei sta!nari a "rocesului$ "entru ca ceea ce deineste ni(elul "rocesului de inte!rare
este unctia de operationalitate cu cele doua directii ale ei+
> directia "ra#iolo!ica-
> directia a#iolo!ica.
Inte!rarea creea'a "rin (alorile sociale "ersonalitatea umana si controlul acestei. creatii
re"re'inta !radul de o"erationalitate "ra#iolo!ica si a#iolo!ica "e care societatea si&l recunoaste ca
iindu&i "ro"riu in structura "ersonalitatii inte!ratoare.
O scoala integrativa este :
scoala in "ermanenta sc%imbare si ada"tare la ne(oile co"iilor
cel mai eicient mediu de combatere a atitudinilor de discriminare
comunitate interculturala "rimitoare si desc%isa
scoala care&i (alori'ea'a in mod e!al "e toti co"iii$ "roesorii si "arintii
Inte!rarea se ba'ea'F "e con(in!erea cF adulEii lucrea'F Hn comunitFEi
inclu'i(e$ alcFtuite din "ersoane de dierite rase$ reli!ii$ as"iraEii$ cu sau ara
di'abilitFEi. )ot aJa$ indierent de (IrstF$ co"iii au ne(oie sF creascF Ji sF Hn(eEe Hn
medii asemFnFtoare celor Hn care (or lucra ca adulEi$ iar scoala este "rinci"ala
institutie care trebuie sa ras"unda acestei ne(oi.
Proesorul din scoala inte!rati(a (a a(ea o serie de obiecti(e de "erectionare si
auto"erectionare "roesionala$ cum ar i +
SF ie ca"abil sa remarce "unctele orte si interesele iecFrui co"il Ji sF le utili'e'e "entru
moti(area interioarF in "rocesul de educatie.
SF stie sF stabileascF obiecti(e ambiEioase dar dierenEiate$ adec(ate ele(ului res"ecti($ ceea ce
im"une e(aluare dierenEiatF.
1@@
SF ormule'e aJte"tFri adec(ate "entru ?IECA6E ele($ oricare ar i ca"acitFEile acestuia.
AceastF abilitate a cadrului didactic "ermite tuturor ele(ilor sF de(inF membri ai clasei Ji ai
Jcolii.
SF stie sa utili'e'e un stil de "redare ba'at mai mult "e acti(itFEi decIt "e inter(enEia de la
catedrF.
SF stie sa oere 'ilnic condiEii "entru ca iecare ele( sa aiba un succes
Com"etentele utile "roesorului din scoala inte!rati(a sunt+
SF reali'e'e cF rFs"unde de iecare co"il din clasF.
SF cunoascF dierite strate!ii de instruire Ji sF Jtie sF le oloseascF eicient.
SF lucre'e Hn ec%i"F cu "FrinEii Ji cu alti "roesionisti care se ocu"a de co"il
SF "ercea"F lucrul cu iecare membru al clasei ca "e o o"ortunitate de "erecEionare
"roesionalF Ji nu ca "roblemF "e care el sau alEii o au de re'ol(at.
SF ie le#ibil Ji sF demonstre'e un !rad ridicat de toleranEF.
Procesul de integrare a copiilor in diicultate "resu"une din "artea "roesionistilor
antrenati nu doar interes$ cunostinte si com"etente N ci si o ca"acitate reala de a lucra in ec%i"a. O
ec%i"a constituita atat in cadrul scolii$ dar si o ec%i"a la ni(el interinstitutional$ care sa&i includa "e
toti "roesionistii care ras"und de co"il+ educator sau asistent maternal$ asistent social$ "roesor
diri!inte$ director de scoala si altii.
Pentru iecare co"il alat in sistemul de "rotectie este necesara elaborarea si a"licarea unui
"roiect "ersonali'at de in!ri*ire$ educare$ recu"erare$ 0re,inte!rare amiliala si sociala.
O "arte im"ortanta a "roiectul "ersonali'at este cea reeritoare la "roiectul de integrare in
scoala si comunitate. Pentru orice co"il in diicultate care urmea'a o orma de in(atamant "rescolar
sau scolar acest "roiect se reali'e'a in "arteneriat cu !radinita/ scoala din comunitate. Cana!erul de
ca' (a antrena in elaborarea si a"licarea acestui document scris "e directorul scolii si "e
educatoarea$ in(atatorul sau "roesorul diri!inte care ras"unde de educatia co"ilului res"ecti(.
Proiectul personali!at de integrare in scoala si comunitate este un dosar care include date
des"re co"il$ e(aluarea initiala a situatiei acestuia$ "lanul de inter(entie si ra"oarte care relecta
e(olutia situatiei "e "arcursul im"lementarii "lanului.
Acest document acilitea'a le!atura dintre ser(iciile de "rotectie a co"ilului si scoala$ munca
in ec%i"a interdisci"linara si asi!ura antrenarea res"onsabila si com"lementara a "roesionistilor
din sistem$ a directorului de scoala si a cadrelor didactice$ a amiliei$ a co"iilor si adultilor din
comunitate "entru ca iecare co"il alat in situatie de risc$ cu CES sau cu "robleme sociale sa ie
s"ri*init in inte!rarea sa scolara$ "roesionala si sociala.
Inte!rarea sociala nu "oate i se"arata de inte!rarea scolara$ ea nu este doar "ost&scolara$ ci
se construieste tre"tat$ "e masura de(enirii co"ilului "rin educatie$ ca adult Piinta socialaG scoala
1@1
iind insasi o "arte a (ietii sociale$ ca atare "ro!resul in directia dobindirii autonomiei$
Pcom"etenteG sociale trebuie sa constituie la el ca si de'(oltarea intelectuala$ o inalitate
educationala.
Principiile educa,iei integrate sunt+
& "rinci"iul "re(enirii deicienEilor Ji %andica"ului
& "rinci"iul e!ali'Frii Janselor de acces la toate ormele Ji !radele de Hn(FEFmHnt
& "rinci"iul ada"tFrii educaEiei s"eciale la cerinEele indi(iduale ale iecFrui co"il cu
deicienEF
& "rinci"iul inter(enEiei "recoce
& "rinci"iul "artici"Frii lar!i a comunitFEii locale la re'ol(area "roblemelor educaEiei
s"eciale
& "rinci"iul structurilor alternati(e
Inte!rarea este un "roces care se structurea'a du"a (alorile constiintei umane.
In cadrul acestui "roces nu a"tul ca un indi(id "oate e#ercita o indeletnicire "e ba'a unei
a"titudini de(ine im"ortant$ ci din contra$ esential este a"tul structurii a#iolo!ice si al !radului de
o"erationalitate a#iolo!ica a constiintei umane$ "entru ca reali'area inte!rarii umane "e "lan social
este o deci'ie simultana a societatii si a "ersonalitatii$ deci'iile ne"utand i luate$ decat "e ba'a
unor sisteme ierar%i'ate de (alori.
Ca sa e#iste o deci'ie inte!ratoare$ constiinta umana trebuie sa "osede in substanta sa
aceste (alori.
Cecanismul moti(ational al strate!iei inte!rarii la ambii "oli se ba'ea'a "e e#istenta
coni!uratiei a#iolo!ice.
Putem distin!e$ in cadrul strate!iilor inte!rarii$ in ba'a acestui "rinci"iu trei cate!orii mari
de strate!ii+
> strate!ii indi(iduale
> strate!ii colecti(e
> strate!ii totale
Strate!ii indi(iduale. Aceasta cate!orie "ri(este mai mult "osibilitatile "e care indi(idul$
luat ca entitate$ le utili'ea'a sa se inte!re'e. Orice sistem educational trebuie sa aiba in (edere sa
in'estre'e indi(idul cu o !ama de strate!ii indi(iduale "e care acesta sa le "oata olosi in
im"re*urarile dierite ale (ietii sale. Pentru noi$ "e ba'a strate!iilor indi(iduale este construita de
mecanismele moti(ationale. )oate abilitatile$ ince"and cu abilitatile intelectuale si terminand cu
abilitatile sociale com"ortamentale$ ac "arte din strate!iile indi(iduale. Dar nu trebuie ne!li*at
a"tul ca strate!iile indi(iduale sunt re'ultatul unor strate!ii colecti(e de inte!rare la care indi(idul
este su"us in "ermanent. Ceea ce este im"ortant$ este ca aceste strate!ii indi(iduale nu constituie
mecanismele de eludare$ ci orma de luenta si creati(itate cu care indi(idul este inarmat.
1@.
Strate!ii colecti(e. Aceasta strate!ie ince"e de la micro!ru"ul amilial$ micro!ru"ul de
strada$ strate!iile socio"roesionale$ deci scolare si culturale. ?iecare dintre aceste subcate!orii
cunosc o mare (arietate de indicatori care sa le deineasca si ara doar si "oate ca o "si%olo!ie a
inte!rarii ar trebui sa stabileasca intai acesti indicatori indi(iduali si colecti(i care sa "ermita un
antrenament$ o de'(oltare$ o educare a lor in cadrul "ersonalitatii umane.
Strate!ii totale. Societatea ca atare cunoaste si ea o !ama (ariata de strate!ii "rin care
acilitea'a inte!rarea indi(idului in societate si a (alorilor in constiinta indi(idului. Gandirea
social&culturala$ modelul "ersonalitatii$ sistemul de circulate a (alorilor$ institutiile sociale etc.
sunt tot atatea strate!ii care deser(esc "rocesul de inte!rare.
Educatia s"eciala este conce"t undamental utili'at in cadrul "rocesului instructi( educati(
a co"iilor cu deiciente si care se des"rinde tot mai mult de continutul in(atamantuluii s"ecial.
Conce"tul de educatie s"eciala a ca"atat (alente noi in urma Conerintei Condiale asu"ra
Educatiei Persoanelor cu Cerinte S"eciale de la Salamanca si a Con!resului International al
Educatiei S"eciale. In aceste oruri s&a rele(at necesitatea asi!urarii unui cadru conce"tual si de
actiune nou "entru atin!erea obiecti(ului 9 o educatie "entru toti9$ concreti'ata in educatie & scoala
inclu'i(a. Aceasta im"une recunoasterea cu necesitate a reormei scolii "ublice$ a sistemului de
in(atamant national si im"lica "re!atirea de ansamblu a scolii si a societatii "entru asi!ura
"rimirea si educarea tuturor co"iilor deicienti in medii scolare si sociale obisnuite.
Prin cadrele le!islati(e a"licate "entru dieritele cate!orii de deicienti$ "entru asi!urarea
scolari'arii la domiciliu si "entru asi!urarea structurilor de s"ri*in in in(atamantul "ublic "utem
reali'a "arte din sarcinile ce re(in scolii inclu'i(e. Amintim cate(a din directiile de actiune
concreti'ate si anume+
> unctionarea C.0.6.P.P. la nivel (udetean-
> unctionarea C.S.6.P.P. la nivel de institutie 2cabinete scolare de asistenta
"si%o"eda!o!ica,-
> unctionarea comisiilor de e)perti!a comple)a in vederea reali!arii diagnosticului
dierentiat-
= normarea si incadrarea cadrului didactic itinerant-
> elaborarea planului cadru pentru elevii integrati in scoala de masa individual sau in
grup4
= practicarea muncii in echipa atunci cand se reali!ea!a integrarea, coordonarea iind
asigurata de catre psihopedagog.
Scoala "ublica de(enita scoala inclu'i(a (a dis"une de+
> dotari te%nico&materiale+ sali s"eciali'ate 0de Kinetotera"ie$ lo!o"edie,$ a"arate "entru
dierite ti"uri de deiciente$ mi*loace de in(atamant ada"tate-
> asi!urarea cu resurse umane cores"un'atoare 0s"ecialisti in domeniu "si%o"eda!o!ic si
1@1
cadre didactice itinerante,-
> ada"tari unctionale la ni(elul cladirilor 0modiicari ale cladirilor$ ram"e de acces$ scari
rulante,
Acti(itatea de inte!rare $acti(itatea desasurata de "roesorul itinerant se do(edeste
eicienta daca$ "e "arcursul scolari'arii in scoala de masa$ ele(uL deicient inte!rat reuseste sa se
ada"te'e la scoala de masa$ sa o rec(ente'e re!ulat$ sa "artici"e la actiunile clasei din care ace
"arte si astel sa de(ina inde"endent de ser(iciile educationale de s"ri*in.
Practica scolara in domeniul educatiei inte!rate a demonstrat a"tul ca re'ol(area
"roblemelor "e care co"iii le intam"ina in "rocesul instructi(&educati( determina o anali'a "e mai
multe "lanuri a "roblemelor de in(atare$ in unctie de orientarea si "ers"ecti(a de abordare a
acestor "robleme. Astel$ "utem identiica urmatoarele "ers"ecti(e+
> perspectiva individuala & "une accentul "e identiicarea si e(identierea "roblemelor
s"eciice de in(atare ale iecarei cate!orii de co"ii cu cerinte educati(e s"eciale-
> perspectiva de grup & se reera la relatiile ele(ului cu ceilalti cole!i de clasa si la
modalitatile de re'ol(are in !ru" a "roblemelor de in(atare-
> perspectiva curriculara - ada"tarea mi*loacelor de in(atare$ asi!urarea eicientei in(atarii
"ornind de la "articularitatile indi(iduale ale iecarui ele($ re'ol(area diicultatilor de in(atare "rin
olosirea unor te%nici de in(atare s"eciice in(atamantului inte!rat$ strate!iile in(atarii interacti(e+
= valoriicarea e)perientelor !ilnice ale ele(ilor "rin crearea unor scenarii&ti"-
= valoriicarea cunostintelor anterioare ale ele(ilor in desasurarea lectiilor noi-
& utili!area situatiilor de (oc in in(atare-
& olosirea problemati!arii "e sec(ente didactice si a"licarea "ractica a re'ultatelor-
& colaborarea cu amilia si (aloriicarea resurselor din comunitate ca te%nici de s"ri*inire a
in(atarii$ "redarii si e(aluarii-
- implicarea elevilor in activitati care "resu"un coo"erare "entru re'ol(area unor "robleme
si unde "ot in(ata sa asculte$ sa ne!ocie'e si sa acce"te "arerea celuilalt$ indierent de statutul sau
rolul "e care il detin in !ru"ul res"ecti(.
?oarte im"ortanta este terminologia de ba'a utili'ata in conte#tul educatiei inte!rate.
Astel+
> 'ntegrarea scolara & re"re'inta "rocesul de includere in scolile de masa sau in clasele
obisnuite$ la acti(itatile educati(e ormale si nonormale$ a co"iilor considerati ca a(and cerinte
educati(e s"eciale. Perce"and scoala ca "rinci"ala instanta de sociali'are a co"ilului 0amilia iind
socotita "rima instanta de sociali'are,$ inte!rarea scolara re"re'inta o "articulari'are a "rocesului de
inte!rare sociala a acestei cate!orii de co"ii$ "roces care are o im"ortanta undamentala in
acilitarea inte!rarii ulterioare in (iata comunitara "rin ormarea unor conduite si atitudini$ a unor
a"titudini si ca"acitati a(orabile acestui "roces. In "lus$ inte!rarea scolara a co"iilor cu cerinte
1@2
s"eciale "ermite$ sub indrumarea atenta a cadrelor didactice$ "erce"erea si intele!erea corecta de
catre ele(ii normali a "roblematicii si "otentialului de relationare si "artici"are la (iata comunitara a
semenilor lor care$ din moti(e inde"endente de (ointa lor$ au ne(oie de o abordare dierentiata a
"rocesului de instructie si educatie din scoala si de anumite acilitati "entru accesul si "artici"area
lor la ser(iciile oerite in cadrul comunitatii.
> Cerinte$nevoi educative speciale & se reera la cerintele in "lan educati( ale unei cate!orii
s"eciale de ele(i$ cerinte consecuti(e unor disunctii sau deiciente de natura intelectuala$
sen'oriala$ "si%omotrice$ i'iolo!ica etc. sau unor conduite "si%oaecti(e si socioeconomice sau de
alta natura. )oate acestea "lasea'a ele(ul intr&o stare de diicultate in ra"ort cu ceilalat din *ur$ stare
care nu&i "ermite o e#istenta sau o (aloriicare in conditii normale a "otentialului intelectual si
a"titudinal de care acesta dis"une. In consecinta$ acti(itatile educati(e scolare si/sau e#trascolara
reclama noi modalitati de "roiectare si desasurare a lor in relatie directa cu "osibilitatile reale ale
ele(ilor$ astel incat sa "oata (eni in intam"inarea cerintelor "e care acestia le resimt in ra"ort cu actul
educational.
> scoala inclu!iva & este denumirea institutiei scolare din in(atamantul "ublic de masa unde
au acces toti co"ii$ unei comunitati$ indierent de mediul de "ro(enienta$ in care sunt inte!rati intr&o
orma sau alta si co"iii cu cerinte s"eciale in educatie$ unde "ro!ramul acti(itatilor didactice are la
ba'a un curriculum s"eciic 0indi(iduali'at si ada"tat, si unde "artici"area "ersonalului didactic la
acti(itatile educati(e din clasa se ba'ea'a "e un "arteneriat acti( intre "roesori$ "roesori de
s"ri*in/su"ort$ s"ecialisti in educatie s"eciala si "arinti. Pornind de la aceasta realitate$ in literatura
de s"ecialitate se (orbeste si des"re clase inclu'i(e$ in care "ot i inte!rati un numar limitat de co"ii
cu cerinte educati(e s"eciale .
> Curriculum dierentiat & se reera la modalitalile de selectare si or!ani'are a
continuturilor$ metodelor de "redare&in(atare$ metodelor si te%nicilor de e(aluare$ standardelor de
"erormanta$ mediului "si%olo!ic de in(atare$ in sco"ul dierentierii e#"erientelor de in(atare si de
ada"tare a "rocesului instructi(&educati( la "osibilitatile a"titudinale si de intele!ere$ la ni(elul
intereselor si cerintelor educationale$ la ritmul si la stilul de in(atare al ele(ului. Aceasta
dierentiere are in (edere$ in "rimul rand$ s"eciicul "otentialului a"titudinal$ dominantele
"ersonalitatii si ca"acitatea de intele!ere si "relucrare a inormatiilor/cunostintelor dobandite de
ele( in cadrul "rocesului instructi(&educati(. Plecand de la aceasta "remisa$ "utem (orbi aici des"re
un curriculum indi(iduali'at/"ersonali'at.
> Curriculum adaptat & este in stransa le!atura cu notiunea de curriculum dierentiat$ in
sensul ca dierentierea "resu"une$ im"licit$ si o ada"tare a continuturilor$ metodelor$ mi*loacelor si
tennicilor de lucru in acti(itatile instructi(&educati(e. Dintr&un anumit "unct de (edere$ cei doi
termeni sunt a"roa"e sinonimi$ in sensul ca nu "oate e#ista dierentiere ara ada"tare$ la el cum nu
"oate e#ista ada"tare ara dierentiere 0e(ident$ in sera conce"tului de curriculum,. Notiunea de
1@3
curriculum ada"tat se "otri(este mai bine in conte#tul educatiei inte!rate$ unde ada"tarea
continuturilor la o cate!orie anume de ele(i cu cerinte educati(e s"eciale are in (edere atat (olumul
de cunostinte$ cat mai ales "rocesele "si%ice si "articularitatile unctionale ale sistemului ner(os la
ele(ii cu cerinte s"eciale$ in ca'ul carora unctia com"ensatorie determina o serie de modiicari ale
retelelor neuronale de transmitere si "relucrare a inormatiilor.
> Proesor itinerant$suport & este acea "ersoana s"eciali'ata in acti(itatile educati(e si
recu"eratorii adresate co"iilor cu cerinte s"eciale in educatie. Statutul sau este de "roesor
s"eciali'at care "oate i an!a*atul unei scoli s"eciale$ al unui centru de recu"erare sau c%iar
an!a*atul unei scoli de masa 0atunci cand acti(itatile de tera"ie si recu"erare se desasoara in
"erimetrul scolii de masa$ in s"atii s"ecial amena*ate$ ec%i"ate cores"un'ator si destinate acestor
acti(itati & camera de resurse "entru co"iii cu cerinte educati(e s"eciale,. In calitatea sa$ "roesorul
de s"ri*in. Pe lan!a acti(itatile s"eciice desasurate in aara orelor de clasa im"reuna cu acei co"ii
considerati ca a(and cerinte s"eciale$ "artici"a si la acti(itatile didactice din clasa$ im"reuna cu
"roesorul scolii de masa unde se ocu"a in s"ecial de co"iii cu diicultati in rece"tarea si intele!erea
mesa*ului lectiei sau in reali'area sarcinilor "rimite la anumite disci"line.
'nterven,ia timpurie este cunoscutF ca o miJcare socialF$ un domeniu de s"eciali'are
"roesionalF Ji JtiinEiicF$ o condiEie sine [ua non "entru s"orirea eicienEei "rocesului de recu"erare
Ji inserEie socialF a co"iilor cu CES$ datorate unor deicienEe care "ot duce la dierite %andica"uri.
2. /odalitati de favorizare a integrarii copiilor cu deficiente n scoala publice prin+
depistare precoce a deficientei, interventie timpurie, educatie precolara, debut scolar n
scoala publica, trasee educationale compatibile cu tipul si gradul de deficienta.
De"istarea trebuie acuta "rin medicii "ediatri dar si "rin medicii de celelalte s"ecialitati
care in consultarea co"ilului intilnesc tulburari in de'(oltare sau unele deicite care ar "utea sa
indice e#istenta unei deiciente mintale. E(identa deicientilor mintali$ tratarea si indrumarea socio&
"roesionala sa se aca "rin laboratoarele de sanatate mintala iniintate la ni(elul iecarui *udet.
De"istarea "oate i acuta si de catre educatorii care&si desasoara acti(itatea in institutriile
"rescolare. Contribuie la aceasta actiune de mare im"ortanta educatorul$ urmarind de'(oltarea
"si%omotorie a co"ilului cu a*utorul iselor s"ecial elaborate$ co"ii care "re'inta intir'ieri in
de'(oltare indrumind "arintii la consultarea medicului "edo"si%iatru.
De"istarea este acuta si de amilie. Pentru aceasta "arintii trebuie inormati ca atunci cind
obser(a unele intir'ieri in de'(oltarea co"iilor lor sau unele deicite sa se adrese'e medicului
"edo"si%iatru.
Procesul inte!rarii educationale a co"iilor cu cerinte s"eciale in educatie "resu"une
elaborarea si a"licarea unui "lan de inter(entie indi(iduali'at$ centrat "e olosirea unor modalitali
eiciente de ada"tare a curriculumului si "e di(ersiicarea oertelor de in(atare in cadrul lectiilor.
1@4
Didactica "si%o"eda!o!ica a rele(at "rinci"iul conorm caruia este mai bine sa !resesti
su"raa"recierea co"ilului orientat initial s"re in(atamantui obisnuit$ decat sa&i "recie'i calitatile
reale$ orientandu&l cu usurinta s"re in(atamantui s"ecial.
Pentru a a(ori'a inte!rarea co"iilor cu deicienta mintala in structurile in(atamantului de
masa si in comunitatile din care ac "arte$ este ne(oie de a"licarea unor masuri cu caracter
ameliorati( sau de s"ri*inire.
Procesul inte!rarii educationale a co"iilor cu cerinte s"eciale in educatie "resu"une
elaborarea si a"licarea unui "lan de inter(entie indi(iduali'at$ centrat "e olosirea unor modalitali
eiciente de ada"tare a curriculumului si "e di(ersiicarea oertelor de in(atare in cadrul lectiilor.
in acest sco"$ "rinci"alele strate!ii care ar "utea i olosite "entru "roiectarea unui curriculum din
in(atamantui inte!rat se reera la+
& selectarea unor coniinuturi din curriculumul !eneral adresat co"iilor normal\$ care "ot i
intelese si insusite de co"ii cu deiciente si renuntarea la alte continuturi cu un !rad ridicat de
com"le#itate-
& accesibili'area intre!ului conlinut "rintr&un "roces de sim"liicare$ astel meat sS ie
inleles si insusit de ele(ii cu cerinte s"eciale-
& di(ersiicarea com"onentelor curriculumului !eneral "rin introducerea ele(ilor cu cerinie
educati(e s"eciale intr&o (arietate de acti(itaii indi(iduale$ com"ensatorii$ tera"eutice$ destinate
recu"erarii acestora si asi!urarea "artici"arii lor m mod eicient la acti(italile desasurate in
in(aiamantui obisnuit9 0AinscoY$ 1==2$ "". =<&==,.
Un element undamental de care trebuie sa se tina seama la "roiectarea curriculumului
destinat ele(ilor cu cerinte s"eciale il constituie ti"ul si !radul deicientei- e#"erienta "ractica a
demonstrat ca "entru ele(ii cu deiciente se(ere sau cu deiciente !ra(e asociate$ este mai indicata
scolari'area in institutii s"eciale$ du"a un curriculum "ro"riu$ beneiciind de strate!ii didactice
ada"tate ni(elului lor de rece"tare si intele!ere a continuturilor. In ca'ul acestor co"ii$ "rocesul
inte!rarii sociale (a i s"ri*init cu "recadere "rin (aloriicarea altor resurse e#istente la ni(elul
comunitatii 0centre de 'i$ asociatii sau !ru"uri de "arinti or!ani'atii umanitare sau de s"ri*inire a
"ersoanelor alate in diicultate etc.,$ si mai "utin "rin inte!rarea lor in "ro!ramul scolilor
obisnuite.
In ca'ul ele(ilor cu deiciente sen'oriale sau i'ice$ considerati ca iind normal de'(oltati
din "unctul de (edere al "otentialului intelectual$ ada"tarea curriculara se reali'ea'a "rin
e#tensiune$ adica in curriculumul comun tuturor cate!oriilor de ele(i sunt introduse$ du"a cum
s"eciicam ce(a mai sus$ o serie de acti(itati su"limentare s"eciice de demuti'are$ de insusire a
unor limba*e s"eciice 0"recum dactilemele$ alabetul 7raille$ limba*ul semnelor etc., si de
comunicare$ dar si acti(itati de orientare s"aliala$ de sociali'are si inte!rare in comunitate.
Educatia astel conce"uta nu se re'uma doar la o "lasare$ "ur si sim"lu$ a deicientilor in
1@5
colecti(itati obisnuite de co"ii. Sunt necesare cel "utin doua conditii "entru a asi!ura succesul
actiunii+
& o "re!atire s"eciala "realabila inte!rarii$ care sa a(ori'e'e ac%i'itia o"eratiilor
elementare$ conditie "entru insusirea elementelor undamentale ale "ro!ramei comune -
& o asistenta "si%o"eda!o!ica]si medicala de s"ecialitate$ "e toata durata scolari'arii in
unitatile obisnuite de in(atamant$ "entru "reintam"inarea enomenelor de inada"tare scolara.
Aceste cerinte reclama e#istenta unei retele institutionali'ate de asistenta si ser(icii "entru
cate!oriile de ele(i cu cerinte s"eciale. In unele lari cu tradilie in acest sens se intalnesc institulii
de reada"tare cu "roil s"ecial$ "si%o"eda!o!ic si medical+ centre de reeducare$ centre de
recu"erare$ clinici de obser(are si reabilitare.
In condiliile elaborarii unui "ro!ram de inter(entie indi(iduali'at 0a unui curriculum
indi(iduali'at, este necesara res"ectarea unor cerinte undamentale reeritoare la+
a, e(aluarea si/sau ree(aluarea co"ilului din "unct de (edere medical$ "si%olo!ic$
"eda!o!ic si social in sco"ul obtinerii unor inormatii rele(ante "entru stabilirea unui dia!nostic
dierential$ nuantat si (alid$ in masura sa ar!umente'e si sa !arante'e "ronuntarea unui "ro!nostic
asu"ra e(olutiei imediate si "e termen lun! a co"ilului deicient- acest "roces deosebit de com"le#
si cu urmari im"ortante "entru inte!rarea scolara a co"ilului cu cerinte s"eciale se ace in ec%i"a
de s"ecialisti$ "eriodic$ la comisiile de e#"erti'a com"le#a a co"ilului$ "recum si continuu$ in
cadrul acti(itatilor 'ilnice$ scolare si e#trascolare$ destinate recu"erarii si educarii co"ilului
deicient-
b, stabilirea obiecti(elor "ro!ramului$ "e termen scurt$ mediu si lun!$ dierentiat "e
domeniile im"licate in "rocesul recu"erarii si educarii 0"si%olo!ic$ "eda!o!ic si social, si intr&o
ormula o"erationali'ata care sa acilite'e o e(aluare corecta-
c, elaborarea acti(itatilor si stabilirea metodelor$ mi*loacelor si "rocedeelor s"eciice
"rocesului de recu"erare si educare a co"ilului deicient$ in unctie de ni(elul de de'(oltare al
acestuia si de "articularitatile "ersonalitatii sale -
d, alcatuirea ec%i"elor interdisci"linare si/sau a institutiilor care "ot oeri ser(icii
tera"eutice$ educationale si de asistenta$ care sa ras"unda tuturor ne(oilor iecarui co"ii alat in
diicultate si sa a(ori'e'e la ma#imum inte!rarea sa in mediul social si comunitar din care ace
"arte-
e, stabiiirea unor cai eiciente de coo"erare si im"licare a amiliei co"ilului deicient in
sustinerea "ro!ramului indi(idual de recu"erare$ "ornind de la "remisa ca o mare "arte din tim"ul
co"ilului se consuma in relatia sa cu membrii amiliei din care "ro(ine.
6eusita succesul "ro!ramelor de inter(entie indi(iduali'ate de"inde$ in mod esential$ de
(arsta co"ilului.- cu cat "ro!ramul este a"licat la (arste mici si oarte mici$ cand co"ilul rece"tea'a
mai usor inluentele e#terne$ cu atat sansele de reusita sunt mai mari$ iar urmarile "ro(ocate de
1@<
natura deicientelor (or scadea simtitor$ iind "osibila c%iar dis"aritia unor eecte traumati'ante
"entru ec%ilibrul "si%ic al co"ilului.
Deci'ia asu"ra inte!rarii unui co"ii cu cerinte educati(e s"eciale in in(atamantul de masa
se ia "entru iecare ca' in "arte in urma unei e#"erti'e com"le#e asu"ra co"ilului$ a consultarii
actorilor direct im"licaii in acest "roces si a e(aluarii situatiilor de risc.
Educatia inte!rata este un act res"onsabil$ asumat de "ersonalul scolii$ de comunitate$ de
amilie si nu trebuie "erce"ut ca un "roces de subminare a scolilor obisnuite$ ci ca un "roces de
normali'are a (ietii "ersoanelor alate in diicultate 0a*unse in aceasta stare ca urmare a unor
e(enimente inde"endente de (ointa lor, si ca o masura de constienti'are a rolului de institute
"ublica al scolii$ in care toti au dre"tul sa aiba acces in calitate de cetateni cu dre"turi e!ale ai
comunitatii.
Problema cu totul s"eciala a"are in ca'ul inte!rarii co"iilor cu deicienta mintala in clasele
mai mari sau in inalul "rocesului de scolari'are$ atunci cand solicitarile de"asesc cu mult
ca"acitatea lor de utili'are a !andirii ormale$ iar de'ideratul unei caliicari si al inte!rarii sociale$
"rin "artici"are la acti(itatile "roducti(e$ de"aseste limitele er!otera"iei$ "rioritara in eta"ele
anterioare. Actuala orma de "re!atire "roesionala "entru aceasta cate!orie de deicienti este total
ineicienta. @ "osibila solutie ar i inte!rarea acestor co"ii in scolile obisnuite de ucenici$ unde "ot
in(ata o meserie cu cerere "e "iata muncii$ urmata de an!a*area si inte!rarea in unitati "roducti(e.
In aceste situati$ absol(entii res"ecti(i$ ara e#"erienta si ara abilitate in "lanul relatiilor sociale$
"ot beneicia de su"ra(e!%ere si indrumare din "artea "arintilor$ tutorilor sau altor "ersoane
caliicate.
In ele( cu deicienta de vedere trebuie "ri(it la el ca oricare dintre ele(ii clasei$ ara a
e#a!era cu !esturi de atentie si ara a i a(ori'at rnai mult decat ar cere !radul si s"eciicul
deicientei sale. Ele(ii cu %andica" de (edere trebuie incura*ati sa se de"lase'e "rin clasa$ "entru a
in(ata sa e(ite obstacolele si sa identiice cu mai multa usurinta locurile unde sa acorde o atentie
deosebita$ sa ie a"reciati mai ales cu a*utorul e#"resiilor (erbale sau cu atin!eri tactile$ sa
reali'e'e in "rinci"iu aceleasi sarcini ca si cole!ii lor de clasa$ iar acolo unde nu este "osibil$ sa se
ada"te'e mi*loacele de in(atamant si continutul sarcinilor de lucru la "osibilitatile reale ale acestor
ele(i.
In cadrul acti(itatilor de "redare&in(atare in clasele unde sunt inte!rati ele(i cu (edere
slaba trebuie sa se acorde o atentie deosebita unor elemente care sa asi!ure e!ali'area sanselor in
ed. scolara.
In ca'ul ele(ilor ne(a'atori$ inter(in o serie de "articularitati care aectea'a "rocesul
didactic$ deoarece acestia olosesc citirea si scrierea in alabetul 7raille$ au ne(oie de un su"ort
intuiti( mai bo!at si mai nuantat "entru intele!erea celor "redate$ au ne(oie de metode si ada"tari
s"eciale "entru "re'entarea si asimilarea continuturilor in(atarii$ este necesart inter(entia unui
1@=
inter"ret si alocarea unui tim" su"limentar de lucru.
'ntegrarea copiilor cu deiciente de au!
6e"re'inta o "roblema destul de contro(ersata in multe tari din lume$ deoarece "ierderea
au'ului la (arste mici determina im"osibilitatea de'(oltarii normale a limba*ului si$ im"licit$ a
!andirii co"ilului$ cu consecinte serioase in "lanul de'(oltarii sale "si%ice. Din acest moti($
dia!nosticul "recoce al "ierderii de au'$ urmat de "rote'area auditi(a tim"urie$ este cea mai
eicienta cale de com"ensare a au'ului si !arantia reusitei inte!rarii scolare a co"ilului cu tulburari
de au'. Odata cu inte!rarea scolara a co"ilului deicient de au' se im"un anumite cerinte "ri(ind
modul de or!ani'are al clasei$ metodele de "re'entare a continuturilor$ strate!iile de comunicare in
clasa.
'ntegrarea copiilor cu handicap i!ic
Caniestarile din sera motricitatii trebuie "ri(ite in relatie stransa cu de'(oltarea
intelectuala. e#"resia (erbala si !raica$ maturi'area aecti(&moti(ationala si calitatea relatiilor
interindi(iduale ca e#"resie a maturi'arii sociale .
Princi"alele "robleme "ri(ind inte!rarea scolara a co"ilului cu %andica" i'ic$ sunt+
> resursele de la ni(elul scolii "ri(ind inte!rarea co"iilor care au ne(oie de s"ri*in in
actiunile lor de locomotie-
> atitudinea "ersonalului din scoala ata de aceasta cate!orie de co"ii-
> ima!inea de sine si !radul de sociabilitate din "artea co"ilului-
A "osibilitatea eectuarii unor miscari intr&o "ostura care sa a(ori'e'e normalitatea
tonusului muscular in ca'ul co"iilor cu aectiuni motorii cerebrale.
In ca'ul co"iilor nede"lasabili$ le!islatia "re(ede "osibilitatea "re!atirii scolare la domiciliu$ du"a
o e#"erti'a com"le#a co"ilul "utand i inscris la cea mai a"ro"iata scoala$ stabilindu&se un
curriculum ada"tat situatiei sale$ un numar mediu sa"tamanal de lectii sustinute de cadre didactice
s"eciali'ate in acti(itati cu ele(ii deicienti si care ac "arte din cor"ul didactic al scolii res"ecti(e.
O "articularitate a acestei cate!orii de co"ii este aceea ca in li"sa altor deiciente$ ei "ot i
normali din "unct de (edere intelectual.
'ntegrarea copiilor cu tulburari de comportament
Presu"une a"licarea unor strate!ii de inter(entie "si%o"eda!o!ica destinate "re(enirii si
corectarii com"ortamentelor inde'irabile mediului scolar si social. Un rol im"ortant in cadrul
acestui "roces re(ine consilierului scolar care "oate olosi o (arietate de metode si te%nici de
consiliere destinate sc%imbarii sentimentelor si atitudinilor ce stau la ba'a a"aritiei tulburarilor de
com"ortament. Acti(itatea educati(a cu ele(ii care "re'inta tulburari de com"ortament solicita din
"artea iecariii "roesor o oarte buna cunoastere a naturii umane$ a strate!iilor de cunoastere a
"ersonalitatii ele(ilor si o ca"acitate em"atica deosebita necesara intele!erii si acce"tarii celor din
*ur asa cum sunt ei in realitate$ cu calitatile si deectele lor.
11@
Orice co"il "oate intam"ina diicultati de in(atare sau de ada"tare scolara datorate unor
multi"le cau'e$ de"endente sau nu de (ointa sa. Acest a"t nu trebuie sa constituie un ar!ument in
a(oarea e#cluderii sale din scoala de masa si transerarea intr&o scoala s"eciala. Abordand o
"ers"ecti(a curriculara desc%isa$ trans"arenta si le#ibila$ "atem (eni in intam"inarea cerintelor
unui numar cat mai mare de ele(i$ inclusi( "entru ele(ii care sunt
e#clusi in mod curent din scolile obisnuite. De asemenea$ "roesorii isi "ot sc%imba atitudinea ata
de cerintele im"use de scoala di(ersitatii$ incura*andu&i sa&si de'(olte o noua o"tica asu"ra
acti(itatilor didactice care "resu"un un "arteneriat acti( intre ele(ii clasei si "roesor.
'nterven,ia timpurie este cunoscutF ca o miJcare socialF$ un domeniu de s"eciali'are
"roesionalF Ji JtiinEiicF$ o condiEie sine [ua non "entru s"orirea eicienEei "rocesului de recu"erare
Ji inserEie socialF a co"iilor cu CES$ datorate unor deicienEe care "ot duce la dierite %andica"uri.
Pre'entFm$ Hn continuare$ cIte(a modele de inter(enEie tim"urie.
Ec%i"a de inter(enEie tim"urie acEionea'F asu"ra amiliilor cu co"ii deicienEi$ asi!urInd+
a, o acEiune de consiliere Ji de inormare-
b, consiliere "ri(ind dia!nosticul Ji consecinEele acestuia asu"ra co"ilului$ EinInd seama
de e(oluEia "re(i'ibilF a deectului Ji deicienEei Ji de "unerea Hn lucru a mi*loacelor de com"ensare
0"entru ne(F'Ftori$ amblio"i$ sur'i etc.,-
c, inormarea "FrinEilor asu"ra "otenEialitFEilor reale ale co"ilului Ji asu"ra mi*loacelor
susce"tibile sF&i a(ori'e'e de'(oltarea-
d, inormarea asu"ra dieritelor ti"uri de ser(icii care "ot asi!ura cel mai bine educarea Ji
de'(oltarea co"ilului cu ne(oi s"eciale$ datorate unor deicienEe.
^inInd seama de aceste elemente$ "recum Ji de situaEia amilialF$ membrii ec%i"ei$ de
comun acord cu "FrinEii$ deinesc "roiectul educati( care (a asi!ura con(er!enEa modalitFEilor de
inter(enEie tim"urie Ji su"ortul JtiinEiico&metodolo!ic al acestora.
Proiectul "si%o"eda!o!ic "resu"une o e(aluare "redicti(F Ji una ormati(F a acEiunilor
educati(e Ji corecti( com"ensatorii. Ln !eneral$ ec%i"a urmFreJte+
a, estimarea a ceea ce este "osibil$ reali'abil N Hn ra"ort cu natura$ !radul Ji dinamica
"re(i'ibilF a deicienEei N HncercInd sF se rFs"undF trebuinEelor s"eciice iecFrui co"il$ "recum Ji
intereselor Ji dorinEelor "FrinEilor-
b, determinarea domeniilor de inter(enEie Ji s"eciicarea ti"ului de abordare educati(F Ji
corecti(&com"ensatorie$ i#Indu&se "rioritFEile-
c, reali'area unui bilanE al eicienEei mFsurilor educati(e$ elaborIndu&se iJe de obser(aEie$
"e ba'a unui "si%odia!nostic dinamic-
d, e(aluarea trebuie sF (i'e'e de'(oltarea co"ilului sub un!%i "si%omotor$ co!niti($ aecti(
Ji "si%osocial.
111
Obiecti(ele care se i#ea'F trebuie sF ie Hntotdeauna clare$ reali'abile Ji limitate$ i#Indu&
se "erioada de tim" necesarF "entru a i atinse. Pornind de la aceastF e#i!enEF$ "rima distincEie
ma*orF Hn "lanurile de inter(enEie este cea o"eratF Hntre strate!iile "roacti(e Ji strate!iile reacti(e.
Strate!iile "roacti(e sunt cele care urmFresc sF reducF N cu tim"ul N rec(enEa Ji/sau
intensitatea com"ortamentelor inde'irabile ale co"ilului cu CES. Ln cate!oria acestor strate!ii intrF+
mani"ulFrile Pecolo!iceG$ "ro!ramele educati(e Ji corecti(&com"ensatorii Ji PtratamentulG
com"ortamental direct 0modiicFrile co!niti(&com"ortamentale,.
Utili'area strate!iilor reacti(e Nse relaEionea'F cu "rimele strate!ii Ji "ermit sF se obEinF
a"ariEia$ a"oi consolidarea Ji !enerali'area Ji Hn alte conte#te a com"ortamentului&EintF urmFrit "rin
"ro!ramele indi(iduali'ate$ Hn dierite "erioade de tim" ale "rocesului educati( Ji
corecti(&com"ensator.
6eali'area acestor "ro!rame necesitF o strInsF conlucrare Hntre ec%i"a de "roesioniJti$ Hn
rIndul cFreia e#istF Ji un "si%o"eda!o! N ca "roesor itinerant N Ji "FrinEii co"iilor cu CES. Deci$ Ji
Hn sistemul le!islati( romInesc reeritor la co"iii cu CES trebuie "re(F'utF inter(enEia tim"urie$
"rin munca Hn ec%i"F interdisci"linarF$ inclusi( "rin a"ortul "roesionist al "si%o"eda!o!ului
itinerant$ care conlucrea'F Hn c%i" adec(at iecFrui ca' cu "FrinEii co"iilor cu CES.
Inter(enEia Hn amilie "ermite+
a, sF se reinstaure'e relaEii "o'iti(e "FrinEi&co"il deicient Ji Hntre "FrinEi$ eliminIndu&se
reacEiile ti"ice care "ot a"are+ de"resia$ uria$ cul"abilitatea$ an#ietatea$ res"in!erea co"ilului sau
su"ra"rote*area sa N cea ce Hm"iedicF ormarea abilitFEilor de autonomie ale co"ilului cu CES-
b, sF se demonstre'e "FrinEilor cF nu sunt sin!uri Hn demersurile lor educati(e cu co"ilul
cu CES-
c, sF se Hn(eEe amilia sF trFiascF ec%ilibrat cu co"ilul cu CES-
d, sF&Ji HnsuJeascF "FrinEii unele abilitFEi Ji te%nici s"eciale de educaEie a co"ilului cu CES$
conlucrInd adec(at cu "roesioniJtii-
e, sF se a*ute "FrinEii sF !FseascF instituEiile cu "otenEial educati( Ji corecti(&com"ensator
care sunt cele mai "otri(ite co"ilului cu CES.
Proiectele Pecolo!iceG de educaEie a co"iilor cu CES.Proiectele Pecolo!iceG de educaEie a
co"iilor cu CES cu"rind mai multe eta"e+
a, anali'a situaEiei "ersoanei Hn conte#tul domiciliului sFu-
b, e(aluarea !lobalF a ca"acitFEilor reale ale co"ilului cu CES$ a orEelor sale "si%ice$ a
Janselor-
c, elaborarea unui "roiect de inte!rare N "e ba'a reali'Frii unui "si%odia!nostic ormati($
dinamic Ji a ormulFrii unui "ro!nostic$ Hn ra"ort cu natura$ !radul Ji com"le#itatea deicienEei
co"ilului N "rin conlucrarea cu "FrinEii$ alte "ersoane din antura*ul co"ilului Ji cu "ersonalul
ser(iciilor/instituEiilor care acce"tF sF colabore'e Hn acest sens- d, "laniicarea Ji coordonarea
11.
acEiunilor di(erJilor "arametri im"licaEi Hn "roiectul ecolo!ic de educaEie inte!ratF a co"iilor cu
CES-
e, e(aluarea "eriodicF$ re!ulatF a demersurilor an!a*ate Ji a acEiunilor reali'ate Hn cadrul
strate!iilor "roacti(e Ji a strate!iilor reacti(e.
Codelul educaEiei inte!rate "re'intF Jase caracteristici "rinci"ale+
a, un "ro!ram Ji o strate!ie indi(iduali'ate de educaEie (or trebui sF ie "use Hn lucru
"entru iecare co"il$ "e ba'a unei e(aluFri "ermanente a trebuinEelor Ji a "ro!reselor sale-
b, contactele (or trebui sF ie or!ani'ate sistematic Hntre co"iii cu %andica" Ji cei FrF
%andica"$ Hn cadrul instituEiilor Jcolare Ji Hn aara lor$ "rintre altele "rintr&un sistem de tutorat-
c, "ro!ramele de educaEie (or i elaborate Hn uncEie de ne(oile Ji e#i!enEele (ieEii Hn
comunitate Ji "entru a acilita trecerea de la acti(itatea JcolarF la (iaEa adultF$ oarte im"ortantF
"entru (iitorul "ersoanelor cu ne(oi s"eciale Ji$ adesea$ diicilF-
d, "ro!ramele de educaEie (or i elaborate Ji "rin conlucrarea cu "FrinEii$ de cFtre membrii
ec%i"ei "luridisci"linare-
e, se (a urmFri o e(aluare dinamicF$ "ermanentF a modului de "unere Hn lucru$ de a"licare
"racticF a "ro!ramelor de educaEie indi(iduali'atF$ "recum Ji eectele lor s"eciice asu"ra tuturor
dimensiunilor "ersonalitFEii co"iilor cu ne(oi s"eciale Hn condiEiile inte!rFrii-
, educaEia inte!ratF$ "ornind de la inter(enEia tim"urie$ urmFreJte$ deci$ sF a*ute amilia Ji
co"ilul cu ne(oi s"eciale Hn (edere (alori'Frii tuturor "otenEialitFEilor latente Ji manieste$ "entru a
trFi din "lin$ cu "osibilitFEile "e care le are Ji le de'(oltF$ Hntr&o ambianEF constructi(F$ ec%ilibratF.
EducaEia inte!ratF Hi (a "ermite co"ilului cu CES sF trFiascF alFturi de ceilalEi co"ii (ali'i$ sF
desFJoare acti(itFEi comune$ dobIndind abilitFEi indis"ensabile "entru o (iaEF cIt mai a"ro"iatF de
cea a (ali'ilor$ "entru o adec(atF inserEie socialF.
Ln cadrul reabilitFrii$ inter(enEia tim"urie re"re'intF o trFsFturF comunF Hn toate EFrile
comunitare$ ea iind recunoscutF ca iind metoda cea mai eicientF "re(enti(F Ji tera"euticF Hn
a(oarea co"iilor cu cerinEe s"eciale. Inter(enEia "recoce re"re'intF o "rioritate Hn cadrul tuturor
"ro!ramelor.
. *imitele integrarii scolare.
#iicultatile a"arute in "rocesul inte!rant nu sunt !enerate atat de natura cerintelor s"eciale
ale ele(ilor inte!rati$ cat mai ales$ de modul nostru de a "erce"e acest "roces$ in esenta$ este o
c%estiune de atitudine.
Succesul inte!rarii "ersoanelor cu %andica" mintal de"inde de cooperarea dintre toate
institutiile comunitare care au in res"onsabilitate educatia s"eciala$ "rotectia sociala si "rotectia
*uridica care sa asi!ure reali'area tuturor dre"turilor lor
111
Un actor care "oate umbri normali'area ar i tendin,a politic5 u-or elitist5$ care Hn mod
clar nu s&ar ra"orta la toate cate!oriile de "ersoane cu cerinEe s"eciale Hn mod e!al.
)otul este ca acti(itFEile la ni(el euro"ean sF ie "ri(ite cu oarte mult s"irit critic Ji dorinEF
de HmbunFtFEire a "racticilor de*a e#istente. 6eabilitarea nu trebuie sF caute sisteme sociale sau
educaEionale soisticate care sF transorme inte!rarea Hntr&un lu# accesibil doar celor ca"abili. Cai
de!rabF ar i utilF concentrarea eorturilor s"re de'(oltarea unei "olitici euro"ene !lobale$
e#"rimatF atIt Hn acordarea ondurilor necesare cercet5rii -i inova,iei$ cIt Ji Hn s"ri*inirea
re!iunilor mai "uEin de'(oltate$ "entru a asi!ura tuturor "ersoanelor dea(ori'ate o JansF la o (iaEF
demnF.
Din "ers"ecti(a "si%osociolo!ica$ orice demers in abordarea strate!iilor de im"lementare a
in(atamantului inte!ral in sistemul de in(atamant actual trebuie sa "orneasca atat de la o anali'a la ni(el
macrosocial$ cat si de la o anali'a la ni(el microsocial a "roblematicii res"ecti(e. Daca nu e#ista semnale
a(orabile la aceste ni(eluri de anali'a eicienta inte!rarii risca sa ramana "ermanent sub semnul intrebarii.
6nali!a macrosociala include+
& dis"onibilitatea si interesul societatii "entru inte!rare$ e(identiate "rin cadrul le!islati($
s"ri*inul economic si lo!istic$ actorii de deci'ie etc.-
& atitudinea si "erce"tia o"iniei "ublice cu "ri(ire la "roblematica educatiei$ in scolile de
masa$ a co"iilor cu dierite ti"uri de deiciente & unii oameni acce"ta la ni(el de "rinci"ii acest
"roces$ dar$ in situatia cand "ro"riii co"ii trebuie sa aca "arte dintr&o clasa in care sunt inte!rati co"ii
cu "robleme "si%ocom"ortamentale sau "si%o&i'iolo!ice$ "oate sa a"ara o atitudine de retinere sau
res"in!ere.
6nali!a microsociala are in (edere+
& dis"onibilitatea si interesul cadrelor didactice de a sustine in(atamantul inte!ral "rin
acti(itatile desasurate cu colecti(ul claselor "e care le au in "rimire & educatia inte!rata nu trebuie
sa se desasoare "rin dis"o'itii sau orme im"use -
& acce"tul "arintilor sau a"artinatorilor care au co"ii in clasele unde se "ractica inte!rarea &
se e(ita astel "osibilele stari de tensiune sau conlict de "e "arcurs.
Un criteriu im"ortant si actual este schimbarea mentalitatii societatii ata de "ersoanele cu
CES si sc%imbarea mentalitatii acestor "ersoane ata de ele$ ata de "o'itia lor in societate si
tendinta de airmare la ni(elul "roesional "e care il "oseda.
Persoanele cu "robleme de sanatate sint di(i'ate in de"endenta de %andica"ul i'ic$
sen'orial$ mintal$ intelectual. Se(eritatea %andica"ului si mai ale cel mintal determina si "o'itia
omului in societate.
Este uto"ic sa se creada ca "ot i intrunite toate conditiile necesare "entru ca un sistem sa
unctione'e im"ecabil inca de la bun ince"ut$ in "lus$ sc%imbarile stabile de mentalitate se "roduc
in tim" si numai du"a constatarea unor re'ultate "romitatoare. Procesul inte!rarii trebuie
112
reali'at !radual$ debutInd cu actiuni de inte!rare "unctuale sau sec(entiale$ concomitent cu eortul
de creare a unor structuri inclu'i(e. De asemenea$ la un moment dat$ "ot coe#ista dierite !rade de
normali'are$ in unctie de conditiile si necesitatile s"eciice anumitor "ersoane alate in diicultate
ori anumitor comunitati caracteri'ate de conte#te !eo!raice$ economice$ socio&culturale
"articulare.
In "rinci"iu$ integrarea poate avea succes in orice tara care atin!e un anumit ni(el de
de!voltare economica$ legislativa$ sociala si un anumit grad de coe!iune -i solidaritate a
membrilor sai. )otuJi$ este !reu de cre'ut ca modelele conce"ute "entru conditiile s"eciice tarilor
scandina(e (standard de (iata ridicat$ "o"ulatie redusa numeric$ resurse economice mari) "ot
unctiona ca atare "e orice meridian.
Este ade(arat a"tul ca anumite ser(icii s"eciali'ate$ mai ales daca nu im"lica "artici"are
acti(a si interesata din "artea "ersoanei alate in diicultate$ tind sa am"liice de"endenta si
se!re!area decIt sa incite la actiune si desc%idere sociala. Ser(iciile s"eciale sunt insa oarte
necesare "entru atin!erea unui !rad su"erior al inte!rarii daca sunt !Indite astel incIt sa solicite
de"rinderile$ initiati(a si "reocu"area solicitantului$ nu sa re'ol(e automat doleantele acestora.
Eiciente s&ar do(edi ser(iciile de consiliere$ su"er(i'are$ de ormare a unor de"rinderi (de
autonomie "ersonala$ "roesionale$ sociale$ de comunicare etc.) necesare la un moment dat.
Dintre limitele inte!arii$ "e lan!a deicitul economic al tarii noastre$ amintim si limitele
care tin de atitudinea celor im"licati in acest "roces$ acestia iind+
- 6titudinea elevilor obisnuiti ata de integrarea copiilor cu C.".S. in clasele normale
- 6titudinea parintilor elevilor obisnuiti ata de integrarea copiilor cu C.".S. in clasele
normale:
- 6titudinea corpului proesoral obisnuit ata de integrarea copiilor cu C.".S. in clasele
normale:
6titudinea elevilor obisnuiti ata de integrarea copiilor cu C.".S. in clasele normale:
6specte negative:
Deoarece nimeni nu le&a e#"licat situatia "articulara a acestor ele(i$ co"iii obisnuiti au$ in
!eneral$ o "erce"tie eronata reeritoare la trasaturile lor de s"eciicitate-
Deoarece cole!ii lor cu C.E.S. "ro(in din amilii sarace$ e#ista tendinta de a inter"reta
diicultatile lor scolare "rin "risma "roblemelor sociale-
Considera ca succesul acestora la in(atatura este in "rinci"al o "roblema de (ointa si
eort-
Datorita intretinerii unui climat com"etitional$ ele(ii cu C.E.S. sunt "erce"uti ca iind
res"onsabili de diminuarea "erormantelor !ru"ului 0sunt cei care Ptra! in *osG media clasei,-
A"ar rustrari datorita inter"retarii eronate a dierentelor in e(aluare 0Pde ce eu am luat <
la o "roblema de matematica diicila$ in tim" ce el a luat 1@ la o intrebare oarte sim"la_G,-
113
Parintii sunt considerati ca "rinci"alii ras"un'atori de "erormantele scolare sca'ute ale
ele(ilor cu C.E.S.-
Desi e#ista o atitudine bine(oitoare ata de noii lor cole!i$ !radul de comunicare si
interactiune cu acestia este inca oarte sca'ut-
Se constata o totala li"sa de inormare cu "ri(ire la modalitatile concrete de a*utorare a
ele(ilor cu C.E.S.
E#ista un !rad mare de conu'ie cu "ri(ire la trasaturile de s"eciicitate Ji ca"acitatile
ele(ilor cu C.E.S.$ datorita li"sei c(asitotale de inormare. Ca o"inie "ersonala+ deJi este laudabila
e(itarea Petic%etariiG acestor co"ii in momentul declansarii actiunii de inte!rare$ li"sa de cunoJtinte
"ri(itoare la "articularitatile lor de com"ortament Ji "erormanta se "oate do(edi$ in tim"$
contra"roducti(a (de e#em"lu$ se "oate inradacina o"inia ca ei nu vor sa obtina re'ultate la
in(atatura similare cu cele ale co"iilor obisnuiti). Li"sa de inormare se remarca si la ni(elul
cadrelor didactice care$ dincolo de im"osibilitatea de a&si adec(a "ro"riul demers educational la
"osibilitatile acestor ele(i$ nici nu "ot ras"unde intr&o maniera corecta e(entualelor cerinte si
nedumeriri (enite din "artea ele(ilor obiJnuiti. Se constata$ de asemenea$ (in masura in care aceste
lucruri au "utut i obser(ate) o inca"acitate in structurarea unui "lan de inter(entie "ersonali'at$
"recum si o necunoastere a com"etentelor Ji atributiilor "roesorilor de s"ri*in. O data cu
ree(aluarea "ro!ramelor de inte!rare alate in desasurare si cu intrarea eecti(a in acti(itate a
"roesorilor de s"ri*in$ "robabil ca multe din as"ectele ne!ati(e semnalate (or dis"area.
6titudinea parintilor elevilor obisnuiti ata de integrarea copiilor cu C.".S. in clasele
normale:
6specte negative:
Parintii ele(ilor normali nu cunosc nimic des"re trasaturile de s"eciicitate ale co"iilor cu
C.E.S.-
Deoarece doresc sa&si "rote*e'e "ro"rii co"ii de orice inluente ne!ati(e$ sunt inclinati sa
o"te'e "entru mentinerea sistemului scolilor s"eciale 0o "arte, ori "entru inte!rarea unei
clase din scoala s"eciala in cea obisnuita 0cealalta "arte,-
Conunda com"etentele medicului "si%iatru cu cele ale "roesorului de educatie s"eciala-
Nu au nici un el de inormatii cu "ri(ire la "roesorul de s"ri*in-
Considera ca acti(itatea cadrului didactic nu trebuie deturnata in a(oarea co"iilor cu
C.E.S.$ acestia a(Ind mai de!raba un statut de PtoleratiG decIt de PinclusiG-
Au indoieli cu "ri(ire la iabilitatea acestei acestei initiati(e in conditiile actuale-
Nu cred ca scoala normala "oate oeri un standard acce"tabil de calitate "ro"riilor co"ii
daca este ne(oita sa se adrese'e si celor cu C.E.S.-
114
Se tem ca$ in conditiile actuale ale societatii romInesti$ trecerea de la un climat
com"etitional la unul de ti" coo"erati( "oate dauna atitudinii !enerale (iitoare a "ro"riilor
co"ii in ata "roblemelor (ietii.
In conclu'ie$ "arintii co"iilor normali nu res"in! a"rioric ideea inte!rarii celor cu C.E.S.$
dar nu considera ca momentul actual este cel o"ortun. Ei sunt conJtienti de carentele bu!etare ale
in(atamIntului "ublic din tara noastra si$ in consecinta$ inclina sa creada ca initiati(a de a inte!ra
co"ii cu C.E.S. alaturi de cei normali nu (a ace altce(a decIt sa accentue'e "resiunile inanciare$
materiale$ umane etc. De asemenea$ ei se tem ca aceasta actiune nu a ost !Indita in mod "round si
ca sansele de esec sunt oarte mari. Au indoieli cu "ri(ire la ca"acitatea cadrelor didactice de a
lucra in mod adec(at cu un colecti( scolar care include si un numar de co"ii cu C.E.S. Persista
o"inia conorm careia Jcoala s"eciala oera mediul "ro"ice educatiei cores"un'atoare a acestor
ele(i$ tinInd cont de a"tul ca acestea au ost create tocmai in acest sco". Princi"alele moti(e de
in!ri*orare sunt riscul ca "ro"rii lor co"ii sa de"rinda modele de com"ortament inadec(ate si riscul
ca ei sa nu beneicie'e de o stimulare si o e(aluare Jcolara cores"un'atoare. Li"sa de inormare a
"arintilor Ji "reocu"area "rimara "entru reuJita "ro"riului co"il constituie actori renatori in
demersul de sc%imbare a mentalitatii$ ara de care nici o actiune ri!uroasa de inte!rare nu "oate
reusi.
6titudinea corpului proesoral obisnuit ata de integrarea copiilor cu C.".S. in clasele
normale:
6specte negative:
Se remarca o atitudine de re'istenta la sc%imbare$ mai ales din "artea cadrelor didactice cu
(ec%ime mare in in(atamInt$ care "erce" acti(itatea cu ele(ii inte!rati ca "e o solicitare
su"limentara$ neremunerata cores"un'ator-
Persista o"inia ca cel mai bun loc "entru educarea ele(ilor cu C.E.S. ramIne scoala s"eciala$
unde e#ista "ro!rame$ colecti(e de s"ecialisti$ si ec%i"amente si materiale didactice
cores"un'atoare ne(oilor acestor co"ii-
Considera ca inte!rarea unei clase s"eciale intr&o scoala normala este mai re'onabila decIt
inte!rarea indi(iduala a co"iilor cu C.E.S. in clasele obisnuite-
E#ista temerea ca "re'enta acestor co"ii (a aecta "erormantele scolare ale ele(ilor
obisnuiti si (a altera climatul clasei ("rin tulburari de com"ortament$ discriminari in
e(aluare$ modiicari ale orarului 'ilnic)-
Nu este cunoscut rolul "roesorului de s"ri*in$ acesta iind "erce"ut uneori ca Pu'ur"atorG al
com"etentelor titularului-
Este reclamata li"sa unei "re!atiri de s"ecialitate in domeniul "si%o"eda!o!iei s"eciale-
Se maniesta in!ri*orarea ata de a"aritia unei dis"ute intre "arintii co"iilor obisnuiti$ "e de&
115
o "arte$ si cei ai co"iilor cu C.E.S.$ "e de alta "arte-
Se remarca teama de a nu i considerate ras"un'atoare "entru esecul scolar al ele(ilor
inte!rati sau "entru ne!li*area ele(ilor obisnuiti "rin a"tul ca le acorda mai "utina atentie in
tim"ul acti(itatii didactice-
Nu se cunosc criteriile de e(aluare a acti(itatii didactice si de e(identiere / "remiere in ca'ul
obtinerii unor "erormante deosebite de catre ele(ii cu C.E.S.-
Este diicil de conce"ut trecerea de la un mediu scolar concurential$ la unul coo"erant$ cu
datoria mentinerii unei moti(ari cores"un'atoare atIt a ele(ilor obisnuiti$ cIt si a celor cu
C.E.S.
Ca o conclu'ie "ri(ind e(aluarea atitudinii cadrelor didactice reeritor la inte!rarea ele(ilor
cu C.E.S.$ se "oate airma ca$ dincolo de li"sa de inormatie si de re'istenta ireasca la sc%imbare$
nu se constata$ in !eneral$ o o"o'itie ata de im"lementarea acestei actiuni. Com"ortamentele
ne!ati(e sunt mai accentuate in cadrul scolilor care nu au ince"ut inte!rarea decIt in cadrul celor
care au de*a o anumita e#"erienta in acest sens. Pe masura ce ada"tarea reci"roca dintre ele(ii cu
C.E.S. si cadrele didactice din in(atamIntul de masa se (a imbunatati$ "e masura ce "ro!ramele (or
i mai bine adec(ate ca"acitatilor ele(ilor cu ne(oi s"eciale si "e masura ce "roesorii de s"ri*in isi
(or !asi locul cu(enit in structura scolara$ este de aste"tat ca iabilitatea actiunilor de inte!rare sa
creasca si ca$ intr&un (iitor din ce in ce mai "robabil$ scoala inclu'i(a romIneasca sa de(ina o
realitate.
E#istF Hn unele ca'uri riscul ca inte!rarea sF de(inF (ictima metodelor ultraconve,ionale$
care nu lasF loc "rea mult toleranEei Ji le#ibilitFEii. `i desi!ur$ acest lucru ar "utea aecta
nea(orabil multe mii de "ersoane cu cerinEe s"eciale$ care su"use normali'Frii ar "utea re"re'enta
un beneiciu social Ji economic.
Du"a cum am (a'ut$ in societatea romaneasca si nu numai$ co"iii cu CES sunt "ri(iti cu o
oarecare reticienta (is&a&(is de inte!rarea lor in cadrul scolilor normale. Pentru ameliorarea acestui
as"ect si reali'area cu succes a inte!rarii co"iilor cu CES in scolile normale$ se im"une elaborarea
unor strate!ii "ri(ind ormarea atitudinilor "o'iti(e ale cadrelor didactice ata de inte!rarea in
scoala de masa a co"iilor in diicultate. Asadar$ in cele ce urmea'a ne (om a#a "e tratarea acestui
as"ect.
Desi!ur ca "roblemele le!ate de "rocesul inte!rarii nu se re'uma numai la co"iii deicienti
sau la cei cu tulburari de in(atare$ ci ca'urile care conduc la abandon scolar sau la se!re!are sunt
mult mai di(erse sub as"ect ta#onomic. Rorbind de idealul Pscolii "entru totiG$ ne reerim la
cu"rinderea tuturor co"iilor de'a(anta*ati$ indierent daca etiolo!ia acestui de'a(anta* este de
natura somatica$ "si%olo!ica sau sociala. )rebuie create acele structuri si ser(icii le#ibile care sa
"oata ace ata cu succes celor mai "articulare situatii$ in(atamIntul s"ecial iind destinat doar
acelora care au cu ade(arat ne(oie de el (co"iii cu %andica" se(er si "round).
11<
Putem identiica trei principii mari$ a caror coroborare in "ractica "oate ser(i in mod
eicient la ormarea unor atitudini de'irabile ata de inte!rarea scolara a co"ilului in diicultate.
Sintetic e#"rimate$ aceste "rinci"ii sunt urmatoarele+
1. Inormare. Este indis"ensabil ca inormatia corecta$ com"leta$ neutra$ "ro(enind din
surse autori'ate sa ie lar! accesibila cadrelor didactice din in(atamIntul de masa. in cadrul
acti(itatilor metodice se "ot or!ani'a astel de inormari "eriodice$ urmate de discutii care sa
"ermita identiicarea elementelor orte$ "recum Ji a "unctelor (ulnerabile din or!ani'area Jcolii
res"ecti(e$ astel incIt sa ie cunoscute cIt mai e#act "osibilitatile concrete de inte!rare si limitele
de acce"tabilitate "entru iecare colecti( Jcolar in "arte. De asemenea$ ar i de dorit sa e#iste un
lu# continuu de o"inii$ idei$ "ro"uneri care sa ie discutate si e#"erimentate. Concomitent$ trebuie
sa se inter(ina "entru corectarea acelor re"re'entari eronate cu "ri(ire la caracteristicile "si%ice Ji
la ca"acitatile co"iilor cu C.E.S. Este de "resu"us ca accesul la inormatie$ "artici"area la cursuri
de "erectionare in domeniul "si%o"eda!o!iei s"eciale$ sc%imbul de idei si o"inii$ e(aluarea
realista a succeselor sau eJecurilor inre!istrate$ ormarea unor re"re'entari adec(ate cu "ri(ire la
obiecti(ele si metodele s"eciice in(atamIntului inte!rat sa conduca in tim" la de"asirea
reticentelor si la sc%imbarea mentalitatilor.
2. Colaborare. )rebuie sa e#iste o comunicare sincera si directa intre toti cei im"licati in
"rocesul de inte!rare scolara+ cadre didactice titulare$ "roesori de s"ri*in$ s"ecialisti in
"si%o"eda!o!ie s"eciala$ "arinti ai co"iilor obisnuiti$ "recum si "arinti ai co"iilor in diicultate. De
asemenea$ trebuie stabilite contacte cu comunitatea locala si cautate modalitati de initiere a unor
actiuni comune. Nu trebuie sa se uite ca actiunea de inte!rare nu "ri(este numai scoala$ ci se
adresea'a in "ers"ecti(a intre!ii societati in care acesti co"ii (or trebui sa&si !aseasca locul
"otri(it.
. Pra!matism. Este necesar sa se tina cont$ in "roiectarea actiunilor de inte!rare$ de
s"eciicul iecarui conte#t luat in considerare. )rebuie !Indite acele modiicari de ordin
or!ani'atoric care sa nu destabili'e'e "ro!ramul claselor$ dar nici sa nu im"una eorturi
su"limentare din "artea co"iilor cu C.E.S. Este util sa se "roite de e#"erientele locale si sa se
a"lice acele strate!ii care s&au do(edit incununate de succes. De asemenea$ sa se tina cont de
"osibilitatile de insertie socio&"roesionala a absol(entilor si sa se urmareasca ada"tarea cIt mai
buna a cunostintelor si de"rinderilor insusite in scoala la oerta "ietei muncii. Nu trebuie sa se
ne!li*e'e nici as"ectul inanciar$ astel incIt ondurile destinate inte!rarii sa ie !estionate cIt mai
eicient.
Strate!iile de ormare a unor conduite "o'iti(e ata de inte!rare trebuie sa tina cont de
aceste "rinci"ii si sa ado"te modalitati le#ibile de a"licare$ astel incIt sa dobIndeasca ma#imum
de eicienta. Pot i conturate cIte(a recomandari "e ba'a carora sa ie ima!inate demersuri
concrete$ ada"tate "entru iecare situatie in "arte$ care sa am"liice com"etentele cadrelor didactice
11=
si care sa cree'e aus"iciile "entru un bun ince"ut.
In "rimul rInd se im"une o cunoaJtere "rounda a "articularitatilor "si%olo!ice Ji socio&
culturale ale co"ilului in diicultate. Astel se obtin inormatii&c%eie care identiica de la bun
ince"ut acele coordonate "e care se "oate inter(eni cu succes. Cadrul didactic din scoala de masa se
"oate !%ida du"a e(aluarile acute de s"ecialistii in domeniu si "oate a"ela la com"etentele
"roesorului de s"ri*in. Este im"ortant ca sa e#iste mereu "osibilitatea consultarii cu ceilalti
"arteneri in actiunea de inte!rare si sa nu se cree'e sentimentul ca intrea!a res"onsabilitate si
intre!ul eort ii a"artin.
Centinerea unui climat o"tim in clasa re"re'inta una din "reocu"arile ma*ore ale oricarui
cadru didactic. )eama ca tulburarile de com"ortament si autocontrolul deicitar "ot crea "robleme
insurmontabile re"re'inta una din cau'ele ma*ore ale reticentei ata de "rocesul inte!rarii. Culte
in(atatoare au ost de acord cu mentinerea in clasele lor a co"iilor cu C.E.S. abia du"a ce s&au
con(ins ca acestia nu le creeau diicultati deosebite in "lan com"ortamental. De multe ori$
tulburarile "ot i contracarate "rin im"unerea modelului de conduita de'irabil acInd a"el la
"resti!iu si autoritate$ ceea ce inseamna ca$ anterior$ trebuie dobIndit res"ectul co"ilului si
stimulata ne(oia lui de a i recunoscut dre"t Pco"il bunG (stadiul moralitatii ascultarii$ in conce"tia
lui L. Xo%lber!). De asemenea$ "resiunea e#ercitata de colecti(ul scolar in directia conormarii la
norma este semniicati(a si ea "oate i olosita ca instrument modelator al conduitei$ cu conditia
"astrarii masurii. Altel$ co"ilul cu C.E.S. se (a simti e#clus si "ersecutat si (a de'(olta reactii de
o"o'itie$ "ier'Ind in acelasi tim" dorinta de a dobIndi un statut su"erior$ (alori'at "o'iti( de catre
!ru". )rebuie sa se tina cont si de a"tul ca aceste tulburari$ mai ales cele de etiolo!ie neurolo!ica$
nu "ot i intotdeauna tinute sub control. O e(entuala deci'ie de reorientare a co"ilului cu C.E.S.
catre alte orme de educatie (a tine cont nu numai de interesul acestuia$ ci si de cel al colecti(ului
in care se ala.
Cadrul didactic trebuie sa !aseasca cele mai eiciente metode de moti(are a co"ilului in
diicultate$ astel incIt acesta sa se ada"te'e cIt mai bine la cerintele (ietii in colecti(. Este necesar
ca el sa ie a*utat sa&si desco"ere interese$ "asiuni$ sa&si ormule'e sco"uri si sa "erse(ere'e in
atin!erea lor. )rebuie create situatii didactice care sa oere "osibilitatea trairii succesului si a
dobIndirii a"recierii din "artea cole!ilor de clasa. O metoda de moti(are este si im"licarea in
acti(itati ce "resu"un asumarea unor mici res"onsabilitati. Ac%itarea cores"un'atoare de aceste
obli!atii conduce cu tim"ul la obisnuinta de a duce lucrurile la bun sIrsit. De asemenea$ creea'a
"remisele unei relatii de incredere$ aectiune si comunicare care consolidea'a si de'(olta conduitele
de'irabile.
Este im"ortant sa se e(ite crearea de cercuri (icioase care sa am"liice maniestarile
nedorite in loc sa le elimine. Este ca'ul co"ilului care$ in (irtutea unor sentimente de ne!li*are si
inerioritate$ ado"ta conduite de(iante tocmai "entru a atra!e atentia asu"ra sa. 6eactiile "uniti(e
1.@
din "artea cadrului didactic nu ac altce(a decIt sa intareasca aceste conduite si sa oere co"ilului
atuuri "entru conruntarile ulterioare. Odata sesi'ata o astel de situatie circulara$ trebuie eliminate
acele elemente care&i urni'ea'a co"ilului ar!umente "entru ado"tarea unei conduite rebele. Primul
"as consta tocmai in destructurarea anta!onismelor create intre co"ilul in diicultate si cadrul
didactic si / sau intre co"ilul in diicultate si cole!ii sai de clasa. Al doilea "as consta in
desco"erirea unor interese comune si in (alori'area reusitelor de !ru". Al treilea "as ar i cel de
atribuire a unor sarcini a caror inde"linire cores"un'atoare sa atra!a du"a sine a"recierea celorlalti.
6elatia cu "arintii co"iilor obisnuiti$ ca si cu cei ai co"iilor in diicultate$ nu trebuie sa se
re'ume numai la as"ecte "ri(ind situatia scolara sau la "robleme de ordin inanciar&administrati(.
Este necesara o e#"lorare a moti(atiilor si intereselor acestora$ o cunoastere a o"iniilor si
con(in!erilor lor cu "ri(ire la "rocesul inte!rarii$ a s"erantelor care ii anima. Nu trebuie sa se uite
ca lumea co"ilului in diicultate nu se re'uma la cadrul scolar$ ci el are "arte de e#"eriente dintre
cele mai (ariate$ ceea ce conduce ine(itabil la contradictii si conlicte interne.
In ine$ ratiunea "entru care aceJti co"ii se ala in clasele obisnuite nu este aceea de a&i ace
PnormaliG$ ci de a le insula (alori$ com"ortamente Ji as"iratii s"eciice co"iilor normali. ?inalitatea
unui astel de demers este aceea de a "ermite o cIt mai buna insertie socio&"roesionala du"a
inc%eierea "erioadei de scolari'are.
In conclu'ie$ strate!iile de ormare a unei atitudini "o'iti(e a cadrelor didactice ata de
inte!rare trebuie sa tina cont atIt de re'er(ele$ temerile Ji "re*udecatile indi(iduale$ dar Ji de situatia
concreta a iecarui co"il inte!rat in scoala obiJnuita$ "recum Ji de conte#tul com"le# in care se
desasoara. Procesul este lun! Ji diicil$ dar succesul (a de"inde la el de mult de atitudinea celor
c%emati sa&i dea (iata cIt Ji de "roesionalismul articularii sale. 6eorma in in(atamInt nu se "oate
ace ara oameni$ iar cadrele didactice trebuie sa se simta asi!urate si s"ri*inite in acest demers
"entru a s"era la un bilant "o'iti(.
1.1
1!! . )idactica ' teorie generala a procesului de nvatam2nt
1. Obiectul si unctiile didacticii
2. #idactica generala si didactica speciala
*. #irectiile de de!voltare a didacticii contemporane
1. 3biectul si functiile didacticii
#idactica re"re'inta o disci"lina stiintiica$ ce studia'a "rocesul de in(atamant ca "rinci"ala
modalitate de cunoastere si ormare$ de instruire si educare- le!itatile/"rinci"iile acti(itatii
didactice- continutul in(atamantului- te%nolo!ia didactica- ormele de or!ani'are si desasurare a
acti(itatii didactice- ormele de educatie in aara institutiilor scolare- ra"orturile "roesor&ele(- stilul
"roesorului etc.
Obiectul didacticii il constituie studiul "rocesului de in(atamant.
Didactica a ost asociata atat cu teoria instruirii, cat si cu teoria invatamantului$ "tr ca
studia'a com"onentele "rocesului de in(atamant.
O deinitie "rimara a didacticii este oerita de OKon$ care considera ca obiectul didacticii
este+
& sa anali'e'e sco"urile si continutul instructiei$ "rocesul de in(atamant si "rinci"iile
acestuia-
& sa aca cunoscute metodele si mi*l de in(atamant$ or!ani'area in(atamantului$
or!ani'area clase mi#te si "laniicarea muncii didactice$ "ersonalitatea "roesorului.
Inainte de a ormula o deinitie com"leta a didacticii$ (om lua in atentie ternenii 8"roces de
in(atamantbb si $$instructie9$ "re'entand acce"tiunile actuale asu"ra acestora.
'nvatamantul$ ca "rinci"ala orma de or!ani'are a educatiei "oate i deinit astel+
& Proces de instruire si educare in scoala$ or!ani'at si desasurat "entru a reali'a obiecti(e
"eda!o!ice ale educatiei scolare$ stabilite la ni(el de sistem si de "roces.
& Domeniu in care este (aloriicata structura actiunii educationale la ni(elul corelatiei
unctionale dintre cadrele didactice si ele(i$ e#ersata in numeroase si (ariate situatii educati(e.
& Ansamblul institutiilor scolare dintr&o tara$ care "artici"a la or!ani'area ar%itecturii
scolare si "roiectarea unor cicluri$ orientari$ iliere$ reali'abile la ni(elul unor structuri s"eciice
educatiei/instruirii ormale dar si neormale.
Procesele de instruire si educare a omului sunt deosebit de com"le#e$ (ariabile si di(erse
si au caracter "robabilistic. Caracterul si desasurarea lor sunt determinate de cele mai com"le#e
corelatii dintre actori obiecti(i si subiecti(i. Asu"ra acestor "rocese isi "un am"renta atat
"articularitatile "ersonalitatii ele(ului$ "roesorului$ cat si s"eciicul strate!iilor utili'ate$ Amintim$
de asemenea$ inluentele mediului de instruire$a e#"erientei de (iata a ele(ilor$ ale realitatii
1..
incon*uratoare$ ale di(ersilor actori.)oate acestea ac ca "rocesul didactic sa aiba o im"ortanta
trasatura & se desasoara de obicei neuni(oc$ ceea ce inseamna ca actiunea con*u!ata a unor actori
de instruire si educare obiecti(i si identici "oate a(ea$ in iecare ca' "articular$ re'ultate mai mult
sau mai "utin dierentiate in unctie de "articularitatile actorilor subiecti(i si ale circumstantelor
necontrolabile care inluentea'a desasurarea "rocesului instructi(&educati(.
Desi instruirea este un sistem "robabilistic$ intam"latorul iind mereu "re'ent in dierite orme$
aceasta nu inseamna ca in acest domeniu nu actionea'a le!ile cau'alitatii. ?actorii care inluentea'a
insusirea cunostintelor$ ormarea si de'(oltarea "rice"erilor si de"rinderilor$ ormarea trasaturilor de
caracter$ actionea'a ri!uros le!ic.
In conclu'ie$ obiectul de studiu al didacticii este instruirea si autoinstruirea$ urmarirea cu
"recadere a "rbl "eda!o!ice "e care le ridica si le im"lica or!ani'area "ro!ramatica a ormarii tuturor
laturilor "ersonalitatii umane. Aceste "rbl (i'ea'a "rocesul de in(atamant$ esenta sa$ ta#onomia$
modalitati de reali'are$ continutul$ te%nolo!ia didactica$ modalitati de instruire si educare$ sistemul
educational.
+uctiile didacticii
In calitatea sa de teorie si metodolo!ie a instruirii si autoinstruirii$ didactica inde"lineste
doua unctii$ care nu "ot i se"arate$ intre ele stabilindu&se relatii de interde"endenta+ unctia de
cunoastere si unctia utilitara
?unctia E#"licitarea unctiei
E#em"le de situatii in care se e#ercita
unctia
De cunoastere
Didactica studia'a un anumit sector de
acti(itate sociala si anume instruirea/
autoinstruirea si in(atamantul$ de'(aluie
le!ilatea actului didactic$ e#"lica moti(ele
care determina anumite re'ultate$ de'(aluie
si e#"lica relatiile dintre inluentele
instructi(e si de'(oltarea "ersonalitatii
ele(ilor$ stabileste ra"orturi cantitati(e si
calitati(e intre ele.
& Asi!urarea corelatiei dintre inalitatile
educatiei$ continutul si strate!iile
educationale. Stabilirea "rinci"iilor
didactice !enerale si a "rinci"iilor
s"eciice dieritetor disci"line de studiu.
& Stabilirea structurii atiunii educationale
eiciente la ni(el macro si micro.
Utilitara/
Practica
Didactica !%idea'a acti(itatea educationala$
oerind *aloane$ orientari !enerale$ norme de
acti(itate etc.
& Stabilirea cerintelor "entru ale!erea si
utili'area metodelor si "rocedeelor
didactice.
& Identiicarea criteriilor de stabilire a
eicientei mi*loacelor te%nice de instruire
in studiul dieritelor disci"line scolare.
& Identiicarea criteriilor de e(aluare si
notare a randamentului scolar.
6eeritor la uncEiile educaEiei$ ma*oritatea s"ecialiJtilor sunt de acord asu"ra a"tului cF
aceasta ser(eJte reali'Frii a trei cate!orii de sco"uri "rinci"ale+
1. unc,ia de selectare, prelucrare -i transmitere a inorma,iilor -i valorilor de la societate
la individ4
2. unc,ia de de!voltare a poten,ialului biopsihic al omului4
1.1
*. unc,ia de asigurare a unei inser,ii sociale active a subiectului uman4
+unc,ia de selectare$ prelucrare -i transmitere a cuno-tin,elor -i valorilor de la societate
la indi(id este uncEia care Hn a"t asi!urF Hn tim" e#istenEa unei continuitFEi inormaEionale Hntre
!eneraEii$ oerind astel "osibilitatea e(oluEiei culturale Ji te%nolo!ice.
Anali'a acestei "rime uncEii a educaEiei "ermite decelarea a trei subuncEii s"eciice
enomenului educaEional+ selectarea 0inormaEia aleasF "entru a i (e%iculatF este anali'atF din
"unctul de (edere al im"ortanEei Ji consistenEei sale JtiinEiice,$ prelucrarea 0are loc o adec(are a
inormaEiei la ni(elul de HnEele!ere al subiectului cFruia i se adresea'F, Ji transmiterea 0Hn (ederea
asi!urFrii HnEele!erii sunt utili'ate te%nici Ji "rocedee s"eciice de (e%iculare a conEinutului
inormaEional,.
+unc,ia de de!voltare a poten,ialului biopsihic al omului se reerF la dimensiunea
teleolo!icF a enomenului educaEional$ res"ecti( la a"tul cF derularea acEiunii educaEionale
urmFreJte atin!erea anumitor inalitFEi$ e#"licit sau im"licit ormulate. Aceste inalitFEi se traduc$ Hn
linii !enerale$ Hn "roducerea de modiicFri "o'iti(e Ji de duratF Hn "lan co!niti($ aecti(&
moti(aEional Ji com"ortamental la ni(elul subiectului care se educF.
+unc,ia de asigurare a unei inser,ii sociale active a subiectului uman rele(F dimensiunea
socio&economicF a educaEiei$ sau mai e#act s"us$ necesitatea de a "re!Fti indi(i'ii "entru o inte!rare
socialF Ji "roesionalF o"timF.
AlEi autori$ Hn ra"ort cu domeniul "rinci"al (i'at de acEiunea educaEionalF$ (e%iculea'F la
rIndul lor alte trei cate!orii de uncEii ale educaEiei+
1. unc,ia cognitiv5 0de (e%iculare a te'aurului de cunoJtinEe,-
.. unc,ia a)iologic5 0de (alori'are Ji de'(oltare a "otenEialului de creaEie culturalF,-
1. unc,ia socio-economicF 0de "re!Ftire Ji ormare a indi(i'ilor "entru "roducEia
materialF,-
DierenEierea Hntre cele trei cate!orii de uncEii ale educaEiei uncEionea'F "redominant la
ni(el teoretic$ Hn a"t educaEia combinInd de o manierF inte!rati(F uncEiile enunEate anterior sau
c%iar su"ralicitInd una dintre acestea Hn condiEiile Hn care realitatea socio&istoricF o im"une.
2. )idactica generala si didactica speciala
#idactica este o ramura a "eda!o!iei care studia'a modalitatile e#"licite de "redare
&e#"licare &e(aluare Nautoe(aluare. )ermenul este "rin ori!ine etimolo!ica sinonim cu cel de
"eda!o!ie . Dierenta dintre "eda!o!ie si didactica consta Hn a"tul ca "rima se reera la "rinci"iile
!enerale ale educatiei$ iar a doua la metode concrete de lucru$ saturi "ractice "re'entate Hntr&o
maniera sistematica. Atunci cInd solutiile la "roblemele concrete$ de "redare &e#"licare Ne(aluare$
sunt "re'entate "e o disci"lina anume$ (orbim des"re metodica acelei disci"line sau didactica
a"licata acelei disci"line.
1.2
#idactica generala (a a(ea Hn (edere aceste "rinci"ii a"licate "rocesului de Hn(atamInt "rin
obiecti(e$ continuturi si metodolo!ii s"eciice$ la rIndul lor toate acestea iind a"licate "e
disci"line si (Irste scolare "rin didacticile speciale.
#idactica speciala sau metodica "redarii unei disci"line (a a(ea Hn (edere sco"urile si
continuturile instruirii$ "rocesul de or!ani'are si "laniicare a muncii didactice$ "rinci"iile de Hn(
atamInt$ metodele si mi*loacele de "redare$ Hn(atare$ e(aluare ada"tate la s"eciicul disci"linei
res"ecti(e.
Astel$ Hn cadrul didacticii "si%o"eda!o!iei s"eciale$ ne (om reeri la s"eciicul
disci"linelor "si%o"eda!o!ice si (om studia continutul "ro!ramelor de Hn(atamInt "entru
disci"linele "si%o"eda!o!ice$ (om a"lica "rinci"iile "roiectarii si "laniicarii didactice "rin modele
o"erationale "entru acti(itatea didactica la disci"linele "si%o"eda!o!ice$ (om studia s"eciicul si
ormele acti(it atii didactice "rin modele o"erationale de lectii economice$ Hn ine (om studia
metodele !enerale de "redare&Hn(atare&e(aluare si a"licarea lor "rin modele o"erationale "entru
disci"linele "si%o"eda!o!ice.
6elatia dintre didactica !enerala si didacticile s"eciale este una biuni(oca$ de
interconditionare reci"roca si Hn acelasi tim" concentrica- sera cea mai lar!a de cu"rindere a(Ind&
o didactica !enerala$ iar cea mai Hn!ust a didactica unei stiinte a"licati(e "entru un anumit an de
studiu sau eta"a de "re!atire.
Cetodica sau didactica disci"linei studia'a inalitatile$ obiecti(ele$ continuturile Hn( atarii$
metodele si mi*loacele de "redare &Hn(atare &e(aluare$ "laniicarea si orientarea acti(itatii didactice
"e ani de studiu$ semestre etc.
Ln sInul stiintelor educatiei$ "eda!o!ia *oaca rolul nodal$ este stiinta nucleu$ Hn *urul careia
!ra(itea'a celelalte stiinte care s&au des"rins din ea$ este asemeni anatomiei "entru stiintele
medicale sau economiei "entru stiintele economice.
Peda!o!ia este trunc%iul din care toate "eda!o!iile si didacticile s"eciale Hsi tra! se(a$
iecare dintre ele a"roundInd un anumit ca"itol sau as"ect al educatiei$ "e cate!orii de (Irsta$
disci"lina$ ni(el de cunoastere etc.
Demersul didactic Hnce"e cu elaborarea unei strate!ii Hn (irtutea careia se (or stabili
obiecti(e educationale "recise$ "recum si conditiile materiale$ metodele si mi*loacele "entru
reali'area acestora. Procesul instructi( educati( "resu"une interconditionarea sistemica dintre
"redare& Hn( atare&e(aluare$ dar metodica cu"rinde si "artea de "laniicare$ or!ani'are$ orientare$
"roiectare a acti(itatii si continuturilor educationale. Si asta deoarece$ "rocesul de Hn(atamInt nu
"oate i decIt unul diri*at si or!ani'at$ din articularea tuturor acestor elemente re'ultInd atin!erea
obiecti(elor educationale.
Continutul Hn(atamIntului$ stabilit "rin "lanul cadru de Hn(atamInt$ "ro!rama scolara
0curriculum, si manualele scolare$ trebuie or!ani'ate "e sarcini$ resurse$ metode$ strate!ii$ orme
1.3
de acti(itate didactica. Astel$ "laniicarea$ or!ani'area si "roiectarea acti(itatii re"re'inta
com"onente esentiale ale acti(itatii didactice.
Princi"iile didacticii re"re'inta idei orientati(e de ba'a Hn or!ani'area si desasurarea
"rocesului de Hn(atamInt. Ele *oaca si un rol normati( Hn "rocesul didactic$ a(Ind unctia de
cate!orii metodolo!ice$ care se cer res"ectate atIt Hn "laniicarea obiecti(elor si structurarea cuno
tintelor cat si Hn selectarea metodelor si mi*loacelor didactice.
Cele mai semniicati(e "rinci"ii sunt+
& "rinci"iul orientarii "rocesului de Hn(atamInt s"re de'(oltarea armonioasa a ele(ului & se
reera la ormarea si modelarea "ersonalitatii ele(ului "rin "rocesul educati(-
& "rinci"iul res"ectarii caracterului stiintiic al cunostintelor "redate N se reera la
necesitatea cunoasterii temeinice a continuturilor "redate$ a metodelor didactice$ "rin res"ectarea
sistemati'arii cunostintelor$ succesiunii lo!ice a inormatiilor si cunostintelor noi$ ada"tarea lor la
"articularitatile de (Irsta ale ele(ilor$ "rin indi(iduali'area si dierentierea Hn(atarii Hn unctie de
"articularitatile intelectuale ale ele(ilor-
& "rinci"iul a"licabilitatii cunostintelor N se reera la a"licarea si structurarea eicienta a
inormatiilor$ asi!urarii le!aturii dintre teorie si "ractica$ Hnsusirea temeinica$ constienta si acti(a a
cunostintelor-
& "rinci"iul sociali'arii N se reera la relatiile sociale s"eciice din cadrul sistemului de Hn(
atamInt$ "roesor Nele($ "roesor& "arinte$ ele(&ele($ ele(&"arinte&scoala& "roesor$ care trebuie sa
se inali'e'e "rin actiune comuna$ Hn sco"ul atin!erii obiecti(elor educationale si inte!rarii cu
succes a tinerei !eneratii Hn societate.
In(atarea$ ca enomen dinamic si com"le#$ in "ers"ecti(a strate!iilor in(atarii interacti(e$
are la ba'a o serie de elemente deinitorii care "ot com"leta lista strate!iilor de(enite de*a clasice$
(alabile si in ca'ul educatiei s"eciale+
& (aloriicarea e#"erientelor 'ilnice ale ele(ilor "rin crearea unor situatii/scenarii ti"
&iecare ele( "oate a(ea o e#"erienta dierita cu "ri(ire la unul si acelasi e(eniment/ enomen$
aceasta "utand i im"artasita si celorlalti cole!i-
& (aloriicarea cunostintelor anterioare ale ele(ilor in desasurarea lectiilor noi si
re'ol(area unor sarcini de lucru in "erec%i sau !ru"uri mici-
& utili'area situatiilor de *oc in in(atare 0*ocuri de rol$ dramati'area$ *ocul didactic,-
& olosirea "roblemati'arii "e sec(ente didactice si a"licarea re'ultatelor "rin metode si
"rocedee de e#"resie ca desenul$ "o(estirea$ lucrul manual$ modela*ul-
& re'ol(area creati(a a conlictelor in clasa$ colaborarea cu amilia si (aloriicarea
resurselor din comunitate ca te%nici de s"ri*inire a in(atarii$ "redarii si e(aluarii-
1.4
& im"licarea ele(ilor in acti(itati care "resu"un coo"erare "entru re'ol(area unor "robleme-
"ot in(ata sa asculte$ sa ne!ocie'e si sa acce"te o"inia sau "arerea celuilalt$ indierent de statutul
sau rolul "e care il detin in !ru"ul res"ecti(.
Problematica educatiei co"iilor cu cerinte s"eciale a de(enit in ultimii ani o "reocu"are
a"arte in randul s"ecialistilor. A"aritia conce"telor de educatie inte!rata si scoala inclu'i(a a
determinat modiicari undamentale in "erce"tia actului educati(.
Anali'and "articularitatile s"eciice "rocesului de in(atare a co"iilor cu dierite ti"uri de
deicienta$ se a*un!e la conclu'ia ca una dintre calitatile esentiale ale curriculumului scolar (i'ea'a
un !rad cat mai mare de le#ibilitate$ astel incat sa "ermita iecarui co"il sa a(anse'e in ritmul sau
si sa ie tratat in unctie de ca"acitatile sale de in(atare. Pentru aceasta este ne(oie ca ormularea
obiecti(elor$ stabilirea continuturilor instruirii$ modalitatile de transmitere a inormatiilor in clasa si
e(aluarea ele(ilor sa se aca dierentiat Ar!umentele care stau la ba'a elaborarii unui curriculum
le#ibil si usor de ada"tat cerintelor educationale ale iecarui ele( sunt+
& ormarea la co"ilul deicient a unui re!istru com"ortamental adec(at care sa "ermita
ada"tarea si inte!rarea sa sociala "rintr&o e#"erienta comuna de in(atare alaturi de co"iii normali-
& asi!urarea le!aturii cu a"tele reale de (iata si amiliari'area cu o serie de obisnuinte
"ri(ind acti(itatile de utilitate "ractica si de tim" liber-
& de'(oltarea ca"acitatilor necesare "entru re'ol(area inde"endenta 0in limitele "ermise de
!radul deicientei, a "roblemelor de (iata$ autocontrol in situatii diicile si "racticarea unor metode
si te%nici de munca intelectuala care sa asi!ure eicienta in ada"tarea si inte!rarea scolara si sociala.
Codalitatile de ada"tare a continuturilor educatiei s"eciale in conte#tul moderni'arii si
reormarii ser(iciilor educationale destinate co"iilor cu cerinte educati(e s"eciale "resu"un o
anali'a atenta a urmatoarelor as"ecte +
& ti"ul si !ra(itatea deicientei/tulburarilor dia!nosticate
& rolul si im"ortanta dia!nosticului dierential in sustinerea unui "ro!ram recu"erator si
educational eicient-
& (arsta co"ilului & decala*ul dintre (arsta cronolo!ica si (arsta mintala-
& e#"erienta de (iata a co"ilului in amilia din care "ro(ine
& !radul de im"licare a amiliei in de'(oltarea si e(olutia normala a co"ilului$ sustinerea
aecti(a si materiala$ educatia oerita si atitudinea membrilor amiliei ata de "roblemele s"eciale ale
co"ilului-
& ruta scolara a co"ilului & daca a urmat sau nu "ro!ramul in(atamantului "rescolar$ daca a
urmat sau nu "ro!ramul unei scoli$ re'ultatele scolare obtinute$ "roblemele "ri(ind modul si
"otentialul de in(atare al co"ilului-
& atitudinea si modalitatile de im"licare a amiliei si resurselor comunitare in acti(itatile
educati(e ale co"iilor cu cerinte educati(e s"eciale
1.5
& interesul in educarea si inte!rarea co"iilor cu deicienti in (iata sociala normala-
& "re!atirea "si%o"eda!o!ica a educatorilor & cunoasterea metodelor de lucru cu aceasta
cate!orie de co"ii$ a limitelor si "osibilitatilor lor de in(atare$ a modalitatilor si ormelor de
e(aluare-
& strate!ia si modalitatile de or!ani'are a acti(itatilor de "redare&in(atare la clasa
&stilul si maniera de lucru a iecarui educator in "arte$ ca"acitatea iecarui cadru didactic
de a accesibili'a continutul in(atarii la ni(elul de intele!ere al iecarui ele( din clasa$
dis"onibilitatea iecarui educator de a desasura acti(itatii dierentiate si indi(iduali'ate-
& "olitica educationala ado"tata la ni(elul institutiei scolare "ri(ind or!ani'area si
structurarea acti(itatilor educati(e e#trascolare din "ers"ecti(a cerintelor educationale s"eciale ale
co"iilor cu di'abilitati.
Pornind de la re'ultatele acestei anali'e$ se "ot stabili obiecti(ele si acti(itatile concrete "rin
care unitatile de continut de la iecare disci"lina "ot i modiicate$ ada"tate sau accesibili'ate in
unctie de ni(elul cerintelor si de "osibilitatile de in(atare ale ele(ilor din clasa/scoala res"ecti(e. In
acest mod$ scoala "oate ace o oerta educationala le#ibila$ dinamica si coerenta$ a"ta sa ras"unda
cerintelor de moment ale "o"ulatiei scolare dintr&o anumita comunitate$ inde"linindu&si misiunea de a
oeri iecarui co"il sansa de a se "re!ati si orma "rin educatie$ alaturi de semenii sai$ ara
discriminare si ara bariere care ar "utea limita accesul la dre"turile si obli!atiile inscrise in normele
(ietii comunitare.
E#"erienta "ractica a demonstrat ca ele(ii cu orme usoare de deicienta "ot i inclusi$ in
anumite conditii$ in "ro!ramul scolilor obisnuite alaturi de ele(ii normali- in sc%imb$ "entru ele(ii cu
deiciente se(ere sau cu deiciente asociate este mai indicata scolari'area in centre/institutii s"eciale$
du"a un curriculum indi(iduali'at$ beneiciind de strate!ii didactice ada"tate ni(elului lor de
rece"tare si intele!ere a continuturilor.
In ca'ul ele(ilor cu deiciente sen'oriale sau i'ice$ considerati ca iind normal de'(oltati din
"unct de (edere intelectual$ ada"tarea curriculara se reali'ea'a "rin e#tensiune$ adica in curriculumul
comun tuturor cate!oriilor de ele(i sunt introduse o serie de acti(itati su"limentare s"eciica care
(i'ea'a cu "recadere as"ecte le!ate de demuti'are$ insusirea unor limba*e s"eciice 0dactileme$
alabetul 7raille$ limba*ul semnelor, si comunicare$ orientare s"atiala$ acti(itati de sociali'are si
inte!rare in comunitate$ acti(itati "ractice ocali'ate "e o "re!atire "roesionala adec(ata ti"ului de
deicienta.
Cel mai indicat ar i sa anali'am situatia cu realism si obiecti(itate - de e#em"lu$ sunt
situatii cand scoala "oate !enera stari de disconort care "roduc an#ietate co"ilului$ determinandu&1
sa a*un!a la insuccese scolare$ sau sunt situatii cand deci'iile educatorilor$ sarcinile oerite ele(ilor
sau modalitatile de or!ani'are a acti(itatilor didactice determina a"aritia diicultatilor in in(atare
din "artea unor ele(i$ care "ot culmina cu de'(oltarea unor conduite de e(itare sau res"in!ere a
1.<
scolii. Iata de ce$ abordand o "ers"ecti(a curriculara desc%isa$ trans"arenta si le#ibila$ "utem (eni
in intam"inarea cerintelor unui numar cat mai mare de ele(i$ inclusi( "entru ele(ii e#clusi in mod
curent din scolile obisnuite. De asemenea$ educatorii isi "ot sc%imba atitudinea ata de cerintele
im"use de scoala "entru di(ersitate$ incura*andu&i sa&si de'(olte o noua o"tica asu"ra acti(itatilor
didactice care "resu"un un "arteneriat acti( intre ele(ii clasei si educator$ acce"tand in mod
constient noi res"onsabilitati ata de toti ele(ii clasei. Cai mult c%iar$ colaborarea intre ele(i si
educatori$ "arteneriatul in in(atare si desc%iderea scolii ata de cerintele tuturor cate!oriilor de co"ii
si ale comunitatii conera institutiei scolare rolul de com"onenta undamentala a sistemului social$
a"ta sa ras"unda concret im"erati(elor de moment ale e(olutiei din societatea contem"orana si sa
re'ol(e o serie de "robleme reeritoare la ne(oile de acce"tare/(alori'are sociala a iintei umane si
la ca"acitatea iecarui indi(id de a se ada"ta si inte!ra cat mai bine intr&o societate alata in
continua transormare.
In sco"ul eicienti'arii "rocesului de in(atare "entru ele(ii cu cerinte s"eciale sunt
in(ocate$ mai ales in ultimul tim"$ cate(a re"ere undamentale+
a) invatarea interactiva & "resu"une olosirea unor strate!ii de in(atare ocali'ate "e
coo"erarea$ colaborarea si comunicarea intre ele(i la acti(itatile didactice$ "recum si "e
interactiunea dintre educatori cadrele didactice si ele(i sau dintre cadre didactice 0eicienta in(atarii
"resu"une acti(itatea cadrelor didactice in ec%i"a, ca o modalitate "ermanenta de lucru-
b, elaborarea in comun a obiectivelor invatarii & se reera la discutarea si e#"licarea
obiecti(elor actiunii de in(atare in cadrul relatiei dintre educator si ele(i$ deoarece iecare
"artici"ant la actul in(atarii are ideile$ e#"erientele si interesele "ersonale de care trebuie sa se tina
seama in "roiectarea acti(itatilor didactice-
c, demonstratia, aplicatia si eedbac>ul & se reera la a"tul ca orice "roces de in(atare
0mai ales in ca'ul ele(ilor cu cerinte s"eciale, este mai eicient si mai usor de inteles daca
inormatiile "re'entate sunt demonstrate si a"licate la situatii reale de (iata$ e#istand si un eedbacK
continuu de&a lun!ul intre!ului "roces -
d, modalitatile de spri(in in actul invatarii & ele(ii cu cerinte educati(e s"eciale au ne(oie in
anumite momente de un s"ri*in acti( in in(atare$ atat in tim"ul acti(itatilor desasurate in clasa$ cat si la
acti(itatile din aara clasei$ "rin de'(oltarea unui "arteneriat educational cu anumite cate!orii de
s"ecialisti$ cu amiliile ele(ilor sau cu anumite institutii din comunitate- in !eneral$ cele mai utile
metode si te%nici de s"ri*inire a in(atarii ele(ilor cu cerinte educati(e s"eciale sunt+ asi!urarea unui
conort socioaecti( a(orabil in(atarii$ in(atarea de la co"il la co"il$ colaborarea intre ele(i la
acti(itatile de "redare&in(atare$ "arteneriatul cu "arintii in in(atare$ comunicarea cu altii s"ecialisti din
aara scolii$ im"licarea unor structuri sau institutii din cadrul comunitatii care au tan!ente cu
"roblematica educatiei$ "erectionarea continua a scolii$ a "racticii educatorilor si a ormelor de
in(atare$ cunoasterea si anali'a conduitelor de in(atare s"eciice iecarui ele( -
1.=
e, evaluarea continua, a invatarii & iecare educator trebuie sa demonstre'e o atitudine si o
conduita le#ibila in tim"ul acti(itatilor de "redare&in(atare a(orabile unei e(aluari "ermanente$
concreti'ate in dis"onibilitatea de a asculta toate ras"unsurile si a a"recia iecare inter(entie a
ele(ilor$ colaborare cu altii educatori in cadrul "arteneriatului de "redare&in(atare$ "re'entarea
conclu'iilor "entru iecare "as al acti(itatii discutii libere.
Pentru materiali'area celor "re'entate "ana acum este ne(oie$ in "rimul rand$ de o
imbunatatire substantiala a "racticii "roesionale "rin im"licarea tuturor "ersoanelor res"onsabile
de cresterea si educarea co"iilor cu di'abilitati. In acest sens este necesara o colaborare acti(a intre
cadrele didactice din scoala si "arinti/tutori "entru imbunatatirea "rocesului didactic$ continutului
educatiei si e(aluarii "rocesului instructi(&educati( "ornindu&se in "ermanenta de la realitatile si
cerintele ele(ilor.
E#"erienta "ractica in domeniul educatiei s"eciale su!erea'a si "osibilitatea desasurarii
acti(itatilor didactice "e ni(eluri multi"le de in(atare & !ru"e de ni(el & "entru a "utea ras"unde
eicient tuturor cerintelor si "articularitatilor in in(atare ale ele(ilor din scoala. Ar!umentele care
(in sa sustina aceasta "o'itie "ot i sinteti'ate astel+
& nu toti ele(ii de aceeasi (arsta au acelasi "otential de in(atare-
& nu toti ele(ii unei clase au aceleasi interese si aceeasi moti(atie "entru in(atare-
& aste"tarile "ri(ind "artici"area ele(ilor la lectii trebuie corelate cu interesele si cerintele
indi(iduale in materie de educatie ale iecarui ele( in "arte.
Aceste orme de acti(itate didactica dierentiata "resu"un cu necesitate un !rad ridicat de
le#ibilitate intre elementele de structure ale sistemului$ astel incat orice ele( sa "oata trece de la
un ni(el la altul sau de la o !ru"a la alta atunci cand re'ultatele obtinute de ei im"un/solicita aceasta
trecere.
Pornind de la constatarea ca intr&o clasa de ele(i$ cu structura etero!ena$ e#ista dierente
sensibile intre ele(i cu "ri(ire la ritmul asimilarii cunostintelor$ al ca"acitatii de lucru$ unii s"ecialisti
recomanda im"artirea ele(ilor dintr&o clasa "e !ru"e tem"orar constituite$ care sa lucre'e dierentiat$
in unctie de interesul si a"titudinile co"iilor "entru di(erse disci"line$ e(itandu&se astel
omo!eni'area continuturilor si sarcinilor adresate ele(ilor la orele de clasa du"a un criteriu care tine
de ni(elul mediu al clasei. Acti(itatile didactice "e !ru"e mici de ele(i$ in cadrul lectiilor$ constituie
una dintre modalitatile menite sa reali'e'e o tratare adec(ata a iecarui ele( in "arte$ "rin a"licarea
unor metode de lucru s"eciice in(atamantului indi(iduali'at si$ in !eneral$ "rin ada"tarea "rocesului
instructi(&educati( la "articularitatile ele(ilor.
Punerea in "ractica a acestei strate!ii de lucru "resu"une o anali'a atenta a urmatoarelor
cate!orii de "robleme+
a, constituirea grupelor$ com"onente si or!ani'area lor & atunci cand acti(itatile nu
necesita constituirea !ru"elor du"a niste criterii anterior stabilite de educator$ se recomanda
11@
a"licarea "rinci"iului libertatii ele(ilor de a se !ru"a$ in unctie de ainitatile si similitudinile
resimtite unii ata de altii$ inter(entia educatorului a(and un caracter discret si iind indre"tata s"re
a*utorarea ele(ilor in re'ol(area unor diicultati i(ite in or!ani'area !ru"elor- aceasta maniera de
lucru a(ori'ea'a constituirea unor !ru"e in care iecare membru resimte acel minim conort "si%ic$
iind mai desc%is catre colaborare$ comunicare si acce"tare a celorlalti-
b, coordonarea activitatii in unctie de unele obiective si continturi speciice unei anumile
discipline & iecare ele( are "osibilitatea sa&si (aloriice cat mai bine a"titudinile$ cunostintele si
e#"erienta "ersonala$ iar inter(entia "roesorului trebuie sa a(ori'e'e sau sa cree'e o atmosera
stimulati(a in randul ele(ilor si sa oere in "ermanenta eedbacK-
c, caracteristicile relatiei educator - elev$ in conditiile in(atamantului dierentiat$ rolul si
sarcinile educatorului de(in mai com"le#e si solicita un eort mai mare din "artea acestuia- el
trebuie sa res"ecte (i'iunea si sentimentele iecarui ele( in "arte$ sa stimule'e mai mult ele(ii decat
sa&i critice$ sa su!ere'e mai mult decat sa cori*e'e$ sa "ro"una mai mult decat sa im"una si$ nu in
ultimul rand$ sa se ada"te'e ca"acitatilor ele(ilor$ "osibilitalilor lor$ si nu sa aiba ata de toti$ in
mod e!al$ aceleasi cerinte-
d, particularitatile metodologiei didactice & acestea (or i corelate cu ni(elul ele(ilor si cu
"articularitatile iecarui !ru" in "arte- s"re e#em"lu$ in ca'ul ele(ilor cu ni(el mai bun se "ot olosi
si metode si mi*loace cu un !rad mai inalt de abstracti'are 0de"inde oarte mult de (arsta si ni(elul
de scolari'are al ele(ilor,$ com"arati( cu ele(ii care "re'inta unele deiciente in "lan intelectual sau
sen'orial$ in ca'ul carora metodele si mi*loacele olosite (or a(ea un caracter intuiti($ concret mai
accentual$ necesar asimilarii o"eratiilor si intele!erii sensului cunostintelor comunicate in tim"ul
lectiilor.
. )irectiile de dezvoltare a didacticii contemporane
Societatea contem"oranF$ "rin dinamica acceleratF a sc%imbFrilor structurale Ji "roun'imea
acestora$ ridicF a"roa"e Hn "ermanenEF noi sarcini cFrora educaEia trebuie sF le acF aEF. Anali'a
de(enirii istorice a umanitFEii rele(F a"tul cF e#istF tendinEa stabilirii unei corelaEii tot mai strInse Hntre
calitatea demersului educaEional Ji "ro!resul social&economic Ji cultural al omenirii$ a"t ce im"une
adec(area cIt mai bunF a acti(itFEilor instructi(&educati(e atIt la solicitFrile de moment cIt Ji la cele de
"ers"ecti(F ale societFEii.
#e!voltarea societ5,ii a determinat impunerea progresiv5 a principiilor noii paradigme
educa,ionale+
Princi"iile "aradi!mei educaEionale clasice Princi"iile "aradi!mei educaEionale moderne
6ccentul este pus pe con,inut, pe nsu-irea de
inorma,ii punctuale n mod deinitiv4
6ccentul este pus pe cone)iunile dintre inorma,ii, pe
receptivitatea a,5 de conceptele noi, subliniindu-se
necesitatea nv5,5rii permanente4
6 nv5,a este un re!ultat4 6 nv5,a este un proces4
")ist5 o structur5 ierarhic5 -i autoritar5 unde ")ist5 principii antiierarhice, proesorii -i elevii
111
conormismul este recompensat iar rebeliunea
g<ndirii dierite este descura(at5,
privindu-se reciproc mai ales ca oameni -i nu ca
roluri4
Structur5 a nv5,5m<ntului rigid5, programe
analitice obligatorii4
Structur5 le)ibil5 a derul5rii procesului instructiv-
educativ, discipline op,ionale -i metode alternative de
lucru4
Cuno-tin,ele se nsu-esc ntr-un ritm
obligatoriu pentru to,i4
6cceptarea aptului c5 din punctul de vedere al
poten,ialit5,ilor elevii sunt dieri,i, apt ce reclam5
admiterea unor ritmuri dierite de naintare n
materie4
6ccentul cade pe randament, pe reu-it54
6ccentul este pus pe de!voltarea personalit5,ii celui
care nva,54
Se acord5 preponderent importan,5 lumii
e)terioare4
Se promovea!5 poten,area -i activarea imagina,iei, a
poten,ialit5,ilor e)perien,ei l5untrice a elevului4
6ccentul este pus pe de!voltarea g<ndirii
liniare, analitice4
"ste vi!at5 mbinarea strategiilor strict ra,ionale cu
cele neliniare, ba!ate pe intui,ie4
6precierea elevilor se ba!ea!5 pe etichet5ri
stricte, apt ce poate conduce uneori la
stigmati!are, la plaonarea acestora la limita
etichetei care li s-a aplicat4
"tichetarea este limitat5 la un rol au)iliar, descriptiv,
neiind necesar ca aceast5 s5 devin5 valori!are i)5,
sentin,5 deinitiv5 ce stigmati!ea!5 biograia celui
care se educ54
Preocupare a,5 de norme -i standarde ce de
cele mai multe ori sunt e)terioare elevului4
&aportarea perorman,elor elevului la posibilit5,ile -i
nivelul de aspira,ie al acestuia4
6ccentul este pus pe cuno-tin,ele de ordin
teoretic4
"ste promovat5 completarea cunoa-terii teoretice cu
e)perien,e practice reali!ate n clas5 -i n aara clasei4
?irocra,ie -i re!isten,5 a,5 de propunerile
colectivit5,ii4
Propunerile colectivit5,ii sunt luate n calcul -i chiar
spri(inite4
S5lile de clas5 sunt concepute -i proiectate
dup5 criterii strict unc,ionale4
S5lile de clas5 respect5 criteriile de ordin ergonomic
2condi,ii de iluminat, de cromatic5, de aerisire -i de
comoditate i!ic5 etc.)
@nv5,area se reali!ea!5 pentru momentul
pre!ent, reciclarea inorma,ional5 iind
consecutiv5 progresului -tiin,iic4
"duca,ia are un caracter prospectiv, aceasta
reali!<ndu-se pentru viitor, reciclarea inorma,ional5
anticip<nd progresul -tiin,iic4
+lu)ul inorma,ional este conceput ca av<nd
un sens unic, de la proesor la elevi4
"ste promovat5 reciprocitatea nv5,5rii n rela,ia
proesor-elevi4
Necesitatea "ermanenti'Frii educaEiei a ost intuitF Hnce"Ind cu clasicii "eda!o!iei
uni(ersale HnsF condiEiile socio&economice ale secolului Hn care trFim im"un "rin HnsFJi esenEa lor
reali'area acestui ti" de educaEie.
EducaEia "ermanentF "resu"une e#"ansiunea cantitati(F Ji calitati(F a educaEiei "rin
multi"licarea situaEiilor de Hn(FEare$ dincolo de !raniEele s"aEio&tem"orale ale Jcolii$ "e tot
"arcursul (ieEii indi(idului.
Altel s"us$ educaEia "ermanentF desemnea'F un "roces inte!rator al tuturor actelor Ji
modalitFEilor educaEionale Hntr&un continuum s"aEio&tem"oral Ji deineJte un "roces omo!en de
instrucEie Ji educaEie$ e#tins "e Hntrea!a (iaEF a indi(idului$ de la tinereEe "InF la bFtrIneEe$ FrF nici
o sectori'are artiicialF.
EducaEia "ermanentF se im"une ca urmare a inluenEei con*u!ate a urmFtorilor actori+
- creJterea e#"onenEialF a (olumului de inormaEii-
- creJterea !radului de "erisabilitate a inormaEiei-
11.
- accelerarea ritmului de "roducere al sc%imbFrilor-
- creJterea duratei medii de (iaEF-
- creJterea duratei tim"ului liber-
Princi"alele orme de reali'are a educaEiei "ermanente sunt autoeduca,ia Ji educa,ia
adul,ilor
Cele mai im"ortante momente in de!voltarea teoriei si practicii instructiei in "lan
diacronic+
Comentul
6ele(anta sa "eda!o!ica
Elaborarea unui model de lucru de catre Comenius
si detalierea sa in lucrarea 8Didactica Ca!na9.
& este "rimul sistem "eda!o!ic$ care re"re'inta un
ade(arat ediiciu teoretic reeritor la "roblemele
undamentale ale teoriei instructiei si educatiei
Elaborarea unui sistem "eda!o!ic ba'at "e un
model con(entional de catre Qo%ann ?riedric%
Herbart si disci"olii sai.
> este un sistem "eda!o!ic care undamentea'a o
structura unica a lectiilor 0tre"tele ormale ale
lectiei,
> Herbart este "rimul "eda!o! care a elaborat o
teorie a interesului
Cristali'area unei conce"tii "eda!o!ice !lobale
& introducerea unor te%nici noi de cercetare
&e#"erimentul si calculul matematic care au
acilitat stabilirea unor relatii cau'ale intre
dieritele enomene educationale si le!ile
"eda!o!ice
Elaborarea unor modele ale instruirii
& modelele instruirii sunt a#ate "e anumite teorii
ale in(atarii
Elaborarea unui model de Iucru de catre Qerome S.
7runer
& are la ba'a incercari de elaborare a unei teorii
e#"licile a in(atarii.
111
1!!!. ,axonomia didactica
1. 3ipologia si dinamica obiectivelor didactice
2. +inalitatile didactice si unctiile lor
*. Operationali!area obiectivelor didactice ale psihopedagogiei speciale

1.,ipologia si dinamica obiectivelor didactice
Obiectivul este e#"resia antici"arii unui re'ultat aste"tat intr&un conte#t concret al
instruirii. Obiecti(ul ne arata 8ce se urmareste in iecare sec(enta a "rocesului educational si cum se
e(aluea'a "erormantele obtinute9.
Clasiicari ale obiectivelor educatiei+
In unctie de domeniile (ietii "si%ice+
1. obiective cognitive+ (i'ea'a insusirea de cunostinte$ de"rinderi si ca"acitati intelectuale-
.. obiective aective+ se reera la ormarea de sentimente$ interese$ atitudini.
*. obiective psiho-motorii: (i'ea'a com"ortamente de ordin i'ic.
In unctie de !radul de !eneralitate+
1. obiective generale$ cu !rade di(erse de !eneralitate$ denumite de unii autori si inalitati
sau sco"uri ale educatiei- obiecti(ele !enerale ocu"a o arie oarte lar!a a intentionalitatii educati(e$
si "ot i identiicate+ la ni(elul intre!ului sistem de in(atamant$ dand e#"resie directa idealului
educational- in unctie de ti"ul si "roilul scolii- in unctie de ciclul de in(atamant 0obiecti(e ale
in(atamantului "rimar$ !inma'ial,- in unctie de dimensiunile ormarii "ersonalitatii 0ormarea
"ersonalitatii morale$ estetice$ reli!ioase,- "e disci"line de in(atamant 0obiecti(e ale
"redarii/in(atarii matematicii$ mu'icii,$ dar si la ni(elul unor sisteme de lectii si c%iar la ni(elul
unei sin!ure lectii 0obiecti(ul undamental sau sco"ul lectiei,-
2.obiective concrete ce "ot i e#"rimate o"erational. Obiecti(ul o"erational este e#"resia
antici"arii de catre "roesor a unor com"ortamente ale ele(ului obser(abile si masurabile intr&un
tim" scurt 0tim"ul desasurarii unei lectii,.
7loom "ublica "tr "rima data ta#onomia obiecti(elor educationale "e domenii
com"ortamentale. )a#onomia lui 7loom nu in!radeste intele!erea ni(elului de com"le#itate si de
!enerali'are a obiecti(elor didactice$ ci o com"letea'a si o detalia'a in domeniul co!niti($ aecti(
si "si%omotor. )a#onomia lui 7loom este reali'ata a(and in (edere urmatoarele "rinci"ii +
& didactic 0de deinire si descriere,
& "si%olo!ic 0im"licatii,
& lo!ic 0rational,
& obiecti( 0conorm unei ierar%i'ari a#iolo!ice,
112
3a)onomia obiectivelor educationale din domeniul cognitiv & se adresea'a in mod deosebit
educatiei intelectuale. Obiecti(ele sunt ordonate ierar%ic$ de la sim"lu la com"le#. Sunt obtinute
urmatoarele sectiuni +
& cunoastere N obiecti( de actura inormati(a
& com"re%ensiune & obiecti( de actura ormati(a
& a"licare & obiecti( de actura ormati(a
& anali'a elementelor$ a relatiilor si "rinci"iilor de or!ani'are a acestora & obiecti( de
actura ormati(a
& sinte'a & obiecti( reeritor la creati(itate
& e(aluarea "rin ormularea unor *udecati de (aloare ba'ate "e criterii interne de coerenta
si ri!oare si "e criterii e#terne de eicienta
3a)onomia obiectivelor educationale din domeniul aectiv
Du"a criteriul interiori'arii se reali'ea'a o ta#onomie ba'ata "e 3 clase +
1. 6ece"tare
.. 6eactie
1. Ralori'are
2. Or!ani'are
3. Caracteri'are
3a)onomia obiectivelor educationale din domeniul psihomotor
Pe ba'a acelorasi "rinci"ii se reali'ea'a o ta#onomie ba'ata "e urmatoarele clase +
& miscari rele#e
& miscari undamentale
& ca"acitati "erce"tibile
& ca"acitati i'ice
& abilitati motrice
& miscari e#"resi(e
2. "inalitatile didactice si functiile lor
EducaEia$ aJa du"F cum demonstrea'F inclusi( etimolo!ia acestui conce"t 0lat. educe$
educere N a duce$ a conduce,$ nu este o acti(itate desFJuratF Hn sine Ji "entru sine ci una care
urmFreJte atin!erea anumitor inalit5,i
Sensul inalist al acEiunii educaEionale se reerF la a"tul cF$ Hn iecare moment al
desFJurFrii sale$ educaEia este orientatF Ji diri*atF Hn uncEie de inalitFEile 0re'ultatele, "e care
aceasta le urmFreJte.
113
Aceste inalitFEi sunt determinate "re"onderent de conte#tul social&istoric Hn care se
desFJoarF acEiunea educaEionalF Ji mai "uEin de dorinEele "ro"rii ale ele(ului sau ale celui care
or!ani'ea'F$ declanJea'F Ji conduce acEiunea educati(F.
EducaEia re"re'intF un sistem de acEiuni inormati(&ormati(e$ desFJurate Hn mod
conJtient Ji sistematic asu"ra subiectului uman Hn (ederea transormFrii acestuia Hn conormitate cu
inalitFEile educaEionale urmFrite. Aceste inalitFEi e#"rimF orientFrile asumate la ni(el de "oliticF
educaEionalF Hn (ederea de'(oltFrii "ersonalitFEii umane Hn conormitate cu anumite (alori.
Im"ortanta identiicarii corecte a obiecti(elor reiese din unctiile "e care acestea le
inde"linesc in conte#tul unei acti(itati sau in conte#tul !eneral al instruirii+
> unctia anticipativa+ obiecti(ul este antici"area unui re'ultat de'irabil si reali'abil intr&un
conte#t "eda!o!ic-
> unctia evaluative+ obiecti(ul este un re"er sau s"ri*in "entru e(aluare- ra"ortarea
re'ultatelor obtinute la obiecti(e da masura eicientei acti(itatii desasurate-
> unctia a)iologica+ obiecti(ele sunt e#"resia unor (alori educationale si orientea'a ele(ii
catre aceste (alori-
= unctia de organi!are si reglare a intregului proces pedagogic+ obiecti(ele sunt ade(arate
criterii de reerinta ce orientea'a "roiectarea$ desasurarea si e(aluarea tuturor acti(itatilor
educati(e si "ermit$ in consecinta$ controlul si 0auto,re!larea "roceselor "eda!o!ice.
+inalit5,ile educa,iei$se structurea'F "e trei ni(eluri ierar%ic or!ani'ate+
ideal educaEional-
sco"uri educaEionale-
obiecti(e educaEionale-
'dealul educa,ional e#"rimF cerinEele Ji as"iraEiile unei societFEi Hntr&o anumitF eta"F
istoricF sub orma unui model de'irabil de "ersonalitate umanF. Idealul educaEional are un ni(el
ridicat de !eneralitate Ji se atin!e "e termen lun!$ la reali'area sa contribuind sistemul educati( Hn
ansamblul sFu. Prin conEinutul sFu instructi(&educati($ idealul educaEional este re'ultatul unui
"roces de raEionali'are$ !enerali'are a unor enomene sociale$ "si%olo!ice Ji "eda!o!ice$ s"eciice
unei eta"e istorice$ "roces Hn urma cFruia se "roiectea'F a"oi trFsFturile undamentale ale omului "e
care educaEia urmea'F sF&l orme'e.
Idealul educaEional reali'ea'F le!Ftura dintre ceea ce este Ji ceea ce trebuie sF de(inF omul
Hn "rocesul educaEiei.
Idealul educaEional al Jcolii romIneJti nu se reerF doar la desF(IrJirea interioarF a
"ersonalitFEii ci are Hn (edere Ji asi!urarea dimensiunii de ordin (ocaEional al "rocesului instructi(&
educati($ (i'Ind e#ercitarea unei "roesiuni cu randament o"tim.
Conclu'ionInd "utem s"une cF oricare ar i societatea Hn care uncEionea'F idealul
educaEional$ acesta urmFreJte sF atin!F as"ectele deinitorii "entru conte#tul istoric Ji socio&
114
economic Hn care acesta urmea'F a se reali'a. Astel idealul educaEional are (aloare orientati(F Ji
"re'intF !eneralitate descri"ti(F "entru tot ceea ce se Hntre"rinde Hn direcEia ormFrii Ji educFrii
omului.
Scopurile educa,ionale re"re'intF inalitFEi educaEionale cu ni(el mediu de !eneralitate care
se reali'ea'F Hn inter(ale medii de tim". Sco"urile educaEionale sunt antici"Fri mentale ale
di(erselor acEiuni de ormare a "ersonalitFEii umane Ji se reerF la re'ultatele ce urmea'F sF se
obEinF Hn cadrul unui Jir de acEiuni educaEionale. S"eciicul sco"urilor educaEionale constF Hn a"tul
cF acestea "ractic detalia'F idealul educaEional la ni(elul di(erselor situaEii instructi(&educati(e.
Astel dacF idealul educaEional este unul sin!ur$ sco"urile educaEionale (i'ea'F inalitFEi
educaEionale "articulare$ s"eciice s"re e#em"lu di(erselor laturi ale educaEiei$ dieritelor ni(ele Ji
"roile de Hn(FEFmInt Ji dieritelor ti"uri de Jcoli
Geissler distin!e e#istenEa a "atru "erec%i de sco"uri$ contradictorii dar$ Hn ultimF instanEF$
com"lentare+
scopuri materiale 0centrate "e asimilarea de inormaEii, Ji scopuri ormale 0urmFrind modelarea
a"titudinilor Ji culti(area "ersonalitFEii,-
scopuri de con,inut 0centrate "e ac%i'iEionarea de cunoJtinEe "unctuale, Ji scopuri
comportamentale 0ormarea Ji interiori'area unor acEiuni sau de"rinderi,-
scopuri utilitare 0a#ate "e ormarea de"rinderilor Ji com"etenEelor cerute de acti(itatea "racticF,
Ji scopuri nepragmatice 0(i'ea'F ormarea unor conduite FrF o inalitate "racticF imediatF,-
scopuri speciice disciplinelor 0caracteristice iecFrei materii, Ji scopuri supradisciplinare
0de'(oltarea inteli!enEei$ moti(aEiei etc.,-
Prin conEinutul lor$ sco"urile educaEionale "osedF o anumitF autonomie Hn ra"ort cu idealul
educaEional Ji subordonea'F mai multe obiecti(e "articulare.)recerea de la idealul educaEional la
sco"uri educaEionale Ji de la acestea la obiecti(e "oartF numele !eneric de deri(are "eda!o!icF.
Obiectivele sunt inalitFEi educaEionale care au un ni(el redus de !eneralitate Ji se reali'ea'F
Hn inter(ale scurte de tim"$ reerindu&se la lecEii sau sec(enEe de lecEii. Obiecti(ele educaEionale sunt
enunEuri cu caracter antici"ati( care descriu Hn termeni e#acEi re'ultatele aJte"tate a i obEinute la
inele unei sec(enEe de instruire. Ln uncEie de natura Ji conEinutul re'ultatelor (i'ate$ obiecti(ele
educaEionale se Hm"art Hn obiecti(e de ordin co!niti($ obiecti(e de ordin aecti(&moti(aEional Ji
obiecti(e de ordin com"ortamental
Ln lanEul inalitFEilor educaEionale$ obiecti(ul este ultima (eri!F$ cel care (a "articulari'a Ji
concreti'a idealul Ji sco"urile educaEionale. Obiecti(ul indicF modiicarea ce urmea'F a se "roduce
Hn mod intenEionat Hn structura "ersonalitFEii celui educat. CodiicFrile "ot sur(eni$ aJa du"F cum
"reci'am anterior la ni(elul "roceselor Ji HnsuJirilor "si%ice$ calitFEi intelectuale$ a"titudini$
moti(aEii. Asi!urarea uncEionalitFEilor s"eciice obiecti(elor educaEionale necesitF
o"eraEionali'area acestora.
115
.3perationalizarea obiectivelor didactice ale psihopedagogiei speciale
Obiectivele sunt inalitFEi educaEionale care au un ni(el redus de !eneralitate Ji se
reali'ea'F Hn inter(ale scurte de tim"$ reerindu&se la lecEii sau sec(enEe de lecEii.
Asi!urarea uncEionalitFEilor s"eciice obiecti(elor educaEionale necesitF o"eraEionali'area
acestora.
6 opera,ionali!a un obiecti( HnseamnF a&l trans"une Hn termeni de com"ortament concret$
direct obser(abil Ji mFsurabil. O"eraEionali'area unui obiecti( educaEional "resu"une reali'area
unei suite de "reci'Fri+ "reci'area "erormanEei$ "reci'area autorului "erormanEei$ "reci'area
condiEiilor concrete Hn care (a a(ea loc reali'area "erormanEei res"ecti(e Ji stabilirea unui ni(el
minimal acce"tat de reuJitF.
O"eraEionali'area "resu"une$ mai intai$ trans"unerea unui obiecti( in termeni de actiuni$
acte$ o"eratii$ maniestari directe obser(abile$ ceea ce "resu"une o delimitare si sec(entierea
analitica a obiecti(elor$ concreti'area lor. Dar$ in acelasi tim"$ o"eraEionali'area "resu"une si un
as"ect 8te%nicG care re'ida in enuntarea obiecti(elor sub orma com"ortamentelor obser(abile si
8masurabileG$ cu a*utorul 8(b. de actiuneG. Esential "tr o"eraEionali'are este a"tul ca se "reci'ea'a
ceea ce (a ace ele(ul$ "erormanta$ de care (a i ca"abil du"a anumite sec(ente ale "rocesului de
"redare&in(atare.
Orice obiecti( o"eraEional "reci'ea'a mai intai o modiicare calitati(a a ca"acitatii ele(ilor.
Ptr orice obiecti( o"eraEional se "reci'ea'a situatiile de in(atare$ res"ecti($ conditiile care
determina modiicarile educati(e "reconi'ate. O"eraEionali'area (a urma doua directii+
& "reci'area si descrierea conditiilor in care "erormanta (a i ormata
& "reci'area conditiilor in care "erormantele (or i e(aluate
Ni(elul reali'arii este o alta com"onenta indis"ensabila "tr deinirea unui obiecti(
o"eraEional. Codiicarile enuntate "rintr&un obiecti( o"eraEional nu sunt abstracte$ ci sunt "recise$
concrete.
O"eraEionali'area im"une ca orice obiecti( sa se reere la acti(itatea de in(atare a ele(ului$
nu la acti(itatea "roesorului. Obiecti(ele o"eraEionale trebuie sa se centre'e "e "rocese$ actiuni$
acte$ o"eratii obser(abile usor constatabile si sa desemne'e cu "reci'ie re'ultatele scontate$
imediate$ in cadrul dieritelor sec(ente si situatiei de "redare&in(atare. Rb. de actiune trebuie alese
adec(at$ si anume cele ce se reera la actiuni$ o"eratii obser(abile si nu la "rocese "si%ice 8interneG
ce nu "ot i 8obser(ateG si e(aluate "recis.
?iecare obiecti( concret sa ie ormulat in cat mai "utine cu(inte si in termeni
com"ortamentali e#"liciti$ care sa (i'e'e o o"eratie$ o actiune sin!ulara.
O"eraEionali'area a numeroaselor obiecti(e "resu"e si s"eciicarea conditiilor didactice$ in
conte#tul carora ele(ii (or e#ersa si (or do(edi ca au a*uns la sc%imbarea calitati(a si cantitati(a
11<
"reconi'ata. Conditiile (i'ea'a atat "rocesul in(atarii "tr atin!erea obiecti(elor o"eraEionale cat si
conte#tele didactice concrete ale e(aluarii "erormantelor "reconi'ate.
Criteriul de e(aluare este o alta conditie a o"eraEionali'arii obiecti(elor. Criteriile de
e(aluare (i'ea'a ni(elul reusitei sub un!%i calitati( si cantitati($ indicand cat de eicient trebuie sa
ie com"ortamentul ele(ilor$ la ce ni(el trebuie sa se situe'e cunostintele$ de"rinderile intelectuale
sau motorii etc.
AJa du"F cum idealului educaEional Hi cores"und mai multe sco"uri educaEionale$ unui sco"
Hi cores"unde un Jir de obiecti(e educaEionale. Idealul Ji sco"urile educaEionale iind mai !enerale
Ji mai Hnde"Frtate ca tim" de reali'are$ este necesarF detalierea acestora "rintr&un Jir de obiecti(e$
iecare antici"Ind o "erormanEF ce (a "utea i obser(atF Ji e(aluatF la sIrJitul acEiunii
educaEionale.
In !eneral$ eicienEa acEiunii educaEionale "oate i a"reciatF "arcur!Ind traseul de la
obiecti(e la idealul educaEional+ atin!erea obiecti(elor ne a*utF sF ne "ronunEFm asu"ra reali'Frii
sco"ului$ iar sco"ul ne oerF o ima!ine des"re Hncadrarea acEiunii educaEionale Hn ideal. Idealul
educaEiei determinF sco"urile Ji obiecti(ele educati(e$ iar acestea$ la rIndul lor$ concreti'ea'F "e
di(erse "lanuri cerinEele !enerale ale idealului. DacF obiecti(ele Ji sco"urile educaEionale nu sunt
atinse atunci idealul educaEional de(ine im"osibil de reali'at.
OdatF "reci'ate$ sco"ul Ji obiecti(ele educaEionale aerente constituie un im"ortant criteriu
de e(aluare al eicienEei acti(itFEilor educaEionale reali'ate eecti(.
O"erationali'area obiecti(elor o"erationale "re'inta o serie de a(anta*e "tr "roesor +
& acilitea'a comunicarea "eda!o!ica "rin eliminarea inter"retarilor subiecti(e
& constituie !arantia re"etarii inalitatilor educatiei
& "ermite o mai buna dia!no'a a diicultatilor de in(atare
& urni'ea'a elaborarea instrumentelor de e(aluare
& s"oresc res"onsabilitatile cadrului didactic "rin introducerea unor criterii mai erme in
e(aluare
O"erationali'area obiecti(elor$ a(and in (edere abordarea sistemica a acestora "resu"une
luarea in considerare a unor "reci'ari astel +
& subiectul "tr care se "re(ede un anumit com"ortament
& com"ortamentul obser(abil aste"tat
& "erormanta care se astea"ta a se obtine
& conditiile interne si e#terne ale in(atarii
& criteriile de reusita minimal acce"tabile
Anali'and "articularitatile s"eciice procesului de invatare a copiilor cu dierite tipuri de
deicienta, se a*un!e la conclu'ia ca una dintre calitatile esentiale ale curriculumului scolar (i'ea'a
un !rad cat mai mare de le#ibilitate$ astel incat sa "ermita iecarui co"il sa a(anse'e in ritmul sau
11=
si sa ie tratat in unctie de ca"acitatile sale de in(atare. Pentru aceasta este ne(oie ca ormularea
obiectivelor$ stabilirea continuturilor instruirii$ modalitatile de transmitere a inormatiilor in clasa si
e(aluarea ele(ilor sa se aca dierentiat.
Codalitatile de ada"tare a continuturilor educatiei s"eciale in conte#tul moderni'arii si
reormarii ser(iciilor educationale destinate co"iilor cu cerinte educati(e s"eciale "resu"un o
anali'a atenta a urmatoarelor as"ecte +
& ti"ul si !ra(itatea deicientei/tulburarilor dia!nosticate & rolul si im"ortanta dia!nosticului
dierential in sustinerea unui "ro!ram recu"erator si educational eicient-
& (arsta co"ilului & decala*ul dintre (arsta cronolo!ica si (arsta mintala-
& e#"erienta de (iata a co"ilului in amilia din care "ro(ine & !radul de im"licare a amiliei
in de'(oltarea si e(olutia normala a co"ilului$ sustinerea aecti(a si materiala$ educatia oerita si
atitudinea membrilor amiliei ata de "roblemele s"eciale ale co"ilului-
& ruta scolara a co"ilului & daca a urmat sau nu "ro!ramul in(atamantului "rescolar$ daca a
urmat sau nu "ro!ramul unei scoli$ re'ultatele scolare obtinute$ "roblemele "ri(ind modul si
"otentialul de in(atare al co"ilului etc.-
& atitudinea si modalitatile de im"licare a amiliei si resurselor comunitare in acti(itatile
educati(e ale co"iilor cu cerinte educati(e s"eciale & interesul in educarea si inte!rarea co"iilor cu
deicienti in (iata sociala normala-
& "re!atirea "si%o"eda!o!ica a educatorilor & cunoasterea metodelor de lucru cu aceasta
cate!orie de co"ii$ a limitelor si "osibilitatilor lor de in(atare$ a modalitatilor si ormelor de
e(aluare-
& strate!ia si modalitatile de or!ani'are a acti(itatilor de "redare&in(atare la clasa
&stilul si maniera de lucru a iecarui educator in "arte$ ca"acitatea iecarui cadru didactic
de a accesibili'a continutul in(atarii la ni(elul de intele!ere al iecarui ele( din clasa$
dis"onibilitatea iecarui educator de a desasura acti(itatii dierentiate si indi(iduali'ate-
& "olitica educationala ado"tata la ni(elul institutiei scolare "ri(ind or!ani'area si
structurarea acti(itatilor educati(e e#trascolare din "ers"ecti(a cerintelor educationale s"eciale ale
co"iilor cu di'abilitati.
Pornind de la re'ultatele acestei anali'e$ se "ot stabili obiectivele si activitatile concrete
prin care unitatile de continut de la iecare disciplina "ot i modiicate$ ada"tate sau accesibili'ate
in unctie de ni(elul cerintelor si de "osibilitatile de in(atare ale ele(ilor din clasa/scoala res"ecti(e.
In acest mod$ scoala "oate ace o oerta educationala le#ibila$ dinamica si coerenta$ a"ta sa
ras"unda cerintelor de moment ale "o"ulatiei scolare dintr&o anumita comunitate$ inde"linindu&si
misiunea de a oeri iecarui co"il sansa de a se "re!ati si orma "rin educatie$ alaturi de semenii sai$
ara discriminare si ara bariere care ar "utea limita accesul la dre"turile si obli!atiile inscrise in
normele (ietii comunitare.
12@
In cadrul scolilor s"eciale se recomanda elaborarea in comun a obiectivelor invatarii N
aceasta "resu"une discutarea si e#"licarea obiecti(elor actiunii de in(atare in cadrul relatiei dintre
educator si ele(i$ deoarece iecare "artici"ant la actul in(atarii are ideile$ e#"erientele si interesele
"ersonale de care trebuie sa se tina seama in "roiectarea acti(itatilor didactice.
Rasco'itatea !enetica si caracterul limitat al 'onei "ro#imei de'(oltari re"re'inta
caracteristici esentiale ale dinamicii de'(oltarii la co"iii cu CES.
Aceste caracteristici ac necesar ca$ in acti(itatile de in(atare cu co"iii CES$ in centrul
atentiei "roesorului sa se situe'e urmatoarele as"ecte +
& "roiectarea cu !ri*a a "asilor de eectuat$ atat sub as"ectul transmiterii de cunostinte$ cat
si sub as"ectul ormarii o"eraEiilor mintale$ urmarind in mod e#"res accelerarea tre"tata
a "ro!resului in in(atare$ adica trecerea !radata de la sec(ente de asimilat$ mai mici in
eta"a initiala$ la sec(ente usor marite "e "arcurs-
& "re!atirea temeinica si reali'area com"leta a iecarui "as "roiectat$ astel incat sa se
"re(ina re!resul ulterior$ ca urmare a unor sec(ente "arcurse su"ericial-
& re(enirea "eriodica si in conte#te dierite$ mai ales asu"ra continuturilor neconturate$ in
"ers"ecti(a consolidarii temeinice a iecarei ac%i'itii co!niti(e$ instrumentale sau
"ractice-
)inand cont de "articularitatile dinamicii de'(oltarii$ dar si de marile diicultati "e care
co"iii cu CES le intam"ina in intele!erea$ stocarea si re"roducerea cunostintelor$ ca urmare a
"articularitatilor "roceselor co!niti(e$ orice acti(itate de insusire a oricarui nou element co!niti($
dar si instrumental sau "ractic$ (a trebui sa "arcur!a o serie de eta"e inlantuite. Eta"ele res"ecti(e
se esalonea'a astel +
& eta"a de "re!atire
& eta"a e#ersarilor analitice
& eta"a consolidarii !enerali'atoare
De e#em"lu$ unul din obiecti(ele in(atarii !eo!raiei cu ele(ii cu CES$ consta in insusirea
de catre ele(ii res"ecti(i a "rocedeelor elementare de lucru cu %arti sim"le$ "rocedee care odata
insusite$ de(in ele insele i'(or de noi cunostinte. Procesul insusirii acestor "rocedee este de
mai lun!a durata decat in in(atamantul obisnuit. Ele(ii "arcur! o eta"a de intensa pregatire initiala$
cu caracter interdisci"linar$ (i'and deiniti(area "rocesului de laterali'are$ "reci'area sc%emei
cor"orale$ orientarea in s"atiul incon*urator etc. Este (orba de reali'area unor elemente de educatie
"si%omotorie$ ara de care este im"osibila insusirea acelor re!uli care satu la ba'a "rocedeelor de
lucru cu %arta.
Urmea'a a"oi eta"a pregatirii speciice, in cadrul careia ele(ii in(ata semnele si culoriile
con(entionale "ro"rii !eo!raiei. Se ince"e cu solicitarea ele(ilor de a recunoaste situatii
121
elementare$ re"re'entate sc%ematic "rin imbinarea a . & 1 semne con(entionale 0de e# un "od "este
un rau tra(ersat de o cale erata,.
Procedeele de lucru cu %arta$ insusite si consolidate in aceasta eta"a a e)ersarilor analitice,
(or i utili'ate "rin transer la alte materii ceea ce re"re'inta o consolidare generali!atoare cu
caracter interdisciplinar.
12.
1!&. Procesul de nvatam2nt
1. Componente si variante ale instruirii si nvatarii
2. Procesul de nvatam<nt ca relatie ntre predare-nvatare-evaluare
*. Caracterul ormativ-educativ al procesului de nvatam<nt
;. 6ctivitatea scolara ormativa n vederea achi!itionarii si consolidarii abilitatilor si
deprinderilor pentru citit-scris la dierite categorii de deiciente. 6bilitatea manuala, pregraia si
graia 8 etape ale nsusirii scrisului. "tapele nsusirii cititului la copilul cu deiciente. Citit-
scrisul n ?raille. Particularitati ale citit- scrisului n ca!ul copiilor cu surdo-cecitate.
A. Speciicul ormarii competentei de calcul aritmetic la copilul cu deiciente.
+ormarea conceptului de numar natural. %umeratia. Operatia cu numere naturale. Speciicul
re!olvarii problemelor la dierite tipuri de deiciente.
1. Componente si variante ale instruirii si nvatarii
Acti(itatea sistematica si or!ani'ata care se desasoara in scoala$ sub indrumarea cadrelor
didactice$ in (ederea educarii ele(ilor se numeste "roces de in(atamant.
Procesul de in(atamant re"re'inta o "arte com"onenta a "rocesului "eda!o!ic de ansamblu
ce se desasoara in scoala$ in sco"ul ormarii unei "ersonalitati multilaterale si armonios de'(oltate.
Procesul de in(atamant este o acti(itate la care "artici"a simultan cadrele didactice si
ele(ii. Acti(itatea desasurata de cadrele didactice este numita "redare$ iar cea de"usa de ele(i este
numita in(atare.
Procesul de in(atamant include ca elemente com"onente$ "redarea si in(atarea$ alate in
stransa le!atura.
Componentele de ba!a ale procesului de invatamant sunt +
& obiecti(ele in(atamantului
& a!entii actiunii 0"roesori$ ele(i,
& cam"ul relational 0"roesor&ele($ ele(&ele(,
& "rinci"iile "rocesului de in(atamant
& curiculum scolara 0continutul in(atamantului,
& metode de in(atamant
& mi*loacele de in(atamant
& orme de or!ani'are si "roiectare didactica
& e(aluarea in "rocesul de in(atamant
A(Ind ca "unct de "lecare (arietatea situaEiilor de Hn(FEare$ !radul dierit de
intenEionalitate acEionalF al acestora Ji distincEia dintre acEiunile Ji inluenEele educati(e$ educaEia se
121
"oate obiecti(a Hn trei i"osta'e "rinci"ale+ educaEia ormalF$ educaEia nonormalF Ji educaEia
s"ontanF sau inormalF.
"duca,ia ormal5
"duca,ia ormal5 se reerF la ansamblul acEiunilor sistematice Ji or!ani'ate$ elaborate Ji
desFJurate Hn cadrul unor instituEii de Hn(FEFmInt s"eciali'ate 0JcoalF$ uni(ersitate$ etc., Hn sco"ul
ormFrii "ersonalitFEii umane. Ln acest conte#t educaEia Ji instruirea sunt e#"licite$ desFJurate Hn
(irtutea atin!erii unor obiecti(e clar ormulate iar "rocesul educati( se caracteri'ea'F "rin
intensitate$ concentrare a inormaEiilor Ji continuitate.Pre!Ftirea ele(ilor este elaboratF Hn mod
conJtient Ji eJalonat$ iind asi!uratF de un cor" de s"ecialiJti anume "re!FtiEi Hn acest sens.
InormaEiile transmise sunt atent selectate Ji structurate$ caracteri'Indu&se "rin e#actitate Ji
ri!uro'itate JtiinEiicF$ "ermiEInd o asimilare sistemati'atF a cunoJtinEelor Ji acilitInd de'(oltarea
unor abilitFEi Ji de"rinderi necesare inte!rFrii indi(idului Hn societate. EducaEia ormalF este
"uternic e#"usF e#i!enEelor Ji comandamentelor sociale iar re'ultatele acEiunii educati(e sunt
su"use unei acti(itFEi e(aluati(e reali'atF Hn modalitFEi Ji du"F criterii ri!uros stabilite.
A(anta*ele "rinci"ale ale educaEiei ormale sunt re"re'entate de "osibilitatea reali'Frii unei
e(aluFri indi(iduali'ate de ti" ormati( Ji de'(oltarea sistematicF a de"rinderilor de muncF
intelectualF ale celui care se educF.
EducaEia ormalF "re'intF Ji anumite de'a(anta*e sau incon(eniente dintre care amintim+
centrarea e#cesi(F "e reali'area com"etenEelor "re(F'ute de "ro!rama JcolarF Ji restrIn!erea
libertFEii de acEiune a ele(ului$ a"t ce "oate conduce la a"ariEia de'interesului$ "lictiselii sau
monotoniei.
"duca,ia nonormal5
"duca,ia nonormal5 include un ansamblu de acEiuni Ji inluenEe educati(e$ structurate$
or!ani'ate Ji instituEionali'ate$ dar desFJurate Hn aara sistemului de Hn(FEFmInt. EducaEia
nonormalF include astel multi"le acti(itFEi de educaEie Ji instruire e#traJcolare$ acEiunile situate Hn
acest conte#t caracteri'Indu&se "rintr&o mai mare (arietate Ji le#ibilitate$ oerind o mai bunF
"osibilitate de "liere "e interesele Ji abilitFEile Ji o"Eiunile "articulare ale ele(ilor.
EducaEia nonormalF include Hn structura sa douF ti"uri de acti(itFEi+
acti(itFEi "araJcolare 0de "erecEionare$ reciclare$ etc.,-
acti(itFEi "eriJcolare 0(i'ite la mu'eu$ e#cursii$ cluburi$ cercuri JtiinEiice$ (i'ionFri de ilme,-
EducaEia nonormalF "ermite lFr!irea ori'ontului cultural$ Hmbo!FEirea cunoJtinEelor din
anumite domenii$ de'(oltarea unor a"titudini Ji interese s"eciale etc.
EducaEia nonormalF "re'intF a(anta*ul unui s"aEiu instructi(&educati( mult mai le#ibil
decIt cel strict Jcolar$ oerind astel indi(idului o mai mare libertate de acEiune$ "ermiEInd o mai
bunF selectare a inormaEiilor resimEite ca necesare de cFtre cei care se instruiesc.
122
De'a(anta*ul ma*or al educaEiei nonormale este le!at de absenEa unor demersuri
e(aluati(e sistematice$ a"t care Hn absenEa unei autoe(aluFri ri!uroase Ji obiecti(e "oate conduce la
serioase rFmIneri Hn urmF ale beneiciarilor acestei orme de educaEie. Din acest moti( se
recomandF o alternanEF *udicioasF a educaEiei nonormale cu cea ormalF.
"duca,ia inormal5
EducaEia inormalF se reerF la totalitatea inluenEelor educati(e neor!ani'ate$
nesistematice Ji nesubordonate unor inalitFEi educaEionale e#"licite. EducaEia inormalF include
astel totalitatea inormaEiilor (e%iculate Hn conte#tul situaEiilor cotidiene cu care este conruntat
indi(idul$ inormaEii ce nu sunt selectate$ "relucrate "eda!o!ic sau transmise Hn conormitate cu
"rinci"iile de or!ani'are Ji desFJurare a "rocesului instructi(&educati(.
InormaEiile Ji cunoJtinEele transmise Hn conte#tul educaEiei inormale sunt inormaEii
aleatorii$ neselectate Hn uncEie de (aloarea lor euristicF Ji ac%i'iEionate de cele mai multe ori
in(oluntar Hn Hm"re*urFrile "articulare ale e#istenEei cotidiene a indi(idului 0mass&media$ discuEii
oca'ionale$ etc.,.
Preci'Fm a"tul cF educaEia ormalF este aceea care$ Hn ultimF instanEF$ or!ani'ea'F Ji
structurea'F sistemul co!niti($ a"titudinal Ji atitudinal al indi(idului de o manierF care sF "ermitF
ulterior rece"ti(itatea aEF de inormaEiile Ji (alorile (e%iculate "rin intermediul educaEiei
nonormale sau inormale.
Cu toate acestea educaEia inormalF nu&Ji "ierde im"ortanEa Ji (aloarea$ Jtiut iind a"tul cF
aceastF ormF a educaEiei oerF indi(idului o mai mare libertate de acEiune Ji "osibilitatea de a
!estiona "rocesul de ormare al "ro"riei "ersonalitFEi. Coordonarea Ji inte!rarea celor trei i"osta'e
ale educaEiei$ i"osta'e Hntre care e#istF certe ra"orturi de com"lementaritate$ este o "roblemF e#trem
de diicilF Ji com"le#F.
Cu toate cF iecare ti" de educaEie are "ro"ria sa manierF de acEiune Ji "ro"ria
uncEionalitate$ este necesarF asi!urarea unui s"aEiu instructi(&educati( la ni(elul cFruia cele trei
orme de educaEie trebuie sF se s"ri*ine Ji sF se "otenEe'e reci"roc.
2. Procesul de nvatam2nt ca relatie ntre predare-nvatare-evaluare
Procesul de in(atamant este un "roces de "redare&in(atare&e(aluare a acti(itatii didactice.
Pentru ca "rocesul de predare sa&si atin!a obiecti(ele$ "roesorul trebuie sa aiba in (edere
urmatoarele as"ecte +
& Desi!nul "redFrii sF ie conce"ut de aJa manierF HncIt sF asi!ure tim" Ji s"aEiu Ji "entru
acti(itFEi de Hn(FEare indi(idualF$ dar sF ie descura*ate e(entualele tendinEe de se!re!are sau i'olare Hn
clasF-
123
& SF se asi!ure metode s"eciice Ji su"orturi de Hn(FEare "entru ele(ii cu diicultFEi Ji "entru
cei cu cerinEe s"eciale$ "recum Ji "roesori s"eciali'aEi Hn munca cu aceste cate!orii de Jcolari-
& Pro!ramele educaEionale sF ie HnsoEite de asistenEF com"lementarF$ "entru iecare ca' Hn
"arte$ ca de e#em"lu$ Hn domeniul sFnFtFEii mintale$ asistenEei sociale etc.-
& Crearea unui mediu de Hn(FEare eicient "entru toEi$ ceea ce "retinde satisacerea o"Eiunilor
ele(ilor "entru teme de Hn(FEare$ ti"uri de "roiecte "ractice$ modalitFEi de muncF inde"endente sau Hn
!ru"-
& Preocu"area constantF "entru un climat de res"ect Ji acce"tare a dierenEelor$ e(itarea
"racticilor de discreditare Ji sti!mati'are-
& Utili'area unor modalitFEi le#ibile de !ru"are a ele(ilor "entru acti(itFEile didactice$ "e
ba'a ne(oilor de Hn(FEare Ji Hn acord cu ti"ul de s"ri*in "eda!o!ic de care ele(ii au ne(oie.
6eeritor la procesul de invatare$ trebuie a(ute in (edere urmatoarele :
&Im"licarea acti(F a ele(ilor Hn "rocesul de Hn(FEare$ Hn ritm Ji la ni(ele de diicultate
accesibile$ utili'Ind cu rec(enEF s"oritF interacEiunile Hn "erec%i Ji !ru"uri mici-
& 6ele(area cunoJtinEelor ancorF Hn "redarea noilor conEinuturi Ji e#ersarea ele(ilor Hn
elaborarea unor structuri conce"tuale Ji o"eraEionale-
& Utili'area simulFrii$ studiilor de ca' Ji a "roblemati'Frii$ Hn (ederea susEinerii curio'itFEii$ a
relecEiei Ji e(aluFrii situaEiilor$ "entru stimularea !Indirii Hnalt structurate Ji a strate!iilor
metaco!niti(e.
& Includerea Hn sec(enEa de "redare a eedbacK&ului constructi( Ji inormati( Hn le!FturF cu
demersul Ji ac%i'iEiile Hn(FEFrii$ s"orirea a"licaEiilor "ractice$ a e#erciEiilor Ji di(ersiicarea
"roblemelor su"use s"re re'ol(are-
& )ratarea e!alF a tuturor ele(ilor$ FrF discriminare sau "Frtinire a unora$ Hn ceea ce "ri(eJte
res"ectul Ji (alori'area lor ca indi(i'i$ e(aluarea constructi(F Ji sistematicF$ oerta de s"ri*in Hn
Hn(FEare$ an!a*area Hn sarcinile de lucru etc.-
& Crearea unei atmosere de colaborare Ji lucru Hn ec%i"F$ Hn locul uneia de concurenEF Ji
ri(alitate-
& Utili'area unor sarcini de lucru autentice$ cu rele(anEF Hn (iaEa realF Ji adec(ate dieritelor
!ru"uri culturale$ care sF solicite ele(ilor sF o"ere'e cu inormaEii interdisci"linare Ji sF (aloriice
"osibilitFEile lor de "ro!res-
& Includerea unor e#"erienEe care sF "romo(e'e em"atia$ HnEele!erea Ji res"ectul reci"roc
Hntre ele(i.
Ultimul as"ect din "rocesul de in(atamant$ res"ecti(e evaluarea , trebuie sa res"ecte
urmatoarele+
& E(aluarea sF ie sistematicF Ji continuF$ inte!ratF Hn actul "redFrii curente$ sF ie autenticF Hn
conEinut Ji Hn "erormanEele "roiectate-
124
& SF ie utili'atF Hn "rinci"al e(aluarea de "ro!res 0ac%i'iEiile indi(iduale, Hn locul e(aluFrii
normati(e$ Hn care ac%i'iEiile indi(iduale sInt com"arate cu norma de !ru"-
& Pro!resia Hn(FEFrii sF ie bine tradusF Hn standarde Ji descri"tori de "erormanEF$ iar
standardele sF ie ormulate Hn aJa el HncIt iecare ele( sF aibF "osibilitatea succesului-
& E(aluatorii sF an!a*e'e ele(ii Hn a"recierea "restaEiilor "ro"rii$ "recum Ji ale cole!ilor.
. Caracterul formativ-educativ al procesului de nvatam2nt
Procesul de in(atamant este un "roces instructi(&educati(. Caracterul instructi( sau
inormati( se reali'ea'a "rin asimilarea unui sistem de cunostinte utile in (iata.
Concomitent cu insusirea cunostintelor$ "rice"erilor si de"rinderilor se reali'ea'a si
de'(oltarea moral&estetica a ele(ilor si ormarea "roceselor "si%ice. Instruind "e ele(i$ cadrele
didactice se "reocu"a in acelasi tim" si de educatia lor. )ransmiterea de cunostinte$ "rice"eri si
de"rinderi se (aloriica "e "lan ormati(&educati( "rin de'(oltarea ca"acitatilor intelectuale$
insusirea unor orme o"erationale ale !andirii$ ormarea sentimentelor si con(in!erilor morale.
In eta"a "erce"erii acti(e a materialului nou se culti(a la ele(i s"iritul de obser(atie$ se
de'(olta interesul "tr. cunoastere$ se ormea'a de"rinderi de a obser(a sistematic$ se "ro(oaca
"rocese aecti(e$ emotii si sentimente estetice.
In eta"a care duce la !enerali'ari se ormea'a !andirea ele(ilor$ ca"acitatea lor de
"relucrare a materialului a"tic$ se culti(a limba*ul in stransa le!atura cu de'(oltarea !andirii.
Princi"alele sarcini educati(e$ care trebuie sa se reali'e'e in cadrul "rocesului de
in(atamant$ concomitent cu ormarea ele(ilor sunt +
& ormarea ba'elor conce"tiei stiintiice des"re lume
& de'(oltarea "roceselor "si%ice
& educarea simtului moral si estetic al ele(ilor
Desi as"ectul educati( al "rocesului de in(atamant este indisolubil le!at de cel ormati($
desi atunci cand ii ormam "e ele(i ii si educam$ eectele ormati(e si cele educati(e ale "rocesului
de in(atamant nu "ro!resea'a in acelasi ritm. Cele ormati(e se (ad imediat$ in tim" ce eectele
educati(e ale "rocesului de in(atamant se obser(a du"a un tim" mai indelun!at. De'(oltarea
!andirii ele(ilor$ a ima!inatiei lor$ ormarea sentimentului estetic$ ormarea de"rinderii de a i
disci"linat se reali'ea'a du"a un tim" mai indelun!at ca urmare a mai multor inluente.
Procesul de instruire este mai mult un "roces de crestere cantitati(a$ de adau!are a
cunostintelor noi la cele (ec%i.
Procesul de educare este in "rimul rand un "roces de transormari calitati(e.
S"eciicul di(erselor ni(eluri de or!ani'are ale Hn(FEFmIntului este urmFtorul+
125
ni(elul Hn(FEFmIntului "rimar este a#at "e dobIndirea culturii !enerale de acturF
instrumentalF 0dobIndirea de"rinderilor de scriere$ citire$ de calcul$ iniEierea Hn limba*e
s"eciice etc.,-
ni(elul Hn(FEFmIntului secundar inerior/!imna'ial urmFreJte dobIndirea culturii !enerale
de ba'F 0cunoJtinEe undamentale din "rinci"alele domenii ale cunoaJterii,-
ni(elul Hn(FEFmIntului secundar su"erior/liceal (i'ea'F orientarea culturii !enerale s"re
anumite domenii de cunoaJtere 0JtiinEF$ socio&uman$ te%nolo!ie$ economie etc.,$ cu
desc%idere s"re cultura o"EionalF de s"ecialitate-
ni(elul Hn(FEFmIntului "roesional Hn!lobea'F orientarea Hns"re dobIndirea culturii de
s"ecialitate necesare "racticFrii unei anumite "roesii-
ni(elul Hn(FEFmIntului su"erior/uni(ersitar este a#at "e a"roundarea teoretico&"racticF
s"eciali'atF a unui anumit domeniu de cunoaJtere-
0. .ctivitatea scolara formativa n vederea achizitionarii si consolidarii abilitatilor si
deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiente. .bilitatea manuala,
pregrafia si grafia ' etape ale nsusirii scrisului. #tapele nsusirii cititului la copilul cu
deficiente. Citit-scrisul n 4raille. Particularitati ale citit-scrisului n cazul copiilor cu surdo-
cecitate.
Diicultatile scolii s"eciale intam"inate in "rocesul insusirii scris&cititului sunt determinate
in "rimul rand$ de deicientele de ba'a ale acestor ele(i le!ate in "rimul rand de anali'a si sinte'a
corticala$ "recum si de anali'atorul auditi(&(erbal$ (erbo&motor si (i'ual. )ulburarile limba*ului
scris se datorea'a si deectelor de (orbire$ care se asocia'a cu debilitatea mintala.
Ele(ii deicienti mintali olosesc in tim"ul scrierii PautodictareaG cu !las tare sau in soa"ta
"ana la clasele mari.
Eliminarea !reselilor de scriere necesita intensiicarea muncii de corectare si in domeniul
limba*ului scris$ cu atat mai mult cu cat !reselile de scriere in !eneral$ "redomina la scrierea acelor
!raeme a caror "ronuntare este im"erecta.
Ac%i'itia unor abilitati si cunostinte in de'(oltarea "ra#iilor$ olosirea !esturilor
coordonate$ e#ercitiile de orientare si structurare s"atio&tem"orale re"re'inta conditii necesare$
alaturi de cele "si%o&lin!(istice$ "tr. reali'area actului !raic. In(atarea scrisului necesita si
ormarea de"rinderii de manuire a instrumentului de scris$ de care de"inde in mare masura
e#ecutarea semnelor !raice. In aceasta "ri(inta$ un autor indica 3 elemente de ba'a +
& "o'itia cor"ului$ cu asi!urarea unei "osturi corecte si cu de!a*area membrului su"erior
dre"t "tr reali'area e(olutiei !raice -
& a"asarea antebratului$ a mainii "e coala de %artie si "e instrumentul de scris -
& trasarea semnelelor si inaintarea cursi(a -
& ritmul le!at de (ariatiile si de (ite'a miscarii$ ceea ce conduce s"re notiunea de P!est
12<
!raicG-
& modiicarea "osturii cor"orale$ "ermitand reali'area e(olutiei !raice
Diicultati in insusirea cititului corect constient$ ra"id si e#"resi( constituie o "roblema
medico&"eda!o!ica. 6e'ol(area si cautarea unor astel de solutii in (ederea re'ol(arii atit teoretice
cit si "ractice "re'inta o im"ortanta ma*ora "entru s"orirea eicientei muncii didactice.
In "rocesul de transcriere a limba*ului oral in limba* scris a"ar o serie de !reseli de scriere
datorita unor "rocese "si%o&lin!(istice e#istente in a'a de trecere de la limba u'uala la limba
literara ceruta de scoala.
Pro"ortia unitatilor sonore aectate in "rocesul de transormare demonstrea'a ca sistemul
(ocalic suera ma*oritatea modiicarilor atit in ceea ce "ri(este conu'iile cit si omisiunile.
?enomenul care determina starea conlictuala si tulbura "rocesul de insusire corecta a
scrierii sint de doua cate!orii +
Prima cate!orie este constituita din elernente lin!(istice !enerale si "articulare s"eciice
limbii romane du"a cum urmea'a +
& transormarile lo!ice in cadrul "rocesului e(oluti( al structurii tonetice a limbii in
!eneral.
& s"eciicul !enealo!ic al limbii romane si modiicarile de intererenta cu alte limbi.
& "articularitatile "si%olo!ice re!ionale e#istente mai ales in limba*ul oral "e care co"iii si
le insusesc in "rocesul de in(atare a limbii in amilie si care ramine in continuare o ambianta
lin!(istica oarte acti(a$ mai ales in ceea ce "ri(este structura onetica a (orbirii.
A doua cate!orie este constituita de actorii recesi(i. Este (orba de actorul neuro"si%ic$ de
conditiile !enerale de unctionalitate a sistemelor com"le#e neuromotorii si "si%o(erbale e#istente
la un indi(id la un moment dat$ care ac mai diicila si de mai lun!a durata$ la unii co"ii$ "rocesul
de i#are a sc%emei onetico!raice a acestor cu(inte.
La ba'a !reselilor stau si cau'ele sen'oriale si i'iolo!ice e#istente la acesti co"ii.
Starea de sanatate a co"iilor cu care lucram$ "recum si oboseala care se instalea'a usor$
atentia lor labiala "re*udicia'a scrisul. Desi!ur ca multe !reseli "ot a"area eecti( din neatentie si in
alte im"re*urari. Conditiile (ietii tre"idante de asta'i a(ori'ea'a instabilitatea atentiei$
inca"acitatea co"ilului de a se concentra. Actiunea mediului lin!(istic asu"ra limba*ului co"ilului
are urmari "o'iti(e si asu"ra scrisului.
In scolile s"eciale actiunea de recu"erare a co"iilor %andica"ati are loc in conditiile muncii
indi(iduale si a tratarii dierentiate a acestora. Co"ilul deicient este condus "rin cunoasterea
intuiti(a s"re intele!erea structurii unei situatii de limba ara sa se s"ri*ine e#"licit "e a"aratul
analitic "e care i 1&ar in!adui abstractiile concrete si care i&ar (alida cunoasterea.
"tapa pregatitoare pentru invatarea scris-cititului
In literatura de s"ecialitate se mentionea'a cel mai rec(ent (arsta cronolo!ica de 4 ani ca
12=
iind cea mai "ro"ice "entru abordarea "rocesului de in(atare a scris&cititului$ "entru ca obser(am si
in "lanul biolo!ic o crestere a intre!ului or!anism$ atat la ni(elului sistemului osos$ cat si al celui
muscular. Dar$ "entru ca acti(itatea de scriere este subordonata in toate "lanurile sale acti(itatii
intelectului$ e#ista si o"inia ca scris&cititul "oate ince"e atunci cand co"ilul are (arsta mintala de cel
"utin 3 ani.
Aceasta im"lica de'(oltarea normala a co"ilului din "unct de (edere neuro"si%ic. Se
considera ca la acest ni(el "erce"tia$ re"re'entarea si !andirea dobandesc o anumita orta care se (a
"erectiona "ana la intrarea co"ilului la scoala.
Dincolo de (ariabilitatea (arstei$ nu se "oate airma ca "rimele a'e ale in(atarii sunt usoare$
elementare$ la indemana oricarui co"il$ si nu "utem e#clude ca diicultatile (or a"area$ e(entual$ "e
"arcurs.
Este ade(arat ca ma*oritatea co"iilor de"asesc cu usurinta "rimii "asi ai cunoasterii$ dar nici
nu "utem subestima com"le#itatea "roceselor co!niti(e care sunt acti(ate c%iar din "rimele
momente ale in(atarii scris&cititului$ acti(itate ce "resu"une un ade(arat salt calitati( in structura
o"erationala a co"ilului.
E(aluarea a"titudinilor si a "erormantelor la anumite "robe se "oate constata atat "rin
usurinta in(atarii$ cat si "rin calitatea e#ecutiei cerintei abordate.
Pentru a introduce aceste obser(atii intr&un conte#t a"ro"iat de e#"erienta iecaruia+sa ne
!andim la co"ilul care ince"e sa scrie un cu(ant sim"lu+ in mintea lui ia nastere moti(atia de a
scrie$ se e#"rima a"oi sunetul sau combinatia de sunete care cores"unde cu(antului ce trebuie scris$
articularea sunetelor care alcatuiesc cu(antul este mai rara "entru a usura anali'a metaonolo!ica a
onemelor constituti(e$ oc%iul urmareste mana in e#ecutarea "lanului !rao&motor necesar scrierii
literelor care cores"und onemelor decodate - reali'area unui asemenea eedbacK (a contribui$ la
randul sau$ la o buna cunoastere a literelor etc.- bineinteles ca aceste unctii $$elementare9 trebuie sa
ie coordonate$ controlate de o instanta su"erioara ierar%ic$ care (a trebui sa (eriice si
corectitudinea "rodusului inal. Asa cum se "oate obser(a$ c%iar si "entru o tema a"arent usoara
sunt acti(ate unctii com"le#e care trebuie sa se desasoare simultan.
Odata ce co"ilul a ince"ut sa scrie$ a(em im"resia$ mai "utemica decat "entru oricare alta
acti(itate$ ca acesta a atins in cele din urma conditia de e#"erimentator- el e#"erimentea'a intr&un
laborator cu totul s"ecial$ alcatuit din "rocese care au loc in "ro"ria&i minte$ si tocmai acesta este
ni(elul unde se "oate obser(a unitatea indi(i'ibila intre "rocesele co!niti(e si cele metaco!niti(e.
Datorita acestei caracteristici$ aceea de a i ructul unei sinte'e o"erational intre sisteme si
unctii atat de di(erse$ insusirea limbii scrise re"re'inta$ intr&un anumit el$ calea inala comuna a
de'(oltarii neuro"si%ice si$ in acelasi tim"$ un "osibil "redictor al o"timi'arii acesteia.
Intr&ade(ar$ de'(oltarea anterioara a co"ilului$ ara a ne!li*a rolul actorilor incon*uratori$
este indeosebi determinata de de'(oltarea unor unctii$ in mare "arte e#"resie a "atrimoniului
13@
!enetic 0ca"acitatea relationale$ motricitate$ limba*$ structuri co!niti(e,. Du"a (arsta de 4 ani$
de'(oltarea suera o modiicare calitati(a$ deoarece aceasta se transorma intr&o asimilare de teme
strict delimitate in cadrul curriculumului 0de e#em"lu$ matematica,$ care necesita res"ectarea unor
"rocedee bine determinate$ in ba'a unor "arametri unctionali standardi'ati c%iar si in cadrul
numeroaselor conte#te sociale.
De'(oltarea "si%olo!ica a co"ilului si e#"rimarea acesteia in termeni de ca"acitate
unctionala incetea'a a mai a(ea o (aloare intrinseca$ dobandind o alta dimensiune asu"ra
e#i!entelor de insusire a cunostintelor$ su"usa (eriicarii si$ intr&un anumit sens$ cuantiicata. Din
aceasta cau'a$ multi co"ii$ la ince"utul scolii$ maniesta un retard in a in(ata sa scrie si sa citeasca.
"tapele invatarii scris-cititului
Culti autori$ dar in s"ecial cei care abordea'a tulburarile limba*ului din "ers"ecti(a
"ia!etiana$ arata ca ac%i'itionarea limbii scrise este un "roces !radual si com"le#$ constituit din mai
multe eta"e sau a'e care necesita o acti(are a numeroaselor unctii ale !andirii+ "rocese co!niti(e$
neuro"si%olo!ice$ moti(ate etc.- toate aceste eta"e sunt marcate de i"ote'e constructi(e des"re
natura scrierii.
Acest ti" de abordare ce "une accent "e structurile co!niti(e$ su"use anumitor o"eratiuni$
c%iar daca limitea'a "atrunderea in studiul structurii neuro"si%ice$ are a(anta*ul de a scoate in
e(identa structura unctionala sistemica a co"ilului. Aceasta inseamna ca$ el "ermite a"ro"ierea de
dimensiunea o"erati(e si de "rocesul real de cunoastere al co"ilului$ in !lobalitatea sa$ si$ in ultima
instanta$ de dimensiunea psihopedagogica.
Se intele!e ca acest "roces com"le# de in(atare a scris&cititului se (a desasura in eta"e si in
unctie de o serie de actori indi(iduali.
Datorita com"le#ului de actori$ este !reu sa se reali'e'e o descriere ri!uroasaa eta"elor$
mai "recis$ intre momentul in care un co"il ince"e sa ma'!aleasca o oaie de %artie si cel in care el
(a da o anumita semniicatie "roductiei sale !raice$ a*un!and in inal sa e#ecute cu usurinta actele
de citit si "e cele de sens.
Eta"ele de in(atare a scris&cititului de catre co"il reac$ in mod natural$ drumul "arcurs s"re
a"aritia alabetului.
E. Rer'a distin!e trei mari eta"e ale insusirii scris&cititului+ preabecedara, abecedara si
postabecedara.
1. In etapa preabecedara se de'(olta ca"acitatile co"ilului "entru+
& discriminarea si combinarea unitatilor onetice in ordinea "roducerii lor in tim"$ in sistem$
"rin obtinerea imediata a "erce"tiei$ memori'arii si re"roducerii unui sunet$ a"oi a doua sunete si$
in sarsit$ a trei sunete care ormea'a silabe ara sens-
& anali'a si sinte'a unitatilor onetice in cadrul silabelor si a silabelor in cu(int intr&un
"roces de or!ani'are tem"orala$ in sistem combinati( -
131
& "erce"erea si re"roducerea marimilor si culorilor-
& "erce"erea si re"roducerea ormelor care "rei!urea'a literele$ intr&un s"atiu dat-
& discriminarea dieritelor "arti ale intre!ului si conto"irea ulterioara a acestor "arti in
intre!$ "rintr&un "roces de anali'a si sinte'a-
& constienti'area "ro"riului cor" si i#area lateralitatii-
& miscarile ine si re"roducerea acestora$ intotdeauna de la stan!a la drea"ta-
& semniicatia cu(intelor care desemnea'a obiecte$ enomene si actiuni-
& memoria de scurta durata si cea de lun!a durata$ atat auditi(a$ cat si onetica.
)oate aceste ca"acitati ale co"ilului se "ot maniesta in dierite !rade$ in cadrul eta"ei$
"entru ca$ anali'a se desasoara la ni(elul "osibilitatilor indi(iduale.
In conclu'ie$ inainte de a aborda scris&cititui$ trei conditii trebuie sa ie inde"linite +
& "erce"erea$ memori'area si re"roducerea e#acta$ in ordine a minimum trei suite$ trei silabe
sau trei cu(inte -
& recunoasterea si alcatuirea unei "ro"o'itii din trei elemente 0subiect$ "redicat$
com"lement,-
& cunoasterea semniicatiei ad(erbelor de tim" 0acum$ inainte$ du"a, in acti(itatile sim"le
ale (ietii cotidiene.
Aceste trei conditii inde"linite (or re"re'enta "re(enirea esecului scolar$ dar si !arantia
insusirii scris&cititului.
.. "tapa abecedara, cores"un'atoare clasei I$ inseamna de a"t ince"erea "rocesului de
in(atare a scris&cititului ormat din cele doua com"onente care se conditionea'a si se articulea'a in
dierite !rade. Unii cercetatori sustin "rimatul scrierii$ altii$ dim"otri(a$ al citirii. E. Rer'a
sublinia'a dualismul acestui "roces com"le#$ considerand ca este diicil sa trase'i o linie de
demarcatie intre scriere si citire. Aceasta si "entru a"tul ca in "rocesul instructi( ele se in(ata
concomitent.
Litera$ ca semn !raic$ nu re"re'inta nimic in aara de a"tul ca ea consemnea'a un element
sonor. Litera$ sau !raemul$ re"re'inta semnul e#"rimat in s"atiu$ al onemului e#"rimat in tim".
6ecunoasterea semnelor !raice si a dieritelor combinatii "e care acestea le ormea'a$ a(and un
inteles$ se reali'ea'a mai usor daca se ace concomitent cu re"re'entarea lor !raica.
O "rima conditie in insusirea scris&cititului o re"re'inta le!atura "e care co"ilul trebuie sa o
reali'e'e intre onem si !raem$ ca re'ultat al coordonarii corticale$ al anali'ei si "erce"tiei auditi(e$
motorii si (i'uale. Perce"erea$ memori'area si re"roducerea literelor$ mai intai i'olat si a"oi in
dierite combinatii$ cu desco"erirea sensului din conte#t$ reac "rocedeul olosit in de'(oltarea
limba*ului$ in eta"a "rescolara.
S"re deosebire de comunicarea orala$ scrisul obli!a "rocesele intelectuale la or!ani'are si
ierar%i'are$ la de'(oltarea (ocabularului si la o e#"rimare corecta din "unct de (edere !ramatical.
13.
Scrierea de'(aluie intelectul indi(idului$ trasaturile de "ersonalitate$ tem"eramentul$ ni(elul
de cultura$ starea "si%ica etc.
Desasurarea "rocesului de ormare a de"rinderilor de scris&citit este o re'ultanta a
interactiunii mai multor actori care tin de de'(oltarea "si%ica !enerala$ de de'(oltarea motricitatii
ine$ a ac%i'itiilor (erbale si a conduitei (erbale$ la care se adau!a moti(atia si interesul co"ilului.
Succesul acestei eta"e este conditional de acti(itatile ce de'(olta co!nitia$ motricitatea$
anali'a si sinte'a$ au'ul onematic$ ormarea ca"acitatilor de a i atent$ de a "erse(era$ din eta"a
anterioara. Dar$ s"re deosebire de aceasta din urma$ in etapa scolara procesul de invatare a scris-
cititului are un caracter riguros, se desasoara in cadrul unui proces mai amplu de instruire, in
care conceptele sunt abordate din perspective pedagogica, respectandu-se progresia gradului de
diicultate.
De"rinderile dobandite in aceasta eta"a au caracter dinamic$ urmand cursul ascendent s"re
"erectionare. Conu'iile$ in(ersiunile$ atat la ni(elul recunoasterii !raemului$ cat si la cel al
"roducerii lui$ "ot a(ea caracter eemer daca scolarul este su"us unui "ro!ram "eda!o!ic adec(at$
care sa cu"rinda e#ercitii de co"iere$ dictare$ orto!raie$ "o(estire orala si in scris$ com"unere du"a
ima!ini sec(entiale.
1. In etapa postabecedara inter(ine o maturi'are a acti(itatii ner(oase$ ceea ce im"lica
"erectionarea scris&cititului "e ba'a de"rinderilor anterioare.
Diicultatile "ri(itoare la discriminarea !raemelor$ a cu(intelor scrise si la succesiunea
onemelor in cu(intele sonore se reduc "ana la dis"aritie. Co"ilul intele!e sensul cu(intelor
in(atate$ structura de ansamblu a a"telor la care se reera$ interiori'andu&si actiunile.
Limba*ul se de'(olta in toate com"onentele sale+ onetic$ le#ical$ semantic$ !ramatical$
stilistic si se "erectionea'a ca mi*loc de comunicare$ dar si ca instrument al !andirii$ de asimilare a
cunostintelor mai ales "rin orma limba*ului scris.
)rebuie totusi sa "reci'am ca aceste eta"e nu sunt ri!ide$ in sens strict sec(ential. E#ista
mari dierentieri indi(iduale+ nu se "oate (orbi des"re o (arsta e#acta$ (alabila "entru toti co"iii$ la
care sa se reali'e'e trecerea de la o eta"a la alta$ iar desasurarea eta"elor "oate i articulate in
unctie de metoda ado"tata in in(atarea scris&cititului. Cai mult decat atat$ trecerea la o eta"a
su"erioara nu determine im"licit abandonarea strate!iei olosite in eta"a anterioara..
Se stie ca in conditii normale$ eta"ele de'(oltarii au tendinta de a se succede cu o asemenea
ra"iditate$ incat ele nu "ot i obser(ate in s"eciicitatea lor$ in tim" ce tocmai incetineala in trecerea
a'elor sau c%iar nede"asirea lor conduce la tulburari de in(atare a scris&cititului.
Prin anali'a com"le#a a erorilor !raice combinata cu datele anamne'ice$ clinice si
"eda!o!ice$ a(em "osibilitatea incadrarii erorilor intilnite intr&o ti"olo!ie (alabila stiintiic.
Dis!raia a"are intotdeauna ca sim"tom s"eciic in cadrul unui sindrom sau consecuti(. De
aceea$ in dia!nosticare "entru indicarea atitudinii tera"euticii si reeducati(e "e undalul dominant al
131
tabloului clinic de ba'a (a trebui sa se tina seama de intre!ul com"le# al unctiilor "s%ice$ "entru ca
mecanismul de ba'a este cel al com"ensarii.
In "rimele clase$ tulburarile scrisului sint cau'ate de actiunea le!ilor dinamicii onetice a
limbii romane$ de caracteristicile ei onolo!ice. Dis!raia s"eciica oli!orenului se deosebeste de
dis!raia co"iilor normali. Ea are omisiuni masi(e$ nu de !raeme ci de cu(inte$ silabe. Diicultatile
la scris imbraca doua as"ecte +
1. unele !raice T care denaturea'a simbolul !raic -
.. altele sint erori in succesiunea literelor$ !reseli orto!raice care uneori denaturea'a
sensul cu(intelor scrise.
Imbinind re'ultatele clasiicarii !reselilor de scriere cu cu(intele i'(orate din "rinci"iile
didactice$ am dedus mi*locul sau instrumentul "rinci"al "entru corectarea tulburarilor de scris si
anume + olosirea listei de cu(inte si a "ro"o'itiilor a caror intocmire am ince"ut&o$ inali'area
urmand a se "roduce odata cu ince"erea (iitorului an scolar si cu initierea actiunii corecti(e
sistematice.
Se (or continua e#ercitiile de scrierea cu(intelor monosilabice$ bisilabice si trisilabice$ a
cu(intelor care cu"rind diton!i si triton!i$ combinatii de consoane$ silabe ce se re"eta$ ie in mod
identic$ ie cu o consoana in "lus$ a cu(intelor ce contin !ru"uri de litere si a "ro"o'itiilor ce contin
astel de cu(inte enumerate mai sus.
Centionam ca trebuie sa olosim cu(inte sim"le$ u'uale$ sa ie ordonate du"a initiala$ a"oi
sa contina !raemul de dierentiat in toate "o'itiile + initiala$ inala si interioara.
Cetoda corectarii de ba'a in cadrul tratarii sim"tomatice a !reselilor de scriere (a i tot
e#ercitiul de recunoastere si articulare "e ba'a unui material (i'ual ormat din seturi de ima!ini$
urmand a"oi e#ercitiile de citire$ ultima a'a iind de scriere "ro"riu&'isa.
Ra trebui urmarita e(olutia iecarui subiect cu care lucram "e "arcursul mai multor ani$ sa
tinem o e(identa clara si amanuntita a tuturor erorilor "e care le ac ele(ii si "rin mi*loace si
"rocedee liber alese sa incercam sa le remediem.
In corectarea dis!raiei consideram ca in "rimul rind rolul im"ortant il re(ine "ersonalitatii
debilului "e care noi ca "roesori a(em rolul s&o modelam$ corelandu&ne acti(itatea cu educatorul$
lo!o"edul$ "si%iatrul si$ "arintii ele(ului.
6bilitatea manuala, pregraia si graia - etapele insusirii scrisului la copilul cu deiciente
S"re deosebire de citit$ scrisul este o acti(itate mult mai com"le#a$ mai diicila "tr scolari$
inclu'and "e lan!a o acti(itate intelectuala si un eort i'ic de re"roducere a semnelor !raice ale
limba*ului (orbit. Acest lucru "resu"une ca ele(ul sa "osede re"re'entari s"atiale de orma$
marime$ directie si (ecinatate si sa dis"una de maturitatea motrica necesara care sa&i asi!ure
coordonarea oculo&manuala a miscarilor ce reali'ea'a semnele !raice. De aceea$ in acest "roces se
132
reali'ea'a e#ercitii ce (i'ea'a destinderea musculara$ su"letea bratelor$ "umnului$ articulatia mainii
si a de!etelor.
Com"onentele de"rinderii scrisului sunt +
& manuirea corecta a instrumentelor de scris
& "o'itia corecta a miscarii mainii in (ederea insusirea !estului !raic
& re"re'entarea corecta a ormelor literelor asociate cu sunetul res"ecti(
& inclinarea constanta a literelor$ uniormitatea ca (olum a literelor
Eta"ele in(atarii scrisului sunt +
& eta"a elementelor !raice + atentia ele(ului este indre"tata asu"ra reali'arii corecte a
elementelor !raice ale literelor si a res"ectarii re!ulilor te%nice in tim"ul scrisului
& eta"a literelor + atentia ele(ului este indre"tata asu"ra e#ecutarii corecte a literelor
& eta"a scrisului le!at + atentia ele(ului este indre"tata asu"ra imbinarii literelor in cu(inte
si asu"ra elementelor !raice de le!atura a literelor
& eta"a scrisului ra"id + atentia si eortul de !andire sunt de"lasate asu"ra scrisului
cu(intelor$ "ro"o'itiilor si te#telor res"ecti(e
Ptr a "re(eni !reselile in scriere co"iii trebuie sa&si orme'e ca"acitatea de autocontrol si
autore!lare. Acest lucru se reali'ea'a "rin stabilirea$ cunoasterea si a"licarea ri!uroasa a re!ulilor
te%nice si mai ales a celor !raice de scriere a iecarui element !raic$ a iecarei litere si a
elementelor de le!atura a acestora$ in cu(inte.
"tapele insusirii cititului la copilul cu deiciente
Intre acti(itatea de in(atare a citirii si cea a scrierii e#ista o stransa le!atura. Insusirea
cititlui are doua eta"e +
& in(atarea te%nicii cititului
& in(atarea instrumentelor muncii cu cartea 0amiliari'area ele(ilor de a olosi cartea ca
mi*loc de ormare si inormare,
Com"onentele de"rinderii cititului +
1. 6ecunoasterea literelor
.. Asocierea literei cu sunetul cores"un'ator
1. Unirea literei in silabe si reali'area cam"ului de citire de o silaba
2. )recerea "ra!ului de la silaba la cu(ant
3. Stabilirea locului iecarui cu(ant in "ro"o'itie
4. Intele!erea sensului
E#ercitiile de anali'a si site'a onetica si autocontrol sunt un au#iliar al metodei onetico&
analitico&sintetice si se reali'ea'a in doua eta"e +
133
& Se reali'ea'a anali'a onetica "ana la ni(elul sunetului ce urmea'a sa ie in(atat. Este
necesar ca acesta sa ie studiat "rin indicatii.
& Este necesara si reali'area sinte'ei - ne!li*area sau omiterea ei are consecinte ne!ati(e.
Desi (ederea si or!anele (orbirii au ost e#ersate inainte de scoala$ nu au ost deloc ada"tate
sa unctione'e in stransa le!atura unul cu altul. De asemenea sinte'a si anali'a trebuie sustinute "rin
e#"rimarea articulata a cu(intelor. Este necesara e#ersarea au'ului onematic$ de'(oltarea unctiilor
a"aratului onator$ res"ectarea corecta a "au'elor in (orbire$ accentuarea corecta a cu(intelor.
6es"iratia inluentea'a si ea articularea clara. E#ercitiile de res"iratie "ot i de ti"ul celor de
!imnastica sau *ocuri de miscare. Sunt necesare e#ercitiile de !imnastica !enerala$ !imnastica
aciala si !imnastica limbii.
?ormarea cam"ului de citire de o silaba re"re'inta atat un sco" cat si un mi*loc eicient de
in(atare a cititului de catre ele(i. Cu(intele si "ro"o'itiile com"use cu a*utorul alabetului mobil
trebuie urmate imediat de citirea lor$ unitatea de com"unere cu alabetul mobil iind silaba.
Acti(itatea de in(atare a citiului se reali'ea'a "rin e#ercitii.
Un e#ercitiu corect si com"let al actului citirii im"lica antrenarea tuturor celor 1 anali'atori
an!a*ati in reali'area acestui act + (i'ual$ (erbo&motor si auditi(.
In(atatorul trebuie sa se asi!ure mereu$ "tr reali'area citirii corecte$ ca ele(ii au intelesnu
numai sensul cu(intelor$ ci si mesa*ul intre!ului te#t. Aceasta intele!ere se "oate reali'a "rin
"erce"erea intre!ii structuri !raice a cu(intelor si imbo!atirea si acti(area (ocabularului "asi(.
Citit 8 scrisul ?raille
Sistemul de scriere 7raille are urmatoarele caracteristici "rinci"ale +
a, )oate semnele si literele se ormea'a "rin combinatii de "uncte in cadrul unui !ru" de 4
"uncte$ care se numeste O !ru" undamental U si constituie O unitatea de masura U "tr toate
o"eratiile in cadrul sistemului 7raille.
Acest cam" de 4 "uncte "ermite 41 de combinatii. Combinatiile de "uncte care nu intrec
numarul de 4 "ot i sesi'ate simultan cu a*utorul (arurilor de!etelor in actul citirii. Aceasta le!e$
de(ine un "rinci"iu al scrierii 7raille.
b, O alta caracteristica a sistemului de scriere 7raille re'ida in a"tul ca toate combinatile
de "uncte din care re'ulta literele si semnele nu se ac la intam"lare$ ci se stabilesc du"a o anumita
re!ula$ si anume du"a "rinci"iul decadelor$ un "rinci"iu matematic care conera acestui sistem un
caracter lo!ic si inc%e!at.
c, Ca o alta caracteristica a sistemului de scriere 7raille "oate i considerata utili'area
O semnelor "remer!atoare U. E#ista o serie de semne s"eciale care nu se intalnesc in scrierile
obisnuite si care modiica (aloarea acestora$ acordandu&le alta semniicatie.
d, O alta caracteristica a sistemului 7raille este uni(ersalitatea lui. Uni(ersalitatea scrierii
7raille "re'inta de a"t mai multe as"ecte + "e de&o "arte$ trebuie sa intele!em "rin aceasta
134
caracteristica a"tul ca scrierea 7raille nu este un sim"lu alabet$ ci un sistem de scriere si notatie
care cu"rinde alabetul$ semnele de "unctuatie$ un sistem de abre(iatie si steno!raie$ scrierea
matematica etc. Pe de alta "arte$ s"re deosebire de scrierile anterioare lui 7raille$ acest sistem se
"retea'a atat "tr a i citit si scris$ cat si "tr a i ti"arit.
Strate!iile utili'ate in eta"a initiala a insusirii alabetului 7raille sunt +
1. Strategia audiogena de e)ersare a pronuntiei cuvintelor este s"eciica cititorilor
ince"atori in 7raille. Ea "oate i reali'ata si "rin metode de "redare ba'ate "e re"etarea "ronuntiei
cu(intelor in "erioada initiala de ormare a (ocabularului co"ilului ne(a'ator. Aceasta strate!ie se
ba'ea'a "e ca"acitatea co"ilului de a&si aminti cu(intele din memorie$ c%iar daca nu sunt ca"abili sa
decode'e cu(antul d.".d.(. onematic. Subiectii ne(a'atori "ot utili'a doua modalitati de citire$ ca
substadii ale strate!iei audio!ene. O "rima modalitate nu im"lica identiicarea iecarei litere a
cu(antului "tr acti(area acestuia d.".d.(. auditi(. Ea se reera la "ronuntarea cu(intelor din
memorie$ ormand asa&numita strate!ie audio!ena interna. A doua modalitate re'ida in identiicarea
unei litere$ iind adesea suicienta "tr relationarea cu modalitatea de "ronuntie si ulterior "tr
identiicarea cu(intelor. Strate!ia audio!ena de(ine su"erioara odata cu cresterea numarului de
ca(inte din (ocabularul co"ilului.
.. A doua strate!ie utili'ata in insusirea citirii 7raille este le!ata de alabet si im"lica
utili'area inormatiilor onematice "tr citirea cu(intelor$ "rin utili'area re!ulilor de cores"ondenta
intre !raeme si oneme.
1. A treia strate!ie se reera la citirea "rin analo!ie. Atunci cand un sin!ur semn
inlocuieste un cu(ant$ co"ilul in(ata doar cores"ondenta directa intre cu(ant si "ronuntie. In mod
similar$ atunci cand unul sau doua semne inlocuiesc o unitate orto!raica$ co"ilul "oate sa utili'e'e
inormatia "tr identiicarea cu(intelor ara a i ne(oie de intele!erea semniicatiei limba*ului scris.
Sco"ul inal al in(atarii citirii este intele!erea te#tului citit. Dar inainte de intele!erea
te#tului 7raille co"ilul trebuie sa ie ca"abil sa identiice literele se"arate si a"oi cu(intele.
Co"iii ne(a'atori isi insusesc mai re"ede literele alabetului 7raille daca initial sunt
im"licati in sarcini de e#"lorare tactil&Kineste'ica a "unctelor 7raille marite sau de e#"lorare
(i'uala a acestora. Ptr acilitarea insusirii alabetului 7raille se utili'ea'a cutii cu "o"ice cu a*utorul
carora se "ot reali'a coni!uratii de "uncte$ cores"ondente ale literelor 7raille. Co"iii ne(a'atori "ot
reali'a astel de sarcini inainte de intrarea in scoala "ermitandu&le in acest el ormarea
de"rinderilor esentiale "re N 7raille.
Particularitati ale citit- scrisului n ca!ul copiilor cu surdo-cecitate.
In insusirea scris&cititului eta"ele metodolo!ice ale metodei onetico&analitico&sintetice
sunt+
> Im"artirea "ro"o'itiei in cu(inte si se"ararea cu(antului cu sunetul nou.
& Se"ararea "ro"o'itiei in (orbire.
135
> Im"artirea in silabe a cu(antului care contine sunetul nou.
> Descom"unerea silabelor in sunete$ se"ararea si studierea sunetului nou 0sleuirea sumara
a "ronuntiei sunetului nou,.
> Pre'entarea si studierea literei de ti"ar cores"un'atoare sunetului nou.
> Com"unerea silabei care contine litera noua cu a*utorul alabetului decu"at si a"oi
com"unerea cu(antului si "ro"o'itiei 0tot cu alabetul decu"at,.
> Citirea silabei$ a cu(antului si "ro"o'itiei alcatuite cu alabetul decu"at.
> Citirea cu(intelor si a coloanelor de cu(inte din abecedar.
> Citirea "ro"o'itiilor si te#tului din abecedar.
> Pre'entarea literei de mana si scrierea elementelor !raice ale acesteia$ scrierea literei in
intre!ime si a cu(intelor care cu"rind aceasta litera du"a aceea scrierea "ro"o'itiilor.
5. Specificul formarii competentei de calcul aritmetic la copilul cu deficiente.
"ormarea conceptului de numar natural. 6umeratia. 3peratia cu numere naturale. Specificul
rezolvarii problemelor la diferite tipuri de deficiente.
%umarul si numeratia re"re'inta abstractiuni care se ormea'a "e ba'a anali'ei
"ro"rietatilor s"atiale ale obiectelor si a clasiicarii acestora.
%umarul este e#"resia unei caracteristici obiecti(e a lucrurilor. Aceasta caracteristica nu
re'ulta s"ontan$ din "erce"erea obiectelor. Ptr ormarea numarului sunt necesare o serie de o"eratii
desasurate intr&o anumita succesiune si clare$ in ultima instanta sunt de ordin lo!ic.
O"eratii ca + serierea$ clasiicarea obiectelor in !ru"e omo!ene si neomo!ene$ com"ararea
!ru"elor$ "ermit sa se a*un!a la conce"tul de numar conorm normelor "e care le rele(a teoria
multimilor.
6eactuali'am un "ro!ram de insusire a lucrului cu multimile$ a lui 7audet$ "tr ca acest
"ro!ram$ mai ales in "rima "arte ne orientea'a asu"ra ideii de inteli!enta "ractica in insusirea
notiunii de numar.
Partea I a "ro!ramului cu"rinde +
& e#ercitii si *ocuri asu"ra multimilor
& desco"erirea multimilor
& constituirea multimilor
& descrierea multimilor
& o"eratii asu"ra multimilor
& ordonari "rin relatii de ordine + inainte$ du"a$ mai mare$ mai mic
Partea a II cu"rinde di(erse re"re'entari ale mani"ularilor eectuate +
& Constructii$ monta*
& Simboli'area obiecti(elor "rin "uncte$ litere
13<
& Simboli'area "rin numar
Partea a III re"re'inta ince"utul insusirii numarului "rin reerinte la multimi.
Intre inteli!enta "ractica si ormarea conce"tului de numar e#ista o stransa relatie. Co"ilul
mic$ la ince"ut$ este orientat s"re orientarea s"atiala si tem"orala$ s"re ormarea unei ima!ini clare
a obiectelor si identiicarea lor - el des"rinde orma$ marimea$ culoarea$ denumeste cate!oriile de
obiecte$ dar nu "oate caracteri'a o multime. Ptr aceasta este ne(oie de un mecanism su"limentar de
relectare$ care sa "ermita dierentierea dimensiunii$ de multitudinea obiectelor$ insusirea notiunii
de unitate si des"rinderea numarului ca in(ariant al multimii inde"endent de insusirile "articulare.
Aceasta a doua a'a este oarte diicila "tr ca o nea!a "e "rima si se reali'ea'a numai in masura in
care acti(itatea "ractica obli!a la anali'a si sinte'a numerica a ansamblurilor. Du"a aceasta
acti(itate "ractica urmea'a o corelatie intre "erce"tie si re"re'entare "tr ca a"oi sa se lucre'e "e
"lan mental.
La ele(ii scolii s"eciale$ e#"erienta "ractica se relecat in ormarea conce"tului de numar
intr&un anumit mod. Cecanismul de relectare a e#"erientei "ractice in "lan mintal este deicitar.
Cecanismul de relectare a e#"erientei directe in ormarea conce"tului de numar este deicitar.
Atat in "lan ori'ontal al re"re'entarii cat si in "lan (ertical$ ele(ii deicienti nea*un!and la notiunea
autentica de numar.
Ele(ii scolii s"eciale re'ol(a e#ercitii si "robleme de aritmetica$ dar o "roblema de
aritmetica se "oate re'ol(a ara re"re'entare sau ara abstractie autentica de numar$ numai "e ba'a
unor sc%eme o"eratorii cu care ele(ii sau obisnuit si "e care le a"lica ori de cate ori este ne(oie.
E(olutia in insusirea notiunii de numar "re'inta la deicientii mintali o ormula s"eciica.
Curba de ascensiune este lenta$ cunoscand un salt intre 11 N 11 ani du"a care "ro!resul este "utin
semniicati( de la o (arsta la alta.
)inand seama de e(olutia conce"tului de numar la deicientii mintali$ re'ulta im"ortanta
"erioadei "ana la 11 N 11 ani in sensul ca aceasta "erioada este cea mai "ro"ice inluentelor
instructi(&educati(e. Cum se (a lucra si ce se (a obtine cu deicientul mintal in "ri(inta conce"tului
de numar in aceasta "erioada$ (a i deiniti( "tr toata e(olutia ulterioara.
Astel$ acti(itatea de "redare a cunostintelor de aritmetica$ trebuie orientata catre stimularea
ca"acitatii de (aloriicare in acti(itatea scolara a cunostintelor "e care ele(ii le&au ac%i'itionat
s"ontan.
Predarea cunostintelor aritmetice trebuie s"ri*inita "e actiuni concrete. Acti(itatea concreta$
"ractica cu co"iii$ se (a ba'a "e urmatoarele +
& co"ilul (a actiona el insusi cu obiectele
& actiunea cu obiectele se (a ace conorm unui "lan mintal "e care (rem sa&l im"rimam
co"ilului
& orice actiune (a i (erbali'ata de ele(
13=
La conce"tul de numar ele(ul a*un!e "ro!resi( si du"a o anumita "erioada "re!atitoare.
Inre!istrarea in scris a numarului$ introducerea simbolului sau a semnului !raic al
numarului$ re"re'inta o eta"a su"erioara a "rocesului de abstracti'are. Co"ilul dobandeste astel o
notiune care are un !rad mai mare de !enerali'are si de(ine astel ca"abil sa cunoasca mai "round
relatiile dintre obiectele si enomenele lumii incon*uratoare.
Ele(ii construiesc multimi ec%i(alente cu o multime data si$ in acest "roces acti( de
com"arare$ intele! mai bine "ro"rietatile numerice ale multimilor care au acelasi numar de
elemente. ?olosind denumirea de multimi cu O tot atatea elemente U se detasea'a "ro!resi($
notiunea de numar ca o clasa de ec%i(alenta.
Clasa tuturor multimilor inite ec%i(alente cu multimea cu un sin!ur element este numarul
natural 1. Clasa multimilor ec%i(alente cu o multime cu doua elemente este numarul natural . etc.
Insusirea constienta a notiunii de numar se undamentea'a "e +
& intele!erea de catre co"il a numarului ca "ro"rietate a multimilor cu acelasi numar de
elemente
& intele!erea locului iecarui numar in sirul numerelor de la @ la 1@
& intele!erea semniicatiei reale a relatie de ordine "e multimea numerelor naturale si a
denumirilor cores"un'atoare
& cunoasterea cirelor cores"un'atoare numarului
& citirea cirelor de ti"ar si scrierea cirelor de mana
In ormarea conce"tului de numar natural actiunea (a "recede intuitia$ modelul didactic
"resu"unand "arcur!erea urmatoarelor eta"e +
& acti(itati si actiuni cu multimi de obiecte
& sc%emati'area actiunii si re"re'entarea !raica a multimilor
& traducerea simbolica a actiunilor
Introducerea ele(ilor in acti(itate de re'ol(are a "roblemelor se ace "ro!resi($ antrenandu&i
in de"unerea de eorturi marite "e masura ce inaintea'a in studiu si "e masura ce e#"erienta lor
re'oluti(a se imbo!ateste.
Studiul or!ani'at al o"eratiilor de adunare si scadere se ace du"a ce ele(ii si&au insusit
conce"tul de numar natural$ numeratia si relatia de ordine deinita "e multimea numerelor naturale.
Ptr ormarea si insusirea notiunii de adunare se "orneste de la o"eratii cu multimi de
obiecte concrete u'uale N etapa perceptiva$ du"a care se trece la eectuarea de o"eratii cu
re"re'entari ce au tendinta de a se !enerali'a N etapa repre!entarilor si$ in inal$ se ace saltul la
conceptul matematic de adunare.
Ptr a moti(a ele(ilor necesitatea eectuarii o"eratiei de adunare este necesar sa se oloseasca
O com"unerea U si O re'ol(area U de "robleme sim"le$ cu obiecte concrete u'uale.
14@
Introducerea ele(ilor in acti(itate de re'ol(are a "roblemelor se ace "ro!resi($ antrenandu&i
in de"unerea de eorturi marite "e masura ce inaintea'a in studiu si "e masura ce e#"erienta lor
re'oluti(a se imbo!ateste. Astel$ odata cu in(atarea "rimelor o"eratii aritmetice se ince"e
re'ol(area$ "e cale orala si "e ba'a de intuitie$ a "rimelor "robleme sim"le. )re"tat$ ele(ii a*un! sa
re'ol(e aceste "robleme si in orma scrisa.
6e'ol(area oricarei "robleme trece "rin mai multe eta"e.
Procesul de re'ol(area a unei "robleme "resu"une deducerea si ormularea unor i"ote'e si
(eriicarea lor.
In re'ol(area "roblemelor inter(in o serie de te%nici si "rocedee$ moduri de actiune$
de"rinderi si abilitati de munca intelectuala inde"endenta. Astel sunt necesare unele de"rinderi si
abilitati cu caracter mai !eneral cum sunt + orientarea acti(itatii mintale asu"ra datelor "roblemei$
"unerea in le!atura lo!ica a datelor$ ca"acitatea de a i'ola ceea ce este cunoscut de ceea ce este
necunoscut etc.
141
1&!. Principiile procesului de nvatam2nt
1. Principiile didactice - notiuni generale
2. Sistemul principiilor didactice4 speciicul aplicarii acestora n nvatamantul special
*. Principiile didactice speciice educatiei speciale.
1. Principiile didactice - notiuni generale
Princi"iile didactice sunt cerinte !enerale care trebuie res"ectate in or!ani'area si
desasurarea "rocesului de in(atamant in (ederea reali'arii sco"ului educatiei. 6es"ectarea lor
asi!ura re'ultate bune in toate laturile educatiei$ in insusirea oricarui obiect de in(atamant.
Sursa "rinci"iilor didactice este "ractica educati(a.
Principiile didacticii moderne sunt "rodusul ultimului secol de cercetare a "redFrii Ji
Hn(FEFrii$ iar acestea sunt astF'i lar! diseminate Hn a"licaEiile Jcolii contem"orane.
A"licarea "rinci"iilor didacticii moderne este un actor de sus,inere a reormei sistemului
educaEional Hn ansamblul lui. Anali'a sistemicF a "rocesului de Hn(FEFmInt ocali'ea'F atenEia
asu"ra di(ersitFEii com"onentelor ce urmea'F a i concertate+ "redare N Hn(FEare N e(aluare N
mana!ement.
Principiile didactice re"re'inta un set de norme !enerale care orientea'a si im"rima un sens
unctional "rocesului de in(atamant$ asi!urand acestuia "remisele necesare inde"linirii obiecti(elor
si sarcinilor "e care le urmareste in desasurarea sa.
Princi"iile didactice au la ba'a ra"ortul de conditionare dintre natura co"ilului$ sco"ul
educatiei si stiinta$ "e de o "arte$ si eectele instructi(&ormati(e$ "e de alta "arte. Princi"iile
didactice ser(esc dre"t indrumator in "roiectarea si reali'area "rocesului de in(atamant.
Princi"iile didactice e#"rima conce"tia de ba'a in "roiectarea !enerala a intre!ului "roces
educational.
Princi"iile didactice au un caracter !eneral&ormati($ sistemic si dinamic&desc%is.
Caracterul general-normativ al "rinci"iilor didactice re'ulta din ba'ele lor le!ice si
e#"licati(e.
Caracterul !eneral&normati( al "rinci"iilor didactice re'ida in unctia lor orientati(a si
re!latoare$ care isi !aseste ecou in stabilirea obiecti(elor$ in structurarea continutului$ ale!erea
ormelor de reali'are a "rocesului de "redare/in(atare si a di(erselor (ariante ale acestuia$ in
stabilirea si e#"licarea strate!iilor didactice "rin imbinarea o"tima a unor seturi de metode de
"redare&in(atare cu mi*loce de instruire$ "recum si in reali'area (eriicarii&e(aluarii a
randamentului.
Caracterul sistemic, interactionist al "rinci"iilor didactice re'ulta din a"tul ca el e#"rima
cerintele undamentale ale "rocesului educational care are un caracter unitar$ dar cu obiecti(e si o
14.
structura unctionala com"le#a$ intre laturile sale iind stranse interde"endente. A"licarea adec(ata
a "rinci"iilor didactice trebuie (a'uta in interrelatie cu toate com"onentele "rocesului de "redare&
in(atare$ "e ba'a unei abordari sistemice$ racordata la le!itatile si "rinci"iile "si%olo!iei educatiei si
de'(oltarii.
Caracterul dinamic, desc%is al "rinci"iilor didactice este determinat de cerintele noi ale
de'(oltarii sociale$ de "ro!resele reali'ate in stiintele socio&umane$ in s"ecial in "si%olo!ie$ toate
acestea ra"ortate la sco"ul !eneral al educatiei si la idealul educational al societatii ci(ile$
democrate$ in tentatia ei de culti(are a (alorilor.
2. Sistemul principiilor didactice7 specificul aplicarii acestora n nvatamantul
special
In "rocesul instructi(&educati( si com"ensator&recu"erator al co"iilor cu cerinte s"eciale se
a"lica in mare "arte principiile didacticii generale$ care sunt ada"tate s"eciicului si
"articularitatilor ele(ilor cu dierite ti"uri de deiciente. Astel$ ara "retentia de a eectua o
clasiicare$ in unctie de rele(anta si im"ortanta lor in "ractica educationala a ele(ilor cu
di'abilitati$ "ot i identiicate urmatoarele "rinci"ii+
& Princi"iul unitatii/corelatiei dintre sen'orial si rational$ dintre concret si abstract in
"redare&in(atare 0cunoscut si sub denumirea de "rinci"iul intuitiei,
& Princi"iul accesibilitatii si tratarii indi(iduale$ dierentiate
& Princi"iul res"ectarii "articularitatilor de (arsta si indi(iduale
& Princi"iul sistemati'arii$ structurarii si continuitatii
& Princi"iul inte!rarii teoriei cu "ractica
& Princi"iul "artici"arii constiente si acti(e a ele(ilor la acti(itatile educati(&com"ensatorii
si recu"eratorii
& Princi"iul insusirii temeinice a cunostintelor "rice"erilor si de"rinderilor
Principiul unitatii$corelatiei dintre sen!orial si rational, dintre concret si abstract in
predare-invatare 2cunoscut si sub denumirea de principiul intuitiei, & conorm acestui "rinci"iu$
orice "roces de cunoastere se s"ri*ina "e "erce"tie$ iar ele(ii au ne(oie de su"ort intuiti( in
intele!erea si asimilarea noilor cunostinte/inormatii. Astel$ in "rocesul de in(atamant$ cunoasterea
"resu"une$ in !eneral$ "arcur!erea a trei eta"e+
a, cunoasterea sen!orial-perceptiva "rin contactul direct cu materialul a"tic sau cu
realitatea incon*uratoare-
b, trecerea de la concret la abstract "rin o"eratii ale !andirii 0notiuni$ deinitii$ re!uli,-
c) transpunerea corecta in practice a deinitiilor, a regulilor$ ceea ce "resu"une o noua
concreti'are "rin e#em"liicare.
In conormitate cu acest "rinci"iu$ educatorul (a a(ea in (edere urmatoarele as"ecte+
141
& selectarea materialului didactic "otri(it unctiei "e care o are intuitia in in(atare-
& olosirea rationala si adec(ata a materialului didactic -
& solicitarea intense a ele(ului in eectuarea unor acti(itati (ariate de mani"ulare$
obser(are$ selectare$ anali'a$ sinte'a$ com"aratie$ (erbali'are-
& do'area atenta a ra"ortului dintre cu(ant si intuitie.
Acest "rinci"iu are o rele(anta mai mare in ca'ul ele(ilor cu deiciente mintale si
sen'oriale datorita "articularitatilor "roceselor "si%ice 0"erce"tia$ re"re'entarea,
Principiul accesibilitatii si tratarii individuale, dierentiate & acest "rinci"iu "oate i
reali'at "rin res"ectarea "articularitatilor "si%ice determinate de ti"ul si !radul deicientei. In
le!atura cu acest "rinci"iu actionea'a o re!ula$ si anume stabilirea unor le!aturi/corelatii lo!ice
intre cunoscut si necunoscut$ intre sim"lu si com"le#$ intre "articular si !eneral$ intre concret si
abstract.
Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale & conorm acestui
"rinci"iu$ in acti(itatea educati(&recu"eratorie trebuie sa tinem seama de relatia e#istenta intre
in(atare si ni(elul de de'(oltare al ele(ului$ cu res"ectarea "articularitatilor indi(iduale$ a naturii
interioare si a "ersonalitatii educatului si (aloriicarea o"tima a "otentialului intelectual si
a"titudinal al acestuia.
Principiul sistemati!arii, structurarii si continuitatii & acest "rinci"iu (i'ea'a necesitatea
de a asi!ura succesiunea acti(itatilor educati(e du"a o lo!ica stricta a inormatiei$ de a selecta si
corela cunostintele du"a esentiali'area lor$ de a le inte!ra si sistemati'a in sisteme e(oluti(e
cores"un'atoare$ de a "ro!rama "rocesele si o"eratiile co!niti(e in (ederea de'(oltarii ritmice si
intensi(e a ca"acitatilor de cunoastere din "artea ele(ului cu cerinte s"eciale. @ "arte a acestui
"rinci"iu se reali'ea'a "rin intermediul documentelor scolare si "rin acti(itatea de "laniicare a
lectiilor de catre educator. De asemenea$ mai ales in ca'ul ele(ilor cu deiciente mintale$ la
sistemati'area continuturilor se (a tine seama si de redundanta/reluarea anumitor cate!orii de
inormatii si cunostinte.
Principiul integrarii teoriei cu practica & acest "rinci"iu e#"rima necesitatea stabilirii unei
le!aturi directe intre insusirea cunostintelor teoretice si a"licarea lor in conditii "ractice (ariate.
Cerintele acestui "rinci"iu "re'inta o serie de a(anta*e in "rocesul educati(&com"ensator$ mai ales
"entru ele(ii cu deiciente mintale si sen'oriale.
Principiul participarii constiente si active a elevilor la activitatile educativ-compensatorii
si recuperatorii & in conormitate cu acest "rinci"iu$ ele(ul trebuie antrenat sa de(ina$ din obiect al
in(atarii$ subiect al "ro"riei ormari si al "ro"riului "roces de de'(oltare$ ca re'ultat al acti(itatii
sale "e "lan intelectual si i'ic. Procesul de in(atare se reali'ea'a "rin interiori'area actiunilor
e#terne$ a"t care "resu"une asimilarea acti(a a noilor inormatii$ adica reor!ani'area "ermanenta a
(ec%ilor structuri co!niti(e "rin inte!rarea noilor inormatii. In ca'ul ele(ilor cu deiciente mintale$
142
dat iind caracterul lor %i"oacti( sau %i"eracti($ acti(ismul lor este ne"roducti($ iar "rocesul de
interiori'are se desasoara ane(oios din cau'a "artici"arii sumare$ deectuoase a com"onentei
(erbale$ care nu reuseste sa asi!ure ni(elul necesar de !enerali'are. In consecinta$ eectul acestor
tulburari aectea'a semniicati( "rocesul de acomodare a ele(ului la situatia de in(atare$ "roces
care$ de multe ori$ nu inter(ine s"ontan "entru a modiica (ec%ile inormatii in ra"ort cu noile
cunostinte in(atate.
Principiul insusirii temeinice a cunostintelor priceperilor si deprinderilor & conorm
acestui "rinci"iu$ in acti(itatile instructi(&educati(e$ insusirea cunostintelor nu are la ba'a o stocare
in lant$ a acestora ci ordonarea si incadrarea lor in sisteme le#ibile unde "ot i usor actuali'ate si
(aloriicate in re'ol(area sarcinilor scolare. A"licarea acestui "rinci"iu "resu"une asi!urarea
a"licabilitatii cunostintelor si utili'area lor in situatii obisnuite de (iata$ stimularea intele!erii noilor
cunostinte si e(itarea memorarii mecanice a acestora$ i#area inormatiei in conte#te (ariate de
in(atare$ solicitarea ele(ilor 0in s"ecial a celor cu deiciente mintale si de au', de a se e#"rima$ "e
cat "osibil$ cu cu(inte "ro"rii$ e(aluarea cumulati(e 0sumati(a, si e(aluarea continua 0ormati(a,.
. Principiile didactice specifice educatiei speciale.
Noile desc%ideri si ino(atii "romo(ate de educatia inclu'i(a au determinat conturarea unor
"rinci"ii care (in sa sustina acti(itatea educati(a din scoli si alte ser(icii educationale si
recu"eratorii "entru ele(ii cu cerinte s"eciale.
Alaturi de "rinci"iile anterior "re'entate si care$ in mare "arte$ re"re'inta o ada"tare a
"rinci"iilor didacticii !enerale$ in educatia ele(ilor cu di'abilitati mai inter(ine si alte "rinci"ii.
Asadar$ principiile didactice s"eciice educatiei s"eciale sunt +
& "rinci"iul asi!urarii unitatii instructiei$ educatiei$ com"ensarii$ recu"erarii si/sau
reeducari
& "rinci"iul dre"turilor e!ale
& "rinci"iul unicitatii si indi(iduali'arii
& "rinci"iul di(ersitatii
& "rinci"iul accesului si "artici"arii
Principiul asigurarii unitatii instructiei, educatiei, compensarii, recuperarii si$sau
reeducari - conorm acestuia$ toate acti(itatile incluse in "rocesul de in(atamant trebuie sa (i'e'e$
"e lan!a com"onenta instructi(&educati(a$ si o com"onenta com"ensatorie si recu"eratorie$ "rin
antrenarea acelor structuri sau resurse "si%oi'ice unctionale ale co"ilului in asimilarea si
de'(oltarea abilitatilor necesare ada"tarii si inte!rarii socio"roesionale a acestuia.
Principiul drepturilor egale & iecare iinta umana are dre"tul la o de'(oltare "ersonala$
sociala si intelectuala si trebuie sa aiba asi!urate oca'iile de a&si desa(arsi "otentialul "ro"riu de
de'(oltare -
143
Principiul unicitatii si individuali!arii & iecare iinta umana este unica "rin ra"ortare la
trasaturi de caracter$ interese$ abilitati$ moti(atii si ne(oi de in(atare-
Principiul diversitatii & sistemul educational trebuie astel "roiectat incat sa ia in calcul si
sa&si asume intrea!a di(ersitate a cate!oriilor de beneiciari carora li se adresea'a-
Principiul accesului si participarii c toti cei care au ne(oi/cerinte s"eciale de in(atare
si/sau di'abilitati trebuie sa aiba acces la o educatie adec(ata si de calitate.
In sinte'a$ "utem conclu'iona ca "rinci"iile&c%eie ale inclu'iunii au in (edere urmatoarele
conce"te undamentale+ valori!area diversitatii$ dreptul de a i respectat$ demnitatea iintei umane$
cerintele individuale$ responsabilitatea colectiva$ de!voltarea relatiilor si culturii proesionale$
de!voltarea proesionala$ sanse egale.
144
1&!!. Curriculum scolar
1. Concept si evolutie
2. Continutul nvatam<ntului-caracteristici, surse, actori si criterii care determina
continutul nvatam<ntului
*. Strategii de organi!are a continutului nvatam<ntului
1. Concept si evolutie
)im" indelun!at$ conceptul de curriculum a re"re'entat unul dintre cele mai contro(ersate
conce"te ale "eda!o!iei. Deinitiile$ e#trem de di(erse si contradictorii$ au (ariat$ "e "arcursul
secolelor BRI si BB$ in unctie de conce"tia "eda!o!ica a autorilor si de metodolo!ia de cercetare
a conce"tului$ ado"tata in unctie de traditiile "racticii si literaturilor "eda!o!ice e#"rimate in
"rinci"alele limbi de circulatie internationala in unctie de "rioritatile si caracteristicile reormelor
in(atamantului si ale educatiei.
In "re'ent$ conce"tul este olosit in mai multe acce"tiuni. In sensul cel mai lar!$
curriculum semniica intrea!a e#"erienta de in(atare dobandita in conte#te educationale ormale$
nonormale si inormale. In sensul cel mai restrans 0sensul traditional,$ curriculum semniica
continuturile in(atarii$ obiecti(ate in "lanuri de in(atamant$ "ro!rame si manuale +
1. cursurile oerite de o institutie educationala-
.. un set de cursuri ce constituie o arie de s"eciali'are
)ermenul de continut curricular se reera la anumite a"te$ idei$ "rinci"ii$ "robleme$
incluse intr&un "ro!ram de studii.
)ermenul curriculum "ro(ine din limba latina 0sin!ular+ curriculum- "lural+ curricula,$
unde inseamna aler!are$ cursa.
)ermenul a"are cu reerire la conte#tul educational$ mai intai$ in documentele unor
uni(ersitati medie(ale.
In literatura "eda!o!ica romana$ conce"tul s&a im"us$ in acce"tiunea sa lar!ita$ moderna$
in s"ecial du"a anii b=@$ iind asociat cu reorma in(atamantului si a educatiei. Desi sunt multe (oci
care considera termenul de curriculum "rea "retentios$ in (ocabularul "eda!o!ic romanesc$ noi
recomandam "reluarea lar!a a lui$ atat din considerente e"istemolo!ice$ le!ate de e(olutia
"eda!o!iei contem"orane$ cat si din considerente "ra!matice. Eortul de a intele!e acest termen$
"recum si ideolo!ia "eda!o!ica ce il insoteste$ este ras"latit de conerirea accesului la abordarea$
"roiectarea si a"licarea unor modele instructi(&educati(e ada"tate lumii de maine.
Pana la mi*locul secolului al BIB&lea$ in intrea!a lume$ termenul de curriculum a ost
olosit$ in !eneral$ cu acelasi inteles$ restrans la continuturile instructi(&educati(e si$ in s"ecial$ la
com"onenta lor "re"onderent inormati(a$ res"ecti( la cunostintele scolare.
145
Ulterior$ termenul de curriculum a ince"ut sa de(ina un subiect al de'baterilor
contradictorii in comunitatea "eda!o!ica si un i'(or de conu'ii si neintele!eri$ datorate e#tinderii
ariei sale semantice si a (e%icularii lui cu mai multe sensuri$ in acelasi tim". Pe de o "arte$
conser(atorii$ "rin curriculum continuturi instructional&educationale$ "e de alta "arte$ reormistii$
reclamand limitati(itatea sensului traditional al termenului$ "ro"uneau e#tensiunea sa asu"ra
intre!ii didactici si$ in e#tremis$ asu"ra intre!ii e#"eriente de in(atare de care beneicia'a un
indi(id$ in conte#te educationale scolare$ e#trascolare si c%iar inormale 0in amilie si in
comunitate,. Obiecti(ele si metodolo!iile de "redare&e(aluare$ "recum si or!ani'area/structurarea
situatiilor de in(atare in aara scolii$ sunt considerate de acestia din urma inse"arabile de
continuturi. Unitatea lor sistemica este desemnata "rin conce"tul de curriculum.
Procesul de e#tindere a ariei semantice a termenului a ost *alonat in "rima *umatate a
secolului BB$ de cate(a a"aritii "ublicistice semmicati(e "entru e(olutia teoriei curriculum&ului+
> DeYed & atra!e atentia asu"ra "ericolului de a inter"reta$ ca iind doua realitati
inde"endente$ autonome$ disci"linele studiate in scoala si$ res"ecti($ e#"erienta de in(atare a
co"ilului$ or!ani'ata in scoala. DeYed su!erea'a includerea in sera conce"tului de curriculum$
alaturi de inormatie$ si a demersului didactic de asimilare a inormatiei$ in (ederea ormarii de
cunostinte$ ca"acitati si sisteme de ra"ortare la realitatile e#terne si interne ale co"ilului-
> 7obbitt$ )%e Curriculum & critica e#"licit intelesul traditional al termenului$ ca iind
restricti(. 7obbitt e#tinde aria semantica a conce"tului de curriculum la intrea!a e#"erienta de
in(atare a co"ilului$ dobandita atat in scoala$ in conte#te ormale$ cat si in aara scolii$ "rin acti(itati
de ti" nonormal sau e#trascolar$ "laniicate si a"licate de scoala-
> )dler$ 7asic Princi"les o Curriculum and Instruction 0trad. Princi"iile de ba'a ale
curriculum&ului si instructiei, & sistemati'ea'a com"onentele curriculum&ului+ obiecti(ele
educationale$ e#"erientele de in(atare sau continuturile in(atarii$ metodolo!ia or!ani'arii acestor
e#"eriente de catre scoala$ e(aluarea re'ultatelor in(atarii.
Linia marcata de acesti autori clasici ai teoriei curriculare a ost continuata$ a"oi$ de alti
cercetatori$ in s"ecial din Euro"a si SUA$ im"unandu&se asta'i intre!ii comunitati stiintiice ca o
conce"tie moderna si ino(atoare asu"ra conce"tului de curriculum$ cu im"licatii im"ortante in
"roiectarea "rocesului de in(atamant in ansamblul sau.
Ca#ima lar!ire a ariei semantice a conce"tului de curriculum este re"re'entata de tendinta
de incor"orare a e#"erientelor de in(atare dobandite in conte#te inormale. Constienti'area
im"ortantei "arteneriatului educational al scolii cu dieritele institutii comunitare se relecta in
literatura "eda!o!ica "rin (e%icularea conce"tului de curriculum inormal$ care (i'ea'a oca'iile de
in(atare oerite de mass&media$ teatru$ mu'ee$ biserica.
Desi nu e#ista inca$ in literatura "eda!o!ica actuala$ un consens asu"ra unei deinitii unice
a conce"tului de curriculum$ s&a conturat totusi$ cu claritate$ cadrul sau reerential+
14<
Curriculum desemnea'a ansamblul coerent de continuturi$ metode de in(atare si metode de
e(aluare a "erormantelor scolare$ or!ani'at in (ederea atin!erii unor obiecti(e determinate.
Curriculum$ in acce"tiunea lar!a in care este (e%iculat asta'i$ "resu"une un sistem com"le#
de "rocese deci'ionale$ mana!eriale sau de monitori'are care "reced$ insotesc si urmea'a "roiectarea$
elaborarea$ im"lementarea$ e(aluarea si re(i'uirea "ermanenta si dinamica a setului de e#"eriente de
in(atare oerite in scoala.
In sens restrans$ curriculum desemnea'a ansamblul documentelor de ti" re!lator sau de
alta natura in cadrul carora se consemnea'a e#"erientele de in(atare.
Curriculum re"re'inta intrea!a e#"erienta de in(atare&ormare "ro"usa de scoala "rin acti(itati
scolare si e#trascolare. Aceasta e#"erienta se reali'ea'a "rin ansamblul unctional al com"onentelor si
ti"urilor curriculare "roiectate si a"licate in interde"endenta.
Caracteristicile esentiale ale curriculum&ului sunt+8coerenta$ cunoasterea intercone#iunilor
dintre elementele com"onente si "osibilitatea obtinerii unui eed&bacK semniicati( in ra"ort cu
obiecti(ele urmariteG.
Com"onentele curriculum&ului+
> un sistem de consideratii teoretice asu"ra educatului si a societatii
> inalitati
> continuturi sau subiecte de studiu selectionate si or!ani'ate cu sco"uri didactice
> metodolo!ii de "redare&in(atare
> metodolo!ii de e(aluare a "erormantelor scolare
2. Continutul nvatam2ntului-caracteristici, surse, factori si criterii care determina
continutul nvatam2ntului
Prin notiunea continutului invatamantului intele!em sistemul inormatiilor$ actiunilor si
o"earatiilor$ care "e ba'a unor criterii lo!ico&stiintiice si "si%o"eda!o!ice$ "e de o "arte sunt
selectate din (alorile culturale ale omenirii$ iar "e de alta "arte sunt structurate$ ierar%i'ate si
inte!rate in continutul disci"linelor scolare.
Caracteristicile esentiale ale continutului in(atamantului 0curriculum&ului ,sunt +
& coerenta
& cunoasterea intercone#iunilor dintre elementele com"onente
& "osibilitatea obtinerii unui eed&bacK semnii(ati( in ra"ort cu obiecti(ele urmarite.
Continuturile procesului de invatamant sunt selectionate$ sistemati'ate si ierar%i'ate
didactic in documente scolare de ti" re!lator 0"lanuri de in(atamant$ "ro!rame cadru sau "e
disci"line sau arii tematice, sau de alta natura 0manuale alternati(e$ materiale curriculare au#iliare
ca$ de e#em"lu$ indrumare metodice$ !%iduri "entru ele(i$ cule!eri de te#te$ cule!eri de e#ercitii si
"robleme$ atlase scolare,. Continutul in(atamantului este re"re'entat numai de (alorile "ro"use de
14=
scoala$ in cadrul orarului scolar 0educatia ormala, si din cadrul acti(itatilor e#trascolare or!ani'ate
de scoala 0educatia nonormale,$ de ti"ul cercurilor tematice$ concursurilor$ cluburilor$ e#cursiilor
si (i'itelor or!ani'ate sub indrumarea scolii. )rans"unerea didactica a continuturilor in(atamantului
"resu"une utili'area ri!uroasa a unui sistem de o"eratii lo!ice si de "rocedee$ te%nici si instrumente
"si%o"eda!o!ice$
Continuturile educatiei au insa o sera mai lar!a decat continuturile "rocesului de
in(atamant$ nereducandu&se la continuturile documentelor si acti(itatilor scolare. Continuturile
educatiei in!lobea'a$ in "lus$ si (alorile "e care ele(ii le asimilea'a$ "rin metode sau mi*loace mai
"utin sistemati'ate decat cele didactice$ din intre!ul lor uni(ers e#"eriential$ din aara scolii
0educatia inormala,. Un rol im"ortant$ in acest re!istru de resurse educationale$ il au amilia$
institutiile reli!ioase$ culturale si artistice$ mu'eele$ mass&media. Calitatea acestor resurse si
rec(enta accesului ele(ului la ele$ "recum si moti(atia lui de a le (aloriica$ (or inluenta$ in mod
iresc$ ni(elul succesului scolar$
Intre continuturile "rocesului de in(atatamant si continuturile educatiei se instituie le!aturi
com"le#e. In situatia unui "arteneriat o"tim dintre scoala si celelelalte institutii sociale care au
(alente ormati(e$ "arteneriat nu doar acilitat$ ci c%iar "roiectat in conce"tia unui curriculum
!lobal si inte!rati($ de catre "eda!o!i s"eciali'ati in metodolo!ia educatiei inormale$ cele doua
cate!orii de continuturi (or "utea ser(i mai bine inalitatile educationale$ inclusi( din "ers"ecti(a
educatiei "ermanente$
Continuturile "roceselor instructi(&educati(e sunt selectate$ "rin metodolo!ii "eda!o!ice
s"eciale$ din intre!ul "atrimoniu cultural al omenirii. In orice sistem national de in(atamant$ e#ista
un trunc%i de continuturi comune$ obli!atorii "entru toti cursantii$ ce este asimilat de obicei in
8scoala !enerala9. Continuturile scolii !enerale re"re'inta in "roiectie sintetica$ ceea ce este
considerat in sistemul res"ecti( de in(atamant ca iind ansamblul de (alori esentiale "entru
de'(oltarea "ersonalitatii co"ilului in acord cu idealul educational si cu sco"urile si obiecti(ele
in(atamantului obli!atoriu. Continuturile ni(elurilor su"erioare de scolari'are (i'ea'a
"res"eciali'area si s"eciali'area in (ederea abordarii$ intr&un ori'ont de tim" (iitor$ a dieritelor
domenii (ocationale.
Continuturile in(atamantului e(oluea'a de&a lun!ul istoriei$ iar selectia lor este o"erata
simultan "e trei cate!orii de considerente+ teoretice$ de politica educationala si considerente
personale 2la latitudinea proesorului,.
Considerentele teoretice
> Considerentele stiintiice & accesul la inormatia stiintiica undamentala$ (alidata in
decursul cunoasterii si "racticii umane- concordanta continuturilor "rocesului de in(atamant cu cele
mai noi si mai (aloroase re'ultate ale cercetarii stiintiice contem"orane- reconsiderarea conce"tului
de cunostinte esentiale "entru ormatia intelectuala !enerala$ in conditiile inormati'arii societatii si
15@
ale (alentelor crescande ale educatiei "ermanente- relectarea lo!icii interne a de'(oltarii stiintelor$
a transormarilor metodolo!ice si structurale ce au loc in stiinta contem"orana- sur"rinderea
tendintelor de dierentiere "rin s"eciali'are sau de inte!rare "rin demersuri interdisci"linare ale
unor stiinte- initierea ele(ului in metodolo!ia cunoasterii stiintiice si in limba*ul stiintelor$ cu
"rele(area caracterului ri!uros si coerent al acestora.
> Considerentele de "si%olo!ia de'(oltarii & ada"tarea continuturilor la stadiile de (arsta
onto!enetica ale ele(ilor si la caracteristicile lor "si%o&com"ortamentale indi(iduale.
> Considerentele de "si%olo!ia in(atarii & continuturile "rocesului de in(atamant sunt
determinate si de conce"tia des"re in(atare cu care se o"erea'a in scoala. In acest sens$ s&au
delimitat doua serii de tendinte+ cone#ioniste$ a#ate "e rele#ele stimul&ras"uns$ si unctionale$
a#ate "e anali'a relatiei mediu&"ersonalitate
> Considerentele "eda!o!ice & asi!urarea unitatii dintre continuturile in(atamantului si
idealul$ sco"urile si obiecti(ele educationale ale scolii- asi!urarea unitatii si continuitatii intre
cultura !enerala si cea de s"ecialitate$ intre ormele de in(atamant obli!atoriu si cele cu ni(eluri
mai inalte- res"ectarea criteriilor de economie$ de calitate si de eicienta "eda!o!ica in "laniicarea
si "roiectarea continuturilor in(atamantului in documentele scolare- accentuarea (alentelor
ormati(e ale in(atamantului$ "rin selectia acelor cunostinte care de'(olta cel mai mult ca"acitatile
de cunoastere si de o"erationali'are in "ractica a ac%i'itiilor co!niti(e.
Considerentele de politica educationala nationala
Curriculum ormal sau scris$ obiectuali'at in documente curriculare oiciale$ re"re'inta o
orma de e#"resie a inalitatilor macrostructurale conturate la ni(elurile deci'iei "olitice. Aceste
inalitati sunt "roiectate in toate arealele societalului. Pentru arealul educational$ ele se relecta in
idealul si sco"urile educationale "reci'ate in Le!ea in(atamantului si relectate in Le!ea Statutului
Cadrelor Didactice$ in Cartea Alba a Educatiei$ in ra"oarte si in "ro!rame elaborate la dierite
ni(eluri de anali'a a sistemului de in(atamant. Documentele re!latoare cu care aceasta reorma isi
"ro"une sa o"ere'e in 6omania$ in aceasta eta"a$ sunt$ in "rinci"al$ "lanul de in(atamant$
"ro!ramele cadru "e disci"line de studiu sau "e arii curriculare si standardele nationale de
"erormanta scolara.
Considerentele personale 2la latitudinea proesorului)
C%iar si in sistemele de in(atamant "uternic centrali'ate$ selectia si or!ani'area
continuturilor "rocesului didactic de"ind$ intr&un anumit !rad$ de "reerintele "roesorilor$ de
conce"tia lor des"re cultura$ asumata la ni(el "eda!o!ic$ de com"etentele$ atitudinile$ stilul didactic
al acestora$ "recum si de caracteristicile "si%o&com"ortamentale ale !ru"ului de ele(i. Curriculum
real$ "redat in clasa ora de ora$ nu este ec%i(alent sau acelasi cu cel oicial sau scris$ ori cu cel
recomandat. Cu atat mai mult in sistemele semicentrali'ate sau descentrali'ate$ intre curricula
scrise$ recomandate si reale e#ista decala*e si dierente "articulari'ante.
151
Preerintele "roesorilor se e#"rima dierentiat in ale!erea manualelor alternati(e$ a
!%idurilor metodice$ a materialelor didactice de su"ort$ ca de e#em"lu cule!erile de te#te "entru
anali'a scolara$ cule!eri de e#ercitii si "robleme$ atlase$ enciclo"edii scolare . De asemenea$
curriculum elaborat in scoala si curriculum la deci'ia scolii antrenea'a "roesorii si in "ostura de
conce"tori de continuturi de in(atamant.
Sursele contemporane ale continuturilor
Sursa !lobala inormati(a si ormati(a a continuturilor in(atamantului si ale educatiei este
insasi cultura societatii in toate dimensiunile sale. Ralorile culturale esentiale ale omenirii$
(aloriicate in continuturile in(atamantului$ de(in ba'a comuna a cunoasterii !enerale in toate
scolile !enerale$ ba'a comunicarii interumane$ 8undamental cultural al "ersonalitatii9. In ultimele
decenii$ o data cu rasturnarea "rioritatilor din triada traditionala a inalitatilor educationale$ "rin
"lasarea accentului "e ormarea atitudinilor si a a"titudinilor$ "rin instrumentali'area ele(ilor cu un
sistem de cunostinte !enerale$ se remarca o noua abordare in "laniicarea curriculum&ului.
Incarcatura co!niti(a a disci"linelor din "lanul de in(atamant este mult mai "utin im"ortanta$ in
conce"tia "eda!o!ica contem"orana$ decat "lasarea continuturilor tuturor disci"linelor de studiu
intr&o "ers"ecti(a culturala lar!a$ "rintr&o noua strate!ie de delimitare a surselor continuturilor.
Criteriile de pertinenta ale continuturilor
Pe ba'a a numeroase si indelun!ate obser(atii$ de'bateri si conruntari$ a(andu&i ca
"rota!onisti "e dieriti s"ecialisti in stiintele educatiei din intrea!a lume$ G. Raideanu a elaborat o
sinte'a a criteriilor de "ertinenta a continuturilor in(atamantului. Acesti indicatori au caracter
!eneral. Pentru a de(eni o"erationali'abili ei trebuie e#"licati si inter"retati in unctie de
caracteristicile situatiilor socio&"eda!o!ice concrete. 6edam tabloul indicatorilor de "ertinenta$ in
traducerea in limba romana sub care a a"arut in cartea G. Raideanu$ Educatia la rontiera dintre
milenii.
1.Desc%idere ata de ac%i'itiile si "ro!resele stiintei si ale te%nolo!iei si selectionarea
elementelor de introdus in cadrul continuturilor in lumina inalitatilor educatiei !eneral&obli!atorii.
.. Acord a#iolo!ic al continuturilor cu (alorile si e(olutiile din domeniul culturii si al artei.
Anali'e "eriodice ale (alorii culturale a "ro!ramelor si manualelor scolare.
1. Centinerea unui ec%ilibru intre dubla desc%idere a continuturilor+ ata de "roblematica
"lanetara si de trebuintele s"eciice ale comunitatii locale si nationale.
2. Adec(area continua a continuturilor la trebuintele si "osibilitatile s"irituale$ i'iolo!ice
si i'ice ale celor an!a*ati in "rocese de in(atare la dierite ni(eluri ale sistemelor educati(e.
a. Asi!urarea ec%ilibrului in conce"erea continuturilor la ni(el central 0"lanuri$ "ro!rame$
manuale, si la ni(el institutional 0acti(itati didactice si e#tradidactice,. Ec%ilibru intre !ru"ele de
obiecti(e & co!niti(e$ moral&aecti(e$ "si%o&motorii$ intre !ru"ele de disci"line sau intre disci"line$ intre
15.
elementele teoretice si cele "ractice$ intre elementele abstracte si cele concret&e#"licati(e$ intre
"onderile atribuite cu(antului si ima!inii$ intre "onderile atribuite dieritelor moduri de or!ani'are a
in(atarii 0in clase con(entionale$ in !ru"e mici$ in !ru"e mari sau clase reunite, si dieritelor metode de
"redare&in(atare.
4. Asi!urarea coerentei continuturilor in "lan diacronic si sincronic$ in sensul stabilirii
unor ra"orturi stranse intre idei si al eliminarii contradictiilor sau ru"turilor intre ca"itole$ intre
disci"line sau intre cicluri scolare.
5. Conce"erea si do'area continuturilor si a modurilor de or!ani'are a in(atarii$ astel incat
ele(ii sa ie an!a*ati in eorturi cu (aloare ormati(a care sa se asocie'e cu bucuria de a in(ata.
<. Orientarea "ros"ecti(a si democratica a continuturilor$ astel incat sansele de succes ale
celor ce in(ata sa s"oreasca$ iar "re!atirea lor "entru intele!erea si construirea (iitorului sa de(ina
cat mai temeinica.
. Strategii de organizare a continutului nvatam2ntului
Strategii de organi!are a continutului Hn(atamIntului sunt +
& transpunerea didactica
& obiectivarea continuturilor in documentele scolare .B Curriculum national C - aici
iind incluse :
planurile de invatamant
programele scolare
manualele scolare
curriculum suport
Codalititi ino(atoare de or!ani'are a continuturilor$ ar i urmatoarele : 'nterdisciplinaritatea
Organi!area modulara
Organi!area integrata
Sistemele e)pert
Organi!area dierentiata sau personali!ata a continuturilor
3ranspunerea didactica
Conceptul de transpunere didactica e#"rima transormarea inormatiei si cunoasterii
stiintiice sau sa(ante in cunostinte oerite s"re asimilare in scoala.
Cercetarea sociolo!ica a consacrat numeroase studii "roblematicii trans"unerii didactice$
in s"ecial din "ers"ecti(a selectiei$ iltrarii si reinter"retarii continuturilor ca o "ar!%ie a unui
curriculum&instrument al "uterii. In "eda!o!ie$ conce"tul este (alori'at din "ers"ecti(a
accesibili'arii si or!ani'arii cunoasterii s"eciice e#"ertilor "entru u'ul ele(ului+
De ce este necesara trans"o'itia didactica _ Pentru ca "rocesul didactic al cunoasterii este
dierit de "rocesul cunoasterii sa(ante - "entru ca e#ista doua modalitati de cunoastere alate in
151
interdeterminare dar totusi distincte.)rans"o'itia didactica are loc cand elementele cunoasterii se
transorma in cunostinte scolare.
In "rocesul trans"unerii didactice$ continuturile sunt structurate$ sim"liicate$ traduse in
orme susce"tibile de a stimula interesul si de a acilita intele!erea.
S&au delimitat doua eta"e distincte ale trans"o'itiei didactice+
> trecerea de la o stiinta undamentala sau de la un areal al cunoasterii s"eciali'ate$ la un
ansamblu de elemente de cunoastere "relucrate de educator si ada"tate ele(ilor in unctie de
"osibilitatile lor a"titudinale$ de interesele lor co!niti(e$ de ne(oi si "reerinte-
> acti(itatea didactica din clasa sau actiunea "aideutica "ro"riu&'isa$ desasurata "e ba'a
unui "roiect curricular.
Din "ers"ecti(a teoriei inormatiei$ in "rocesul trans"unerii didactice$ mesa*ul stiintiic$
artistic$ ilosoic$ reli!ios este "relucrat "e mai multe re!istre$ "entru a i inteles de ele(+
> statistic & "relucrarea cantitati(a a mesa*ului$ o"erate ce e#"rima rec(enta termenilor si
ideilor noi in ra"ort cu totalitatea inormatiei transmise anterior-
> semantic & "relucrarea calitati(a$ e#"rimand decodiicarea semniicatiei mesa*ului$
astel incat sa acilite'e intele!erea corecta-
A pragmatic & indica in ce masura inormatiile rece"tate de ele(i "roduc modiicari "si%o&
com"ortamentale in directia aste"tata de educatori-
> sintactic & or!ani'area inormatiei din "ers"ecti(a unitatii dintre continut si orma de
"re'entare.
Pre!entam cateva caracteristici reeritoare la transpunerea didactica+
> in "rocesul instructi(&educati( se transmit elemente de cunoastere cu semniicatii noi
"entru ele(i$ deseori ara o le!atura directa cu e#"erienta co!niti(a sau actionala a acestora-
> transerul inormatiei dintr&un cam" cunoscut intr&un cam" necunoscut-
> a"aritia unor elemente cu im"act asu"ra e#"erientei de in(atare$ ce tin de "ersonalitatea
educatorului-
> subordonarea sau cel "utin relationarea trans"unerii didactice cu obiecti(ele instructi(&
educati(e-
> introducerea unor elemente de relatie$ e#"licatie$ intarire$ moti(are care nu sunt atasate
direct subiectelor studiate.
+unctiile educatorului in trans"unerea didactica sunt oarte im"ortante.
Pe tot "arcursul trans"unerii didactice$ educatorul reconstruieste continuturile cunoasterii
intrate in cam"ul "redarii "rin dierite o"eratii+
>anali'a unei teme de studiat si s"eciicarea com"etentelor si a "erormantelor "e care
trebuie sa le demonstre'e ele(ii-
152
> "reci'area ra"ortului dintre inormatia de ba'a 0inormatia stiintiica, si inormatia de
relatie 0inormatia care e#"lica natura relatiilor dintre dieriti termeni&c%eie,- in acest "roces de
"relucrare didactica$ eectul "rinci"al consta in modalitatea de or!ani'are a continuturilor 0mono&$
inter&$ transdisci"linara- modular- "ersonali'at- "entru educatia la distanta$ "entru un in(atamant
inormati'at,-
A "reci'area "erormantelor scolare si a standardelor de e(aluare-
A "roiectarea metodolo!iei didactice de "redare si de e(aluare-
A armoni'area mediului "redarii cu mediul in(atarii-
A o"timi'area "roceselor de eed&bacK dinamic 0ce indica tendinta de a"ro"iere sau de
inde"artare de obiecti(ele instructi(&educati(e "ro"use, si de eed&bacK static 0ce indica ni(elul de
cunoastere a "ro!reselor ele(ilor$ "rin ra"ortare la standardele "erormantiale,.
Planurile de invatamant
Planul de in(atamant este un document oicial in care se structurea'a continutui
in(atamantului "e ni(eluri si "roiluri de scoli. In "lanul de in(atamant se stabileste numarul de ore
0ma#im si minim, "e dierite disci"line sau arii curriculare. Acest document are caracter re!lator&
strate!ie si relecta ilosoia si "olitica educational a sistemului de in(atamant national. )otodata$ el
e#"rima$ in orma sintetica$ conce"tia "eda!o!ica si in s"ecial teoria curriculara care
undamentea'a stiintiic "rocesul instructi(&educati( la ni(el national. Prin eectele sale imediate "e
linia mana!ementului sistemului de in(atamant$ "lanul&cadru inluentea'a strate!ia de alocare a
resurselor umane si materiale in domeniul in(atamantului$ sistemul de e(aluare si de e#aminare$
sistemul de ormare initiala si continua a "ersonalului didactic.
Im"ortanta "lanului de in(atamant$ demonstrata "rin eectele sale asu"ra tuturor celorlalte
com"onenete ale sistemului si "rocesului de in(atamant$ ace ca$ ori de cate ori o reorms a
in(atamantului isi "ro"une sa se e#"rime in "rimul rand ca o restructurare curriculara$ ca sa
re"re'inte o reorms de esenta. Planul de in(atamant trebuie inter"retat ca o "roiectie "eda!o!ica si
de "olitica educationala$ continuu "erectibila$ in sco"ul ada"tarii la transormarile sociale si
economice.
Proiectarea unui "lan&cadru de in(atamant este un "roces deosebit de com"le# si de
laborios$ im"licand lucru in ec%i"a la di(erse ni(eluri de instanta deci'ionala. In cadrul acestui
"roces se "ot distin!e trei eta"e$ iecare antrenand "roesionisti cu roluri s"eciice+
> eta"a de e#"erti'a stiintiica ce antrenea'a s"ecialisti in teoria si de'(oltarea curriculum&
ului-
> eta"a de e#"erti'a "ractica ce antrenea'a educatori "racticieni-
> eta"a de e#"erti'a deci'ionala ce transera res"onsabilitatea actorilor de deci'ie.
153
In cadrul actualei 6eorme a in(atamantului din 6omania$ Comisia de elaborare a Planului
de in(atamant$ numita "rin Ordinul Cinistrului$ a inali'at in 1==< un "roiect reormator$ care are la
ba'a inalitatile in(atamantului "reuni(ersitar si doua cate!orii de "rinci"ii+
1. Princi"ii de "olitica educationala+
e Princi"iul descentrali'arii si al le#ibili'arii 0scolile (or a(ea libertatea de a&si construi
sc%eme orare "ro"rii$ cu P"la*e orare9 "entru disci"linele obli!atorii si o"tionale,-
e Princi"iul descon!estionarii "ro!ramului de studiu al ele(ilor$ (i'andu&se un mai mare
randament al in(atarii "e ondul unui consum "si%ic normal$ ara ortari si "resiuni-
e Princi"iul eicientei-
e Princi"iul com"atibili'arii sistemului romanesc de in(atamant cu standardele euro"ene.
. Princi"ii de !enerare a noului "lan de in(atamant+
e Princi"iul selectiei si al ierar%i'arii culturale-
e Princi"iul unctionalitatii-
e Princi"iul coerentei-
e Princi"iul e!alitatii sanselor-
e Princi"iul le#ibilitatii si al "arcursului indi(idual-
e Princi"iul racordarii la social.
Ca o a"licare a "rinci"iului selectiei si al ierar%i'arii culturale$ noul "lan&cadru de
in(atamant "ro"une !ru"area obiectelor de studiu "e sa"te arii curriculare$ "entru tot in(atamantul
"reuni(ersitar 0clasele I&BII,+
Programele scolare
Pro!ramele scolare sau analitice sunt documente oiciale care redau sintetic continuturile
in(atamantului "e ani scolari sau "e cicluri de in(atamant. In literatura recenta$ sinta!ma $$"ro!rame
analitice9 este inlocuita cu cea de 8curriculum scris9 sau 9oicial9$ conerindu&li&se$ astel$ acelasi
statut cu "lanul de in(atamant$ ca documente de "olitica educationala.
Curriculum national re"re'inta sistemul e#"erientelor de in(atare oerite de scoala intr&un
sistem de in(atamant national. Prin curriculum national se desemnea'a$ in mod con(entional$
totalitatea "ro!ramelor scolare. Astel$ tot in mod con(entional$ "rin reorma curriculara se
desemnea'a in "rinci"al$ reorma o"erata la ni(elul "ro!ramelor scolare si al su"ortului institutional
al acestora$ "lanurile&cadru de in(atamant.
Noul Curriculum national are un !rad ridicat de le#ibilitate$ oerind "osibilitatea conce"erii
unor trasee curriculare dierentiate si "ersonali'ate. Aceasta le#ibili'are se concreti'ea'a$ in
"rinci"al$ in ra"ortul dintre curriculum 9nucleu9 sau si cel 9la deci!ia scolii9. Acesta din urma oera
o !ama lar!a de "osibilitati$ din care scoala trebuie sa alea!a una sau mai multe (ariante$ ada"tate
cerintelor ele(ilor+
154
> curriculum e#tins & scoala da curs "ro"unerilor din "ro!ramele scolare elaborate la ni(el
national$ "entru se!mentul de "ana la 1@D -
> curriculum nucleu a"roundat & scoala nu abordea'a deloc materia din se!mentul de 1@D$
ci a"roundea'a materia inclusa in se!mentul de 5@D$ curriculum obli!atoriu$ "e ba'a caruia se (or
stabili standardele de "erormanta scolara si se (or calibra toate "robele de e#aminare-
> curriculum elaborat in scoala & se o"tea'a "entru acti(itati didactice centrate "e
continuturi or!ani'ate tematic$ interdisci"linar$ cu rele(anta "entru 'ona !eo!raica res"ecti(e$
"entru disci"line sau arii curriculare o"tionale.
Structura unei "ro!rame scolare conce"uta din "ers"ecti(e curriculara$ si ada"tata actualei
reorme curriculare din tara noastra se com"une$ dintr&o com"onenta !enerala$ (alabila "entru toate
ariile curriculare si una "articulari'ata la o arie curriculara anume.
Componenta generala include+
> "re'entarea succinta a sco"urilor tuturor "ro!ramelor ariilor curriculare din "lanul de
in(atamant-
> "re'entarea obiecti(elor !enerale ale sistemului de in(atamant national-
> "reci'area obiecti(elor instructi(&educati(e ale ni(elului si ale "roilului de in(atamant
"entru care au ost conce"ute "ro!ramele-
> "lanul de in(atamant$ insotit de "reci'ari si comentarii reeritoare la as"ectele "articulare
ale rolului ariei curriculare res"ecti(e si relatiile ei cu celelalte arii curriculare "ro"use-
> "rinci"iile didactice undamentale$ corelate cu obiecti(ele instructi(&educati(e urmarite
"rin "ro!rama "ro"usa.
Componenta particulari!ata la o arie curriculara cu"rinde urmatoarele elemente +
& "re'entare a disci"linei sau a ariei curriculare res"ecti(e-
& obiecti(ele !enerale-
& obiecti(ele reerentiale 0tinta, "e ani de studiu-
& temele su!erate s"re studiere-
& su!erarea unor acti(itati de in(atare-
& su!erarea unor metodolo!ii de "redare$ insotite de recomandari din domeniul curriculum
de su"ort-
& su!estii "ri(ind e(aluarea re'ultatelor ele(ilor-
& "reci'area standardelor nationale de "erormanta ale ele(ilor 0ni(el minim$ mediu$
ma#im,.
O cerinta "eda!o!ica im"ortanta in "roiectarea "rocesului de in(atamant o re"re'inta
unitatea dintre "lan si "ro!rama. Codiicarile din "lanul de in(atamant$ ca de e#em"lu$ cele
"ro"use de reorma actuala$ "rin or!ani'area continuturilor si "e arii curriculare si nu numai "e
disci"line distincte$ im"un ada"tarea "ro!ramelor scolare- totodata$ ino(atiile introduse la ni(elul
155
"ro!ramei$ cum ar i$ de e#em"lu$ continuturile la deci'ia scolii$ "ot i a"licate numai "rin
ada"tarea "lanului.
7anualele scolare concreti'ea'a "ro!ramele scolare in dierite unitati didactice sau
e#"eriente de in(atare$ o"erationali'abile in relatia didactica "roesor&ele(. In cadrul manualului$
continuturile in(atarii sunt sistemati'ate "e ca"itole$ subca"itole$ lectii$ teme. Canualul scolar are
urmatoarele unctii "eda!o!ice +
> uncia de inormare$ reali'ata "rin mi*ioace didactice si !raice s"eciice-
> unctia de ormare a cunostintelor si ca"acitatilor (i'ate de obiecti(ele instructi(
educati(e-
> unctia de antrenare a ca"acitatilor co!niti(e$ aecti(e$ "si%o&motrice$ sau a dis&
"onibilitatilor a"titudinale-
> unctia de autoinstruire$ ce e(identia'a mecanismele de cone#iune in(ersa interna
e#istente la ni(elul actiunilor didactice "romo(ate "rin intermediul "ro!ramei$ res"ecti( te%nicile
de autoe(aluare.
Problematica actuala a manualelor alternati(e "resu"une din "artea "roesorilor "racticieni
com"etente "si%o"eda!o!ice deosebite "entru ale!erea acelor manuale care se ada"tea'a cel mai
mult caracteristicilor "si%o&com"ortamentale ale ele(ilor$ "recum si "ro"riilor a"titudini si stiluri
didactice.
Curriculum suport$ constand in materiale didactice sau de documentare destinate ele(ilor si
"roesorilor$ de(ine deosebit de necesar in strate!ia actualei reorme curriculare. Libertatea de
o"tiune oerita "roesorilor necesita abilitare curriculara "rin care sa se orme'e si sa se de'(olte
com"etente didactice dierite ata de cele reclamate de rolul de "roesor diri*at de autoritatea
centrala. @ "arte inte!ranta a strate!iei de abilitare curriculara o constituie elaborarea si diu'area de
!%iduri metodolo!ice$ "ac%ete de ormare si de autoormare$ liste de teme "entru di(erse arii
curriculare si in(entarii de su!estii de reali'are didactica a lor etc. Pentru ele(i$ in com"letarea
manualelor$ se cer elaborate si di(ersiicate cule!eri de te#te literare$ ilosoice$ cule!eri de e#ercitii
si "robleme$ sot didactic$ atlase$ etc.
In conditiile introducerii unei oerte educationale di(ersiicate$ "rin "lanuri&cadru de
in(atamant si "ro!rame scolare le#ibile$ "rin manuale alternati(e$ standardele nationale de
"erormanta scolara de(in absolut necesare$ in calitate de sistem de reerinta comun si ec%i(alent
"entru toti ele(ii.
Standardele de "erormanta (or i s"eciicate in cadrul iecarei "ro!rame scolare$ sub orma
unor enunturi sintetice$ "e ba'a carora se "oate constata in ce masura sunt atinse obiecti(ele
reerentiale de catre ele(i. Standardele sunt ormulate in termeni de cunostinte$ com"etente si
atitudini aste"tate de la ele(i.
15<
Standardele de "erormanta$ deinite "entru ni(elurile minimal$ mediu si ma#imal$ au
caracter normati($ constituind re"ere de e(aluare "entru ele(i$ "roesori$ "arinti$ conce"tori de
curriculum si e(aluatori ai "rocesului si sistemului de in(atamant.
E#ista si modalititi ino(atoare de or!ani'are a continuturilor$ "e care incercam sa le
enumeram in cele ce urmea'a.
Interdisci"linaritatea
)endinta de or!ani'are interdisci"linara a continuturilor in(atamantului re"re'inta o
constanta a "oliticii curriculare din ultimele decenii. Comunitatea stiintiica considera
interdisci"linaritatea un nou cadru e"istemolo!ic si un actor normati( al demersului "aideutic.
Preocu"arile "entru "romo(area unei (i'iuni interdisci"linare in in(esti!area realitatii nu sunt noi.
Ele au ost im"use "ermanent de necesitatea ireasca a cu"rinderii inte!rale a enomenelor$ "rin
corelarea inormatiilor dobandite din domenii dierite si "rin metode de cercetare s"eciice.
)eoreti'area or!ani'arii interdisci"linare a continuturilor si re&(itali'area acestei teme in
conte#tul conce"tiei curriculare asu"ra "roiectarii didactice re"re'inta contributii incontestabile ale
"eda!o!iei contem"orane.
Codalitatile de or!ani'are interdisci"linara a continuturilor se delimitea'a du"a criteriul
naturii transerurilor o"erate intre disci"line+
1. interdisci"linaritatea unor domenii in(ecinate 0e#. "si%olo!ia si "eda!o!ia- biolo!ia si
c%imia- istoria si !eo!raia,-
.. interdisci"linaritatea "roblemelor abordate-
1. transerul de metode sau de strate!ii de cunoastere sau de in(esti!ate stiintiica-
2. transerul de conce"te
In "ractica scolii$ se re!asesc demersuri interdisci"linare la ni(elul corelatiilor minimale$
obli!atorii$ su!erate c%iar de "lanul de in(atamant sau de "ro!ramele disci"linelor sau ariilor
curriculare. In aara acestora$ e#ista demersuri interdisci"linare sistematice$ ce "resu"un o anali'a
e"istemolo!ica a disci"linelor "redate "entru identiicarea conce"telor si metodelor comune$
transerabile sau e#tra"olabile. Daca "rimul ti" de demersuri este a"licat de toti "roesorii$ cele
in(ocate la urma se reali'ea'a "rin colaborarea mai multor "roesori in ec%i"a. Proiectarea acestor
demersuri sistematice necesita un antrenament s"ecial din "artea "roesorilor$ o "re!atire initiala
sau "ostuni(ersitara "entru "redarea interdisci"linara.
Interdisci"linaritatea trebuie a"licata in combinatie cu monodisci"linaritatea si cu
"luridisci"linaritatea$ "entru a i accentuate a(anta*ele si "entru a limita riscurile "e care le im"une
iecare dintre ormele res"ecti(e.
In (ederea a"licarii demersurilor interdisci"linare$ trebuie modiicate actualele "lanuri si
"ro!rame de in(atamant$ conce"ute "e strate!ii intradisci"linare.
15=
Interdisci"linaritatea trebuie asociata cu alte strate!ii ino(atoare de or!ani'are a
continuturilor$ cum ar i modulari'area sau inormati'area.
?ormarea initiala si continua a cadrelor didactice$ "entru a"licarea demersurilor
interdisci"linare sistematice.
Organi!area modulara
Conce"tul de modul didactic este "re'entat ca ansamblu de elemente educationale s"eciice
ce "oate i "arcurs inde"endent de tot restul sistemului din care ace "arte$ ansamblu care "rocura
cunostinte sau abilitati "recise$ si care se inte!rea'a in itinerarii si lo!ici (ariate ale in(atarii$
Una dintre caracteristicile cele mai im"ortante ale modulului didactic este "erso&nali'area
acestuia+ un modul didactic este central "e ne(oile si "osibilitatile indi(iduale ale cursantului$ este
ada"tat intereselor sale co!niti(e$ ritmului sau de lucru si c%iar stilului de in(atare. Codulul nu se
elaborea'a "e materii de studiu$ ci "e acti(itati de in(atare.
Din "ers"ecti(a educatiei "ermanente si din cea a educatiei adultilor$ modulari'area este una
dintre ormele "ri(ile!iate de or!ani'are a continuturilor$ "ermitand demersurile instructi(&
educati(e de ti" inte!rat si interdisci"linar. Codulari'area continuturilor are im"licatii si asu"ra
or!ani'arii sistemului de in(atamant$ in s"ecial la ni(elurile su"erioare de scolari'are .
Proiectarea continuturilor in conce"tie modulara$ indierent de natura disci"linelor abordate$
sau de ni(elul si "roilul scolar (i'at$ se instituie "e cate(a re"ere !enerale+
> obiecti(ele educationale ale domeniului cunoasterii din care ace "arte modulul-
> tabloul !eneral al modulelor elaborate "entru aco"erirea domeniului cunoasterii (i'at in
"rocesul de in(atamant si marcarea "o'itiei modulului res"ecti( in cadrul tabloului !eneral$ ca o
"arte a unui intre!-
> durata medie de "arcur!ere a modulului-
> conditiile de acces in modul-
> indicarea se!mentelor "o"ulationale carora le este recomandat cu "recadere modulul-
> indicarea modulelor ce (or i accesibile du"a "arcur!erea modulului res"ecti(-
> e(aluarea si (alidarea ac%i'itiilor obtinute "rin "arcur!erea modulului res"ecti(- indicarea
modulelor ce "ot i "arcurse simultan-
> metodele si "rocedeele de instruire$ detaliile de e(aluare-
> trans"unerea didactica a inormatiilor modulului 0continuturile, sub orma unui curs$ a
unui !%id$ mi*loacele de reali'are ale "ro!ramului didactic "ro"us-
> materialul biblio!raic si sursele de "rocurare ale acestuia
Organi!area integrata
Predarea inte!rate a disci"linelor se undamentea'a teoretic "e unitatea unciara a
cunoasterii umane. Din "ers"ecti(a educatiei "ermanente$ inte!rarea continuturilor este abordata
atat ca o inte!rare (erticala$ ce asi!ura coerenta dieritelor stadii ale educatiei unui indi(id$ cat si ca
1<@
inte!rare ori'ontala$ ce determina ormarea ca"acitatii de a transera cunostintele dobandite in
conte#t scolar la domenii de cunoastere sau de actiune care nu au ost abordate de scoala.
Disci"linele inte!rate sinteti'ea'a si or!ani'ea'a didactic inormatii din domenii dierite ale
cunoasterii.
Predarea inte!rata trebuie abordata nu numai la ni(elul or!ani'arii continuturilor$ ci si la cel
al transmiterii si asimilarii lor.
Pre'entam in continuare modalitatile cele mai rec(ente de inte!rare a disci"linelor+
1. Polari'area cunostintelor "e centre de interese sau "e teme !enerale+
> Inte!rarea cunostintelor in *urul unui "ol stiintiic.
> Inte!rarea cunostintelor in *urul unui "ol "ractic.
> Inte!rarea cunostintelor in *urul unui "ol reeritor la societate.
> Inte!rarea cunostintelor in *urul unui "ol "ersonal.
.. Inte!rarea cunostintelor "rin lectie 0constituirea unui ansamblu le#ibil de lectii$ iecare
dintre ele iind conce"uta "rintr&o sc%ema inte!rati(a de ti"ul+ notiunile esentiale ale domeniului de
cunoastere abordat- metodele s"eciice de in(esti!ate- maniestari ale enomenelor im"licate-
consecinte si (ariante de solutionare sau de o"timi'are,.
1. Inte!rarea cunostintelor in *urul unor acti(itati undamentale 0constructie$ "roduce$
cercetare$ create artistica etc.,.
Literatura "eda!o!ica cu reerire la inormati'area in(atamantului delimitea'a trei
modalitati de ada"tare a continuturilor$ modalitati dierentiate "rin ni(elul de com"le#itate al
obiecti(elor instructionale si "rin !radul de (aloriicare "eda!o!ica a "osibilitatilor oerite de
ordinator+
> introducerea cursurilor de inormare/ormare in inormatica$ cu statut de disci"lina
distincta in "lanul de in(atamant-
> demersurile de constienti'are a educatilor si educatorilor "racticieni s"eciali'ati in toate
ariile curriculare$ in le!atura cu a(anta*ele (aloriicarii didactice a ordinatorului-
> (aloriicarea ordinatorului nu numai ca mi*loc didactic "erormant$ dar si ca strate!ie de
"roiectare si de desasurare a acti(itatii curriculare in toata com"le#itatea sa$ in s"ecial "rin
"roducerea si a"licarea in sco"uri didactice de sotYare "entru toate ariile curriculare.
Anali'and im"actul calculatorului in in(atamant$ "rin o"eratorul tim" istoric$ au ost
identiicate trei 9(aluri9.
> In "rima eta"a$ com"uterul a intrat in scoala ca (irtual acilitator educational$ in
continuarea retro"roiectorului$ ma!netoonului etc. si s&a im"us a"oi ca obiect de studiu in sine$ ca
disci"lina cu statut o"tional sau obli!atoriu.
> In a doua eta"a$ asimilata cu "erioada in(atarii asistate de calculator in (arianta clasica$
(aloriicarea calculatorului s&a lar!it "rin inter"retarea acestuia ca resursa educationala cu "otential
1<1
mare in toate ariile curriculare. Aceasta este eta"a in care se ala cele mai multe scoli din lume$ "e
linia inormati'arii in(atamantului.
> A treia eta"a$ mai mult i"otetica decat reala$ "rei!urea'a o inluenta mai substantiala a
Noilor )e%nolo!ii Inormationale si Comunicaionale ca Usistem de in(atare9 ce (a determina
modiicari in deinirea obiecti(elor educationale$ reor!ani'area continuturilor$ in maniera
interdisci"linara$ inte!rata$ modulara$ ada"tarea metodolo!ica "e continuum&ul "redare&in(atare&
e(aluare$ inter"retarea relatiei "roesor&ele($ redimensionarea com"etentelor "roesorului si c%iar o
noua ilosoie si deontolo!ie a "roesiei.
Sistemele e)pert$ re"re'inta un nou cadru "entru or!ani'area continuturilor in(atamantului
si ale educatiei.
Un sistem e#"ert se com"une dintr&o ba'a de cunostinte$ sub o orma cat mai a"ro"iata de
cam"ul real$ natural de a"licatii.
In ansamblu$ un sistem e#"ert re"re'inta un sistem de "ro!rame care stoc%ea'a si
acumulea'a O elemente de cunoastere9 sau cunostintele si abilitatile e#"ertilor umani intr&un
domeniu s"eciic de cunoastere$ tra!e conclu'ii din acest domeniu$ incercand sa re"roduca
com"ortamentele e#"ertilor in solutionarea situatiilor concrete ale domeniului lor de e#celenta.
Caracteristicile sistemului e#"ert sunt+
> toate cunostintele sunt aisate intr&o maniera e#"licita-
> "oate *udeca cu date "robabilistice$ nesi!ure$ (a!i-
> incearca sa simule'e !andirea umana$ accentuand rationamentul calitati(-
> e#"lica "ro"ria linie de rationament intr&un mod inteli!ibil si "entru un nes"ecialist in
inormatica-
> "ermite sa ie c%estionat asu"ra modalitatii in care a a*uns la o anumita conclu'ie de ce
nu a acce"tat o alta i"ote'a etc.$ este ca"abil sa se cori*e'e sau sa se ada"te'e la introducerea de noi
date-
> "oate i ameliorat continuu$ este e#tensibil sau O "ro!ramat sa creasca9.
De'(oltarea N)IC are o incidenta insemnata asu"ra or!ani'arii continuturilor educationale
si a curriculum&ului in !eneral. Aceasta noua realitate se relecta in "olitica educationala a
numeroase state$ in s"ecial "rin ado"tarea unor "ro!rame nationale de inormati'are a
in(atamantului$ in modalitati si rate de tim" s"eciice iecarui "roil si ni(el de s"eciali'are.
Problematica celor mai multe "ro!rame nationale se centrea'a "e urmatoarele re!istre+
"reci'area noilor conce"te le!ate de introducerea N)IC in scoala$ ada"tarile ma*ore din sera
continuturilor si a metodelor educationale$ "roiectele de inantare "e termen scurt si mediu$ de
im"licare a altor de"artamente si or!ani'atii !u(emamentale si ne!u(ernamentale in sustinerea
"lanurilor de inormati'are a in(atamantului$ "olitica de ormare initiala a cadrelor didactice "entru
un in(atamant inormati'at$ cercetarea "eda!o!ica in domeniu. Se remarca tendinta de abordare
1<.
inte!rate a acestei "roblematici$ intr&o (i'iune inte!rati( currculara$ ca modalitate o"tima "entru
asi!urarea continuum&ului ormare "ermanenta & ac%i'itionare de N)IC & elaborare si de'(oltare de
sotYare didactic & cercetare "eda!o!ica si ino(are.
Organi!area dierentiata sau personali!ata a continuturilor
In esenta$ aceasta modalitate de or!ani'are a continuturilor (i'ea'a ada"tarea "rocesului
instructi(&educati( la "osibilitatile a"titudinale$ la ni(elul intereselor co!niti(e$ la ritmul si la stilul
de in(atare ale ele(ului. In termeni de "olitica educationala$ strate!ia dierentierii curriculare se
e#"rima "rin trecerea de la 8scoala "entru toti9$ la 8o scoala "entru iecare9. In conce"tia de
ansamblu a reormei curriculare din 6omania$ aceasta strate!ie de or!ani'are a continuturilor este
recomandata atat "e considerente "si%o"eda!o!ice$ cat si ca o directie a inte!rarii si
com"atibili'arii "roceselor educationale in s"atiul euroatlantic.
E#ista numeroase as"ecte ale ada"tarii curriculum&ului in acord cu trebuintele de de'(oltare
si de airmare ale "redis"o'itiilor a"titudinale !enerale si s"eciice 0ce se maniesta "e dierite
ni(eluri$ de la retardat$ "ana la su"ramediu si la su"radotat,. In !eneral$ dierentierea e#"erientei de
in(atare se ace de catre "roesor$ in continuturi$ metode de "redare&in(atare$ mediu "si%olo!ic$
standarde de "eromanta. Dierentierea se e#"rima$ la ni(elul ele(ului$ "rin e#tensiunea
cunostintelor$ "roun'imea intele!erii$ ritmul si stilul de in(atare.
1<1
1&!!!. /etode de nvatam2nt
1. Statutul si semniicatia conceptului de metoda n activitatea didactica
2. 3a)onomia metodelor de nvatam<nt
*. "icienta metodelor de nvatare n ormarea si consolidarea competentelor de ba!a ale
elevilor cu deiciente.
1. Statutul si semnificatia conceptului de metoda n activitatea didactica
Ina"tuirea obiecti(elor inormati(e si ormati(e ale in(atamantului im"une olosirea unor
metode si "rocedee de lucru$ adica a unei metodolo!ii adec(ate. Ca orice actiune umana$ acti(itatea
de instruire si in(atare$ se situea'a intotdeauna intr&un conte#t determinat si concret$ in interiorul
caruia inter(in anumite (ariabile 0actori$ com"onente$ conditii,. Asadar$ iecare actiune didactico&
educati(e com"orta un e(antai de caracteristici+
& are ca "unct de start o moti(ate constienti'ata "rin obiecti(ele de inde"linit-
& an!a*a'a "artici"anti & "roesori ai ele(i$ res"ecti( a!entii actiunii de instruire-
& (e%iculea'a un continut-
& se desasoara in conormitate cu anumite re!uli-
& recur!e la metode si mi*loace s"eciice de reali'are-
& se inscrie intr&o orma de or!ani'are a muncii-
& urmareste re'ultate care sa ie su"use e(aluarii etc.
Intre aceste com"onente/(ariabile e#ista o interde"endenta unctionala$ metoda *ucand un
rol im"ortant.
Procesul de instruire se inatisea'a ca o acti(itate com"le#a$ ca o continua im"letire de
actiuni de "redare si actiuni de in(atare.
Actiunea de instruire se "re'inta ca relatia "rocesuala de transormare a omului$ iar
desasurarea sa are loc in conditii s"eciice in care inter(entia "roesorului$ indre"tata s"re
obtinerea unei modiicari in ormatia ele(ului$ este intam"inata de actiunea "ro"rie de in(atare a
acestuia. Desi!ur ceea ce intre"rinde educatorul$ ca actiune e#terioara$ nu se rasran!e automat
asu"ra de'(oltarii ele(ului$ ci de(ine conditie a unei sc%imbari numai in masura in care reuseste sa
an!a*e'e ele(ul intr&un eort intelectual$ intr&o traire aecti(a a maniestare (olitionala.
In "ractica$ actiunea de instruire tinde sa ia o orma o"timala de or!ani'are- modul o"timal
de or!ani'are a actiunii instructi(e$ in masura sa imbine intim eorturile "roesorului si ale ele(ilor$
se ina"tuieste !ratie si a ceea ce re"re'inta metoda de in(amant.
7etode de invatamant & re"re'inta acele cai "rin care ele(ii a*un!$ in "rocesul de
in(atamant$ sub coordonarea educatorilor$ la dobandirea de cunostinte$ de"rinderi$ la de'(oltarea
ca"acitatilor intelectuale si la (aloriicarea a"titudinilor s"eciice. Orice metoda de in(atamant se
1<2
trans"une in "ractica "rintr&o serie de "rocedee didactice$ de altel$ o metoda "oate i inteleasa si ca
un ansamblu de "rocedee. Du"a ca'$ o metoda "oate de(eni "rocedeu & si in(ers.
Am deinit metoda ca+ drum sau cale de urmat in acti(itatea comuna a educatorului si
educatilor$ "entru inde"linirea sco"urilor in(atamantului$ adica "entru inormarea si ormarea
educatilor.
Princi"alele unctii ale metodelor de in(atamant sunt+
- cognitiva & de diri*are a cunoasterii in sco"ul insusirii unor cunostinte-
- normativa & as"ecte metodolo!ice$ res"ecti($ modul cum sa "redea "roesorul si cum sa
in(ete ele(ul-
& motivationala & de stimulare a interesului co!niti($ de sustinere a "rocesului de in(atare-
& ormativ-educativ-compensatorie& de e#ersare$ antrenare si de'(oltare a "roceselor
"si%ice.
Cetoda este un "lan de actiune$ o succesiune de o"eratii reali'ate in (ederea atin!erii unui
sco"- ea este un instrument de lucru in acti(itatea de cunoastere si de ormare a abilitatilor.
Cetoda este un ansamblu de o"eratii mintale si "ractice ale binomului educational- !ratie
acestora subiectul cunoscator 0ele(ul, de'(aluie sau i se de'(aluie esenta e(enimentelor$ "roceselor$
enomenelor$ cu a*utorul "roesorului sau in mod inde"endent.
In sens mai lar!$ metoda este o "ractica rationali'ata$ o !enerali'are conirmata de
e#"erienta curenta sau de e#"erimentul "si%o"eda!o!ic si care ser(este la transormarea si
ameliorarea naturii umane.
Cetodele de instruire si educare "ri(esc atat modul cum se transmit si asimilea'a
cunostintele$ cat si de'(oltarea unor calitati intelectuale si morale$ "recum si controlul dobandirii
cunostintelor si al ormarii abilitatilor. 6e'ulta$ deci$ ca metodele ser(esc unor sco"uri de
cunoastere 0sta"anirea normelor si metodelor de !andire,$ de instruire 0asimilarea unor cunostinte$
"rice"eri$ de"rinderi si o"eratii de lucru, si ormati(e 0de ormare si "erectionare a trasaturilor de
"ersonalitate,.
Asadar$ or!ani'area eicienta a actiunii didactico&educati(e cores"unde unei cautari$
res"ecti( elaborarii metodice- din "unct de (edere metodolo!ic "rocesul de in(atamant este un
ansamblu de metode$ 9cai9 de instruire. Cum acest "roces este orientat cu "rioritate s"re obiecti(e
de cunoastere si de actiune$ adica s"re elaborarea structurilor co!niti(e si o"erationale noi ale
ele(ului$ esenta metodei de in(atamant re'ulta din esenta insasi a acti(itatii de in(atare ca orma
s"eciica a cunoasterii umane su"usa$ in "rinci"iu$ acelorasi le!i ale cunoasterii stiintiice.
Din aceasta "ers"ecti(a$ metoda de in(atamant constituie o cale de acces s"re cunoasterea
si transormarea realitatii$ s"re insusirea culturii$ stiintei$ te%nicii$ a com"ortamentelor umane in
!enere.
1<3
Cetoda re"re'inta de a"t un anumit mod de a "roceda care tinde sa "lase'e ele(ul intr&o
situatie de in(atare$ mai mult sau mai "utin diri*ata$ mer!andu&se "ana la una similara aceleia de
cercetare stiintiica$ de urmarire si desco"erire a ade(arului si de ra"ortare a lui la as"ectele "ractice
ale (ietii. In acest sens "ri(ita$ metoda "oate de(eni o 9cale de desco"erire a lucrurilor desco"erite9.
De notat ca metoda tine de sistemul conditiilor e#teme ale in(atarii. Este (orba de acele
conditii care ac ca in(atarea sa de(ina eicienta$ sa im"ulsione'e de'(oltarea/de(enirea celui care
in(ata.
In sens restrans$ metoda este o te%nica de care "roesorul si ele(ii se olosesc "entru
eectuarea actiunii de "redare&in(atare- ea asi!ura reali'area in "ractica a unei acti(itati "roiectate
mintal$ conorm unei strate!ii didactice. Deci$ metoda "une in e(identa o modalitate de lucru$ o
maniera de a actiona "ractic$ sistematic si "laniicat$ un demers "ro!ramat mentinut in atentia si sub
relectia contina a "roesorului.
?iind strans le!ata de "ractica$ metoda relecta caracterul "rocesual actiunii didactice.
2. ,axonomia metodelor de nvatam2nt
Anali'and literatura de s"ecialitate$ "utem eectua urmatoarele clasiicari ale metodelor de
in(atamant+
1. din punct de vedere istoric:
a, metode clasice sau traditionale & e#"unerea$ con(ersatia$ e#ercitiul$ demonstratia-
b, metode de data mai recenta sau moderne & "roblemati'area$ e#"unerea insotita de
mi*loace te%nice$ modelarea$ al!oritmi'area$ instruirea "ro!ramata-
2. in unctie de modalitatea principala de pre!enlare a cunostintelor+
a, metode (erbale & ba'ate "e cu(antul scris sau rostit-
b, metode intuiti(e & ba'ate "e obser(area directa$ concret&sen'oriala a obiectelor si
enomenelor realitatii sau a substitutelor acestora- sau+
a, metode de comunicarc orala+
& metode e#"o'iti(e & "o(estirea$ e#"unerea$ "rele!erea$ e#"licatia$ descrierea-
& metode intero!ati(e & con(ersatia euristica-
& metode care "resu"un discutii si de'bateri & "roblemati'area$ brainstormin!&ul-
b, metode ba'ate "e contactut cu realitatea& demonstratia$ modelarea$ e#"erimentul-
*. dupa gradul de anga(are a elevilor la lectie+
a, metode e#"o'iti(e sau "asi(e&"un accent "e memoria re"roducti(a si ascultarea "asi(a-
b, metode acti(&"artici"ati(e & a(ori'ea'a acti(itatea de e#"lorare "ersonala si
interactiunea cu ceilalti cole!i-
;. dupa orma de organi!are a muncii:
a, metode indi(iduale & adresate iecarui ele( in "arte -
1<4
b, metode de "redare&in(atare in !ru"uri de ele(i 0omo!ene sau etero!ene,-
c, metode rontale & a"licate in acti(itatile cu intre!ul eecti( al clasei-
d, metode combinate & alternari/imbinari intre (ariantele de mai sus -
A. dupa unctia didactica principala+
a, metode de "redare si comunicare-
b, metode de i#are si consolidare-
c, metode de (eriicare si a"reciere a re'ultatelor acti(itatii scolare-
D. in unctie de a)a invatare prin receptare 2invatare mecanica) - invatare prin
descoperire 2invatare constienta,$ Coise identiica+
a, metode ba'ate "e in(atarea "rin rece"tare & e#"unerea$ demonstratia cu caracter
e#"o'iti(-
b, metode care a"artin "re"onderent desco"eririi diri*ate& con(ersatia euristica$ obser(atia
diri*ata$ instruirea "ro!ramata$ studiul de ca' etc.-
c, metode de desco"erire "ro"riu&'isa & obser(area inde"endenta$ e#ercitiul euristic
re'ol(area de "robleme$ brainstormin!&ul etc.
Princi"alele metode de in(atamant sunt+
1. E#"unerea didactica
.. Con(ersatia didactica
..1. Con(ersatia euristica
.... Con(ersatia e#aminatoare 0cate%etica,
..1. Con(ersatia in actualitate
1. Cetoda demonstratiei
1.1. Demonstratia cu obiecte
1... Demonstratia cu actiuni
1.1. Demonstratia cu substitute
1.2. Demonstratia combinata
1.3. Demonstratia cu mi*loace te%nice
2. Cetoda obser(arii
3. Lucrul cu manualul
4. Cetoda e#ercitiului
5. Al!oritmi'area
<. Codelarea didactica
=. Problemati'area
1@. Instruirea "ro!ramata
11. Studiul de ca'
1.. Cetodele de simulare
1<5
11. In(atarea "rin desco"erire
1.")punerea didactica
Cetoda e#"unerii consta din "re'entarea (erbala monolo!ata a unui (olum de inormatie$
de catre educator catre educati$ in concordanta cu "re(ederile "ro!ramei si cu cerintele didactice ale
comunicarii
Sub as"ectul unctiei didactice "rinci"ale$ se inscrie intre metodele de "redare- du"a
mi*loacele cu care o"erea'a "entru (e%icularea continuturilor$ a(em a ace cu o metoda (erbala- du"a
!radul de an!a*are a ele(ului$ este o metoda e#"o'iti(a$ deci care situea'a ele(ul mereu in "ostura de
rece"tor. Este o metoda ce a beneiciat de o indelun!ata utili'are in "rocesul de in(atamant$ de unde
incadrarea ei intre metodele traditionale ale scolii de "retutindeni. Poate sa a"ara si in orma 8"ura9$
dar de re!ula se s"ri*ina si "e alte metode sau se im"leteste cu ele$ in unctie de materia la care este
utili'ata. De "ilda$ se "oate combina cu con(ersatia$ in cadrul materiilor umaniste$ cum ar i istoria ori
literatura$ si cu demonstratia in cadrul unor obiecte ca !eo!raia sau stiintele naturale. In unctie de
(arsta ele(ilor si de e#"erienta lor de (iata$ "oate imbraca mai multe (ariante+ povestirea, e)plicatia,
prelegerea scolara.
Po(estirea consta din "re'entarea inormatiei sub orma descri"ti(e sau narati(a$
res"ectand ordonarea in tim" sau in s"atiu a obiectelor$ enomenelor$ e(enimentelor. E#"licatiile nu
li"sesc cu desa(arsire$ dar ele ocu"a un loc secundar in ra"ort cu "re'entarea a"telor.
E#"licatia este orma de e#"unere in care "redomina ar!umentarea rationala$ acandu&si
loc de*a "roblemele de lamurit$ teoremele$ re!ulile$ le!ile stiintiice. E#"licatia are si ea la ba'a
anume ratiuni+ ele(ul a acumulat o e#"erienta a"tica suicienta$ simtind ne(oia sa&i ie lamurita in
amanunt- 8mecanismele9 !andirii lo!ice sunt destul de de'(oltate sa "oata rece"tiona discursul
stiintiic "ro"riu&'is- tendinta dominanta a (arstei ince"e sa ie aceea de cunoastere a tabloului
cau'al dinamic al lumii.
Prele!erea scolara re"re'inta orma de e#"unere in cadrul careia inormatia este "re'entata
ca o succesiune de idei$ teorii$ inter"retari de a"te se"arate$ in sco"ul uniicarii lor intr&un tot.
Intrebuintarea ei se conce"e in clasele mari liceale. Diera de celelalte doua atat "rin aceea ca (ine in
intam"inarea s"eciica (arstei$ cat si "rin considerarea "osibilitatilor ele(ilor de aceasta (arsta.
Im"ortanta utili'arii metodei e#"unerii in !eneral reiese din a"tul ca$ "e de o "arte$
scurtea'a tim"ul insusirii de catre ele(i a culturii multimilenare a omenirii$ ceea ce "rin metode
ba'ate "e desco"erire ar i mult mai diicil- "e de alta "arte$ ea constituie o oca'ie "ermanenta
"entru educator de a oeri educatului un model de ordonare$ inc%e!are$ ar!umentare$ sistemati'are a
inormatiei din di(erse domenii. Pentru a&si "utea inde"lini$ insa$ aceste roluri$ ea trebuie sa
res"ecte un minimum de cerinte adica+
01, Continuturile "re'entate sa ie autentice si con(in!atoare$ ceea ce im"lica "re!a&tirea
antici"ata temeinica a e#"unerii.
1<<
0., In cadrul oricareia dintre ormele "re'entate sa ie res"ectate limitele si obiec&ti(ele
"ro!ramei+ nici "re'entarea sim"lista a continuturilor$ nici incarcarea e#cesi(a cu elemente care nu
au le!atura cu lectia$ nu sunt "rocedee normale.
01, Rolumul de inormatie sa ie re'onabil$ in ra"ort cu (arsta si cu e#"erienta de in(atare
a co"iilor.
02, Strin!enta lo!ica si succesiune lo!ica. Strin!enta lo!ica cere ca e#"unerea sa aiba o
idee centrala$ din care decur! cate(a idei "rinci"ale- la randul lor$ acestea trebuie sa ie e#"licate si
sustinute "rin idei de amanunt si e#em"le. Succesiune lo!ica$ adica ideile sa decur!a unele din
altele.
0a, E#em"lele ilustrati(e sa ie doar in cantitate suicienta- abu'ul de e#em"le consuma
tim" sau c%iar im"iedica intele!erea esentialului- li"sa totala a acestora ace neinteli!ibil orice
continut$ c%iar si la (arste mari.
04, In ca'ul "o(estirii$ se im"une ca o cerinta a"arte caracterul "lastic$ emotional$ su!esti(
al e#"unerii$ aceasta iind s"ri*inita c%iar "e elemente dramatice$ mimica$ !estica.
05, Sub as"ectul e#"rimarii+ adec(are a limba*ului si stilului la ni(elul auditoriului -
claritate lo!ica si corectitudine !ramaticala. E#"unerea cu ade(arat "roitabila este cea care se
"re'inta in %aina cea mai sim"la.
0<, Ec%ilibru intre cantitatea de cu(inte si continutul e#"rimat- e#"resi(itatea- un ritm
o"tim$ de a"ro#imati( 4@&5@ cu(inte "e minut.
2. Conversatia didactica
Este metoda de in(atamant constand din (aloriicarea didactica a intrebarilor si
ras"unsurilor. Ea este o metoda tot (erbala$ ca si e#"unerea$ dar mai acti(a decat aceasta.
..1. Con(ersaia euristica
Euristica$ adica astel conce"uta incat sa conduca la 8desco"erirea9 a ce(a nou "entru ele(.
Se "re'inta sub orma unor serii le!ate de intrebari si ras"unsuri$ la inele carora sa re'ulte$ ca o
conclu'ie$ ade(arul sau noutatea "entru ele(ul antrenat in "rocesul in(atarii. Esential este$ de
asemenea$ a"tul ca "roesorul orientea'a in "ermanenta !andirea ele(ului$ "rin elul si ordinea in
care ormulea'a intrebarile$ astel ca 8din a"roa"e in a"roa"eG sa a*un!a la noutatea "ro"usa.
Con(ersatia euristica are si o ormula s"eciica de desasurare. Adica$ se "oate (edea ca
intrebarile si ras"unsurile se inc%ea!a in serii com"acte$ iecare noua intrebare a(andu&si !ermenele
sau "unctul de "lecare in ras"unsul anterior
Posibilitatea de utili'are a con(ersatiei euristice nu este nelimitata$ ci conditionata de un
a"t esential. Anume$ de e#"erienta de cunoastere de "ana atunci a ele(ului$ care sa&i "ermita sa dea
ras"uns la intrebarile ce i se "un
.... Con(ersatia e#aminatoare 0cate%etica,
1<=
Are ca unctie "rinci"ala constatarea ni(elului la care se ala cunostintele ele(ului la un
moment dat. C%iar si sub as"ect ormal se deosebeste de cea euristica$ in sensul ca nu mai este
obli!atorie constituirea in sisteme sau serii ale intrebarilor si ras"unsurilor. Altel s"us$ iecare
intrebare im"reuna cu ras"unsul sau alcatuiesc un microuni(ers de sine&statator in ra"ort cu
celelalte intrebari si ras"unsuri.
Conditia necesara si suicienta a con(ersatiei didactice se concreti'ea'a in cate(a cerinte
"ri(ind calitatile intrebarilor$ "e de o "arte$ si ale ras"unsurilor$ "e de alta. Calitatile ale intrebarilor+
a, Sa ie ormulate corect$ atat sub as"ect !ramatical$ cat si lo!ic-
b, Sa ie "recise-
c, intrebarea sa aiba conci'ie con(enabila si sa se reere la un continut limitat.
d, intrebarile sa ie de o (arietate suicienta+ intrebari care "retind date$ nume$ deinitii-
intrebari care "retind e#"licatii- intrebari care e#"rima situatii "roblematice e, intrebarea sa ie
asociata de iecare data cu tim"ul de !andire "e care il necesita$ in unctie de diicultatea ei.
, Pe tim"ul ormularii ras"unsului$ nu se inter(ine decat in ca'ul cand ele(ul comite $$din
start9 conu'ii !rosolane.
!, De re!ula$ nu sunt "roitabile si$ deci$ nici indicate intrebarile care cer ras"unsuri
mono&silabice si nici cele care cu"rind su!erarea ras"unsului$ decat in ca'urile cand se continua
solicitarea ele(ului "rin *ustiicarne de ri!oare.
%, Normal este ca mai intai sa se ormule'e intrebarea si sa se adrese'e intre!ii clase$ iar
numai du"a e#"irarea tim"ului a"ro#imati( de !andire sa ie numit cel care trebuie sa ras"unda.
i, Nu sunt indicate intrebarile (oit eronate de elul
Calitatile ras"unsului+
a, Sa aiba intotdeauna corectitudinea !ramaticala si lo!ica necesara$ indierent de materia
scolara in cadrul careia se ormulea'a.
b, 6as"unsul sa aco"ere intrea!a sera a intrebarii.
c, 6as"unsul sa (i'e'e cu "reci'ie continutul esential al intrebarii$ a(and in acelasi tim"
conci'ia cea mai con(enabila.
d, Pentru clasele mici in s"ecial$ traditia a statornicit cerinta ca ras"unsul sa ie "re'entat
intr&o "ro"o'itie sau ra'a inc%eiata.
e, Ele(ul sa ie indrumat sa e(ite ormularile ra!mentare$ sacadate$ e(entual insotite de
elemente care 8"ara'itea'a9 si uratesc (orbirea
..1. Con(ersatia in actualitate
Du"a cum su!erea'a autorii citati$ "recum si altii contem"orani noua$ cu ade(arat acti(e ar
i con(ersatia multidirectionala$ denumita si con(ersatia de'batere.
)oti cei care o sustin o insoiesc$ insa$ de o seama de cerinte$ in aara carora n&ar a(ea
unctionalitatea necesara
1=@
Cerintele se adresea'a "e de o "arte ele(ilor$ si anume+ ei "ot i antrenati in de'batere
numai cand dis"un
0a, de inormatia im"licata in "roblema
0b, de metoda necesara in(esti!arii in sera de'baterii
0c, de ca"acitatea de a intele!e "unctele de (edere ale celorlalti.
Pe de alta "arte$ cerintele se adresea'a "roesorului$ adica+
0a, sa i creat climatul socio&aecti( necesar$ ba'at cu "rioritate "e coe'iunea !ru"ului-
0b, sa or!ani'e'e !ru"ul de de'batere in numar re'onabil 013&.@,$ "entru a da iecaruia
"osibilitatea sa&si e#"rime "arerea-
0c, sa se in!ri*easca de cea mai buna dis"unere in s"atiu a !ru"ului-
0d, "roesorul sa e(ite "e cat "osibil sa&si im"una "ro"ria "arere$ asumandu&si doar rolul de
moderator-
0e, sa se in!ri*easca de o re"arti'are a"ro#imati(a a tim"ului$ "entru tratarea iecarei
"robleme cu"rinse in de'batere.
*. 7etoda demonstratiei
)oate lucrarile de didactica lea!a numele demonstratiei de acelasi (erb latin demonstro&
demonstrare$ cu sensul de a arata$ a inatisa. Noi o (om deini ca metoda de "redare & in(atare$ in
cadrul careia mesa*ul de transmis catre ele( se cu"rinde intr&un obiect concret$ o actiune concrete
sau substitutele lor.
Demonstratia este "re'enta intr&o orma sau alta$ in toate materiile de in(atamant.
S&ar "utea delimita cinci orme de demonstratie relati( distincte$ in unctie de mi*locul "e
care se ba'ea'a iecare+
01, demonstratia cu obiecte in stare naturala-
0., demonstratia cu actiuni-
01, demonstratia cu substitutele obiectelor$ enomenelor$ actiunilor-
02, demonstratia de ti" combinat-
03, demonstratia cu mi*loace te%nice.
1.1. Demonstratia cu obiecte
Caracteristica ei este aceea ca sursa "rinci"ala a inormatiei ele(ului consta dintr&un obiect
natural 0roci$ seminte$ "lante$ substante c%imice,$ iar "e cat este "osibil incadrate in conte#tul lor de
e#istenta 0de "ilda$ "lantele sau unele animale de laborator,.
A(anta*ul ormei de demonstratie in discutie este ca im"rima in(atarii o nota deosebit de
con(in!atoare$ data iind e(identa a"telor constatate de ele(i in acest el se utili'ea'a mai ales in
!ru"a stiintelor naturii$ atat in lectii de "redare$ cat si de consolidare.
1... Demonstratia cu actiuni
1=1
Cand sursa cunoasterii "entru ele( este o actiune "e care educatorul i&o arata$ iar tinta de
reali'at este transormarea actiunii res"ecti(e intr&o de"rindere$ a(em de& a ace cu demonstratia cu
actiuni$ mentionata de "utini autori ca atare. Ea "oate i "re'enta in toate disci"linele de in(atamant$
cand sco"ul urmarit este ca"atarea unei de"rinderi+ !ramatica- matematica 0"entru ca"atarea
de"rinderilor de calcul$ de alcatuire a rationamentului s"eciic,-
Creionam si "entru demonstratia cu actiuni cerintele didactice de res"ectat+
1. in "rima linie$ raman (alabile si aici toate cerintele ormate "ri(ind ase'area$ !ru"area$
instruirea "realabila a ele(ilor$ date iind aceleasi necesitati cu "ri(ire la rece"tarea con(enabila si
interesul suicient din "artea acestora din urma.
.. o e#ersare "realabila suicienta a actiunii de catre instructor reiese cu aceeasi e(identa.
1. Demonstratia sa ie ina"tuita eecti($ sa constea din actiune reala$ iar nu din 8mimare9
sau sim"la (erbali'are.
2. Sa se im"leteasca in cat mai scurt tim" cu e#ercitiul$ adica actiunea sa ie "reluata de
catre ele(.
3. Sa u'e'e in modul cel mai "ro"riu de s"ri*in "e e#"licatiile instructorului.
1.1. Demonstratia cu substitute
Are o e#tensie deosebit de mare$ substitutele sau materialele conectionate sau "re"arate$
"utand sta adesea mai usor la indemana educatorului. Substitutele se inatisea'a sub mai multe
(ariante concrete+
1. "lanse cu cele mai elurite continuturi+ desene idele ori!inalului- sc%eme cu caracter
con(entional- liste de modele lin!(istice- tabele statistice$ re"re'entari !raice
.. %arti din dierite domenii 0!eo!raice$ !eolo&!ice$ istorice$ lin!(istice, de mare
im"ortanta in domenii de in(atare$ care necesita s"ri*inul "e coordonatele !eo!raice-
1. oto!raii si tablouri$ care "re'inta calitatea de a reda cu stricta idelitate realitatea "e
care o studiem la un moment dat-
2. materiale tridimensionale+ mac%etele$ cor"urile !eometrice.
Ele "ot adesea sa re"re'inte c%iar ma*oritatea materialelor intuiti(e la multe dintre
materiile scolare. Coti(atia rec(entei acestei utili'ari este multi"la+
0a, distanta in tim" si s"atiu nu "ermite$ in multe ca'uri$ a"elul direct la obiectele sau
enomenele concrete-
0b, alcatuirea "rea com"licate a obiectelor si enomenelor din realitate$ care$ "rin
intermediul substitutelor$ se "oate sim"liica$ ie "rin (i'uali'are$ ie "rin sc%emati'are-
0c, im"osibilitatea recur!erii la e#istente naturale$ cand este (orba de unele "lante si mai
ales de animale-
0d, a"tul ca substitutele "ot sta la dis"o'itia in(atamantului tim" nelimitat-
0e, eortu inanciar mai mic$ in ra"ort cu ori!inalele.
1=.
Si de aceasta data (om a(ea de res"ectat niste cerinte didactice+
01, Cerintele din sera obiectelor naturale si a actiunilor$ "ri(itor la ase'area si dis"unerea
in s"atiu a ele(ilor-
0., cerinta de a acilita in(atarea$ "rin res"ectarea unor e#i!ente didactice de e#ecutie$
su!erarea "ro"ortiilor dimensionale ale dieritelor realitati substituite$ ie utili'area di(erselor
"rocedee de redare$ care le s"oresc caracterul inteli!ibil+ linii in!rosate$ linii "unctate$ trasare cu
culori dierite etc.
01, conormarea la e#i!entele de ordin estetic$ ele ser(ind si ca mi*loc de reali'are a
acestei com"onente de educatie.
1.2. Demonstratia combinata
E#ista anumite combinatii demonstrati(e care a"ar in orme relati( constante$ cum sunt+
demonstratia "rin e#"eriente si demonstratia "rin desen didactic.
Demonstratia "rin e#"eriente re"re'inta combinatria dintre demonstratia cu obiecte si cea
cu actiuni. Ea im"lica actiunea de "ro(ocare a unui enomen$ concomitent cu e#"licarea obiec#telor
care se transorma "rin res"ecti(ul enomen. Coti(atia utili'ariiei consta in a"tul ca reda$ redus la
scara$ continutul unei serii intre!i de transormari$ culti(and totodata ca"acitatea ele(ului de a
in(esti!a realitatea sin!ur$ du"a modelul "e care i&l oera educatorul$ in tim"ul sa(arsirii
e#"erientei.
Demonatratia "rin desen didactic se concreti'ea'a in eectuarea desenului de catre
educator in ata ele(ilor$ acestia din urma desenand in "aralel cu el. Combinatia ce se cu"rinde aici
este cea dintre o actiune 0cea de a desena, si un substitut 0desenul care re'ulta,. Si aici sco"ul este
dublu+ de o "arte$ insusirea sau adancirea inormatiei ele(ului - de alta "arte$ ormarea de"rinderii
lui de a reda !raic$ mai mult sau mai "utin sim"liicat$ continuturile de insusit$ si de retinut.
Utili'area acestei modalitati de demonstratie se moti(ea'a esentialmente "rin+ usurarea intele!erii si
insusirii materiei de catre ele( si "rin s"orirea durabilitatii retinerii$ !ratie asocierii ima!inii cu
trasarea "rin desen.
1.3. Demonstratia cu mi*loace te%nice
E#ista si o orma a"arte de demonstratie$ care isi datorea'a se"ararea de toate celelalte
s"ri*inirii ei "e mi*loacele te%nice+ mi*loace audio- mi*loace (ideo- mi*loace audio&(i'uale.
Coti(area olosirii mi*loacelor te%nice este oarte concreta$ adica+
0a, redau cu mare idelitate$ atat in "lan sonor$ cat si (i'ual-
0b, "ot sur"rinde as"ecte care "e alta cale ar i im"osibil sau cel "utin oarte !reu de redat-
0c, !ratie dieritelor te%nici de truca*$ "ot se"ara$ descom"une si reda enomene
insesi'abile "e alta cale-
0d, ele "ermit reluarea ra"ida$ ori de cate ori este ne(oie$ asadar e(ita consumul stan*enitor
de tim"-
1=1
0e, datorita ineditului "e care il contin si c%iar as"ectul lui estetic "e care il im"lica$ ele
sunt mai atracti(e "entru ele(i si mai "roducti(e.
Cerintele "e care le im"lica se sinteti'ea'a astel+
0a, or!ani'area s"eciala a s"atiului in care se ac demonstratiile de acest el 0"erdele
o"ace$ "u"itre etc.,-
0b, ale!erea *udicioasa a momentului utili'arii demonstratiilor de acest el$ "entru a nu
$$bruia9 acti(itatea ele(ului-
0c, "re!atirea s"eciala a educatorului "entru utili'area si "entru intretinerea in stare
unctionala a dis"o'iti(elor$ materialelor$ a"araturii cu"rinse in acest demers.
;. 7etoda observarii
Consta din urmarirea sistematica de catre ele( a obiectelor si enomenelor ce constituie
continutul in(atarii$ in sco"ul sur"rinderii insusirilor semniicati(e ale acestora. Potri(it unor autori
consacrati in "roblema metodelor de in(atamant$ obser(area re"re'inta una dintre metodele de
in(atare "rin cercetare si desco"erire. ?unctia metodei nu este in "rimul rand una inormati(a$ ci
mai accentuata a"are cea ormati(a$ adica de introducere a ele(ului in cercetarea stiintiica$ "e o
cale sim"la.
Potri(it mai multor autori o obser(are "resu"une "arcur!erea cator(a eta"e+ or!ani'area
obser(arii$ obser(area "ro"riu&'isa$ "relucrarea datelor culese$ (aloriicarea obser(arii
A. 1ucrul cu manualul
O deinitie cu total "ro(i'orie a acestei metode ar suna astel+ metoda didacticii in cadrul
careia in(atarea are ca sursa esentiala si ca instrument de ormare a ele(ului cartea scolara sau alte
surse similare. ?inalitatea ei este dubla+ dobandirea de catre ele(i a ondului a"erce"ti( necesar
intele!erii te#tului in !eneral$ "recum si ca"atarea de"rinderii de a utili'a cartea$ si ea are (ariante
dierite$ du"a cum ele(ul se ala mai la ince"utul e#"erientei de in(atare sau intr&o a'a mai
a(ansata. Pentru ince"ut$ se uti'ea'a metoda lecturii e#"licati(e. Deinirea ei cea mai sim"la este+
metoda de in(atamant ba'ata "e citirea din manual si e#"licarea$ in clasa$ sub indrumarea stricta a
educatorului. Are si o desasurare s"eciica$ "ornind de la lectura inte!rala$ continuand cu anali'a
"e "arti sau as"ecte si inc%eind cu incercarea de redare a intre!ului si a"licatiile aerente.
D. 7etoda e)ercitiului
Deinitia "e care am considerat&o mai com"leta a ost+ e#ecutarea re"etata si constienta a
unei actiuni in (ederea insusirii "ractice a unui model dat de actiune sau a imbunatatini unei
"erormante
E#ercitiul nu se limitea'a doar la ormarea de"rinderilor$ ci (i'ea'a in acelasi tm"
consolidarea unor cunostinte$ care re"re'inta as"ectul teoretic al actiunilor im"licate in e#ercitiu.
A"licarea e#ercitiului este com"atibila cu orice continut de in(atamant$ dat iind ca iecare materie$
ie ea teoretica sau "ractica$ im"lica o "arte e#ecutorie.
1=2
E#ercitiile "ot i !ru"ate in unctie de cel "utin doua criterii. Astel$ du"a orma$ se "ot
!ru"a in e#ercitii orale$ e#ercitii scrise$ e#ercitii "ractice. Du"a sco"ul si com"le#itatea lor$ re'ulta$
in "rinci"iu$ "atru ti"uri+
& e#ercitii de introducere intr&un model dat sau e#ercitii introducti(e- ele(ilor li se e#"lica
"entru "rima oara o acti(itate$ "e care ei o a"lica in "aralel cu e#"licatiile "roesorului-
& e#ercitii de insusire sau consolidare a modelului dat$ denumite si e#ercitii de ba'a$ ele(ul
reia in intre!ime si in c%i" re"etat$ actiunea ce i s&a e#"licat-
& e#ercitii de le!are a cunostintelor si de"rinderilor mai (ec%i cu cele noi- sunt numite si
e#ercitii "aralele$ a(and sco"ul de a inte!ra de"rinderile in sisteme din ce in ce mai lar!i-
& e#ercitii de creatie sau euristice-
Si e#ercitiul ne retine atentia "rin cate(a cerinte de res"ectat$ in a"licarea lui.
1. Ele(ul sa ie constient de sco"ul e#ercitiului si sa intelea!a bine modelul actiunii de
in(atat.
.. E#ercitiile sa aiba (arietate suicienta$ altel riscand sa ormam numai "artial
de"rinderea "ro"usa ca sco".
1. E#ercitiile sa res"ecte o anumita !radatie de diicultate in a"licarea lor. De"rinderile mai
com"licate se ormea'd "rin inte!rarea succesi(a a unor de"rinderi mai sim"le .
2. E#ercitiile sa aiba$ continuitate in tim"$ altel "utand sa a"ara lacune$ care im"iedica
ele(ul sa&si orme'e in mod normal de"rinderile (i'ate.
3. E#ercitiile sa aiba ritm o"tim si durata o"tima.
4. E#ersarea sa ie "ermanenta insotita de corectura si de autocorectura. Este re!ula care
reiese din insasi teoria ormarii de"rinderilor$ altel a"arand "osibilitatea insusirii mecanice si ara
durabilitate.
E#ercitiul este metoda cea mai intim im"letita cu toate celelalte metode de "redare si
in(atare. Dre"t urmare$ am "utea airma ca iecare dintre acestea se "ot transorma in e#ercitiu$
odata "reluate de catre ele($ du"a modelul "roesorului. Este lucrul care ne do(edeste o data in "lus
ca se"ararea neta a metodelor didactice este "osibila doar teoretic$ nu insa si in "ractica utili'arii
lor.
E. 6lgoritmi!area
In mod cu totul !eneral$ al!oritmi'area este deinita ca metoda de "redare&in(atare
constand din utili'area si (aloriicarea al!oritmilor. Al!oritmii re"re'inta$ la randul lor$ suite de
o"eratii sa(arsite intr&o ordine a"ro#imati( constanta$ "rin "arcur!erea carora se a*un!e la
re'ol(area unei serii intre!i de "robleme de acelasi ti". Pe "lan didactic$ al!oritmi'area ar insemna
!asirea de catre "roesor a inlantuirii necesare a o"eratiilor iecarei acti(itati de in(atat$ ce se
"retea'a unei astel de ordonari.
1=3
Du"a cum s&ar "utea constata$ c%iar si "rintr&o anali'a sumara$ al!oritmi'area didactica
"resu"une cu necesitate doua lucruri+ orma sau succesiunea a"ro#imati( i#a a o"eratiilor sa(arsite
de ele( si "restabilirea lor de catre "roesor. Altel s"us$ ele(ul isi insuseste$ "e calea al!oritmi'arii$
cunostintele sau te%nicile de lucru$ "rin sim"la "arcur!ere a unei cai de*a stabilite$ "e cand in cadrul
in(atarii de ti" euristic insusirea are loc "e ba'a "ro"riilor cautari.
F. 7odelarea didactica
Este denumirea metodei de "redare&insusire in cadrul careia mesa*ul ce urmea'a transmis
este cu"rins intr&un model. Codelul re"re'inta o re"roducere sim"liicata a unui ori!inal$ in asa el
incat sa ie "us in e(identa elementul care interesea'a. Codelarea "oate i reali'ata "rin mai multe
"rocedee$ bine deinite + marire sau reducere la scara a unor re"roduceri similare 0mac%ete$ mula*e,-
concreti'are 0redarea i!urati(a a unor cire sau !ru"uri de cire,- abstracti'are 0redarea "rin
anumite ormule numerice sau literale a unor serii intre!i de obiecte$ "rocese$ actiuni,- analo!ie
0ima!inarea unui obiect nou sau a"arat$ a caror unctionare sa ie conce"uta "rin com"aratie cu
structura sau utili'area altui obiect sau a"arat e#istent$ asemanator,.
Clasiicarile "ro"use "entru modele nu relecta inca o (i'iune unitara. Cai accesibila "are
urmatoarea clasiicare
1, modele obiectuale 0cor"uri !eometrice$ mac%ete$ mula*e$ micromodele similare,-
., modele i!urati(e 0sc%eme$ !raice$ semne con(entionale,-
1, modele simbolice$ adica ormule lo!ice sau matematice$ care sinteti'ea'a meca&nismul
de unctionare sau actiunea de construire a unor a!re!ate$ masini$ sau desasurarea unor "rocese din
anumite domenii de acti(itate.
6atiunile care se "un asta'i la ba'a e#tinderii "redarii "rin modelare se sinteti'ea'a astel+
utili'area modelului im"une ele(ului nu numai recunoasterea si e#"licarea lui$ ci si o"erarea
concreta cu acesta - construirea modelului$ trans"unerea unui model in altui de alta diicultate
im"lica acti(i'area ele(ului- modelul incita ele(ul la un eort de cautare il initia'a in rationamentul
analo!ic$ im"licat obli!atoriu in modelare$ il amiliari'ea'a cu cercetarea stiintiica autentica.
G. Problemati!area
Este denumita si "redare "rin re'ol(are de "robleme sau$ mai "recis$ "redare "rin re'ol(are
"roducti(a de "robleme.
Ca sinte'a a tuturor acestor incercari$ "ro"unem deinitia+ o metoda didactica ce consta din
"unerea in ata ele(ului a unor diicultati create in mod deliberate in de"asirea carora$ "rin eort
"ro"riu. ele(ul in(ata ce(a nou. De mare s"ri*in ne este contributia lui Xudrea(te($ care ordonea'a
situatiile "roblematice "e cinci cate!orii sau ti"uri+
1, cand e#ista un de'acord intre (ec%ile cunostinte ale ele(ului si cerintele im"use de
re'ol(area unei noi situatii-
1=4
., cand ele(ul trebuie sa alea!a dintr&un lant sau sistem de cunostinte$ c%iar incom"lete$
numai "e cele necesare in re'ol(area unei situatii date$ urmand sa com"lete'e datele necunoscute-
1, cand ele(ul este "us in ata unei contradictii intre modul de re'ol(are "osibil din "unct
de (edere teoretic si diicultatea de a"licare a lui in "ractica-
2, cand ele(ul este solicitat sa sesi'e'e dinamica miscarii c%iar intr&o sc%ema a"arent
statica-
3, cand ele(ului i se cere sa a"lice$ in conditii noi$ cunostintele anterior asimilate.
Necesitatea utili'arii acestei metode in in(atamant este usor de do(edit$ date iind
numeroasele ei (alente con(enabile educatiei actuale$ adica+ a"tul ca a(ori'ea'a as"ectul ormati(
al in(atamantului$ "rin "artici"area eecti(a si sustinuta a ele(ului si "rin de'(oltarea intereselor de
cunoastere- a"tul ca s"oreste trainicia si a"licabilitatea inormatiei ele(ului in "ractica- a"tul de a
crea ele(ului o mare "osibilitate de transer a di(erselor re!uli insusite etc.
A"licarea "roblemati'arii nu este "osibila insa in orice im"re*urari. Iata cate(a conditii
strict obli!atorii+
& e#istenta unui ond a"erce"ti( suicient al ele(ului -
& do'area diicultatilor intr&o anumita !radatie-
& ale!erea celui mai "otri(it moment de "lasare a "roblemei in lectie-
& e#istenta unui interes real "entru re'ol(area "roblemei-
& asi!urarea unei relati(e omo!enitati a clasei$ la ni(elul su"erior-
& un eecti( nu "rea mare in iecare clasa de ele(i-
& e(itarea su"raincarcarii "ro!ramelor scolare.
In li"sa res"ectarii acestor conditii$ se intele!e ca "roblemati'area de(ine ormala sau
dea(ori'anta.
1H. 'nstruirea programata
Caracteri'area care i se "otri(este cel mai bine ar i+ metoda multiunctionala$ cu"rin'and
o inlantuire de al!oritmi$ dar si de "robleme de re'ol(at$ "re'entate "re"onderent in orma (erbala$
dar si cu includerea unor as"ecte intuiti(e.
Princi"iile instruirii "ro!ramate$ sunt+
1. Princi"iul "asilor mici. Cateria de in(atat se im"arte in ra!mente$ "ana la ni(elul de
intele!ere al co"iilor. Carimea acestor "asi "oate sa diere in unctie de ni(elul la care s&ar ala cei
care in(ata.
.. Princi"iul ras"unsului eecti(. Potri(it lui$ "entru a se "utea mer!e mai de"arte$ nu sunt
in!aduite !olurile de ras"uns sau $$sariturile9. E#"licatia se ala in a"tul ca$ de re!ula$ iecare
ras"uns se s"ri*ina "e re'ol(area altora anterioare lui.
1=5
1. Princi"iul conirmarii imediate$ care "retinde ca$ du"a iecare ras"uns ormulat$ ele(ul
sa&l conrunte cu lista sau 9c%eia9 ras"unsurilor e#acte. 6ostul acestei conirmari este de a inorma
ele(ul daca "oate sau nu sa continue cu sec(enta urmatoare.
2. Princi"iul ritmului indi(idual$ reiesind din a"tul ca iecarui ele( i se "oate "une la
dis"o'itie "ro!ramul de in(atat$ "e care il "arcur!e in unctie de "osibilitatile sale.
Pro!ramarea ramiicata$ la randul ei$ are caracteristicile+
0a, ea nu mai "re(ine la ma#imum erorile$ ba$ dim"otri(a$ "rin introducerea unor elemente
Pdistractoare9$ "oate sa "ro(oace erorile$ erori din care ele(ul sa in(ete-
0b, ras"unsurile sunt "re'entate !ata construite$ ele(ul trebuind doar sa&1 alea!a "e cel
considerat corect$ ireste$ "rintr&un eort de discernere$ data iind nu o data e#istenta unor
ras"unsuri Uca"cana9 sau (alabilitatea mai multor (ariante-
0c, in ca' de eroare$ i se "re'inta ele(ului o sub"ro!rama de s"ri*in$ du"a care sa reia
sec(enta de la ca"at.
Pro!ramarea combinata inter"une sec(ente lineare si ramiicate$ in unctie de necesitatile
in(atarii. Iar$ in realitate$ asa se "etrec lucrurile cel mai rec(ent$ data iind alternarea$ in
in(atamant$ a situatiilor cand ele(ul trebuie sa ormule'e din memorie ras"unsul sau sa discearna
(arianta "ro"rie si sa o alea!a corect.
Ci*loacele utili'ate in instruirea "ro!ramata "ot i+ isele "ro!ramate$ manualele
"ro!ramate$ masinile de in(atat$ intre acestea din urma cele mai ri!uroase iind calculatoarele$ care$
"e lan!a aisarea "ro!ramelor "e ecran$ reali'ea'a si conducerea in(atarii$
A(anta*ele instruirii "ro!ramate sunt sustinute in le!atura directa cu "rinci"iile enumerate+
"osibilitatea s"orita de intele!ere$ "rin di(i'are$ a materiei- inlaturarea incon(ententelor de ritm al
in(atarii$ data iind indi(iduali'area- ca"atarea tre"tata a inde"endentei de catre ele($ de unde
atenuarea macar "artiala a eectului li"sei de cadre didactice$ sau li"sei asistentei didactice in
amilia ele(ului- unii autori mentionea'a c%iar economia de tim"$ desi altii o nea!a.
11. Studiul de ca!
Ca deinitie a"ro#imati(a$ s&ar "utea ormula+ metoda ce consta din conruntarea ele(ului
cu o situatie reala de (iata$ "rin a carei obser(are$ intele!ere$ inter"retare$ urmea'a sa reali'e'e un
"ro!res in cunoastere
Du"a autorul Cer!%it$ s&ar "utea identiica anumite eta"e ale studiului de ca'$ adica+
a, ale!erea ca'ului si conturarea "rinci"alelor elemente semniicati(e-
b, lansarea ca'ului$ care "oate a(ea loc in mai multe orme$ intre care lansarea ca o situatie
"roblematica-
c, "rocurarea inormatiei in le!atura cu ca'ul-
d, sistemati'area materialului$ "rin recur!erea la di(erse metode$ intre care cele statistice-
e, de'batere asu"ra inormatiei culese$ care "oate a(ea loc "rin di(erse metode
1=<
, stabilirea conclu'iilor si (aloriicarea "ro"rie+ un reerat$ o comunicare$ o suita de
i"ote'e de (eriicat in (iitor$ o %otarare de luat.
)oate aceste elemente si dimensiuni ne indre"tatesc sa o consideram o metoda com"o'ita$
concentrand in sine o suita intrea!a de alte metode$ ara de care nu "oate e#ista.
Coti(atia utili'arii acestei metode ne este su!erata "rin+
a, situarea ele(ului c%iar in mi*locul realitatii concrete$ de unde intele!erea esentei
ade(arurilor si retinerea lor durabila$ "recum si a"licarea in conte#te reale-
b, caracterul "rin e#celenta acti( al metodei$ atata (reme cat toti ele(ii se "ot an!a*a in
re'ol(area ca'ului-
c, culti(a s"iritul de res"onsabilitate in !ru" si ca"acitatea de initiati(a-
d, a(ori'ea'a sociali'area ele(ului si ca"acitatea de colaborare.
12. 7etodele de simulare 2(ocul de rol)
Aceasta este cate!oria in care se cu"rind *ocurile si in(atarea "e simulator$
Cetoda *ocurilor este "re'entata "e doua cate!orii+ de o "arte cea a *ocurilor didactice sau
educati(e$ de alta "arte cate!oria *ocurilor simulati(e.
Qocurile educati(e au$ intr&o masura si intr&o "erioada$ caracter imitati( em"iric$ aceasta
s"ecie iind "ro"rie (arstei si educatiei "rescolare.
Qocurile simulati(e au alt re!istru si alta semniicatie$ ele imd (eritabile oca'ii de
antrenament$ "entru inde"linirea unor roluri reale in (iata. De aceea$ ele ca"ata mai mare densitate
la (arste scolare mai mari si se "re'inta mai ales sub orma *ocurilor de rol. Rarietatea lor este de&a
dre"tul im"resionanta$ "otri(it cu (arietatea "reocu"arilor umane ma*ore+ *ocuri de deci'ie$ *ocuri
de arbitra*$ *ocuri de "re(i'iune etc.
Din e#em"liicarile aduse de autorii care tratea'a "roblema *ocurilor$ reiese relatia acestor
modalitati de in(atare cu sistemul !eneral al metodelor de in(atamant. S"re e#em"lu$ se
or!ani'ea'a un *oc de roluri$ in (ederea reali'arii unui "roiect ima!inar de constructie a unui
combinat c%imic.
In ce "ri(este in(atarea "e simulatoare$ coloratura metodei este e#"rimata "rin in(ocarea
mi*locului utili'at$ res"ecti( un sistem artiicial constand dmtr&un dis"o'iti( te%nic+ de "ilda$ o
mac%eta si un s"atiu in care aceasta unctionea'a. Se stie rostul simulatoarelor in cadrul in(atarii
unor de"rinderi de mare com"le#itate si$ deci$ !reu de insusit in conditii strict reale+ conducerea
unei locomoti(e$ a unei aerona(e$ mane(rarea corecta a unui sistem de cai de comunicatie etc.
Ceea ce "utem s"une des"re aceste modalitaii de reali'are a in(atarii este in acord cu
autorii care le sustin$ ca iind reale si mai ales necesare din ce in ce mai accentual. Ceea ce
conc%idem. insa$ este ca in(atarea "e simulator re"re'inta tot o combinatie sau o alcatuire
com"le#a$ care imbina mai multe dintre metodele anterior citate si "re'entate. ?iindca$ in mod
concret$ in(atarea "e simulator ince"e cu "re'entarea simulatorului de catre instructor
1==
0demonstrare,- continua cu e#"licarea si aratarea modului de unctionare 0e#"unere si demonstratie
cu actiuni,- continua cu e#ersarea din "artea ele(ului 0care constituie "artea cea mai consistenta a
metodei,$ in "aralel cu corectura din "artea instructorului- se inc%eie cu a"recierea asu"ra
"ro!resului reali'at- in inal$ trebuie sa conduca la insusirea de"rinderii ca atare. Asadar$ si aici
a(em a ace tot cu o metoda com"o'ita.
0ocul de rol este o metoda acti(a de "redare&in(atare$ ba'ata "e simularea unor unctii$
relatii$ acti(itati$ enomene$ sisteme etc. Ele(ii sunt "ri(iti ca niste 9actori9 ai (ietii sociale "entru
care se "re!atesc$ in sensul ca ei in societate (or ocu"a "o'itii sau statusuri "roesionale$ culturale$
stiintiice etc.$ "entru eectuarea carora este necesar sa 9*oace9 anumite roluri cores"un'atoare
acestor statusuri$ adica sa&si orme'e anumite abilitati$ atitudini$ con(in!eri etc. De e#em"lu$ un
(iitor muncitor$ conductor$ cadru didactic$ medic$ s"ecialist intr&un domeniu oarecare trebuie ca
odata cu cunostintele de s"ecialitate sa&si orme'e si ti"uri de com"ortamente necesare abordarii$
intele!erii si inluentarii "artenerilor de interactiune$ altel s"us$ este necesar sa in(ete rolul
cores"un'ator statusului.
Cetoda *ocurilor de rol urmreste ormarea com"ortamentului uman "ornind de la simularea
interactiunii ce caracteri'ea'a o structure$ relatie sau situatie social de !ru"$ "rin distribuirea in
randul "artici"antilor la instruire a unui set de statusuri oarte bine "reci'ate si relationate intre ele.
Se remarca o serie de a(anta*e ale metodei+
& acti(i'ea'a ele(ii din "unct de (edere co!niti($ aecti($ actional$ "unadu&i in situatia de a
interactiona-
& "rin dramati'are$ asi!ura "roblemati'area$ s"orind !radul de intele!ere si "artici"are acti(a
a cursantilor-
& interactiunea "artici"antilor asi!ura un autocontrol eicient al conduitelor si ac%i'itiilor-
& "une in e(identa modul corect sau incorect de com"ortare in anumite situatii-
& este una din metodele eiciente de ormare ra"ida si corecta a con(in!erilor$ atitudinilor si
com"ortamentelor.
Nu li"sesc nici anumite de'a(anta*e sau diicultati le!ate de utili'area metodei$ intre care se
enumera+
& este o metoda !reu de a"licat$ "entru ca "resu"une nu numai a"titudini "eda!o!ice$ ci si
a"titudini re!i'orale si actoricesti la conducatorul *ocului-
& desi acti(itatea ba'ata "e *ocul de rol durea'a relati( "utin &a"ro#imati( o ora & "roiectarea
si "re!atirea sa cer tim" si eort din "artea cadrului didactic-
& e#ista riscul de(alori'arii *ocului de rol$ ca re'ultat al considerarii lui ca ce(a "ueril$ acil
de catre ele(i-
& este "osibila a"aritia bloca*elor emotionale in "reluarea si inter"retarea rolurilor de catre
unit ele(i.
.@@
Utili'area cu eicienta s"orita a acestei metode "resu"une sta"anirea de catre cadrele
didactice a unui e(antai de conce"te+ statut$ rol$ "ersoana sau actor$ "arteneri de rol$ com"ortamente
de rol$ obli!ati de rol etc.
A(and in (edere ca in *ocul de rol continutul simularii il re"re'inta interactiunea umana$
aceasta metoda de "redare&in(atare "oate i utili'ata "entru reali'area unuia sau mai multora dintre
urmatoarele obiecti(e+ in(atarea modurilor de !andire$ traire si actiune s"eciice unui anumit status-
de'(oltarea ca"acitatii de em"atie si intele!ere a o"iniilor$ trairilor si as"iratiilor altora- de'(oltarea
ca"acitatii de a sur"rinde$ intele!e si e(alua orientarile (alorice ale "artenerilor de interactiune-
ormarea e#"erientei si ca"acitati de a re'ol(a situatiile "roblematice$ diicile- (eriicarea
corectitudinii com"ortamentelor ormate si destramarea celor in(atate !resit- ormarea si
"erectionarea a"titudiniior de munca in !ru" si de conducere colecti(a- in(atarea rolurilor necesare
ocu"arii ulterioare a unor noi statusuri sau conruntari cu noi "robleme.
Eta"ele "re!atirii si olosirii *ocului de rol sunt urmatoarele+
&Identiicarea situatiei interumane care se "retea'a la simulare "rin *ocul de rol. Acum este
oarte im"ortant ca situatia ce urmea'a a i simulata sa ie rele(anta obiecti(ului$ com"ortamentelor
de insusit de catre ele(i in urma inter"retarii rolurilor.
& Codelarea situatiei si "roiectarea scenariului. Situatia de simulat este su"usa anali'ei sub
as"ectul statusurilor si cate!oriilor de interactiuni im"licate. Din situatia reala sunt retinute "entru
scenariu numai as"ectele esentiale+ status&urile si rolurile cele mai im"ortante care ser(esc la
constituirea unui model interactional. Urmea'a a"oi sa se elabore'e scenariul "ro"riu&'is$ res"ecti(
noua structura de status&uri si roluri$ care$ ireste este mult sim"liicata ata de situatia reala.
& Ale!erea "artenerilor si instruirea lor relati( la s"eciicul si e#i!entele *ocului de rol. Este
(orba de distribuirea rolurilor si amiliari'area "artici"antilor cu sarcinile de reali'at. Status&urile si
roluriie sunt descrise amanuntit "entru iecare "artici"ant in "arte "e o isa- distribuirea "oate i la
ale!ere sau "restabilita de catre conducatorul acti(itati.
& In(atarea indi(iduala a rolului de catre iecare "artici"ant "rin studierea isei. Este necesar
ca "artici"antii sa ie lasati 13&.@ de minute sa&si interiori'e'e rolul si sa&si concea"a modul "ro"riu
de inter"retare.
& Inter"retarea rolurilor
& De'baterea cu toti "artici"antii a modului de inter"retare si reluarea sec(entelor in care nu
s&au obtinut com"ortamentele aste"tate. La de'batere "artici"a si obser(atorii. Este necesar ca
inter"retilor sa li se dea "rioritate "entru a comunica ceea ce au simtit .
In re"arti'area status&urilor si rolurilor$ conducatorul acti(itii sa tina seama de as"iratiile$
a"titudinile si "reerintele iecarui "artici"ant- este oarte bine ca inainte de inter"retarea rolurilor sa
se eectue'e e#ercitii indi(iduale sau in !ru"$ discutarea unor ca'uri similare si rele(area de catre
"artici"ant a modului de re'ol(are etc.- sa ie urmarit iecare "artici"ant reeritor la modul cum
.@1
"reia si inter"retea'a rolul si cat de mult se identiica cu el- sa se asi!ure o atmosera "lacuta de
lucru$ "entru a se e(ita bloca*ele co!niti(e si emotionale$ conlictele etc- iecare "artici"ant sa
cunoasca atat conduitele "ro"rii "e care trebuie sa le ado"te$ cat si "e cele "e care le astea"ta de la
interlocutorii sai- inter"retii sa ie a*utati sa nu se abata de la rolul "rimit- un *oc de rol sa ie
inter"retat de mai multe ori de aceeasi cate!orie de ele(i "entru a se asi!ura insusirea si
automati'area de"rinderilor si com"ortamentelor-
E#ista multe ti"uri de *ocuri de rol$ cu o !ama lar!a de "osibilitati de a"licare la obiectele de
in(atamant.
01,. Qocuri de rol cu un caracter mai !eneral+
& Qocul de re"re'entare a structurilor a*uta intele!erea unctionarii unor structuri
or!ani'atorice a"artinand unui sistem socio&economic$ socio&cultural etc. De "ilda$ or!ani'area unei
intre"rinderi sau institutii "oate i re"rodusa intr&o sala de dans$ "rin distributie s"atiala
cores"un'atoare a mobilierului$ a status&urilor si rolurilor de inde"linit.
& Qocul de deci'ie. Ele(ilor li se distribuie status&uri si roluri menite a simula structura unui
or!anism de deci'ie$ conruntarea cu o situate deci'ionala im"ortanta. Ele(ii insisi sunt "usi in
situatia de a lua deci'ii. Inainte de a decide$ "artici"antii la *oc (or cunoaste obiecti(ele "e care le
urmareste or!anul de deci'ie. In unctie de acestea se stabileste o ordine de "rioritate a obiecti(elor$
se ormulea'a "rinci"alele solutii "osibile$ se antici"ea'a eectele "o'iti(e sau ne!ati(e !enerate de
a"licarea solutiilor$ in sarsit$ se decide asu"ra (ariantelor o"time. Cetoda este utili'ata in "redarea
si in(atarea stiintei conducerii$ istoriei$ economice etc.
& Qocul de arbitra*$ olosit in "redarea disci"linelor *uridice si inanciar&contabile usurea'a
intele!erea si de'(oltarea ca"acitor de solutionare a "roblemelor conlictuale ce a"ar intre doua
"ersoane$ doua !ru"uri$ doua unitati economice etc. Prin Qocul de arbitra* se urmareste solutionarea
liti!iului- in ina"tuirea sa sunt im"licati+ conducatorul "rocesului de simulare 0 cadrul didactic$
notat cu C ,- arbitri 0 "artici"anti & A,- "artile conlictuale 0"ersoane$ !ru"uri & P1 si P., s e#"erti
0 E,.
& Qocul de com"etitie 0de obtinere a "erormantelor,. Prin acest ti" de *oc se urmareste
simularea obtinerii unor "erormante de in(in!ere a unui ad(ersar$ real sau ima!inat. Conducatorul
!ru"ului im"arte "artici"antii in doua micro!ru"uri sau "erec%i de cate doua "ersoane an!a*ate in
com"etitie. Distribuie status&urile si rolurile ce re(in iecarei "arti si se comunica obiecti(ul
com"etitiei.
Partici"antii la *oc sunt "usi sa alea!a intre (ariabilele "osibile de *oc$ sa recur!a la strate!ii
di(erse$ sa determine solutii o"time res"ectand re!ulile *ocului. Qucatorii dintr&un !ru" isi (or
elabora state!iile de lucru in unctie de ale!eriie cores"un'atoare ale ad(ersarului$ iecare "arte
straduindu&se sa&si im"uns solutia considerate cea mai eicienta.
.@.
Qocul de com"etitie "oate i utili'at la toate obiectele de in(amant care contin situatii
com"etiti(e$ de e#em"lu$ la istorie 0simularea strate!iilor si tacticilor unor batalii$ a ra'boaielor,
etc.
0., Qocuri cu caracter mai s"eciic+
& Qocul de&a !%idul si (i'itatorii. Proesorul "orneste de la structurarea unei acti(itati
i"otetice+ (i'itarea unui obiecti( socio&cuitural$ a unei unitati economice s.a.$ or!ani'and sala de
clasa in mod cores"un'ator cu %arti$ "lanse$ "liante$ oto!raii adec(ate "entru acti(itatea simulate.
Ele(ii sunt im"artiti in cate(a !ru"uri si li se distribuie roluri de !%i'i si (i'itatori. Se "ot
or!ani'a urmatoarele !ru"uri+
& o ec%i"a restransa de !%i'i cu sarcina de a e#"lica si ras"unde la intrebarile (i'itatorilor-
& un !ru" mai numeros de (i'itatori-
& o ec%i"a de oneticieni care obser(e !reselile 0!%i'ilor si (i'itatorilor, si le aduc la
cunostinta cu "rile*ul anali'ei inale-
& o ec%i"a de le#ico!rai si !ramaticieni$ cu misiuni similare celel anterioare.
Intr&un astel de *oc$ ele(ii sunt "usi in situatia de a&si e#ersa cunostintele si a&si de'(olta
ca"acitatile de e#"rimare$ de a&si consolida de"rinderile si corecta !reselile de e#"rimare.
& Qocul de ne!ociere s&a do(edit util in simularea o"eratiilor de (an'are&cum"arare$ a
tran'actiilor comerciale si inanciar&bancare$ "entru de'(oltarea ca"acitatilor de ne!ociere a celor
care lucrea'a sau (or lucra in domeniul relatiilor comerciale.
Proesorul im"arte ele(ii in doua !ru"uri sau in "erec%i de micro!ru"uri care sunt "use in
situatia de a reali'a tran'actii comerciale. ?iecare micro!ru" incearca "arteneni de ne!ociere sa&i
acce"te conditiile.
1*. 'nvatarea prin descoperire
Du"a o"inia mai multor autori$ ar trebui sa tratam se"arat$ tot ca metoda didactica$ metoda
in(atarii "rin desco"erire.
Noi airmam ca$ intr&ade(ar$ e#ista in(atare "rin desco"erire si ca ea re"re'inta o cate!orie
lo!ica o"usa celei de in(atare "rin rece"tare. Pentru inter"retarea com"leta a statutului in(atarii "rin
desco"erire$ (om recur!e$ insa$ si la "arerea altor autori. Du"a americanii D. Ausubel si ?l.
6obinson$ (om considera deinitia in(atarii "rin desco"erire$ "rin o"o'itie cu in(atarea "rin
rece"tare+ in(atarea "rin desco"erire se reera la o situatie in care materialul de in(atat nu este
"re'entat intr&o orma inala celui ce in(ata 0asa cum se "etrece in in(atarea "rin rece"tare,$ ci
reclama o anumita acti(itate mentala anterioara re'ultatului inal in structura co!niti(a.
. #ficienta metodelor de nvatare n formarea si consolidarea competentelor de
baza ale elevilor cu deficiente.
.@1
Cetodele de in(atamant sunt selectate in ra"ort cu sco"ul si obiecti(ele acti(itatii
didactice$ continutui lectiei si "articularitatile ele(ilor 0(arsta$ ni(elul de'(oltarii "si%ice$ ti"ul si
!radul deicientelor/tulburarilor$ ni(elul si s"eciicitatea mi*loacelor de comunicarc$ ti"ul de
"erce"tie al ele(ilor&analitic sau sintetic, si/sau stilul de lucru/ "ersonalitatea educatorului.
Utili'area metodelor e#"o'iti(e in acti(itatile didactice destinate ele(ilor cu cerinte
s"eciale "resu"une res"ectarea unor cerinte+
& olosirea unui limba* adec(at$ cores"un'ator ni(elului comunicarii (erbale-
& "re'entare clara$ "recisa si concisa-
& sistemati'area ideilor-
& recur!erea la dierite "rocedee si materiale didactice intuiti(e-
& antrenarea ele(ilor "rin intrebari de control "entru a (eriica ni(elul intele!erii
continuturilor de catre acestia si "entru a inter(eni cu noi e#"licatii si clariicari atunci cand se
im"une acest lucru.
Pentru ele(ii cu deiciente mintale sau "entru cei cu (arste mai mici este recomandata
utili'area "o(estirii ca metoda didactica$ insotita de su"orturi ilustrati(&su!esti(e sau ima!ini
ilmate- astel se ca"tea'a mai usor atentia si este acilitate im"licarea aecti(&moti(ationala a
ele(ilor in sec(entele lectiei. Cetode ca e#"licatia si descrierea sunt olosite mai rar ca metode de
sine statatoare$ ele iind mai indicate ca "rocedee in cadrul altor metode$ intrucat aceste metode
solicita un (ocabular destul de de'(oltat la ele(i$ iar "entru cei cu deiciente mai accentuate acest
lucru este mai !reu de atins. Nu in ultimul rand$ in ca'ul metodelor e#"o'iti(e$ educatorii trebuie sa
aca distinctie intre (erbalism si (erbali'are$ (erbalismul iind o (erbali'are e#a!erata$ ara (alente
educati(e.
Cetodele intero!ati(e 0in s"ecial cele ba'ate "e con(ersatie euristica, a(ori'ea'a
desco"erirea noului$ e#ersarea "roceselor "si%ice$ clariicarea$ sinteti'area$ consolidarea si
sistemati'area cunostintelor$ (eriicarea si e(aluarea "erormantelor. Con(ersetia traditional
0cate%etica, de cele mai multe ori este contraindicata in ca'ul ele(ilor cu deiciente$ deoarece "rin
aceasta metoda este a(ori'ata memorarea mecanica. E#"erienta "ractica a demonstrat necesitatea
combinarii metodelor intero!ati(e cu celelalte metode 0e#"o'iti(e$ demonstrati(e$ acti(&
"artici"ati(e,- astel se inlatura monotonia$ sunt stimulate !andirea si concentrarea atentiei$ conditii
necesare in obtinerea succesului la ele(ii cu cerinte s"eciale.
Cetodele de simulare 0ba'ate "e *ocul didactic si dramati'are, "ot i a"licate cu succes atat
in ceea ce "ri(este continutul unor disci"line$ cat si in ormarea si de'(oltarea comunicarii la ele(ii
cu deiciente mintale si sen'oriale. Im"licarea lor cat mai directa in situatii si circumstante de (iata
simulate 0acti(itati de ti" *ocul de&a...9, tre'este moti(atia si acilitea'a "artici"area acti(a$
emotionala a ele(ilor$ constituind si un mi*loc de sociali'are si interrelationare cu cei din *ur.
.@2
Cetoda demonstratiei a*uta ele(ii sa inlelea!a sensul structurii/elementelor de ba'a ale
unui enomen sau "roces$ "rin intermediul ei educatorul "re'entand ele(ilor obiectele si enomenele
realitatii cu sco"ul de a le asi!ura o ba'a "erce"ti(a concret&sen'oriala. Demonstratia$ in ormele ei
moderne$ constituie$ mai ales in ca'ul ele(ilor cu di'abilitati$ o "ractica obisnuita la toate
disci"linele de in(atamant si la toate acti(itatile de tera"ie educationala care se desasoara sub
coordonarea educatorului. Alaturi de metoda demonstratiei$ e#ercitiul constituie o metoda cu o
lar!a a"licabilitate in educatia s"eciala$ mai ales in acti(itatile de consolidare a cunostintelor si de
antrenare a de"rinderilor.
In conte#tul acti(itatilor s"eciice educatiei s"eciale$ mai ales "entru co"iii cu deicienie de
intelect$ tulburari asociate 0autismul$ sindromul DoYn, sau "entru cei cu tulburari sen'oriale$
metoda imitatiei si "rocedeul inlantuirii si modelarii ocu"a un loc oarte im"ortant datorita
com"atibilitatii e#istente intre s"eciicul acestora si "articularitatile de in(atare ale res"ecti(elor
cate!orii de subiecti$ "e de o "arte$ dar si datorita calitatii acestor metode si "rocedee$ e#trem de
"otri(ite si eiciente in situatiile de "re'entare$ antrenare si consolidare a noilor cunostinte si
de"rinderi din di(erse disci"line "e care ele(ii trebuie sa le insuseasca$ "e de alta "arte.
In acti(itatile de in(atare a scris&cititului$ de corectare a tulburarilor de limba* si in
demuti'area co"iilor cu surditate se utili'ea'a cu "recadere metoda onetica analitico&sintetica.
Aceasta metoda res"ecta "rinci"iul trecerii de la usor la !reu$ adica "reconi'ea'a initial in(atarea
cititului$ a"oi a scrisului si "une un accent deosebit "e anali'a si sinte'a onetica si !raica a
continutului (erbal du"a al!oritmul+ "ro"o'itie&cu(ant&silaba&sunet&litera. A"licarea ei "resu"une
"arcur!erea mai multor eta"e metodolo!ice in in(atarea unui nou sunet+
& ale!erea "ro"o'itiei-
& im"artirea "ro"o'itiei in cu(inte si ale!erea cu(antului cu sunetul nou-
& im"artirea in silabe a cu(antului care contine sunetul nou-
& descom"unerea silabelor in sunete$ se"ararea si studierea sunetului nou 0corectarea si
antrenarea "ronuntiei corecte a noului sunet,-
& "re'entarea si studierea literei de ti"ar cores"un'atoare sunetului nou-
& com"unerea silabei care contine noua litera$ cu a*utorul alabetului decu"at$ si a"oi
com"unerea cu(antului si "ro"o'itiei 0tot cu alabetul decu"at,-
& citirea silabei$ a cu(antului si a "ro"o'itiei alcatuite cu alabetul decu"at-
& citirea altor cu(inte care contin noua litera-
& citirea de "ro"o'itii si te#te scurte-
& "re'entarea literei de mana si scrierea elementelor !raice ale acesteia$ scrierea literei in
intre!ime si a cu(intelor care cu"rind aceasta litera$ a"oi scrierea de "ro"o'itii.
In ca'ul co"iilor cu deiciente de au' se recomanda si olosirea anali'ei si sinte'ei
cu(antului du"a ima!inea labio(i'uala 0in ata o!lin'ii, si Kineste'iile articulatorii cores"un'atoare
.@3
0"al"area 'onei !atului in dre"tul larin!elui "entru a sesi'a (ibratiile,. De asemenea$ la utili'area
acestei metode$ cu(intele si "ro"o'itiile trebuie sa ie cunoscute sub as"ect semantic si articulator$
sa aiba o com"onenta articulatorie sim"la$ sunetul nou 0!raemul, sa ie situat in cu(ant intr&o
"o'itie a(anta*oasa "entru a i usor sesi'at din "unct de (edere articulator si (i'ual$ iar cu(intele cu
noul sunet sa ie astel alese incat sa cu"rinda o sin!ura litera necunoscuta 0litera cores"un'atoare
noului sunet,.

7etode activ-participative in activitatea educativa a copiilor cu cerinte speciale.
'nvatarea prin cooperare
In ultimul tim" se in(oca rec(ent metodele acti(&"artici"ati(e utili'ate in "ractica
instructi(&educati(a deoarece "ermit ele(ului satisacerea cerintelor educationale "rin eort "ersonal
sau in colaborare cu alti cole!i. S"eciic acestor metode este a"tul ca se stimulea'a interesul "entru
cunoastere$ se acilitea'a contactul cu realitatea incon*uratoare$ ele iind subordonate de'(oltarii
mintale si a ni(elului de sociali'are al ele(ilor. In conte#tul educatiei s"eciale$ aceste metode
constituie o resursa im"ortanta in "roiectarea acti(itatilor educati(e deoarece stimulea'a si de'(olta
oarte mult in(atarea "rin coo"erare 0lucrul in "erec%i sau in !ru"e mici de ele(i,$ acilitand astel
comunicarea$ sociali'area$ relationarea$ colaborarea si s"ri*inul reci"roc "entru re'ol(area unor
"robleme sau "entru e#"lorarea unor teme noi- se a(ori'ea'a in acest mod cunoasterea reci"roca
dintre ele(i$ intele!erea si acce"tarea reci"roca$ "recum si inte!rarea co"iilor cu cerinte s"eciale in
colecti(ul clasei. Aceste metode$ "e lan!a eicienta lor in acti(itatea didactica$ de'(olta o serie de
a"titudini si ca"acitati reeritoare la s"iritul de toleranta$ ascultarea acti(a$ luarea deci'iei$
autonomia "ersonala$ res"onsabilitatea si "artici"area sociala$ ormarea o"iniilor si intele!erea
corecta a realitatii.
E#"erienta "ractica de "ana acum in a"licarea metodelor de in(atare "rin coo"erare a
e(identiat o serie de re'ultate$ dintre care cele mai e(idente sunt+
& cresterea moti(atiei ele(ilor "entru acti(itatea de in(atare-
& incredere in sine ba'ata "e acce"tarea de sine -
& com"etente sociale s"orite-
& atitudine "o'iti(a ata de "ersonalul didactic$ disci"linele de studiu si continutul acestora
0"rin olosirea acestor metode$ continutul lectiilor$ de cele mai multe ori$ suera o serie de
modiicari si ada"tari care sa a(ori'e'e s"iritul de in(esti!atie$ desco"erirea noului si coo"erarea
intre ele(ii clasei,-
& relatii mai bune$ mai tolerante cu cole!ii-
& ca"acitati s"orite de a "erce"e o situatie$ un e(eniment sau o serie de obiecte si enomene
si din "ers"ecti(a celuilalt-
.@4
& conort "si%ic s"orit$ de'(oltarea ca"acitatii de ada"tare la situatii noi$ cresterea
ca"acitatii de eort.
Lectiile ba'ate "e in(atarea "rin coo"erare "re'inta cate(a caracteristici im"ortante
a, ras"underea indi(iduala & se e(aluea'a rec(ent "erormania iecarui ele( care trebuie sa
oere un ras"uns in nume "ersonal sau in numele !ru"ului$ iar re'ultatul se comunica atat ele(ului$
cat si !ru"ului din care ace "arte -
b, interactiunea directa & ele(ii se a*uta unit "e altii$ incura*andu&se si im"artasindu&si
ideile$ e#"lica celorlalti$ discuta ceea ce stiu$ se in(ata unii "e altii-
c, interde"endenta "o'iti(a & ele(ii reali'ea'a ca au ne(oie unii de altii "entru a duce la bun
sarsit sarcina !ru"ului- educatorii "ot (aloriica aceasta interde"endenta "o'iti(a stabilind sco"uri
comune$ recom"ense comune $ resurse comune$ roluri distribuite in !ru"-
d, de"rinderi inter"ersonale si de !ru" mic & !ru"urile nu "ot e#ista si nici nu "ot unctiona
eicient daca ele(ii nu au si nu olosesc anumite de"rinderi sociale -
e, "rocesarea in !ru" & ele(ii au ne(oie sa (ada cat de bine si&au atins sco"urile si cat de
eicienti au ost in !ru"- "roesorul monitori'ea'a in "ermanenta acti(itatea de in(atare a
!ru"urilor$ le oera eedbacK 0lor si intre!ii clase,$ inter(ine si corectea'a e(entualele conu'ii sau
ras"unsuri incom"lete.
Pentru iecare moment sau eta"a a lectiei se "ot olosi o serie de metode sau te%nici de
lucru$ incluse intr&o strate!ic ada"tata disci"linei$ continutului$ (arstei si "erormantei ele(ilor.
Princi"alele ar!umente care *ustiica eicienta acestor metode acti(&"artici"ati(e sunt+
& di(ersitatea&ele(ii se simt liberi sa aca s"eculatii$ a"are di(ersitatea de o"inii si idei$ este
incura*ata libera e#"rimare a ideilor- sunt situatii in care un sin!ur ras"uns este cel corect$ iar
educatorii trebuie sa ie onesti cu ele(ii$ mediind "rocesul "rin care acestia a*un! la ras"unsul -
& "ermisiunea & de cele mai multe ori$ ele(ii astea"ta ca educatorul sa le dea 8sin!urul
ras"uns bun9$ ceea ce reduce eicienta si "roducti(itatea in(atarii- ele(ii trebuie incura*ati sa ie
s"ontani$ sa li se "ermita e#"rimarea libera a ceea ce !andesc des"re o anumita tema-
& res"ectul & ele(ii sunt a*utati sa intelea!a ca o"iniile lor sunt a"reciate si res"ectate de
cole!i si iecare este dator sa res"ecte o"inia celuilalt-
& (aloarea & cand ele(ii isi dau seama ca o"inia lor are (aloare$ se im"lica mai acti( in
accti(itatea de in(atare-
& ascultarea acti(a & ele(ii se asculta unii "e altii si renunta la e#"rimarea unor *udecati
"ri"ite sau la im"unerea "ro"riului "unct de (edere-
& increderea & ele(ii constienti'ea'a "ro"ria lor (aloare si de(in mai incre'atori in "ro"riile
orte.
.@5
1!1. /i(loacele de nvatam2nt si integrarea acestora n activitatea didactica
1. 7i(loacele de nvatam<nt-suport al activitatii didactice
2. :aloarea psihopedagogica a mi(loacelor de invatamant
*. Particularitati ale utili!arii mi(loacelor de nvatam<nt n scolile speciale
1. /i(loacele de nvatam2nt-suport al activitatii didactice
Intr&o deinitie "rimara$ mi*loacele te%nice de instruire sunt considerate ansambluri de
"rocedee mecanice$ o"tice$ electrice si electronice & de inre!istrare$ "astrare si transmiterea
inormatiei.
Ci*loace de in(atamant re"re'inta ansamblul de obiecte$ instrumente$ "roduse$ a"arate$
ec%i"amente si sisteme te%nice care sustin si acilitea'a transmiterea unor cunostinte$ ormarea unor
de"rinderi$ e(aluarea unor ac%i'itii si reali'area unor a"licatii in cadrul "rocesului instructi(&
educati(.
7loocK deineste mi*loacele te%nice de instruire ca iind acele dis"o'iti(e si te%nici nascute
din re(olutia mi*loacelor de comunicare$ ce "ot i olosite in sco"uri didactice$ luate indi(idual sau
in combinatie$ "e lan!a "roesor$ manual si tabla. Ele includ acele a"arate si instalatii cu"rinse in
!eneratiile III &IR$ res"ecti( a"aratele de "roiectie$ de inre!istrare redare audio$ instruire
"ro!ramata$ inclusi( calculatoarele electronice 0!eneratia a R&a, si alte elemente de %ardYare si
sotYare.
In literatura "eda!o!ica romaneasca$ mi*loacele te%nice de instruire sunt deinite ca
ansamblu al mi*loacelor de in(atamant cu su"ort te%nic si care "retind res"ectarea unor norme
te%nice de utili'are s"eciale$ res"ecti( ec%i"amentele te%nice&a"aratele dis"o'iti(ele$ masinile$
utila*ele$ instalatiile utili'ate in "rocesul didactic.
Clasiicarea mi*loacelor te%nice de instruire$ se ace in unctie de anali'satorul solcitat "recum
si de caracterul sistemic sau dinamic al celor "re'entate. In unctie de aceste criterii$ intalnim
urmatoarele mi*loace te%nice de instruire +
& mi*loacele te%nice (i'uale + retro"roiectorul$ %arti$ ise de lucru
& mi*loacele te%nice auditi(e + radioul$ casetoonul$ etc
& mi*loacele te%nice audio&(i'uale + (ideo&"lader$ t($ calculatorul
2. &aloarea psihopedagogica a mi(loacelor de invatamant
Sinta!ma $$mi*loace te%nice de instruire9 include ansamblul cerintelor "eda!o!ice de
utili'are eicienta a lor$ in urmatoarele sco"uri didactice+
& sensibili'area ele(ilor in (ederea desasurarii acti(itatii didactice
& s"ri*inirea "erce"erii noului de catre ele(i
& comunicarea$ transmiterea$ demonstrarea/ilustrarea noului
.@<
& intele!erea noului de catre ele(i
& a"licarea si e#ersarea noilor cunostinte teoretice si "ractice
& i#area si consolidarea noilor cunostinte si com"etente
& (eriicarea si e(aluarea cunostintelor si abilitatilor ele(ilor.
In scoala contem"orana$ utili'area unor sinta!me ca mi*loace de in(atamant$ instruire si
autoinstruire asistate de calculator$ indi(iduali'area instructiei etc.$ a de(enit o necesitate$ ele
re"re'entand$ "ractic$ directi "entru reorma in(atamantului.
6eeritor la te%nicile moderne de instruire$ UNESCO arata ca ele re"re'inta a "atra
re(olutie in de'(oltarea societatii$ din "unctul de (edere al mi*loacelor de instruire si educare. Du"a
As%bd $ cele "atru re(olutii sunt+
01, trecerea de la educatia in amilie la educatia in scoala
0., ado"tarea cu(antului sens ca mi*loc de instruire si autoinstruire
01, a"aritia ti"arului si olosirea cartii
02,de'(oltarea electronicii 0radioul$ tele(i'iunea$ calculatoarele,.
De altel$ utilitatea mi*loacele te%nice moderne consta$ in "rinci"al$ in usurinta de a recrea
in "ermanenta situatia educationala$ "rin includerea in cam"ul educatiei a noilor ac%i'itii din
domeniul stiintelor educatiei.
Cele mai im"ortante caracteristici ale mi*loacelor te%nice de instruire$ care le conera
valoarea pedagogica si$ totodata anumite limite in utili'are$ sunt urmatoarele+
+le)ibilitatea sau adaptabilitatea$ re"re'inta trasatura care se reera la "osibilitatile de
ada"tare la necesitatile de moment
Ieneralitatea re"re'inta o "ro"rietate asociata le#ibilitatii si se reera la "osibilitatea de a
codiica in dierite orme$ inormatiile mesa*elor transmise s"re rece"torul uman
Paralelismul este "ro"rietatea care se reera la "osibilitatea utili'arii simultane a aceluiasi
mi*loc in mai multe sco"uri sau de catre mai multi utili'atori$ in aceeasi unitate de tim".
6ccesibilitatea este o "ro"rietate a mi*loacelor te%nice determinata de com"le#itatea lor si
de usurinta cu care ele "ot i utili'ate. ?ireste$ cu cat un mi*loc te%nic este mai com"le#$ cu atat
accesul utili'atorilor de"inde in mai mare masura de "ro!rame s"eciale de instruire "entru
cunoasterea si manuirea a"aratelor.
Siguranta si unctionare este re"re'inta o caracteristica alata in corelatie cu iabilitatea si
intretinerea si se reera la res"ectarea anumitor re!uli si o"eratii la "unerea in unctiune$ la
utili'arca si la o"rirea a"aratelor.
A(and in (edere "ro"rietatile mi*loacelor te%nice$ se "oate s"une ca$ "entru stabilirea
calitatii mi*loacelor te%nice de instruire$ se iau in considerare$ simultan$ "atru cate!orii de actori$
"e care trebuie sa&i aiba in (edere atat cei care le "roduc$ cat si cei care le utili'ea'a. Este (orba de
actori pedagogici & notati cu P$ tehnici & notati cu )$ economici - notati cu ec si ergonomici & notati
.@=
cu Er. Astel$ calitatea mi*loacelor te%nice de instruire & notata cu Cmi este unctie de aceste
cate!orii de actori.
Gratie e#ercitarii unctiei de instruire$ iecare cate!orie de mi*loace de in(atamant "oate i
considerata o modalitate de transmitere a cunostintelor. De aceea$ se im"une ca$ in ale!erea mi*loacelor
de in(atamant sa se aiba in (edere eicienta lor in transmiterea unor inormatii noi, precum si in
ormarea unor priceperi si deprinderi intelectuale, care se vor transorma in instrumente utile in
asimilarea de noi inormatii.
Desi!ur ca$ "roesorul este acela care "roiectea'a si crea'a situatii didactice in care se
utili'ea'a mi*loace de in(atamant$ or!ani'ea'a si indruma acti(itatea ele(ului$ a*utandu&1 sa in(ete.
Procesul in(atarii nu are la ba'a sim"la "erce"tie$ ci el "resu"une acti(itatea intelectuala eecti(a a
ele(ului. Prin urmare$ sot&urile "re'entate o data cu utili'area mi*loacelor de in(atamant$ nu sunt
sim"le materiale intuiti(e care sa ie obser(ate de ele(i- ele isi inde"linesc unctia didactica numai daca
sunt utili'ate eecti( de acestia. Allel s"us$ eicienta oricarui mi*loc de in(atamant "resu"une asi!urarea
caracterului com"lementar al "redarii & in(atarii.
Uti'area unui sin!ur mi*loc de in(atamant$ indierent din ce cate!orie ace "arte si
indierent cat de bine conce"ut si reali'at ar i el$ nu "oate da ma#imul de eicienta. Ci*loacele de
in(atamant trebuie selectate$ utili!ate si imbinate in uctie de conte)tul pedagogic concret$ res"ecti(
de celelalte elemente constituti(e ale strate!iilor didactice+ sistemul de metode didactice$ ormele de
or!ani'are a acti(itatii didactice etc. Un mi*loc de in(atamant nu este eicient in sine$ ci numai ca
element com"onent al unui sistem de mi*loace de in(atamant$ care se s"ri*ina reci"roc si care se
inte!rea'a intr&o strate!ie de instruire sau autoinstruire coerenta.
In conormitate cu teoria diri*arii instrurii "rin obiecti(e$ rolul "rimordial in ale!erea resurselor
ce urmea'a a i olosite in instruire$ inclusi( a mi*loacelor te%nice de instruire$ re(ine inalitatilor
procesului didactic. De asemenea$ natura si modul de or!ani'are al continutului care (a i (e%iculat$
ale!erea metodelor si ormelor de acti(itate didactica$ a metodelor de (eriicare si e(aluare$ sunt
elemente care inluentea'a selectarea mi*loacelor te%nice necesare in situatia de "redare in(atare
res"ecti(a. Asadar$ stabilirea mi*loacelor de in(atamant re"re'inta o actiune com"onenta a "roiectarii
"eda!o!ice.
Utili'area unui anumit mi*loc te%nic in instruire este *ustiicata numai daca acti(itatea
res"ecti(a nu "oate i reli'ata eicient a"eland la modalitati de lucru mai sim"le.
Eicienta mi*loacelor te%nice de instruire de"inde$ in mare masura$ de "re!atirea "roesorului$
de ni(elul la care el sta"aneste materialul ce urmea'a a i utili'at$ de masura in care este amiliari'at cu
a"aratele in acelasi tim" iind necesara si "re!atirea ele(ilor "tr a utili'a in acti(itatea lor$ su"orturile
audio&(i'uale.
Ele(ii nu "oseda ca"acitatea de a $$lectura9 dintr&o sim"la "ri(ire o ima!ine$ ie ea c%iar
sim"la. Proesorul este acela care urmea'a sa oriente'e si sa ocali'e'e atentia ele(ilor asu"ra
.1@
as"ectelor esentiale ale continuturilor transmise$ in unctie de sco"ul sec(entei educati(e res"ecti(e+
identiicarea anumitor elemente$ descrierea com"onentelor "re'entate$ inter"retarea unei ima!ini etc.
Lectura unei ima!ini de catre ele(i "oate imbraca as"ecte di(erse$ in unctie de ra"orturile dintre
orma si continuturile acesteia$ de "lanul inde"artat sau a"ro"iat de "re'entare$ de un!iul de (edere$
de durata e#"unerii.
Indierent de mi*loacele te%nice utili'ate$ "rocesul instructi(&educati( "resu"une si momente
de con(ersatie "roesor&ele(i si ele(i&ele(i$ discutii de !ru"$ *ocuri de simulare$ adica asi!urarea unor
conditii interacti(e intre ele(i$ "roesor si mi*locul te%nic olosit. Pentru ca strate!ia didactica ba'ata
"e utili'area unui mi*loc te%nic de instruire sa ie eicienta$ este necesar ca inormatiile transmise cu
a*utorul mi*loacelor te%nice si ie su"use unor "relucrari$ inter"retari$ restructurari$ sa se reali'e'e
(erbali'ari$ corelatii etc.$ iar noile cunostinte sa ie inte!rate in sistemul co!niti( al ele(ilor.
De aceea$ este necesara "re!atirea clasei in (ederea "erce"erii eiciente a mesa*ului audio&
(i'ual. Aceasta "re!atire consta intr&o discutie "realabila cu ele(ii$ in cadrul careia se reactuali'ea'a
ceea ce ele(ii cunosc de*a des"re subiectul discutat$ se "reci'ea'a ideea undamentala "e care o
transmite mesa*ul P ormulea'a cate(a intrebari la care ele(ii (or cauta ras"unsuri in tim"ul
"erce"erii mesa*ului. Este im"ortant ca "roesorul sa ormule'e intrebari $$de desco"erire9$ "entru a
obli!a ele(ii sa !andeasca si sa asimile'e in mod constient inormatiile. In comentariile sale$
"roesorului nu se (a limita la sim"la descriere si nici nu (a e"ui'a e#"licatiile- dim"otri(a le (a
lasa ele(ilor o 'ona de necunoscut si de in(esti!are in le!atura cu ima!inile "re'entate$ oerind$
daca este necesar& "uncte de s"ri*in.
Asi!urarea conditiilor interacti(e intre "roesor$ ele(i si mi*loacele te%nice utili'ate$
(i'ea'a cresterea eicientei "rocesului de in(atare "rin+
& a"roundarea "roceselor de anali'a si sinte'a
& clariicarca as"ectelor insuicient sesi'ate "rin lectura ima!inii
& asi!urarea "atrunderii "rin !andire a celor rece"tate
& ormarea la ele(i a unei (i'iuni de ansamblu asu"ra celor studiale
& inte!rarea noilor cunostinte in sistemul co!niti( "ro"riu al ele(ilor.
In (ederea cresterii eicientei utili'arii con(ersatiei$ a e#"unerii$ a e#"licatiei$ a
"roblemati'arii$ a desco"eririi si a altor metode didactice du"a lecturarea de catre ele(i a unei
ima!ini$ se "oate recur!e la reluarea unor $$cadre9 sau sec(ente din mesa*ul (i'ual+ dia"o'iti(e$
sec(ente de ilm$ ima!ini etc
Selectarea si utili'area corecta a mi*loacelor de in(atamant sunt conditionate de
cunoasterea unctiilor "eda!o!ice$ dintre care$ amintim+
& ?unctia de instruire
& ?unctia de moti(are a in(atarii si de orientare]a intereselor "roesionale ale ele(ilor
& ?unctia demonstrati(e
.11
& ?unctia ormati(a si estetica
& ?unctia de scolari'are substituti(a sau de reali'are a in(atamantului la/de la distanta
& ?unctia de e(aluare a randamentului ele(ilor
+unctia de instruire.Ci*loacele de in(atamant au (aloare de instrumente "eda!o!ice de
comunicare ra"ida]si eicienta a inormatiilor$ instrumente ce se inter"un intre lo!ica stiintei si
lo!ica ele(ului si care inlesnesc si o"timi'ea'a comunicarea educationala "roesor&ele(. Prin
s"orirea ca"acitatii ele(ilor de a rece"tiona inormatii !ratie unor situatii "erce"ti(e (ariate$
mi*loacele de in(atamant le de'(olta acestora ca"acitatea de a intele!e realitatea si de a actiona
asu"ra ei. 6e'ulta ca ele au unctie de mediere a instrumentelor "si%ice "rin intermediul celor
"eda!o!ice. Posibilitatile de codiicare a inormatiilor continute in mesa*e sunt di(erse ima!ini$
simboluri$ sunete$ ceea ce contribuie la esentiali'area continuturilor stiintiice$ uneori diicile si
abstracte$ in modalitati accesibile si c%iar "lacute.
Prin or!ani'area e#"erientei sen'oriale a ele(ilor$ mi*loacele de in(atamant contribuie in
buna masura la constituirea si consolidarea structurilor "erce"ti(e o"eratorii$ ameliorand
ca"acitatea ele(ului de a inre!istra$ "relucra si inter"reta inormatiile "rimite$ o"eratiile "erce"ti(e
de e#"lorare$ com"arare$ i#are$ "recum si caracterul rational al actiunilor "erce"ti(e.
+unctia de motivare a invatarii si de orientareJa intereselor proesionale ale elevilor este
le!ata de incarcatura emotionala a ima!inii audio&(i'uale$ care se adresea'a direct sensibilitatii
ele(ului. Cesa*ele (i'uale si auditi(e stimulea'a la ele(i curio'itatea$ interesul$ dorinta de cunoastere
si de actiune si crea'a momente de buna dis"o'itie$ toate acestea contribuind la mobili'area eortului
in "rocesul de in(atare. De asemenea$ !ratie utili'arii mi*loacelor te%nice$ ele(ii se "ot inorma mai
re"ede$ mai bine si mai mult des"re di(erse "roesii$ acti(itati$ "reocu"ari$ ceea ce contribuie la
orientarea lor scolara si "roesionala.
+unctia demonstrative.Aceasta unctie este (aloriicata in situatiile educati(e in care e#ista
constran!eri le!ate de structurarea si transmiterea mesa*ului educational$ datorate caracteristicilor
obiectelor$ "roceselor si enomenelor studiate+ dimensiuni oarte mici sau oarte mari$ ritm lent sau
alert$ dinamica. Aceste caracteristici ac im"osibila studierea lor nemi*locita$ de aceea se recur!e la
substitute ale obiectelor$ "roceselor si enomenele reale+ modele materiale si ideale sau mi*loace
te%nice de instruire. Acestea din urma "re'inta a(anta*ul com"rimarii sau decom"rimarii ritmului
de desasurare a unui "roces sau e(eniment "ermit (i'uali'area unor "rocese si enomene
inaccesibile obser(atiei directe.
+unctia ormativa si estetica.Comunicarea audio&(i'uala se caracteri'ea'a "rintr&o
or!ani'are cronos"atiala im"usa$ care il obli!a "e "roesor la un "lus de ri!uro'itate in
sistemati'area inormatiei$ cu eecte beneice asu"ra ormarii si de'(oltarii structurilor co!niti(e ale
ele(ilor. Acestia se e#ersea'a in reali'area de anali'e$ com"aratii in sur"rinderea notelor esentiale$
ceea ce are dre"t eect s"orirea ca"acitatilor de o"erare a "rocesului !andirii.
.1.
Pe lan!a (alentele co!niti(e "e care le com"orta$ oto!raia$ dia"o'iti(ul$ sec(enta de ilm$
an!a*ea'a ele(ii in acte de "erce"ere si e(aluare a esteticului si le culti(a ca"acitatea de intele!ere
si a"recierea rumosului.
+unctia de scolari!are substitutiva sau de reali!are a invatamantului la$de la distanta
re"re'inta acti(itatea in reali'area careia inter(in$ cu "redilectie$ tele(i'iunea$ "recum si retelele
com"uteri'ate nationale si internationale.
In(atamantul la distanta re"re'inta o alternati(a ce ras"unde unor cerinte multi"le de instruire
si educare+ insusirea unei limbi straine$ educatia ecolo!ica$ educatia "entru "ace$ educatia continua
"entru dierite cate!orii socio&"roesionale$ inclusi( a "ersonalului didactic.
+unctia de evaluare a randamentului elevilor.Inca din deceniile 4&5$ din tim"ul
in(atamantului "ro!ramat se utili'ea'a dis"o'iti(e mecanice de e(aluare a re'ultatelor scolare ale
ele(ilor- in tim"$ lor li s&au adau!at cele electrice si cele electronice
Contributia tuturor acestor dis"o'iti(e la o"timi'area o"eratiei de e(aluare a "ro!resului
scolar "oate i e(identiata$ din cel "utin doua "uncte de (edere+
& s&au eliminat actorii "erturbatori de natura subiecti(a care inter(in in (eriicare si notare
& s&au am"liicat calitatile dia!nostice si "ro!nostice ale notarii

. Particularitati ale utilizarii mi(loacelor de nvatam2nt n scolile speciale
In conte#tul educatiei s"eciale$ materialele si mi*loacele de in(atamant detin un rol
undamental in (aloriicarea "rinci"iului intuitiei si accesibili'area continuturilor in(atarii$ mai ales in
ca'ul ele(ilor cu deiciente mintale si al celor cu deiciente sen'oriale. Ci*loacele si materialele
didactice acilitea'a "erce"tia directa a realitatii$ solicita si s"ri*ina o"eratiile !andirii$ stimulea'a
cautarea si desco"erirea de solutii$ ima!inatia si creati(itatea ele(ilor$ iar inte!rarea si armoni'area lor
or!anica in cadrul lectiilor determina cresterea !radului de o"timi'are si eicienta in(atarii.
Ci*loacele de in(atamant "ot i !ru"ate in doua mari cate!orii+
a, mi*loace de in(atamant care cu"rind mesa*ul didactic+
& obiecte naturale$ ori!inale & animale (ii sau conser(ate$ ierbare$ insectare$ diorame$ ac(arii$
materiale
& su"orturi i!urati(e si !raice & %arti$ "lanse$ albume$ "anouri-
& mi*loace simbolic&rationale & tabele cu ormule sau simboluri$ "lanse cu litere$ cu(inte$
sc%eme structurale sau unctionale-
& mi*loace te%nice audio(i'uale & dia"o'iti(e$ ilme$ su"orturi audio si/sau (ideo-
b, mi*loace de in(atamant care acilitea'a transmiterea mesa*elor didactice +
& instrumente$ a"arate si instalatii de laborator-
& ec%i"amente te%nice "entru ateliere-
& instrumente mu'icale si a"arate s"orti(e-
.11
& masini de instruit$ calculatoare si ec%i"amente com"uteri'ate-
& *ocuri didactice obiectuale$ electrote%nice sau electronice-
& simulatoare didactice$ ec%i"amente "entru laboratoare onice-
Aceasta clasiicare are un caracter relati( si$ nu de "utine ori$ mi*loacele care cu"rind
mesa* didactic sunt si su"orturi "entru acilitarea transmiterii noilor cunostinte$ du"a cum si
su"orturile insele induc$ direct sau indirect$ mesa*e educationale.
Selectia$ stabilirea si inte!rarea mi*loacelor de in(atamant in cadrul unei lectii se reali'ea'a
"rin racordarea "ermanenta a acestora la obiecti(ele instruirii$ la continuturile concrete ale unitatilor
de in(atare/lectiilor$ la metodele si "rocedeele didactice.
In ca'ul ele(ilor cu di'abilitati$ unele mi*loace "ot a(ea si un rol com"ensator$ antrenand
de'(oltarea unor unctii/"rocese "si%ice sau ca"acitati i'ice. Eicienta utili'arii lor tine de ins"iratia
si e#"erienta didactica a educatorului$ iar e#cesul utili'arii lor "oate conduce la rece"tare "asi(a$
unele e#a!erari sau denaturari ale enomenelor etalate$ re"re'entari anormale si ima!ini artiiciale
asu"ra realitatii si ori'ontului e#istential.
.12
11. "orme de organizare si proiectare didactica
1. Proiectarea didactica-conditie a unei activitati didactice de calitate
2. +unctiile proiectarii didactice
*. Continutul si nivelul proiectarii didactice n nvatam<ntul special
1. Proiectarea didactica-conditie a unei activitati didactice de calitate
Conce"tul de "roiectare didactica s&a im"us datorita "reocu"arii de a coneri acti(itatii
instructi(&educati(e ri!uro'itate stiintiica si metodica si datorita a"aritiei in didactica moderna a
unor orientari si tendinte$ cum ar i+
> "eda!o!ia antici"ati(a si "ros"ecti(a
> "eda!o!ia obiecti(elor
> sistemul "rinci"iilor didactice !enerale a1 sistemul "rinci"iilor didactice s"eciice
disci"linelor de studiu
> or!ani'area instructiei si educatiei in unctie de ac%i'itiile din teoria in(atarii
> elaborarea "lanurilor calendaristice$ a sistemelor de lectii$ a "lanurilor tematice$ a
"roiectelor de acti(itate didactica
> a"licarea unor metode didactice moderne si eiciente 0de e#em"lu instruirea asistata de
calculator,
> elaborarea unor instrumente obiecti(e "entru e(aluarea randamentului scolar al ele(ilor.
A(and in (edere cele de mai sus$ se "oate airma ca "roiectarea acti(itatii didactice
constituie premisa si conditia necesara "entru reali'area unui demers didactic eicient.
Acti(itatea didactica are in ond un caracter "rocesual$ ea se desasoara in eta"e$ sec(ente
lo!ic articulate. 6e'ulta ca stabilirea de obiecti(e concrete urmea'a sa se su"ra"una "e sec(ente de
lectie/acti(itate.
Pornind de la cerintele in(atarii se im"une a !andi acti(itatea de "roiectare in termeni de
situatii "roblema$ ceea ce tine atat de insusirea unor te%nici de lucru$ cat si de e#"erienta si
ima!inatia "eda!o!ica a "roesorului.
In eortul de diri*are a instruirii "rin obiecti(e urmea'a sa tinem seama de a"tul ca nu
toate intentiile "re(a'ute "entru acti(itatea didactica "ot i traductibile in obiecti(e concrete$
com"ortamentate. Cerinta de a ormula obiecti(ul in termeni com"ortamentali/de "erormanta$ se
lo(este de diicultati mari mai ales la disci"linele socio&umane. De asemenea$ este diicil sa se
estime'e ni(elul "erormantelor in urma insusirii unui continut$ "recum si corelarea acestora cu
dierite clase com"ortamentale stabilite "rin ta#onomia curenta a obiecti(elor.
Proiectarea didactica este o actiune continua$ "ermanenta$ care "recede demersurile
instructi(&educati(e$ indierent de dimensiunea$ com"le#itatea sau durata acestora. La ni(el micro$
.13
ea "resu"une de a"t stabilirea sistemului de relatii si de"endente e#istente intre continutul stiintiic
(e%iculat$ obiecti(ele o"erationale si strate!iile de "redare$ in(atare si e(aluare.
Proiectarea inseamna relationare intre continut$ obiecti(e si strate!ii de instruire si
autoinstruire si strate!ii de e(aluare$ continutul iind o"erational "rinci"al in instruire.
In "roiectarea didactica la ni(el micro$ se "orneste de la un continut i#at "rin "ro!ramele
scolare$ care cu"rind obiecti(ele !enerale ale in(atamantului$ "recum si obiecti(ele&cadru si
obiecti(ele de reerinta$ care sunt unice la ni(el national. Proesorul urmea'a sa reali'e'e deri(area
"eda!o!ica a obiecti(elor o"erationale concrete$ com"ortamentale$ care orientea'a acti(itatea de
instruire si autoinstruire.
6ctivitatea de proiectare didactica se inali'ea'a cu elaborarea unor instrumente de lucru
utile cadrului didactic & "lanul tematic si "roiectele de acti(itate didactica/lectie$ mer!and "ana la
sec(enta elementara de instruire. Intrucat acti(itatea didactica are caracter "rocesual$ ea se
desasoara in eta"e$ in sec(ente articulate lo!ic$ "este care urmea'a sa se su"ra"una stabilirea de
obiecti(e concrete- de aceea$ nu este recomandabil ca "entru o anumita acti(itate didactica sa se
ormule'e mai mult de .&1 obiecti(e.
Pornind de la ac%i'itiile din teoriile in(atarii$ se im"une !andirea acti(itatii de "roiectare in asa
el incat sa se "romo(e'e o in(atare "rin "roblemati'are$ euristica$ e#"erimentala$ creatoare$ ceea ce tine
atat de insusirea unor modalitati si te%nici de lucru eiciente$ cat si de e#"erienta$ ima!inatia si
creati(itatea "eda!o!ica a cadrului didactic.
Procesul de in(atamint "oate i or!ani'at in mai multe orme. ?orma cea mai utili'ata$ cu o
traditie de sute de ani$ este lectia. 1ectia este activitatea desasurata de elevi sub conducerea
proesorului, prin care isi insusesc o tema din programa scolara, intr-un timp limitat.
Or!ani'area "rocesului de in(atamint sub orma de lectii "re'inta mai multe caracteristici.
Cateria de in(atamint este im"artita in unitati mici, care "ot i asimilate de ele(i in timpul i)at.
Intre temele care se "redau la un obiect de in(atamint este o succesiune lo!ica. Asimilarea iecarei
teme "ri(este toate aspectele invatarii+ intele!erea materialului nou$ consolidarea lui$ a"licarea in
"ractica$ ormarea "rice"erilor si de"rinderilor in le!atura cu el$ controlul cantitatii si loialitatii
materialului asimilat. Acti(itatea se desasoara sub indrumarea unei "ersoane "re!atite s"re a
conduce acest "roces$ "roesorul. Proesorul alege materia de asimilat de catre ele(i$ stabileste
durata acti(itatii$ alege metodele de care se (or ser(i ele(ii in munca$ hotaraste structura 0eta"ele,
acestei acti(itatii si continutul iecarei eta"e$ asigura unitatea instructiei cu educatia.
?iind o acti(itate atit de com"le#a$ in care trebuie sa se imbine armonios toate elementele
procesului de invatamant, lectia a de(enit de mult tim" obiect de studiu al "eda!o!ilor$ in (ederea
"erectionarii ei.
"tapele "rinci"ale ale acti(itatii de "roiectare a acti(itatilor didactice$ (alidate de teoria si
"ractica instruirii sunt urmatoarele+
.14
A 'ncadrarea activitatii didactice in sistemul de lectii sau in "lanul tematic$ intr&o (i'iune
sistemica & actiune care include stabilirea obiecti(ului didactic undamental. Acesta e(identia'a
sensul in care (a i (aloriicat continutul ideatic+ transmitere$ dobandire$ desco"erire$ reca"itulare$
sistemati'are$ a"licare$ (eriicare$ e(aluare si constituie momentul determinant in stabilirea cate!oriei
sau a ti"ului de lectie.
Sistemul de lectii re"re'inta ansamblul lectiilor com"onente ale unui ca"itol$ care
ormea'a o unitate or!ani'ata si asi!ura atin!erea obiecti(elor instructi(&educati(e ale ca"itolului
res"ecti(.
A Stabilirea obiectivelor operationale$ care directionea'a intrea!a acti(itate de "re!atire si
reali'are a demersurilor didactice$ se reali'ea'a in unctie de continut si de inalitatea "e termen mai
lun! a instruirii.
A Selectarea, structurarea logica, esentiali!area$ adec(area continutului si trans"unerea lui
didactica intr&un croc%iu lo!ic$ actiuni "e care "roesorul le reali'ea'a tinind cont de urmatoarele
elemente+
& ni(elul !eneral de "re!atire al ele(ilor
& re'ultatele si e#"erienta co!niti(a anterioara a ele(ilor
& sistemul de cunostinte si abilitati intelectuale si "ractice de care dis"un ele(ii
& e#"erienta "ractica a ele(ilor$ !radul in care acestia cunosc materialul a"tic
& corelatiile intra& si interdisci"linare care se "ot reali'a.
Cristea distin!e modelul modern sau curricular al "roiectarii "eda!o!ice de (ec%iul model$
traditional sau didacticist$ si su!erea'a o anali'a com"arati(a in unctie de urmatoarele as"ecte+
7odelul didacticist al "roiectarii "eda!o!ice
Aeste central "e continuturi$ indeosebi "e actiuni s"eciice "rocesului de
"redare-continuturile isi subordonea'a obiecti(ele$ metodolo!ia si e(aluarea didactica intr&o lo!ica
a 8in(atamantului inormati(9-
> relatiile dintre elementele acti(itatii didactice sunt intam"latoare$ nedierentiate si
nedeinite "eda!o!ic$ stabilindu&se mai ales sub "resiunea continutului si sarcinilor de "redare-
> intretine de'ec%ilibre in ormarea ormatorilor & initiala si continua intre "re!atirea de
s"ecialitate si "re!atirea "si%o"eda!o!ica.
7odelul curricular al proiectarii pedagogice +
& este centrat "e obiecti(e si "ro"une actiuni didactice s"eciice "rocesului com"le# de
"redare&in(atare&e(aluare-
& "unctul de "lecare il constituie obiecti(ele stabilite "entru ele( in s"iritul unui in(atamant
ormati($ ba'at "e (aloriicarea "otentialului de 0auto,instruire&0auto,educatie al iecarui ele(/student-
& intre toate elementele acti(itatii didactice 0obiecti(e & continut & metodolo!ie &e(aluare, se
stabilesc ra"orturi de interde"endenta$ determinate de rolul central al obiecti(elor "eda!o!ice-
.15
& asi!ura ec%ilibrul dintre "re!atirea de s"ecialitate a ormatorilor 0conce"uta
interdisci"linar$ cu o disci"lina $$"rinci"ala9 si cel "utin una $$secundara9, si "re!atirea
"si%o"eda!o!ica.
In unctie de ori'ontul de tim" luat ca reerinta$ distin!em doua ti"uri undamentale de
"roiectare "eda!o!ica+
1. proiectarea globala & are dre"t reerinta o "erioada mai mare din tim"ul de instruire+ de
la un ciclu scolar la un an de studiu- se concreti'ea'a in elaborarea "lanurilor de in(atamant si a
"ro!ramelor scolare-
2. proiectarea esalonata & are ca reerinta "erioade mai mici de tim"$ de la anul scolar
"ana la tim"ul consacrat unei sin!ure acti(itati didactice$ si se concreti'ea'a in+
> "roiectarea acti(itatii anuale$ "e ba'a "lanului de in(atamant si a "ro!ramei scolare.
Presu"une+
& identiicarea obiecti(elor !enerale urmarite in "redarea disci"linei-
& anali'a continutului$ identiicarea unitatilor mari de continut 0ca"itole$ teme, si a
succesiunii lor-
& esalonarea in tim" 0"reci'area numarului de ore "entru iecare unitate si "reci'area datei
sau a sa"tamanii din structura anului scolar,-
& distributia tim"ului "e ti"uri de acti(itati+ "redare$ i#are si sistemati'are$ e(aluare.
7odel orientativ al proiectarii anuale+
An de studiu+
Disci"lina+
Clasa+
Obiecti(e !enerale+
7iblio!raia+
Obiecti(ele
disci"linei
Continutul
disci"linei
6e"arti'area in
tim"
)i"uri de
acti(itati
*. proiectarea activitatii trimestriale este o continuare a "roiectarii anuale si "oate include$
"e lan!a elementele s"eciice unei "roiectari anuale$ o "rima antici"are a strate!iilor didactice si a
"osibilitatilor de e(aluare$ in unctie de obiecti(ele urmarite si de continutul detaliat.
7odel orientativ al proiectarii trimestriale
An de studiu+
Disci"lina+
Clasa+
.1<
Obiecti(e !enerale+
7iblio!raia+
Obiecti(ele
disci"linei
Continutul
disci"linei
6e"arti'area in
tim"
)e%nolo!ia
instruirii
E(aluare
Cetode Ci*loace
;. proiectarea unei activitati didactice$ care inseamna$ cel mai adesea$ "roiectarea lectiei$
datorita "onderii mari "e care o ocu"a lectia in ansamblul ormelor de or!ani'are si desasurare a
acti(itatii didactice.
Proiectarea lectiei "resu"une un demers antici"ati($ "e ba'a unui al!oritm "rocedural ce
corelea'a urmatoarele "atru intrebari+
> Ce (oi ace_
> Cu ce (oi ace _
> Cum (oi ace _
> Cum (oi sti daca am reali'at ceea ce mi&am "ro"us _
Aceste "atru intrebari sunt e#"resia celor "atru eta"e undamentale in "roiectarea lectiei+
Eta"a I+ 'dentiicarea obiectivelor lectiei
Obiecti(ul este e#"resia antici"arii unui re'ultat aste"tat intr&un conte#t concret al
instruirii. Obiecti(ul ne arata 8ce se urmareste in iecare sec(enta a "rocesului educational si cum se
e(aluea'a "erormantele obtinute9.
"tapa a ''-a: 6nali!a resurselor
Du"a identiicarea obiecti(elor$ "roesorul trebuie sa reali'e'e o anali'a detaliata a
"rinci"alelor cate!orii de resurse im"licate in desasurarea acti(itatii+
A resurse umane+ ele(ul 0trasaturi de "ersonalitate$ interese$ trebuinte de in(atare,-
"roesorul 0"re!atire stiintiica si "si%o"eda!o!ica$ com"etenta comunicati(a,-
A resurse de continut didactic+ ansamblul (alorilor educationale 0cunostinte$ "rice"eri$
de"rinderi$ ca"acitati$ atitudini, ce ac obiectul "rocesului de "redare/ in(atare- selectia continuturilor
didactice se ace in unctie de obiecti(ele identiicate 0abordare curriculara,$ "e ba'a "lanului de
in(atamant$ a "ro!ramei scolare$ a manualului scolar si a altor materiale inormati(e cu caracter
didactic-
A resurse de ordin material+ materiale didactice si mi*loace te%nice care "ot contribui la
eicienti'area acti(itatii-
A locul desasurarii activitatii 0clasa$ laborator$ atelier$ biblioteca,-
K timpul disponibil "entru o acti(itate didactica.
"tapa a '''-a: "laborarea strategiilor didactice optime
.1=
Eicienta acti(itatii didactice de"inde in mare masura de calitatea demersului de selectare
si corelare a celor mai "otri(ite metode$ mi*loace si materiale didactice- aceasta eta"a mai e
cunoscuta si ca eta"a selectarii si corelarii celor trei 8C9 0Cetode$ Cateriale$ Ci*loace,. Cercetarile
e#"erimentale si e#"erienta educati(a do(edesc$ deo"otri(a$ ca esecul multor acti(itati didactice isi
are cau'ele la acest ni(el al "roiectarii "eda!o!ice. Conturarea strate!iei didactice "ermite de*a
"roesorului sa&si ima!ine'e scenariul a"ro#imati( al acti(itatii sale.
Nu intam"lator aceasta eta"a urmea'a du"a identiicarea obiecti(elor si anali'a resurselor.
Princi"alii actori care contribuie la selectarea si imbinarea celor 8trei C9 intr&o strate!ie didactica
sunt+
> s"eciicul acti(itatii 0comunicare/insusire de cunostinte$ e(aluare,-
> obiecti(ele o"erationale identiicate-
> conte#tul "si%o"eda!o!ic al instruirii 0ni(elul "re!atirii lor,-
> conte#tul material al instruirii 0materiale si mi*loace didactice dis"onibile,-
> stilul si "ersonalitatea "roesorului.
"tapa a :-a: "laborarea instrumentelor de evaluare
Am identiicat$ intre unctiile obiecti(elor educatiei$ o unctie e(aluati(a- "reci'area
corecta a obiecti(elor si "osibilitatilor de o"erationali'are a acestora oera un s"ri*in serios in
"rocesul de e(aluare a re'ultatelor ele(ilor si a acti(itatii "roesorului$ su!erand ale!erea unor
instrumente de e(aluare adec(ate obiecti(elor "ro"use$ utili'area lor in anumite momente ale
desasurarii acti(itatii$ "recum si inter"retarea si utili'area re'ultatelor in sensul o"timi'arii
acti(itatii si$ im"licit$ al "re!atirii ele(ilor.
Stan si Andrei identiica trei as"ecte undamentale care conturea'a esenta acestei eta"e+
> in ce eta"a sau moment anume din desasurarea acti(itatii este necesara si se "oate
reali'a e(aluarea _
> care (a i instrumentul de e(aluare "otri(it "tr. situatia de in(atare creata in unctie de
obiecti(ele o"erationale identiicate _
> cum se (a inali'a si cum (a i e#"rimat re'ultatul e(aluarii _
Proiectul de lectie : model orientativ
Data+
Clasa+
Disci"lina+
)ema+
)i"ul lectiei+
Obiecti(ul undamental+
Obiecti(e s"eciale si modalitati de o"erationali'are+
Cetode si "rocedee didactice
..@
Ci*loace de in(atamant+
Desasurarea lectiei
Eta"ele lectiei Obiecti(e Continutui lectiei
Cetode si
mi*loace
E(aluare
Acti(itatea
"roesorului
Acti(itatea ele(ilor
2. "unctiile proiectarii didactice
Proiectul de lectie este un instrument de lucru si un !%id "entru "roesor$ el oerind o
"ers"ecti(a de ansamblu$ !lobala si com"le#a asu"ra lectiei.
Lectiile asi!ura o inormare am"la si sistematica a ele(ilor in dierite domenii$ si ii a*uta la
ormarea "ersonalitatii lor. Ele contribuie la de'(oltarea !indirii si ima!inatiei ele(ilor$ la ormarea
sentimentelor su"erioare$ la ortiicarea (ointei$ la obisnuirea ele(ilor cu munca or!ani'ata si cu
disci"lina$ le culti(a "ro!resti( a"titudinile si talentele$ ii a*uta sa&si insuseasca te%nica muncii
inde"endente. Aceste a(anta*e "e care le oera au (alidat lectia ca orma "rinci"ala$ orma de ba'a
in or!ani'area "rocesului de in(atamint.
In (i'iune moderna$ "roiectul de lectie are caracter orientati($ a(and o structura le#ibila si
elastica. De asemenea$ este de "reerat ca el sa "re(ada unele alternati(e de actiune si c%iar sa
solicite ca"acitatea "roesorului de a reconsidera demersul antici"at atunci cand situatii ne"re(a'ute
ac necesara sc%imbarea$ deci un com"ortament didactic creator. In acest el ele (or i ada"tate
s"eciicului "rocesului de "redare&in(atare a disci"linei res"ecti(e si (or de(eni o"erationale in
conditiile concrete de instruire in care (or i utili'ate.
Scopul pr didactice este de a reali'a trans"unerea didactica a continutului stiintiic intr&o
maniera care sa le "ermita ele(ilor asimilarea lui$ dar in acelasi tim" sa ii obli!e la eort intelectual
si/sau "ractic&a"licati(/motric.
Proiectarea didactica are semniicatia unei "ro!no'e "e ba'a unei anali'e dia!nostice a
conditiilor "realabile ale acti(itatii didactice.
Proiectarea strate!iilor didactice re"re'inta ansamblul de "rocese si o"eratii deliberati(e de
antici"are a acesteia$ de i#are mentala a "asilor ce (or i "arcursi in reali'area instructiei si
educatiei$ la ni(el macro si micro.
Raloarea unei lectii$ ca a oricarei acti(itati$ se a"recia'a in unctie de randament. @ lectie
eicienta este o lectie care da randamentul ma#im$ in conditiile in care s&a lucrat. E ade(arat ca
acest randament nu "oate i masurat obiecti($ sub toate as"ectele$ la sirsitui unei lectii$ asa cum "ot
i a"reciate "rodusele materiale "rintr&un control te%nic de calitate. Unele re'ultate ale acti(itatii
didactice "ot i obser(ate numai du"a o lun!a durata de tim"$ dar ara sa se "oata "reci'a care a ost
..1
lectia sau lectiile care le&au "rodus. Asa sint re'ultatele care "ri(esc de'(oltarea "roceselor "si%ice$
ormarea conce"tii stiintiice des"re lume$ "ro!resul moral si estetic al ele(ilor.
Lectia are randamentul ma#im atunci cind toti elevii din clasa au obtinut ma)imum de
re!ultate bune cantitativ si calitativ, in unctie de "osibilitatile lor$ cu un eort cat mai mic, intr-un
timp cit mai scurt.
Orice lectie trebuie sa constituie un "as mai de"arte in de'(oltarea "ersonalitatii ele(ului.
Pentru aceasta se cer res"ectate mai multe cerinte.
a. Claritatea sco"ului urmarit. Lectia duce la bune re'ultate instructi(e si educati(e$ daca
"roesorul stabileste cu claritate si "reci'ie sco"ul "e care&si "ro"une sa&l reali'e'e cu a*utorul ei.
Acest sco" constituie "i(otul in *urul caruia se a#ea'a intrea!a lectie. Ale!erea metodelor si
"rocedeelor$ ale!erea continutului lectiei si reliearea unor "arti din acest continut$ structura lectiei
si imbinarea modului de munca indi(iduala cu cel colecti( de"ind de sco"ul urmarit "rin lectie.
Scopul unei lectii e)prima esenta instructiv-educativa a acesteia. Intr&o lectie se urmaresc
de obicei mai multe sco"uri$ dar unul este dominant. Celelalte sint subordonate lui.
Orice lectie$ din orice disci"lina de in(atamint$ urmareste in "rimul rind reali'area unui
sco" a"ro"iat$ "articular$ care decur!e din tema acelei lectii. O anumita lectie concreta de
matematica$ literatura$ istorie$ desen etc.$ trebuie sa de'(olte "ersonalitatea ele(ului sub anumite
as"ecte$ sa&1 a*ute sa "ro!rese'e in anumite directii. Acesta este sco"ul "rinci"al al acelei lectii.
Cind se i#ea'a acest sco" a"ro"iat al lectiei$ se tine seama ca "rin reali'area lui se contribuie si la
reali'area alter sco"uri mai inde"artate$ mai cu"rin'atoare$ cum ar i + sco"ul urmarit de "redarea
acelui obiect de in(atamint la clasa res"ecti(a si in scoala res"ecti(a$ sco"ul urmarit de !radul de
in(atamint res"ecti($ "re!atirea "entru a ace ata unor sarcini actuale si de "ers"ecti(a ale
societatii$ contributia la de'(oltarea unor as"ecte intelectuale$ morale$ estetice ale ele(ului si$ in
sirsit$ contributia acestei lectii la de'(oltarea multilaterala a "ersonalitatii ele(ului. Intre aceste
sco"uri e#ista o le!atura indisolubila. Sco"urile mai inde"artate a*uta la "reci'area sco"ulul
a"ro"iat al lectiei - iar reali'area sco"ului a"ro"iat constituie un "as s"re reali'area sco"urilor mai
inde"artate. De aceea este deosebit de im"ortanta i#area cu claritate si "reci'ie a sco"ului lectiei.
S"re a i#a in mod corect sco"ul unei lectii$ "roesorul trebuie sa tina seama de trei
elemente+ continutul temei "e care o (a "reda$ ni(elul actual de de'(oltare a ele(ilor si sarcinile mai
a"ro"iate si mai inde"artate in directia carora trebuie de'(oltata "ersonalitatea ele(ilor. )inind
seama de aceste elemente "roesorul "oate stabili cu "reci'ie ce cunostinte si de"rinderi "ot i
ormate sau consolidate cu a*utorul continutului temei$ in unctie de (irsta si de "re!atirea
anterioara a ele(ilor$ care (or i as"ectele educati(e reali'abile in mod neormal "rin acest continut.
Prin continutui temei$ "osibilitatile actuale ale ele(ilor sint a*utate si stimulate sa se de'(olte in
directia unor cerinte mai inalte$ sociale si indi(iduale. Deci$ intr&o lectie$ "roesorul isi "ro"une sa
de'(olte "ersonalitatea ele(ului$ atat cit "ermit continutul de inormatii "e care le da si ni(elul
...
actual de de'(oltare a ele(ului. Intr&o lectie buna$ concomitent cu reali'area sarcinilor instructi(e se
reali'ea'a si sarcinile ei educati(e$ sarcinile inormati(e se im"letesc cu cele ormati(e.
)ransmitind ele(ilor cunostinte stiintiice$ ormandu&le "rice"eri si de"rinderi se reali'ea'a si
de'(oltarea !indirii si a s"iritului de obser(atie$ memoria si ima!inatia$ sentimentele si (ointa lor.
In orice lectie buna ele(ii se obisnuiesc sa ie disci"linati si atenti$ sa ie "erse(erenti si
constiinciosi in munca.
Cind i#ea'a sco"ul unei lectii$ "roesorul are in (edere contributia s"eciica$ "articulara
"e care acea lectie o are la instruirea si educarea ele(ilor. Sco"ul lectiei sinteti'ea'a esentialul
acestei contributii.
b. Ale!erea *udicioasa a continutului lectiei. S"re a reali'a o lectie buna "roesorul trebuie
sa alea!a "entru iecare "arte a lectiei materialul cel mai "otri(it$ care sa asi!ure atin!erea sco"ului
urmarit. De e#em"lu$ daca urmareste sa orme'e la ele(i o notiune noua$ le (a "re'enta e#em"le
ti"ice si caracteristice in acest sens - daca urmareste ca ele(ii sa a*un!a la o conclu'ie corecta "e
ba'a unor com"aratii$ el selectea'a obiectele care (or i com"arate si "reci'ea'a criteriul de
com"aratie - daca urmareste sa orme'e anumite "rice"eri$ ale!e e#ercitii adec(ate acestui sco".
Cu "ri(ire la cantitatea de material care sa ie insusit de ele(i in decursul lectiei$ e bine sa
se e(ite e#a!erarile+ sa nu se dea nici "rea mult material$ nici "rea "utin. Pro!ramele scolare
"reci'ea'a (olumul de inormatii "entru o lectie. Daca se da "rea mult material$ ele(ii nu (or retine
decit o "arte din el si nu este si!ur ca (or retine tocmai ceea ce este esential. Daca ele(ii sint "rea
"utin solicitati$ daca li se oera "rea "utin material$ lectia nu are randament.
La ale!erea materiei de in(atamant se tine seama si de locul "e care il ocu"a acea lectie in
sistemul de lectii din care ace "arte. Orice lectie trebuie "ri(ita ca o (eri!a dintr&un lant + ea
continua si imbo!ateste "re!atirea anterioara a ele(ilor$ dar totodata "re!ateste "e ele(i s"re a
intele!e mai temeinic cunostintele care (or i "redate in lectiile urmatoare. Proesorul care are clara
"ers"ecti(a "re!atirii (iitoare a ele(ilor sai stie asu"ra caror cunostinte din lectia de 'i sa insiste$
s"re a asi!ura succesul ele(ilor in (iitor.
c. Ale!erea metodelor si "rocedeelor "otri(ite "entru reali'area sarcinilor urmarite in
iecare "arte a lectiei. Ale!erea *udicioasa a metodelor si "rocedeelor didactice a*uta la reusita
lectiei. In decursul unei lectii se olosesc de obicei mai multe metode "otri(it sarcinilor didactice
urmarite. ?iecare sarcina didactica se reali'ea'a mai bine "rin utili'area anumitor metode. S"re a
reali'a o lectie buna$ "roesorul ale!e din iecare !ru"a de metode "e cea sau "e cele care sint in
concordanta cu sco"ul urmarit$ cu (irsta si "re!atirea anterioara a ele(ilor. Utili'area *udicioasa a
iecarei metode$ la locul si tim"ul cel mai "otri(it$ in conditii (ariate de la o clasa la alta$ de la o
tema la alta$ contribute la s"orirea eicientei lectiei.
d. Or!ani'area metodica a lectiei. Intr&o lectie buna nimic nu se ace la intim"lare$ ci du"a
un "lan bine !indit. Dieritele acti(itati care alcatuiesc lectia sint desasurate intr&o succesiune
..1
lo!ica$ s"re a asi!ura reali'area sco"ului ei. ?iecarei acti(itati i se acorda o durata care contribuie la
obtinerea unui ma#imum de randament. Nici un minut din lectie nu trebuie irosit si nici o sec(enta
din lectie nu trebuie tratata su"ericial. Practica instructi(&educati(a "une la indemina multe ca'uri
ne!ati(e+ eectuarea unor acti(itati ormale$ necerute de lectia res"ecti(e$ con(ersatii introducti(e
"rea lun!i$ insistenta asu"ra unor cunostinte "e care ele(ii le "oseda de*a$ "re'entarea unui material
didactic "rea bo!at etc.
7una or!ani'are a lectiei de"inde de res"ectarea "rinci"iilor didactice$ in conditiile
concrete de acti(itate cu clasia res"ecti(a.
O lectie bine or!ani'ata antrenea'a la acti(itate "e toti ele(ii. Particularitatile indi(iduale
ac insa ca acestia sa nu lucre'e in acelasi ritm$ sa nu obtina aceleasi re'ultate. Proesorul "re(ede
aceste situatii si "re!ateste mi*loacele "otri(ite s"re a obtine de la iecare ele( randamentul ma#im$
ie altenand munca indrumata cu cea inde"endenta$ cand "oate (eni in s"ri*inul ele(ilor mai slabi$
ie imbinand lectia clasica cu orme de instruire "ro!ramata$ care asi!ura desasurarea acti(itatii
iecarui ele( in ritmul sau "ro"riu.
O lectie este metodic or!ani'ata cind toate acti(itatile desasurate constituie un tot unitar$
ser(esc atin!erea sco"ului urmarit.
Pre!atirea unei acti(itati didactice nu inseamna a"licarea unui 8ti"ar9$ a unei sc%eme
"restabilite la un continut anume- "roiectarea acti(itatii didactice inseamna antici"are$ deci relectie
"realabila asu"ra a ceea ce ar i de dorit sa se intam"le$ ima!inarea unui scenariu al acti(itatii
Proiectarea acti(itatii didactice este$ deci$ un demers de anticipare a obiecti(elor$
continuturilor$ metodelor si mi*loacelor de in(atare$ a instrumentelor de e(aluare si a relatiilor ce se
stabilesc intre toate aceste elemente in conte#tul unei modalitati s"eciice de or!ani'are a acti(itatii
didactice 0lectie$ e#cursie didactica,.
. Continutul si nivelul proiectarii didactice n nvatam2ntul special
Abordarea unor strate!ii de succes in acti(itatile didactice destinate ele(ilor cu di'abilitati$
cu diicultati de in(atare sau de ada"tare scolara "resu"une "arcur!erca urmatoarelor eta"e+
a, cunoasterea si e(identierea e(olutiei in "rocesul de in(atare a iecarui ele( olosind un
sistem lon!itudinal de inre!istrare a randamentului scolar-
b, identiicarea ele(ilor care intam"ina diicultati sau care nu reusesc sa aca ata
e#i!entelor "ro!ramului educati( din scoala-
c, dia!nosticarea ele(ilor cu di'abilitati sau cu diicultati de in(atare-
d, de"istarea com"le#ului cau'al care a determinat a"aritia diicultatilor de in(atare-
e, "roiectarea unui curriculum dierentiat si "ersonali'at in unctie de situatiile si
"roblemele identiicate-
..2
, desasurarea unui "roces didactic acti($ ormati($ cu accent "e situatii moti(ationale
a(orabile in(atarii si "e e(aluarea ormati(a-
!, colaborarea cu s"ecialisti din cadrul ser(iciilor de s"ri*in$ consiliere scolara si
antrenarea amiliei
Or!ani'area acti(itatilor didactice$ inclusi( cele din domeniul tera"iei educationale$ se
ba'ea'a "e un "roces de "roiectare didactica 0actiune de antici"are si "rei!urare a unui demers
educational care sa "oata i o"erationali'at in "ractica,- se reali'ea'a in mai multe eta"e si cu"rinde
mai multe ni(eluri de "roiectare.
Un "roiect de lectie eicient se caracteri'ea'a "rin+
& adec(are la situatii didactice concrete -
& o"erationalitate & "osibilitatea de a i descom"us in sec(ente actionale si o"eratiuni
distincte-
& le#ibilitate/ada"tabilitate & "osibilitatea inte!rarii din mers a unor strate!ii/idei a"arute
c%iar in cursul desasurarii "rocesului didactic -
& economicitate & "osibilitatea ca intr&un cadru strate!ic sim"lu sa se reali'e'e cat mai
multe din "unct de (edere "ractic.
?iecare lectie se desasoara in ba'a unui "roiect didactic care cu"rinde in structura sa
urmatoarele elemente+
a, disci"lina/obiectul$ data$ clasa$ subiectul lectiei$ ti"ul de lectie$ obiecti(ul undamental-
b, obiecti(e o"erationale+ inormati(&ormati(e si com"ensator&recu"eratorii 0elaborate
"entru cele trei domenii undamentale + co!niti($ aecti( si "si%omotor,-
c, strate!ii didactice+ metode$ materiale si mi*loace de in(atamant
d, desasurarea lectiei & cu"rinde+
& sec(entele lectiei-
& momentul or!ani'atoric si ca"tarea atentiei-
& inormarea cu "ri(ire la obiecti(ele de atins-
& (eriicarea cunostintelor insusite anterior-
& "re'entarea elementelor de continut-
& obtinerea "erormantei-
& asi!urarea eedbacKului-
& e(aluarea "erormantelor obtinute-
& consolidarea retentiei si a ca"acitatilor de transer-
& obiecti(ele "ro"use-
& continutul si tim"ul cores"un'ator-
& acti(itatea educatorului-
& acti(itatea ele(ilor-
..3
& metode si mi*loace de in(atamant utili'ate -
& obser(atii.
11!. #valuarea n procesul de nvatam2nt
1. "valuarea-componenta undamentala a procesului de nvatam<nt
2. Obiectivele si unctiile evaluarii scolare
;. &olul si importanta evaluarii n +
- educarea capacitatii de autoapreciere
- prevenirea esecului scolar
- reorgani!area activitatii n scolile speciale
- de!voltarea personalitatii elevilor
A. 7odalitati de elaborare a probelor de evaluare si a itemilor
1. #valuarea-componenta fundamentala a procesului de nvatam2nt
In sensul sau cel mai lar!$ e(aluarea sur"rinde eicienta unctionarii unui sistem ra"ortat la
sine insusi si$ in e!ala masura$ la celelalte com"onente ale macrosistemului din care ace "arte.
E(aluarea didactica cu"rinde 1 momente+
> masurarea consecintelor instruirii & consta in atribuirea unor simboluri menite sa cuantiice
ac%i'itionarea unor com"ortamente de catre ele(i.
> a"recierea & semniica emiterea unei *udecati de (aloare "ri(itor la un com"ortament
obser(abil ra"ortat la un cadru de reerinta.
> deci'ia & "relun!este actul a"recierii intr&o nota$ caracteri'are$ etc. si recomanda masuri de
ameliorare a acti(itatii didactice ulterioare.
..4
Aceste 1 momente sunt strans relationate intre ele$ a"t ce reiese si din eta"i'area "rocesului
e(aluarii$ "ro"usa de )dler+
> deinirea obiecti(elor "rocesului de in(atamant.
> crearea situatiilor de in(atare care sa "ermita ele(ilor ac%i'itionarea com"ortamentelor
"reconi'ate "rin obiecti(e.
> selectarea metodelor si instrumentelor de e(aluare necesare.
> desasurarea "rocesului de masurare a cunostintelor ac%i'itionate.
> e(aluarea si inter"retarea datelor obtinute.
> conclu'ii si a"recieri dia!nostice si "ro!nostice
E(aluarea este o com"onenta a "rocesului instructi( N educati(.
Procesul de invatamant este abordat deseori ca o relatie intre "redare&in(atare&e(aluare$
altel s"us e(aluarea este P"unctul inal intr&o succesiune de e(enimente9 ce urmaresc crearea unui
com"ortament de'irabil la ele(i in situatii di(erse.
In mod curent "rin evaluare in invatamant se intele!e actul didactic com"le# inte!rat
intre!ului "roces de in(atamant care asi!ura e(identierea cantitatii cunostintelor dobandite si
(aloarea$ ni(elul "erormantelor si eicienta acestora la un moment dat oerind solutii de
"erectionare a actului de "redare&in(atare.
E(aluarea are rolul de a masura si a"recia$ in unctie de obiecti(e$ eicienta "rocesului de
"redare N in(atare$ ra"ortata la inde"linirea unctiilor ei$ la cerintele economice si culturale ale
societatii contem"orane. Sistemul de e(aluare din in(atamant (i'ea'a+
> E(aluarea obiecti(elor curriculare si a strate!iilor educationale utili'ate in sco"ul
re'ol(arii acestora.
> E(aluarea acti(itatii de "redare&in(atare$ a strate!iilor didactice si a metodelor de
in(atamant.
> E(aluarea ni(elului structurilor "si%ice ale ele(ilor 0co!niti(e$ o"erationale$ "si%omotrice$
atitudinal&(alorice,.
> E(aluarea "erormantelor "roesionale.
> E(aluarea intre!ului sistem de in(atamant.
> Inormarea ele(ilor$ a "arintilor si a societatii cu "ri(ire la re'ultatele obtinute si asu"ra
cau'elor nereali'arii obiecti(elor curriculare "ro"use.
> Di(ersiicarea metodelor si te%nicilor de e(aluare$ "rin utili'area unor "rocedee
alternati(e.
6 evalua inseamna deci a determina masura in care obiecti(ele "ro!ramului de instruire au
ost atinse "recum si eicienta metodelor de "redare&in(atare olosite.
3ermenul de evaluare scolara desemnea'a actul "rin care & reeritor la o "restatie orala$
scrisa sau "ractica & se ormulea'a o *udecata "rin "risma unor criterii. E(aluarea si notarea scolara
..5
alcatuiesc o modalitate de codare numerica & insotita de a"recieri calitati(e & a re'ultatelor obtinute
de ele(i$ ser(indu&se de scara de la 1 la 1@.
Prin e(aluare se intele!e masurarea si a"reciere cantitati(a a eectelor in(atarii scolare.
E(aluarea este a"licabila in doua "lanuri+
1. cu reerire la eectele invatarii
2. cu reerire la insusi procesul instructiv-educativ
Primul plan (i'ea'a relatia "roesor&ele(+ ni(elul de "re!atire a ele(ilor si e(olutia
acestuia in tim"$ in unctie de "osibilitatile lor reale de in(atare "rin ra"ortare a "erormantelor
obtinute de scoala la cele aste"tate de societate.
6l doilea plan (i'ea'a autoestimarea "roesorului$ actorii de indrumare si control ai
in(atamantului in (ederea asi!urarii unei (eriicari sistematice si inte!rale a "erormantelor
ele(ilor$ a conce"erii si reali'arii unui "roces instructi(&educati( ca"abil sa culti(e interesul "tr
studiu al ele(ilor.
Reriicarea si a"recierea cunostintelor dobandite de ele(i in scoala detin o "ondere
insemnata in munca "roesorului la clasa. Pe lan!a "re'entarea metodelor de "redare$ "re!atirea
"si%o"eda!o!ica trebuie sa include si amiliari'area cu te%nicile de e#aminare si notare.
In (ederea sur"rinderii ni(elului de "re!atire teoretica si "ractica a ele(ilor$ C. lonescu ace
distinctia intre (eriicarea si e(aluarea didactica$ desi aceste doua com"onente sunt indisolubil
le!ate intre ele. Astel$ din "unctul de (edere al continutului$ (eriicarea este $$o o"eratic de
e#aminare si controlare a abilitatilor intelectuale si "ractice ale ele(ilor9$ iar din cel al sco"ului $$o
o"eratie de ra"ortare a ni(elului co!niti( al ele(ului la cerintele "ro!ramei scolare9. E(aluarea
didactica re"re'inta o acti(itate "rin care e(aluatorul "relucrea'a inormatiile obtinute in urma
(eriicarii si emite *udecati de (aloare asu"ra "erormantelor scolare ale ele(ului. Se im"une totusi
"reci'area ca$ aceasta distinctie se a"ro"ie de triada masurare/a"reciere/deci'ie$ atat tim" cat
masurarea isi !aseste ec%i(alentul in (eriicare$ iar a"recierea si deci'ia N in e(aluarea "ro"riu&'isa.
2. 3biectivele si functiile evaluarii scolare
In ceea ce "ri(este obiectivele evaluarii, se remarca o tran'itie de la "roblematica "reci'iei$
!arantata "rin masurare$ la o "roblematica a ra"ortarii calitati(e$ "rin luarea in consideratie a
undamentelor ormarii ele(ului. Cand se au in (edere acti(itati si ca"acitati su"erioare$ e(aluarea
analitica$ care "leaca de la ta#onomiile obiecti(elor$ "are a de(eni inadec(ata. Doar "rimele
obiecti(e$ cele co!niti(e$ se "retea'a mai bine unei e(aluari analitice 0dobandirea de cunostinte$
intele!erea$ a"licatia,. Louis aminteste de anumite eecte ascunse ale te%nicilor analitice$ in sensul
ca o atare e(aluare este ino"eranta "entru o ca"acitate de sinte'a$ de "ilda. In acelasi tim"$ "utem
obser(a o orientare a obiecti(elor s"re modalitatile care a(ori'ea'a de'(oltarea autonomiei
ele(ilor.
..<
Centrarea e(aluarii asu"ra obiecti(elor (i'ea'a o reusita cat mai ra"ida$ cu un consum
inanciar si de tim" cat mai mic. Acest demers "ri(ile!ia'a reusita$ in detrimentul mi*loacelor de a
a*un!e$ e(entual "e cont "ro"riu$ la reusita.
Se cunoaste ca obiecti(ele o"erationale constituie un re"er undamental in e(aluarea
randamentului scolar.
E(aluarea nu se restran!e numai la a"recierea re'ultatelor ele(ilor$ ci se e#tinde asu"ra
unor ansambluri de elemente mai (aste. Unii autori "ro"un un ti" "ros"ecti( al e(aluarii$ care "une
"roblema e(aluarii "realabile a unui "roiect sau ase'amant scolar. Situatia este bi'ara$ "entru ca se
incearca e(aluarea a ce(a ce nu e#ista inca 0de "ilda$ o le!e sau o orma scolara,. Dar acest demers
in(esti!ati( a "riori este deosebit de necesar "entru reusita unui "roiect.
Obiectivele si unctiile e(aluarii sunt VWrescrise9 "e "arcursul e(aluarii$ in unctie de
transormarile "re(i'ibile sau im"re(i'ibile.
Scopul evaluarii nu este de a "ar(eni la anumite date$ ci de a perectiona procesul
educativ. Nu este (orba numai de a stabili o *udecata asu"ra randamentului scolar$ ci de a stabili
actiuni "recise "entru a ada"ta necontenit strate!iile educati(e la "articularitatile situatiei didactice$
la "articularitatile ele(ilor$ la conditiile economice si institutionale e#istente. Plecand de la e(aluare
ar trebui sa se determine de iecare data in ce masura "utem transorma situatia educationala intr&o
realitate con(enabila$ adec(ata obiecti(elor in e#tensie ale scolii.
E(aluarea este o com"onenta esentiala a "rocesului de in(atamant inde"linind anumite
unctii+
a, +unctia de constatare si diagnosticare a "erormantelor obtinute de ele(i$ e#"licate "rin
actorii si conditiile care au condus la succesul sau insuccesul scolar 0actori "si%olo!ici$ de natura
"eda!o!ica$ sociala$ actori stresanti,$ sunt "use in e(identa si cau'ele unei eiciente sca'ute a
"redarii si a in(atarii.
b) +unctia de reglare si perectionare continua a metodolo!iei instruirii$ "e ba'a
inormatiilor obtinute din e#"licarea actorilor si a conditiilor care au determinat re'ultatele la
in(atatura- aceasta unctie se reali'ea'a "rin eed&bacK.
c, +unctia de inormare a "arintilor ele(ilor si a societatii cu "ri(ire la re'ultatele si e(olutia
"re!atirii ele(ilor in scoala "entru inte!rarea lor socio&"roesionala.
d, +unctia motivationala$ de stimulare a interesului "entru in(atare$ "entru autocunoastere
si autoa"reciere corecta$ in ra"ort cu obiecti(ele in(atarii scolare.
e, +unctia de predictie 2prognostica) si de deci!ie "ri(ind desasurarea in (iitor a acti(itatii
instructi(&educati(e in sco"ul ameliorarii ei$ "e ba'a cunoasterii cau'elor ineicientei.
) +unctia de selectionare si clasiicare a elevilor in ra"ort cu re'ultatele scolare obtinute.
!, +unctia ormativ-educativa$ de ameliorare a metodelor de in(atare olosite de ele(i de
stimulare si o"timi'are a in(atarii si de consolidare a com"etentelor scolare.
..=
%, +unctia de perectionare si inovare a intre!ului sistem scolar.
6a"ortandu&ne la derularea unei secvente de invatare$ sau "rin relationare la un ansamblu
structurat de acti(itati de ormare$ am "utea discerne trei unctii ale evaluarii+
1. veriicarea sau identiicarea achi!itiilor scolare4
.. perectionarea si regulari!area cailor de ormare a indivi!ilor, identiicarea celor mai
lesnicioase si pertinente cai de instructie si de educatie-
1. sanctionarea sau recunoasterea sociala a schimbarilor operate asupra indivi!ilor alati
in ormare.
Daca ne ra"ortam la nivelul unei clase$ este indicat sa tinem cont de trei unctiuni ale
evaluarii$ ca re"ere "rinci"ale "entru re!larea actiunilor educati(e+
1. orientarea deci!iilor de natura pedagogica in vederea asigurarii unui progres armonios si
continuu in de!voltarea elevului, prin stabilirea celor mai bune cai de incorporare a cunostintelor si
deprinderilor-
.. inormarea elevilor si a parintilor asupra stadiului ormarii si asupra progreselor
actuale sau posibile4
1. stabilirea unei ierarhii, implicita sau e)plicita, prin atribuirea, in unctie de re!ultate, a
unui loc sau rang valoric.
Coroborand nivelurile macro- si microsistemice$ unde "ot i de!a*ate obiective speciice$
(om su!era 4 unctii ale e(aluarii+
1. de a constata daca o activitate instructiva s-a derulat ori a avut loc in conditii optime, o
cunostinta a ost incorporata, o deprindere a ost achi!itionata-
.. de inormare a societatii, in dierite orme, privind stadiul si evolutia pregatirii populatiei
scolare-
1. de diagnosticare a cau!elor care au condus la o slaba pregatire si la o eicienta sca!uta
a actiunilor educative-.
2. de prognosticare a nevoilor si disponibilitatilor viitoare ale elevilor sau ale institutiilor
de invatamant4
3. de deci!ie asupra po!itiei sau asupra integrarii unui elev intr-o ierarhie sau intr-o
orma ori un nivel al pregatirii sale-
4. pedagogica, in perspectiva elevului 2stimulativa, de intarire a re!ultatelor, ormarea de
abilitatii, de constienti!are a posibilitatilor, de orientare scolara si proesionala) si in perspectiva
proesorului 2pentru a sti ce a acut si ce are de reali!at in continuare,.
?unctiile e(aluarii a"ar si se actuali'ea'a dierentiat. )oate unctiile in(ocate se "ot
intre'ari$ mai mult sau mai "utin$ in toate situatiile de e(aluare. De "ilda$ du"a sistemul de
reerinta$ un e#amen "oate dobandi mai multe unctii$ "lecand de la intentiile di(erse ale+
.1@
& proesorilor$ de a controla ac%i'itiile scolare la ince"utul unui ciclu scolar$ de a decide
asu"ra "romo(arilor-
& elevilor$ de a lua cunostinta de reusitele si "ro!resele lor-
& parintilor$ de a se inorma asu"ra directiilor de de'(oltare a co"iilor$ in sco"ul de a&i
orienta scolar si "roesional in cunostinta de cau'a-
& directorilor de scoli$ de a controla "roesorii$ "lecand de la standardele asu"ra carora s&a
ca'ut de acord$ de a identiica scaderi in acti(itatea scolii-
& societatii$ de a se inorma asu"ra modiicarilor a"arute in cerintele si de'ideratele tinerei
!eneratii.
In desasurarea lectiei sau a altor orme de acti(itate$ controlul si e(aluarea cunostintelor si
de"rinderilor inde"linesc o seama de unctii +
Coment al cone#iunii in(erse in "rocesul de instruire. Procesul de in(atamant ace
solidare doua acti(itati+ "e de o "arte actul transmiterii sau comunicarii de inormatie$ "e de alta &
actul rece"tarii si insusirii acesteia. Proesorul urmea'a sa&si dea seama des"re re'ultatele acti(itati
de "redare$ sa culea!a o inormatie des"re modul de rece"tare a datelor oerite$ des"re diicultati si
lacune in asimilare. O asemenea inormatie trebuie sa aiba un caracter sistematic si continuu "entru
a 9rotun*i9 ciclul "redarii si a 9inc%ide9 coni!uratia. Altel$ diri*area "rocesului didactic ar a(ea loc
"e ba'a unei lo!ici conce"ute de "roesor mai mult sau mai "utin s"eculate$ ara un su"ort real. Pe
de alta "arte$ ele(ul are ne(oie de 9sanctionarea9 corectitudinii notiunilor si rationamentelor
insusite$ de corectarea !reselilor etc. Aceasta 9sanctionare 9 inc%ide ciclul in(atarii$ al insusirii.
Adesea$ ele(ii au sentimentul (aliditati cu "ri(ire la cunostintele incorect i#ate. E#ercitiul$
re"etarea ca atare$ ara cunoasterea re'ultatelor & deci ara un moment de (eriicare si e(aluare &nu
este ormati(. 6e"etitia sin!ura "oate lasa nemodiicate erori instalate inca la ince"utul sec(entei de
in(atare. 6eiese ca re!larea "rocesului de instruire "resu"une unctionarea continua a 9cone#iunii
in(erse9.
7asurare a progresului reali!at de elevi N este o unctie im"ortanta a (eriicarii si notarii
este masurarea randamentului scolar$ a "ro!resului reali'at de ele(i "entru a sti cat mai corect unde
se situea'a acestia "e irul obiecti(elor "re(a'ute ale instruirii. Cerinte de ordin "ractic$ social
e#tind ne(oia masurarii de la marimile i'ice s"re sera "si%olo!ica. Ceea ce ace obiectul e(aluarii
sunt re'ultate$ "restatii$ "erormante "roduse ale acti(itatii$ etc. din care se 9citesc9 a"oi ca"acitati$
interese$ atitudini.
:aloarea motivationala a evaluarii. Reriicarea / ascultarea ritmica ace "e ele( sa in(ete
cu re!ularitate- intre rec(enta ascultarii la lectie si reusita scolara e#ista o corelatie directa.
E(aluarea are o (aloare moti(ationala- dorinta de succes$ res"ecti( teama de esec sunt
imbolduri im"ortante in in(atare. Succesul sistematic inscrie moti(atia in(atarii "e o s"irala
ascendenta in tim" ce esecul "oate duce la 9 demoti(are9.
.11
7oment al autoevalurii, al ormarii constiintei de sine. A"recierea obtinuta in scoala este
asimilata$ interiori'arii de ele($ de(enind re"er in autoa"reciere$ in ormarea ima!inii de sine.
Notele scolare sunt "ri(ite$ de re!ula$ ca si note de inteli!enta- disocierea dintre acestea in oc%ii
ele(ilor se "roduce abia in clasele mari. Pe de alta "arte$ a"recierea "roesorului este insusita de
!ru"ul&clasa$ se resran!e in sera relatiilor inter"ersonale$ in statutul sociometric al ele(ului.
+actor de reglare. Datele (eriicarii si e(aluarii constituie un actor de re!lare a
acti(itatii +
> "entru "roesor+ cum sa&si do'e'e materialul$ ce trebuie reluat in "arti mai mici$ e(identa
surselor de eroare$ etc. -
> "entru ele(i+ indiciu in re!larea eortului de in(atare -
> "entru "arinti+ o ba'a de "redictii sau !arantie a reusitei in (iitor$ indiciu "entru acordarea de
s"ri*in. Presiunea amiliei im"in!e uneori la su"ramoti(are$ in tim" ce teama de esec a co"ilului il ace
sa as"ire la 9mai "utin9$ deci "resiunea s"re 9mai mult9 are dre"t eect as"iratia s"re 9mai "utin9$ "tr a
e(ita dece"tia.
In conclu'ie$ se "oate a"recia ca$ "rinci"alele atributii ale e(aluarii constau in masurarea
eicientei si autore!larea "rocesului de in(atamant$ "roesorii "utand controla ac%i'itiile scolare$
ele(ii luand cunostinta de reusitele si "ro!resele lor$ iar comunitatea de a se inorma asu"ra directiei
in care e(oluea'a scoala si orientarii tinerei !eneratii. In acest sens$ se (orbeste des"re e(aluarea
eicientei in(atamantului$ dar este la el de necesar$ sa ie asi!urata eicienta e(aluarii. Acest ultim
as"ect are o im"ortanta deosebita$ deoarece el "oate i cel mai eloc(ent conirmat "rin trecerea de la
control/e(aluare la autocontrol/autoe(aluare$ ceea ce sustine in "lan mai lar! trecerea de la
determinare si tutela la o autodeterminare moti(ata "ermanent.
. Strategii de evaluare a randamentului scolar
Di(ersitatea situatiilor didactice$ "recum si multitudinea de obiecti(e ale e(aluarii "resu"un
conce"erea si a"licarea unor strate!ii dierite$ "e care (om incerca sa le trecem in re(ista in cele ce
urmea'a.
Cresterea eicientei "rocesului de "redare&in(atare "resu"une o mai buna inte!rare a actului
de e(aluare in desasurarea acti(itatii didactice "rin+
> Reriicarea si e(aluarea sistematica a tuturor ele(ilor$ "e cat "osibil du"a iecare ca"itol.
> 6a"ortarea la obiecti(ele !enerale si o"erationale ale acesteia.
> Reriicarea eicientei "ro!ramului de instruire si corelarea mediilor din cataloa!e cu
re'ultatele obtinute de ele(i la "robele e#terne 0e#amene de admitere$ concursuri$ olim"iade,.
Du"a modul de inte!rare a e(aluarii si (eriicarii in "rocesul de in(atamant distin!em trei
orme de e(aluare mai im"ortante+
.1.
a) "valuarea initiala. Perormantele (iitoare ale ele(ilor de"ind si de cunostintele
anterioare$ element "e ba'a caruia (a trebui sa se alcatuiasca "ro!ramul de instruire.
b) "valuarea sumativa 0cumulati(a, este e(aluarea traditionala$ eectuata de cadrele
didactice "eriodic$ "rin (eriicari de sonda* si !lobale$ la inc%eierea unui semestru sau an scolar.
Intrucat nu este o e(aluare sistemica$ notele nu relecta$ de multe ori ade(aratul ni(el al
"erormantelor ele(ilor si ca urmare nu are un caracter stimulati( si nu oera suiciente date asu"ra
eicientei "ro!ramului de instruire.
c) "valuarea continua 0ormati(a, & acest ti" de e(aluare se desasoara "e tot "arcursul
"ro!ramului de instruire in cadrul lectiilor si la inc%eierea unui ca"itol$ aco"erind intre!ul continut$
conorm "ro!ramei. Aceasta e(aluare ritmica$ "e ba'a unui eed&bacK continuu$ care !enerea'a
relatii de coo"erare intre "roesor si ele(i$ oera ele(ilor inormatii cu "ri(ire la eicienta metodelor
de in(atare olosite si creea'a "osibilitatea ameliorarii continue a "rocesului de in(atamant.
Este recomandat sa imbinam cele trei orme de e(aluare$ olosind cu "recadere e(aluarea
ormati(a$ care "ermite de'(aluirea cau'elor esecului scolar$ are un caracter "roiecti( si (i'ea'a
de'(oltarea ca"acitatilor intelectuale.
Cetodele si te%nicile de e(aluare in!aduie o anumita clasiicare$ daca "lecam de la doua
re"ere "rinci"ale +
= cantitatea de inormatie sau e)perienta incorporabila de catre elevi4
= a)a temporala la care se raportea!a veriicarea.
In unctie de "rimul criteriu$ analistii au stabilit doua ti"uri+
> evaluare partiala$ in care se (eriica elemente co!niti(e sau com"ortamentale sec(entiale
0"rin ascultarea curenta$ e#tem"orale$ "robe "ractice curente,-
> evaluarea globala$ in care se (eriica o cantitate mare de cunostinte si de"rinderi obtinute
"rin cumulare 0"rin e#amene si concursuri,.
Din "ers"ecti(a tem"orala$ "utem identiica+
> evaluarea initiala$ care se ace la ince"utul unei eta"e de instruire 0"rin teste
docimolo!ice$ concursuri etc.,-
> evaluarea continua$ care se ace in tim"ul sec(entei de instruire 0"rin te%nici curente de
ascultare si te'e,-
> evaluarea inala$ care se reali'ea'a la sarsitul unei "erioade de ormare 0"rin e#amene,.
Prin coroborarea celor doua criterii se "oate a*un!e la o alta clasiicare$ de(enita clasica+
= evaluarea cumulativa 2sau sumativa)4
= evaluarea continua 2sau ormativa,.
Anali'a com"arati(a$ reali'ata de 6adu$ "une in e(identa urmatoarele note si caracteristici
ale celor doua mari strate!ii+
.11
& evaluarea cumulativa se reali'ea'a "rin (eriicari "artiale$ inc%eiate cu a"recieri de bilant
asu"ra re'ultatelor$ "e cand evaluarea continua se ace "rin (eriicari sistematice$ "e "arcursul
"ro!ramului$ "e sec(ente mai mici-
& evaluarea cumulativa o"erea'a "rin (eriicari "rin sonda* in randul ele(ilor si in materie$
"e cand veriicarea continua are loc "rin (eriicarea tuturor ele(ilor si asu"ra intre!ii materii$ data
iind circumstanta ca nu toti ele(ii in(ata un continut la el de bine-
Prima strate!ie (i'ea'a in "rinci"al e(aluarea re'ultatelor$ a(and insa eecte reduse "entru
ameliorarea "rocesului$ "e cand a doua strate!ie are dre"t sco" ameliorarea "rocesului$ scurtand
considerabil inter(alul dintre e(aluarea re'ultatelor si "erectionarea acti(itatii.
'n evaluarea sumativa se a"recia'a re'ultatele$ "rin com"ararea lor cu sco"urile !enerale
ale disci"linei$ iar in evaluarea continua se "leaca de la obiecti(ele o"erationale concrete-
"valuarea sumativa e#ercita$ in "rinci"al$ unctia de constatare a re'ultatelor si de
clasiicare a ele(ilor$ "e cand evaluarea ormativa are unctia "rioritara de clasiicare$ dar nu
deiniti(a$ "rin lasarea unui cam" desc%is sanctionarilor a"reciati(e (iitoare-
Primul ti" de e(aluare !enerea'a atitudini de neliniste si stres la ele(i$ iar al doilea ti"
determina relatii de coo"erare intre "roesori si ele(i$ culti(and simultan ca"acitatea de e(aluare si
autoe(aluare la ni(elul ele(ilor-
Sub as"ectul olosirii tim"ului$ "rima orma utili'ea'a o "arte considerabila din tim"ul
instruirii$ "e cand a doua orma s"oreste tim"ul alocat instruirii "rin diminuarea celui aectat
e(aluarii.
Obser(am ca ambele strate!ii "resu"un atat a(anta*e$ cat si de'a(anta*e$ incat cele doua
moduri nu trebuie sa ie utili'ate in c%i" e#%austi($ ci "rin imbinare si com"lementaritate. Ceea ce
se "ierde$ e(entual$ "rintr&o strate!ie$ se casti!a "rin cealalta.
Cele mai re"re'entati(e metode si tehnici de evaluare ar i urmatoarele+
Observatia. Aceasta "resu"une urmarirea atenta a modului in care ele(ii "artici"a la lectii in
dieritele momente ale acestora$ "recum si a celui in care isi inde"linesc di(ersele sarcini ormulate
de catre dascali 0munca inde"endenta$ maniera de im"licare in acti(itatile didactice$ etc.,. De
re!ula$ aceasta metoda este olosita "entru a sur"rinde as"ectele !reu cuantiicabile din
com"ortamentul ele(ilor si se inc%eie cu ormularea unor a"recieri (erbale sau scrise. Proesorii "ot
ace recurs la aceasta metoda atunci cand doresc sa determine $$reactia9 ele(ilor ata de inormatiile
noi transmise$ ara de metodele "e care le olosesc in "redare- constatarile "ot i comunicate (erbal
sau notate in caietul de obser(atie.
:eriicarea orala consta in reali'area unei con(ersatii "rin care "roesorut urmareste
identiicarea cantitatii si calitatii instructiei. Con(ersatia "oate i indi(iduala$ rontala sau
combinata. A(anta*ele constau in aceea ca se reali'ea'a o comunicare de"lina intre "roesor si clasa
de ele(i$ iar eed&bacK&ul este mult mai ra"id. Cetoda a(ori'ea'a de'(oltarea ca"acitatilor de
.12
e#"rimare ale ele(ilor. De multe ori insa obiecti(itatea ascultarii orale este "ericlitata$ datorita
inter(entiei unei multitudini de (ariabile+ starea de moment a educatorului$ !radul dierit de
diicultate a intrebarilor "use$ starea "si%ica a e(aluatilor etc. in acelasi tim"$ nu toti ele(ii "ot i
(eriicati$ ascultarea iind reali'ata "rin sonda*.
C%estionarea orala este o orma de con(ersatie "rin care se urmareste (olumul si calitatea
cunostintelor$ "rice"erilor si de"rinderilor ac%i'itionate$ "recum si ca"acitatea ele(ilor de a o"era
"ractic cu ele. C%estionarea "oate i indi(iduala si rontala$ "reerabila iind "rima (arianta-
intrebarile "ot i de memorie 0(i'and idelitatea re"roducerii materialului, si de !andire 0urmarind
ca"acitatea de "relucrare a materialului,$ "reerabila iind combinarea celor doua ti"uri de intrebari.
A(anta*ul este cel al relati(ei sim"litati si al a"tului ca "ermite a*utarea ele(ilor alati in diicultate
"rin intrebari su"limentare$ in (reme ce limitele sunt date de tim"ul necesar s"orit$ "recum si de
!reutatile mai mari intam"inate de "roesori in a"recierea obiecti(a a ras"unsurilor. Coti( "entru
care$ in "ractica scolara cotidiana se recomanda un numar mai mare de e#aminari "ana la acordarea
unei note.
:eriicarea scrisa a"elea'a la anumite su"orturi scrise$ concreti'ate in lucrari de control
sau te'e. Ele(ii au sansa sa&si "re'inte ac%i'itiile educatiei ara inter(entia "roesorului$ in absenta
unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrarii$ usor de reali'at$ in!aduie o diminuare a
subiecti(itatii "roesorului. Ca a(anta*e$ mai consemnam "osibilitatea (eriicarii unui numar relati(
mare de ele(i intr&un inter(al de tim" determinate ra"ortarea re'ultatelor la un criteriu unic de
(alidare constituit din continutul lucrarii scrise$ a(anta*area unor ele(i timi'i sau care se e#"rima
deectuos "e cale orala etc. Reriicarea scrisa im"lica eed&bacK mai slab$ in sensul ca unele erori
sau neim"liniri nu "ot i eliminate o"erati($ "rin inter(entia "roesorului. Cum este si iresc$ ambele
(ariante de (eriicare se cer a i desasurate o"ortun si o"tim de catre "roesori.
Acestea metoda "re'inta a(anta*ul ca "ermit (eriicarea unui numar mare de ele(i in acelasi
inter(al de tim"$ au un !rad mai mare de obiecti(itate si a(ori'ea'a ele(ii timi'i care au diicultati
in e#"rimare$ conerindu&le tuturor "osibilitatea de a&si e#"une ideile in mod inde"endent si de a&si
de'(olta abilitatile co!niti(e. Aceste "robe "ot lua orma lucrarilor scrise curente ori a celor de
sarsit de semestru sustinute in "erioadele de e(aluare. In intocmirea acestor "robe$ "roesorii
trebuie sa acorde o atentie deosebita re"re'entati(itatii itemilor com"onenti care sa aco"ere intrea!a
materie si sa ie rele(anti din "unct de (edere "eda!o!ic.
")aminarea prin probe practice se reali'ea'a la o serie de disci"line s"eciice si (i'ea'a
identiicarea ca"acitatilor de a"licare in "ractica a cunostintelor dobandite$ a !radului de
incor"orare a unor "rice"eri si de"rinderi$ i"osta'iate in anumite su"orturi obiectuale sau acti(itati
materiale.
Probele "ractice "resu"un a"licarea cunostintelor teoretice insusite "recum si de"rinderilor
si "rice"erilor anterior ormate. Concret$ este (orba des"re conectionarea unor obiecte sau a"arate$
.13
e#ecutarea unor e#"erimente de laborator$ %arti$ obser(atii microsco"ice$ discutii$ reali'area unor
e#ercitii i'ice etc.
Scarile de apreciere. Ele "resu"un distribuirea re'ultatelor "e un inter(al a(and mai multe
re"ere cu"rinse intre o limita su"erioara si una inerioara. Este recomandabil a se olosi un numar
"ar de (ariabile$ astel e(itandu&se tendinta centrala. Aceasta metoda se a"lica la disci"linele unde
nu e#ista date suiciente care sa "ermita o e(aluare obiecti(a.
:eriicarea cu a(utorul masinilor. Proba se ba'ea'a "e dis"o'iti(e mecanice$
electromecanice sau electronice "rin intermediul carora se administrea'a "ro!ramul de (eriicare si
se inre!istrea'a ras"unsurile ele(ilor$ con(ertite a"oi in note scolare. Eicienta acestei metode
de"inde %otarator de (aloarea "ro!ramului conce"ut$ "recum si de modul sau de utili'are. De
e#em"lu$ in ca'ul (eriicarii asistate de calculator$ "ro!ramul "oate sa includa itemi cu ale!ere
binara sau multi"le itemi care "resu"un com"letarea de s"atii libere$ itemi de ti" 8PUZZLE9
s.a.m.d.$ administrarea si inter"retarea re'ultatelor "utand oeri inormatii (aloroase des"re
"erormantele scolare ale ele(ilor. Limitele de ordin economic ale metodei sunt date de diicultatea
ac%i'itionarii de catre scoli a te%nolo!iei si sotYare&ului$ iar cele de ordin didactic & de retinerea "e
care actorii educationali o au ata de nou$ "recum si de a"tul ca un asemenea "rocedeu e(aluati(
lasa loc destul de "utin e#"rimarii libere a "ersonalitatii ele(ului.
"valuarea prin proiecte. Este o metoda ce in (i'iunea curriculara moderna are o (aloare
ormati(a deosebita$ deoarece lasa ele(ului o mai lar!a "osibilitate de a&si (aloriica "otentialul
creati(. Proiectul este o teme de cercetare orientata s"re un sco" bine "reci'at care se reali'ea'a
"rin imbinarea cunostintelor teoretice si "ractice. Proiectele se "ot concreti'a in lucrari$ dis"o'iti(e
etc$ si "ot l "re'entate la dierite sesiuni sau sim"o'ioane. Rarietatea temelor de "roiect e data de
com"le#itatea relatiei $$in(atare&"roiectare&cercetare9. Pentru e#em"liicare$ sunt cunoscute
sesiunile de comunicari ale ele(ilor/studentilor in care acestia isi "re'inta re'ultatele cercetarilor
anterioare sau "roiecte "entru noi demersuri in(esti!ati(e.
Portooliul este repre!entat de ,,mapaL sau ,,dosarulL elevului. Aici (or i consemnate toate
reali'arile ele(ilor care sa o!lindeasca acti(itatea lor stiintiica la o materie scolara. De e#em"lu$
"entru "si%olo!ie$ "ortooliul ele(ului "oate cu"rinde "robele a"licate$ "rotocoalele obtinute$
studiile de ca' etc- "entru limba si literatura romana in "ortoolii "ot i incluse isele de lectura$
comentariile literare$ anali'ele de te#t etc.
3estul didactic. Este considerat de ma*oritatea s"ecialistilor ca iind cea mai obiecti(a
metoda de e(aluare. Airmatia este sustinuta de deinitia testului (a'ut ca un ansamblu de sarcini de
lucru 0itemi, care "ermit determinarea !radului de ins"ire a cunostintelor si "osibilitatea de a o"era
cu ele in "ractica$ "rin ra"ortarea ras"unsurilor la o scara de a"reciere standard$ anterior elaborata.
.14
A"recierea scolara$ ca atribuire a unei *udecati de (aloare$ se ace ie "rin a"elul la anumite
e#"resii (erbale$ ie "rin olosirea unor simboluri numite note. A"recierea (erbala este des olosita
si are un rol dinami'ator$ calau'itor in in(atarea scolara.
A"recierea re'ultatelor scolare se concreti'ea'a de cele mai multe ori "rin notare. Notarea
este un act de atasare a unei etic%ete$ a unui semn$ la un anumit re'ultat al in(atarii. Nota este un
indice care cores"unde unei anumite reali'ari a randamentului scolar. Du"a Rasile Pa(elcu nota
"oate inde"lini mai multe unctii+
> rol de inormare$ "entru ele(i$ "arinti$ "roesori-
> rol de re!lare a "rocesului de in(atare-
> rol educati($ datorita interiori'arii a"recierii-
> catali'ator al unui ni(el o"tim al as"iratiilor ele(ului-
> rol tera"eutic$ dinami'ator "entru anumite ca'uri & "rin acordarea de "uncte Uin "lus9$
dar si
> rol "ato!en$ intrucat nota induce stres si disconort "si%ic la ele($ mai ales in situatiile de
insucces.
In teoria si "ractica notarii s&au incetatenit trei modele de notare+ notarea "rin ra"ortare la
!ru"$ notarea "rin ra"ortarea la standarde i#e si notarea indi(iduali'ata.
> 7odelul notarii prin raportare la grup se ba'ea'a "e a"recierea acuta "rin com"ararea
ele(ilor intre ei sau "rin ra"ortarea re'ultatelor la un anumit standard mediu de e#"ectante. Acest
ni(el de e#i!enta aste"tate "oate i dinainte stabilit sau structurat in c%i" con*unctural$ in c%iar
"ractica e(aluati(a$ reali'ata la o anumita clasa.
> 7odelul notarii prin raportare la standarde unice se ba'ea'a "e luarea in calcul a
obiecti(elor o"erationale ale lectiei ca sistem undamental de reerinta.
> 7odelul notarii individuali!ate se caracteri'ea'a "rin incercarea de ra"ortare a
re'ultatelor obtinute de ele(i la alte re'ultate indi(iduale$ reali'ate de aceiasi ele(i$ in tim". Nota (a
masura ac%i'itii educationale "rin ra"ortarea lor la alte ac%i'itii anterioare. Codalitatea
indi(iduali'ata de notare ser(este concreti'arii unor "ro!rame de instruire dierentiate. Norma de
reerinta este unica$ iar "roesorului ii re(ine sarcina sa o structure'e si sa o actuali'e'e ori de cate
ori este ne(oie.
Ca sisteme de notare amintim notarea numerica$ "rin olosirea cirelor$ notarea literala$
notarea "rin caliicati(e$ notarea prin culori. Cea mai utili'ata orma de notare este cea reali'ata cu
a*utorul cirelor$ in (ariante ce tin de unele "articularitati si traditii educationale. Notarea "rin
caliicati(e$ de e#em"lu$ are ca limita a"tul ca ea nu admite sumari atunci cand se ac a"recieri in
acest el la una sau mai multe materii. Concreti'area a"tica a notarii se reali'ea'a si in unctie de
s"eciicul disci"linelor e(aluate. Astel$ la disci"linele e#acte "re'inta un randament mai ridicat
notarea du"a bareme$ "e cand la disci"linele umaniste un mai mare randament la notarea analitica.
.15
%otarea dupa bareme are a(anta*ul ca standardi'ea'a criteriile masurarii si a"recierii. Ea se
ba'ea'a "e atribuirea unui "uncta* i# "entru iecare sec(enta inde"linita. Solutia este
"ro"usa des la e#amene si concursuri.
%otarea analitica "resu"une o com"artimentare a cuantumului de cunostinte$ de"rinderi$
atitudini (eriicate$ "rin detalierea unor cam"uri de "robleme ce urmea'a a i a"reciate 0de
"ilda$ in ca'ul unei com"uneri se stabilesc anumite "uncta*e "entru as"ecte relati( distincte
cum ar i ondul$ orma si actorul "ersonal,. 6aman ca "robleme delimitarea "alierelor
ac%i'iti(e si atribuirea unor marimi (alorice "entru iecare dintre acestea.

0. Rolul si importanta evaluarii n+

- educarea capacitatii de autoapreciere
- prevenirea esecului scolar
- reorganizarea activitatii n scolile speciale
- dezvoltarea personalitatii elevilor
?unctia de cunoastere a e(aluarii oera inormatii relati( e#acte reeritoare la randamentul
ele(ilor.
+unctia educativa a e(aluarii consta in indrumarea$ intarirea si stimularea asimilarii
cunostintelor$ in ma#imali'area in(atarii$ "rin de'(oltarea trebuintei de cunoastere la ele(i si
mentinerea satisactiei muncii si cresterea acesteia.
Unul din "rinci"iile de ba'a "e care se intemeia'a "rocesul de in(atamant este cel al
"artici"arii acti(e si constiente a celor ce in(ata la ormarea si desa(arsirea "ro"riei "ersonalitati.
Im"licarea controlata a ele(ilor in evaluarea propriilor "erormante scolare le (a coneri acesteia
(alente ormati(e si o eicienta deosebita "rin aceea ca+
> "roesorul dobandeste conirmarea a"recierilor sale in o"inia ele(ilor-
> ele(ul de(ine subiect al actiunii "eda!o!ice-
> ele(ul isi (a "utea a"recia mai bine (aloarea "ro"riei munci-
> ele(ul (a de'(olta o moti(atie intrinseca si o atitudine "o'iti(a ata de in(atatura.
Incercand o "osibila e#"licate "entru integrarea autoevaluarii in structura actului didactic$ Stan
a"recia'a ca "unctul de ma#ima conluenta in relatia "roesor&ele( e re"re'entat de "erormante
scolare eecti(e ale ele(ilor. Astel$ "roesorul "reda in (irtutea atin!erii unor inalitati educationale
si e(aluea'a "onderea atin!eri lor in unctie de "erormantele eecti(e ale ele(ilor. Pe de alta "arte$
acti(itatea de in(atare a ele(ilor se concreti'ea'a in obtinerea "erormantelor scolare de care sunt
ca"abili si "e care "ermanent si le autoe(aluea'a. In e(entualitatea e#istentei unor discre"ante intre
inalitatile educationale si "erormantele scolare obtinute$ se (or "roduce o serie de a*ustari la
ni(elul "roesorului in ceea ce "ri(este actul de "redare/e(aluare$ iar la ni(elul ele(ului & actul de
in(atare/autoe(aluare. 6e'ulta de aici ca autoevaluarea este un "roces mediat atat de e(aluarea
.1<
"roesorului$ cat si de eicienta "ro"riei acti(itati a ele(ului in (ederea atin!erii "erormantelor
dorite. De altel$ acelasi autor o"inea'a ca$ la ni(el intern$ autoe(aluarea didactica are o determinare
multiunctionala$ in sensul ca este inluentata de o com"onenta aecti(&moti(ationala 0ni(elul de
as"iratie si cel al e#"ectantei imediate, si una estimati(a 0"otentialul "ro"riu si estimarea diicultatii
sarcinii scolare,$ aceste com"onente iind strans intercorelate si$ ca urmare$ orice (ariabila a unui
element atra!e du"a sine modiicari ale intre!ului "roces.
?ormarea capacitatii de autoevaluare este necesara a i ormata la ele( deoarece el trebuie
sa aiba ca"acitatea de a&si com"ara re'ultatele cu standardele "ro"use initial.
Cate(a din cele mai re"re'entati(e metode de autoe(aluare ar i+
6utocorectarea sau corectarea reciproca & ele(ii sunt solicitati sa&si de"iste'e sin!uri
"ro"riile !reseli sau "e cele ale cole!ilor- metoda "oate contribui la constienti'area in(atarii si a
"ro"riilor com"etente.
6utonotarea controlata & in "rocesul (eriicarii ele(ul este solicitat sa&si acorde o nota care
a"oi este ne!ociata cu "roesorul$ ori cu cole!ii.
%otarea reciproca & ele(ii au "osibilitatea sa&si acorde note unii altora la (eriicarile orale
sau scrise.
7etoda de apreciere obiectiva a personalitatii T este le!ate de numele lui G%. Za"an$
ondatorul ei. )inand cont de toate inormatiile de care dis"un$ la ince"utul iecarei e#aminari se (a
cere ele(ilor sa note'e "e o oaie "rimii$ res"ecti( ultimii 1@D din cole!i care considera ei ca (or
obtine re'ultatele cele mai bune/slabe$ inclu'andu&se e(entual si "e ei insisi si moti(andu&si
o"tiunile. Pe masura cule!erii inormatiilor des"re cole!i$ iecare (a in(ata sa ii a"recie'e cat mai
obiecti( si sa se "o'itione'e cat mai *ust in colecti(ul clasei.
In conclu'ie$ a"recierea acuta de "roesor si asumata de ele( de(ine autoa"reciere si are ca
eect re!larea acti(itati acestuia "entru reali'area unui randament scolar s"orit "recum si o
contributie semniicati(a la ormarea personalitatii.
Nota este o etic%eta a"licata unui anumit randament scolar$ unui ras"uns la o "roba scrisa
sau "ractica. In unctie de modul in care se rasran!e in constiinta ele(ului$ nota dobandeste o
(aloare de inormatie si "rin aceasta ca"ata o unctie de re!lare a conduitei$ a eortului.
Psi%o!enetic$ interesul ata de a"recieri si note tine de statutul de ele(.
In ansamblu $ !ratie e(aluarii a notarii cunostintelor sale$ ele(ul ia act de ceea ce ormea'a
obiectul "retuirii$ al recom"ensei$ res"ecti( al "enali'arii$ descirea'a tre"tat criteriile ce stau la
ba'a e(aluarii a notarii. 6as"un'and tre"tat cerintelor ce se "un in ata sa$ scolarul in(ata sa se
autoevalue!e$ a"ro#imand ni(elul "osibilitatilor si reali'arilor "ro"rii.
?rec(enta cu care se "roduce ,,esecul scolarL in institutiile de in(atamant si$ mai ales$
as"ectul de enomen "ermanenti'at "e care el "oate sa&1 dobandeasca adeseori ne determine sa&1
"ri(im cu toata res"onsabilitatea. Un esec scolar cronici'at este "ericulos$ deoarece el determina
.1=
eecte ne!ati(e atat in "lan "si%olo!ic indi(idual$ res"ecti( o alterare a ima!inii de sine a ele(ului in
cau'a$ care&si (a "ierde tot mai mult increderea in "ro"riile "osibilitati si (a a*un!e sa de'(olte o
teama de esec$ cat si in "lan social$ iindca un esec scolar "ermanenti'at Psti!mati'ea'a9$ induce o
mar!inali'are sociala a ele(ului in cau'a 0res"ecti( o limitare a dre"tului ele(ului la o caliicare
"roesionala autentica si la e#ercitarea unor roluri sociale a"reciate si recunoscute ca iind
(alori'ante "entru "ersonalitate,.
Dintre indicatorii care sunt utili'ati de obicei "entru a"recierea e#istentei unei situatii
stabili'ate de esec scolar$ mentionam+ abandonarea "recoce a scolii- decala* intre "otentialul
"ersonal si re'ultate- "arasirea scolii ara o caliicare- inca"acitatea de a atin!e obiecti(ele
"eda!o!ice- esecul la e#amenele inale 0sau de concurs,- inada"tarea scolara etc.
Desi!ur$ in e(aluarea corecta a esecului scolar trebuie sa luam in considerare "ersistenta si
am"loarea cu care el se maniesta. Astel$ el "oate a(ea un caracter e"isodic$ limitat la
circumstantele unei situatii conlictuale sau tensionale care l&au !enerat$ sau "oate lua as"ectul unui
enomen de durata$ atunci cand el se !reea'a "e ondul unor %andica"uri sen'oriale sau
intelectuale$ mai mult sau mai "utin se(ere$ sau atunci cand situatiile "si%o&traumati'ante care l&au
!enerat "ersista. De asemenea$ esecul scolar "oate a(ea !rade dierite de am"litudine.
As"ecte subiecti(e le!ate de esecul scolar$ care demonstrea'a a"tul ca el are un "ronuntat
caracter indi(idual$ de"in'and nu numai de actori obiecti(i e#teriori$ ci si de modul "articular in care
ele(ul se "erce"e si isi e(aluea'a re'ultatele$ il obli!a "e "roesor sa&si cunoasca oarte bine ele(ii sub
as"ect "si%olo!ic$ "entru a intele!e corect acei actori subiecti(i care&i ac "e unii ele(i sa ie in
"ermanenta nemultumiti in ra"ort cu sine si sa se considere in situatie de esec scolar$ iar "e altii$
dim"otri(a$ sa se autoe(alue'e rec(ent intr&un mod "o'iti( si sa a"recie'e ca sunt intr&o reala situatie
de succes scolar.
Pentru asi!urarea unei e(aluari com"le#e$ eiciente$ este necesar sa rele(am cate(a
caracteristici ale educatiei speciale care (or constitui si coordonate ale acti(itatii de e(aluare+
a, Educatia s"eciala este centrata "e ne(oile "articulare ale co"iilor$ a(and ca "unct de
"lecare e(aluarea !lobala in domeniile sen'orio&motor$ comunicare$ social$ aecti($ co!niti( si in
sectoarele+ scolar$ amilial$ comunitate.
b, Inter(entiile educatiei s"eciale au un caracter indi(iduali'at$ ince"and cu e(aluarea
ne(oilor iecarui co"il$ ormularea obiecti(elor "e termen scurt$ mediu si lun! si re(i'uirea
"eriodica a acestora.
c, Educatia s"eciala are un caracter "oli(alent$ adica oera co"iilor cu cerinte educati(e
s"eciale toate ser(iciile de care are ne(oie acesta. Asa se e#"lica de ce una din atributiile Comisiei
de E#"erti'a Com"le#a este si elaborarea de "lanuri de ser(icii "ersonali'ate si de "ro!rame de
instructie "ersonali'ate.
.2@
d, Educatia s"eciala este di(ersiicata$ oerind o !ama de o"tiuni co"ilului cu ne(oi
s"eciale$ cores"un'atoare ne(oilor de"istate$ dar si dis"onibilitatilor comunitatii.
e, Educatia s"eciala este com"re%ensi(a$ adica deser(este toate "ersoanele cu cerinte
educati(e s"eciale$ indierent de (arsta$ de natura si !radul deicientei$ in asa el incat nici un co"il
de (arsta scolara sa nu ie e#clus de la accesul intr&o structura de in(atamant.
Cele cinci caracteristici ale educatiei s"eciale deri(a din "rinci"iile care directionea'a
educatia s"eciala si ormea'a inrastructura acti(itatii de e(aluare a co"ilului cu cerinte educati(e
s"eciale.
"valuarea in invatamantul special are caracter multidisci"linar si include+e(aluarea
medicala$ "si%olo!ica. "eda!o!ica si sociala in sco"ul stabilirii ti"ului si !radului de deicienta din
"ers"ecti(a dominant "si%o"eda!o!ica & e(aluare curriculara$ "si%odia!no'a si "redictie scolara.
@ e(aluare eicienta a*uta "roesorii si ele(ii sa a"recie'e !radul in care au ost atinse
obiecti(ele$ "recum si "ro!resele reeritoare la diicultatile de in(atare. In conte#tul educatiei
s"eciale "roesorul trebuie sa aiba in (edere+
> cunoasterea co"ilului$ ele(ului deicient-
> e(aluarea cunostintelor "e care le "oseda co"ilul/ele(ul-
> cum (a "utea sa in(ete co"ilul/ele(ul in conditiile e#istentei deicientei sale.
Aceste trei as"ecte "ot constitui o ba'a a unei actiuni educati(e care se centrea'a "e doua
a#e undamentale+ e(aluare//inter(entie.
In conte#tul educatiei s"eciale e(aluarea de(ine un conce"t ri!uros care necesita sta"anirea
"rocedurilor de e(aluare cu reerinte concrete asu"ra naturii acti(itatii de e(aluat si a utilitatii sale
"eda!o!ice.
E(aluarea "si%o"eda!o!ica are ca obiecti( undamental cunoasterea ni(elului de de'(oltare
a co"ilului. Aceasta cunoastere ne "ermite noua$ "si%o"eda!o!ilor or!ani'area unor clase omo!ene$
stabilirea unor "ro!rame educati(e si corecti( com"ensatorii adec(ate$ estimarea ac%i'itiilor si
"ro!reselor inre!istrate$ si in "lus reorientarea celor care nu ac ata ni(elului solicitarilor stabilite
initial$ dar si stabilirea noilor directii tera"eutice in acti(itatea de lucru cu co"ilul.
6e'ultatele la "robele "si%olo!ice alaturi de inormatiile "ro(enite din alte surse$ contribuie
la conturarea deci'iei ec%i"ei ormate din s"ecialisti si "arinti$ "ri(ind orientarea co"ilului si
includerea sa intr&un curent educati(.
5. /odalitati de elaborare a probelor de evaluare si a itemilor
)estarea$ ca metodolo!ie$ deri(a din "si%olo!ie. Precautiile sesi'ate de "si%olo!i$
"ri(itoare la e#i!ente de dimensionare si de a"licare a testelor$ trebuie asumate si in "ractica
didactica. Se stie ca$ in sens lar!$ testul re"re'inta o "roba bine deinita$ ce im"lica inde"linirea
.21
unor sarcini identice "entru toti subiectii de e#aminat$ in conormitate cu o strate!ie "recisa. De aici
decur!e marele a(anta* al olosirii testelor+ sistemul de ra"ortare (alorica este unic.
E(aluarea "rin teste docimolo!ice. )estul de cunostinte sau de"rinderi este o "roba
com"le#a a"licata oral$ scris sau "ractic$ cu a*utorul caruia se masoara cu mai mare "reci'ie
"erormantele scolare in ra"ort cu obiecti(ele si continutul. )estele au un !rad mare de idelitate$
"ot i corectate si re"etate oerind "osibilitatea de a controla conditiile de a"licare. Daca se are in
(edere momentul inter(entiei teste "ot i initiale, de progres si inale.
3estele initiale sunt olosite in sco"ul reali'arii unei e(aluari initiale$ iind administrate la
ince"utul unui "ro!ram de instruire.
3estele de progres sau ormative se administrea'a "e tot "arcursul "rocesului de "redare&
in(atare$ du"a iecare ca"itol sau du"a un numar de lectii mai diicile$ dar im"ortante "entru
intele!erea celor care urmea'a. 6e'ultatele obtinute dau "roesorului inormatii cu "ri(ire la
eicienta metodolo!iei a"licate$ "ermitand reluarea unor "robleme neintelese$ or!ani'area unor
acti(itati didactice dierentiate.
3este inale sau de sinte!a sunt olosite du"a "arcur!erea unui ca"itol$ la inc%eierea unui
semestru sau an scolar. Intrebarile din cadrul lor (or i centrate "e obiecti(ele didactice ma*ore ale
"ro!ramului de instruire$ (i'and mai multe elemente esentiale si ca"acitatea ele(ilor de a o"era cu
cunostintele asimilate+ sa calcule'e$ sa demonstre'e$ sa re'ol(e$ sa utili'e'e$ sa combine$ sa cree'e$
sa ar!umente'e$ sa anali'e'e.
3estul docimologic este o alternati(a si o cale de eicienti'are a e#aminarii traditionale.
)estul este o "roba standardi'ata care asi!ura o obiecti(itate mai mare in "rocesul de e(aluare.
)estarea se reera la "robarea masurii satisacerii cerintelor scolii$ e#i!ent circumscrise de sco"urile
si obiecti(ele educatiei.
Elementele deinitorii ale testului docimolo!ic sunt +
> reali'ea'a masurarea in conditii oarte asemanatoare situatiilor e#"erimentale-
> inre!istrarea com"ortamentului declansat la subiect este "recisa si obiecti(a-
> com"ortamentul inre!istrat este e(aluat statistic "rin ra"ortare la cel al unui !ru"
determinat de indi(i'i-
> sco"ul inal al testului este clasiicarea subiectului e#aminat$ "rin ra"ortarea la !ru"ul de
reerinta.
)estele docimolo!ice se deosebesc de e#amene "rin aceea ca ele "resu"un un tra(aliu de
"re!atire meticulos$ iar sec(entele "rocedurale sunt oarte stricte. Ele "ermit insa standardi'area
conditiilor de e#aminare$ a modalitatilor de notare$ aducand un s"or de obiecti(itate. In acelasi
tim"$ ele "re'inta o tri"la identitate+ identitatea de continut$ identitatea de conditii de a"licare si
identitatea criteriilor de a"reciere.
Aceste instrumente au urmatoarele caracteristici+
.2.
>contin "robe sau itemi care "ermit determinarea !radului de insusire a cunostintelor de
catre ele(i sau a ni(elului de de'(oltare a unor ca"acitati-
> sunt instrumente e(aluati(e care se a"lica numai in cadrul obisnuit de desasurare a
acti(itatilor didactice$ si nu in conditii de laborator-
> ac "osibile masurarea si a"recierea ni(elului de "re!atire a unui ele($ a unei clase$
aratand (aloarea inormatiei acumulate.
Du"a cum arata Rasile Pa(elcu$ un bun test "eda!o!ic nu urmareste numai (eriicarea
inormatiei acumulate de ele(i$ ci si ca"acitatea acestora de a olosi cunostintele asimilate de*a in situatii
(ariate.
3estele au a(anta*ul ca "ermit (eriicarea intre!ii clase intr&un tim" oarte scurt$ incearca
sa cu"rinda ceea ce este esential in intrea!a materie de asimilat$ determina la ele(i ormarea unor
de"rinderi de in(atare sistematica. Ca de'a(anta* amintim a"tul ca testele a(ori'ea'a o in(atare
care a"elea'a la detalii$ la sec(ente inormationale i'olate si nu stimulea'a ormarea unor ca"acitati
de "relucrare a acestora$ de sinte'a sau de creatie.
"laborarea unui test docimologic constituie o acti(itate diicila si "resu"une "arcur!erea
mai multor etape+
> Preci'area obiecti(elor$ reali'area unei concordante intre acestea si continutul
in(atamantului-
> Documentarea stiintiica$ identiicarea si olosirea surselor care conduc la o mai buna
cunoastere a "roblematicii (i'ate-
> A(ansarea unor i"ote'e$ "rin conce"erea sau selectionarea "roblemelor re"re'entati(e
"entru intrea!a materie asu"ra careia se ace (eriicarea.
Proesorii trebuie sa cunoasca$ oarte bine continutul de (eriicat si "osibilitatile ele(ilor.
Selectia o"erata este data de s"eciicul iecarei materii de in(atamant. Aceasta o"eratie "oate i mai
usoara sau mai diicila$ de la un continut "roblematic la altul. Proesorul (a relecta asu"ra unei
serii de "robleme "recum+
a, ce ti" de test "ro"unem
& test de in(atare sau de discriminare 0testul de in(atare "une accentul "e alarea
"erormantei ele(ului$ stabilind starea de reusita sau de esec$ iar testul de discriminare are ca
unctie clasiicarea subiectilor$ "rin ra"ortarea unele la altele a re'ultatelor obtinute de acestia,-
& test de (ite'a 0ra"iditate, sau de randament 0numar de ras"unsuri corecte,
& test de redare mimetica a inormatiei sau test de "relucrare creatoare
b, ce tipuri de itemi se olosesc$ ras"uns "rin ale!ere multi"la$ ras"unsuri im"erec%eate$
(arianta ade(arat&als etc. Atunci cand dorim sa reali'am o clasiicare ri!uroasa a ele(ilor$ este de
dorit sa se oloseasca un singur tip de item sau cel mult doi$ "entru usurarea inter"retarii re'ultatelor-
.21
daca dorim sa acem o e(aluare cu caracter "uternic ormati($ (om a"ela la o "aleta mai e#tinsa de
itemi-
> E#"erimentarea testului$ adica a"licarea lui la o "o"ulatie determinata$ cu sco"ul de a&1
"erectiona-
> Anali'a statistica si ameliorarea testului. Itemii alesi in (ederea includerii lor in testare
trebuie sa aco"ere o "arte considerabila din materia de e#aminat si sa nu reali'e'e doar o e#aminare
"rin 8sonda*9 -
A A"licarea eecti(a a testului la o "o"ulatie scolara.
In unctie de elul ras"unsurilor la intrebarile "use$ testele "ot i cu raspunsuri deschise si
cu raspunsuri inchise.
Primul ti" stimulea'a creati(itatea$ *udecata si s"iritul critic. 6as"unsurile sunt ormulate in
intre!ime de catre ele(i. Acest ti" in!aduie ie itemi sub orma de redactare$ in sensul ca ele(ii au
oca'ia sa desasoare o tema$ ie itemi cu ras"unsuri scurte$ "rin recur!erea la "ro"o'itii sau ra'e nu
"rea lun!i. 6as"unsurile cerute "ot a(ea as"ectul unor e#"rimari descri"ti(e$ inter"retari$ e(aluari etc.
& 3estele cu raspunsuri inchise cunosc trei (ariante+
1. itemi tip Malegere multiple9$ "rin care se oera mai multe solutii din care numai una este
corecta-
.. itemi tip adevarat-als-
1. Mitemi pereche9$ in care ele(ii sunt "usi sa !aseasca notiuni sau idei corelate cu cele
"re'entate in intrebari$ sa "otri(easca sau sa asocie'e notiuni sau idei etc.
Indicele de eicacitate al unui test se stabileste "ornind de la masura in care itemii ac
discriminarea intre ele(ii buni si cei slabi$ "ermitand stabilirea unei scari si ordonari (alorice a
ele(ilor. )rebuie acordata o mare atentie "rocesului de elaborare a itemilor. De "ilda$ in situatia
itemilor $$ale!ere multi"la9$ se (or oeri mai multe solutii$ cel "utin "atru (ariante de ras"uns$ care
sa ie toate la el de "lau'ibile$ dar numai una corecta. A"oi$ trebuie a(ut in (edere !radul de
diicultate al itemilor. A"elul la itemi oarte diicili sau oarte usori nu este recomandat$ din cau'a
ca sunt e#cluasi & din start & ele(i cu o "re!atire intermediara.
Puncta*ele acordate "entru iecare item (or i dimensionate in unctie de diicultatea
"resu"usa in ras"uns$ im"licarea creati(a a ele(ului$ (aloarea o"erationala a solutiilor date etc.
Puncta*ele (or i 8cantarite9 cu !ri*a de catre e(aluator si ele (or da seama de com"etenta si tactul
"eda!o!ic al educatorului.
1ucrarile de control se im"art in+
& dupa scop+& lucrari com"le#e$ de diicultate crescanda si !lobale
& lucrari locale
& dupa locul lor in procesul instructiv 8educativ+
& lucrari tematice din materialul studiat anterior
.22
& dupa timpul necesar e)ecutarii+
& lucrari de scurta durata in cadrul lectiei
& lucrari cu durata unei lectii
& dupa volumul si componenta continutului+
& lucrari ca tema la mai multe teme
- dupa modul de ormulare a raspunsului+
& cu sau ara descrierea mersului rationamentului
& cu ras"unsuri si re'ol(ari concise
6eeritor la aceste modalitati ale masurarii$ sunt esentiale . as"ecte+
& cum sa ie ormulate intrebarile
& cum sa ie ormulate subiectele
'ntrebarile:
& sa nu ie "use la intam"lare
& sa ie selecti(e din "unct de (edere al !radului de diicultate
& sa ie suicient de bine elaborate
Subiectele:
& sa ie analitice$ de detaliu
& sa ie de sinte'a din materia in(atata
)este docimolo!ice com"orta o discutie instrumental&te%nica+ elaborarea$ "laniicarea$
(eriicarea si a"recierea te#tului dat ele(ilor.
Orice test docimolo!ic de e(aluare este corect construit daca este+
& rele(ant si (alid
& obiecti(
& discriminant
& se incadrea'a in tim"
& corectarea sa "oata i acuta ra"id si automati'at$ "rin aceeasi "rocedura de masurare "tr
toti ele(ii testati
In acti(itatea didactica curenta$ un numar im"ortant de "roesori sunt cei care conce"
di(erse teste scolare cores"un'atoare celor 1 orme de e(aluare+ initiala ormati(a si sumati(a.
Princi"iul undamental de la care trebuie "ornit este de a&l "une "e ele( in situatia sa reaca inca o
data sarcinile "re(a'ute de obiecti(ele o"erationale$ cel "utin la un ni(el acce"tabil.
Concret$ eta"ele care trebuie "arcurse "entru elaborarea unui test didactic sunt urmatoarele+
A, Preci'area cu claritate a obiecti(elor 0inormati(e si ormati(e, Aceasta eta"a "re(ede
descrierea com"ortamentelor "e care ele(ul trebuie sa si le insuseasca$ res"ecti( a continuturilor
"re(a'ute de acestea.
7, Documentarea "realabila si stabilirea materiei din care se (a sustine testarea.
.23
C, Stabilirea (ariantelor de itemi si elaborarea acestora. In acest ca' se im"une stabilirea unei
relatii "recise intre obiecti(ele o"erationale & sarcinile de in(atare
& itemii din testul didactic. Acesti itemi se im"art in+ subiecti(i & ras"unsul este construit de
ele(i$ a(and a(anta*ul ca le oera "osibilitatea sa&si e#"rime liber o"inia$ dar iind mai !reu de
cuantiicat$ obiecti(i 0cu ale!ere binara sau multi"la$ $$"erec%i9$ de ordonare,$ res"ecti( semi&
obiecti(i-
& sunt mai usor cuantiicabili$ dar limitea'a "osibilitatile de e#"rimare. In elaborarea
itemilor unui test trebuie a(ut !ri*a ca acestia sa masoare e#act "erormantele "re(a'ute de
obiecti(ul o"erational (i'at si sa ie identici "entru toti ele(ii-
D, Or!ani'area testului. Esalonarea itemilor$ "re'entarea instructiunilor de lucru etc.
E, Cuantiicarea testului. Atribuirea unui "uncta* "entru iecare item in unctie de !radul de
diicultate al ras"unsului$ im"licarea "otentialului creati( al ele(ilor$ (aloarea "ractica a solutiilor
oerite etc.$ "recum si con(ertirea acestui "uncta* in note si caliicati(e.
?, E#"erimentarea testului. A"licarea sa "e o "o"ulatie determinata urmata de anali'a
statistica si ameliorarea e(entualelor deiciente. In acest sco"$ "ot i calculate indicele de diicultate
0"utandu&se astel e(ita "robele "rea !rele sau "rea usoare,$ res"ecti( cel de discriminare 0care ace
dierentierea intre ele(ii buni si slabi,. Nu (or i retinuti decat itemii care satisac toate standardele
mentionate.
G, A"licarea "e scara lar!a a testului didactic.
Com"le#itatea "rocesului de (eriicare si e(aluare obli!a "roesorii la utili'area unui
re"ertoriu cat mai di(ers de metode si te%nici. Aceasta necesitate este intarita si de
com"lementaritatea a(anta*elor unora si limitele altora$ dascalului iindu&i contraindicat sa abu'e'e
doar de o sin!ura metoda$ ara a le lua in calcul si "e celelalte.
)e%nici de notare olosite in "ractica e(aluarii re'ultatelor scolare sunt+
> Notarea "rin cire de la 1@ la 1 sau "rin caliicati(e+ oarte bine$ bine$ suicient$ insuicient.
> 7areme de notare unde nota !enerala este re'ultatul "uncta*ului obtinut la iecare sec(enta
didactica de in(atare.
> Notarea analitica$ tot cu "uncta* "entru inde"linirea unor criterii s"eciice$ s"re e#em"lu$
"entru o com"unere literara se au in (edere continutul$ stilul si ori!inalitatea.
> )este !rila$ unde e(aluarea se ace cu mi*loace electronice$ cu ale!erea cam"ului corect
din mai multe ras"unsuri date.
> Corectarea in ec%i"a a lucrarilor scrise la e#amenul de admitere.
> Scale de e(aluare olosite in e#amenele orale si concursuri sau olim"iade scolare$ unde
re'ultatele sunt distribuite "e mai multe tre"te+ insuicient$ bine$ oarte bine.
.24
11!!. )inamica relatiei profesor ' elev n procesul de nvatatam2nt
1. Caracteristicile si semniicatiile educationale ale relatiei proesor-elev
2. 3ipuri de relatii n nvatam<ntul special.
1. Caracteristicile si semnificatiile educationale ale relatiei profesor-elev
In stabilirea unei relatii bune "roesor&ele( trebuie sa se tina cont de urmatoarele as"ecte+
a, Organi!area clasei. Este necesar ca "roesorii sa aca tot "osibilul ca in clasa sa ie o
atmosera "lacuta. Aceasta "resu"une anali'a cu"rinsului lectiei si a modului de e#"unere$
or!ani'area de !ru"uri si amena*area "lacuta a mediului i'ic scolar.
b, Stabilirea obiectivelor. Este im"ortant ca ele(ii sa intelea!a sco"ul actului educational$
la care trebuie sa a*un!a. Este necesar ca ele(ii sa cunoasca si sa intelea!a obiecti(ele "e termen
lun! si scurt ale clasei. Consultarea mai rec(enta a ele(ilor in (ederea stabilirii obiecti(elor "oate
crea o solida ba'a moti(ationala "entru in(atare.
c, Comportamentul proesorului. Nu este sur"rin'ator ca maniera in care se "oarta
"roesorii are un eect direct asu"ra com"ortamentului ele(ilor. Nu numai ca "roesorii oera un
model de com"ortament "e care ele(ii il "ot imita$ dar ei sunt in "o'itia din care "ot sa modele'e si
sa sc%imbe com"ortamentul ele(ilor.
d, &eguli adecvate. )oate scolile au un set de re!uli. In "lus$ iecare "roesor (a a(ea o
serie de re!uli care se a"lica in clasa si deinesc com"ortamentul acce"tabil si cel inacce"tabil in
randul ele(ilor.
e, &elatiile parinti-proesor. Im"licarea intr&o masura cat mai mare a "arintilor in cadrul
unei scoli nu numai ca duce la de'(oltarea unor relatii "o'iti(e intre amilie si scoala$ dar creea'a
"arteneriatul "ro"ice atin!erii idealului educational$ in situatia de "arteneri in educarea co"iilor$
"roesorii trebuie sa aiba in (edere+
> Parintii trebuie "ri(iti ca "artici"anti acti(i$ care "ot aduce o contributie reala la educarea
co"iilor lor.
> Parintii sa ia "arte la luarea deci'iilor in ceea ce&i "ri(este "e co"iii lor.
> 6es"onsabilitatea in educarea co"iilor sa ie im"artita intre "arinti si "roesori.
Xessel distin!e mai multe stiluri de ra"ortare a "ro la clasa de ele(i+
1. strate!ia de dominare 0caracteri'atF "rin im"unere$ "rin structuri relaEionale ierar%ice
asimetrice ce aduc mereu Hn "rim&"lan autoritatea "roesorului,-
.. ne!ocierea 0stabilirea$ e#"licitF sau im"licitF a 8limitelorG libertFEii com"ortamentale Ji
atitudinale ale ele(ilor,-
1. raterni'area 0ori!inalF Hn ne"utinEa cadrului didactic de a&Ji im"une "unctul de (edere
Hn aEa clasei$ re'ultInd o 8alianEFG a "roesorului cu clasa,-
.25
2. strate!ia ba'atF "e rutinF 0"roesorul "redictibil$ care&Ji undamentea'F inter(enEiile "e
standardi'are Ji uniormi'are,-
3. tera"ia ocu"aEionalF 0sarcinile Jcolare rec(ente sunt "ri(ite ca modalitFEi de "re(enire Ji
inter(enEie Hn ceea ce "ri(eJte abaterile disci"linare,-
4. strate!ia de susEinere moralF 0accentuea'F uncEia morali'atoare a discuEiei directe$
asociind reuJita JcolarF cu cea Hn "lanul social al conduitelor ire"roJabile,-
CenEionFm a"tul cF strate!iile anterior menEionate nu sunt utili'ate in(ariabil de cFtre
cadrele didactice ci acestea "rimesc "onderi dierite Hn uncEie de stilul educaEional ado"tat de cFtre
"roesor. Stilul educaEional nu se ormea'F dintr&o datF$ el iind "rodusul unor acumulFri Hn tim"$
acumulFri mediate de cFtre sistemul de "ersonalitate al cadrului didactic res"ecti(.
Interactiunea educationala este un as"ect$ o orma din multitudinea si (arietatea relatiilor
inter"ersonale in clasa de ele(i in ceea ce "ri(este o "osibila clasiicare a relatiilor inter"ersonale in
clasa de ele(i$ criteriul utili'at il re"re'inta ne(oile si trebuintele "si%olo!ice resimtite de ele(i
atunci cand se ra"ortea'a unii la altii. Prin e#"loatarea acestui criteriu$ re'ulta urmatoarele ti"uri de
relatii inter"ersonale in clasa de ele(i+
> relatii de intercunoastere-
> relatii de intercomunicare-
> relatii socio&aecti(e 0aecti(&sim"atetice,-
> relatii de inluentare.
&elatia aectiva e)istenta intre elevi si proesor "oate a(ea o inluenta "o'iti(a sau
ne!ati(a asu"ra relatiilor sociale stabilite la acest ni(el- in !eneral$ daca e#ista o relatie aecti(a de
natura "o'iti(a$ acest a"t (a determina ado"tarea de catre ele(i a celor mai multe dintre atitudinile
"roesorului$ "utand duce c%iar la ormarea anumitor ti"uri de abilitati$ iar daca e#ista o relatie
aecti(a ne!ati(a$ se "ot constata reactii de res"in!ere din "artea ele(ilor$ inmultirea
atitudinilor O ori!inale9$ consolidarea li"surilor si deectelor$ scaderea ratei de in(atare. Acest ti" de
relatie aecti(a stabilita intre ele(i si "roesor este inde"endenta de com"etentele "roesionale ale
acestuia.
Perceptia interpersonala proesor-elev se reera in s"ecial la cunostintele$ com"etenta si
statutul "roesorului- modul in care sunt "erce"ute toate acestea de catre ele(i determina inluenta
"roesorului asu"ra clasei. Daca toate acestea sunt "erce"ute ca atare si solicitate de catre ele(i$ este
e(ident ca se oera s"atiu de crestere a inluentei acestuia. In ca' contrar$ e#ista situatiile ti"ice cand
ele(ii se "lan! in "ri(inta di(erselor sarcini solicitate de catre "roesor. 6a"ortat la desasurarea
intre!ului an scolar$ e#ista dierente de "erce"ere si$ im"licit$ de inluenta a "roesorului+ s"re
e#em"lu$ intr&un ca' "articular al mana!ementului clasei de ele(i$ ince"utul anului scolar este
diicit ca "erce"tia ele(ilor sa ie corecta. Ea se imbunatateste s"re sarsit$ deiniti(and$ "ractic$
ti"urile de inluente "e care "roesorul le "oate e#ercita.
.2<
+olosirea in e)ces a inluentei de catre proesor duce la crearea im"resiei ca toate
sarcinile cerute sunt "lictisitoare$ "roesorul moti(and cerinta res"ecti(a numai "rin inluenta
"ersonala$ recur!and ie la amenintari$ ie la dieriti stimuli ai moti(atiei e#trinseci. Dar olosirea in
e#ces a acestei orte care este inluen'a "ersonala determina o scadere a acesteia si$ c%iar daca s&a
maniestat re"etat cu "recadere asu"ra unui sin!ur ele($ are eect asu"ra intre!ii clase$ modiicand
"erce"tia asu"ra "roesorului. Este deci indicat sa ie date teme ce sunt "redominant moti(ate
intrinsec$ iar daca e#ista dierite tulburari de com"ortament ale ele(ilor este mult mai eicient sa nu
ie olosite$ "entru combaterea acestora$ orta$ amenintarea$ cearta etc.- in asemenea situatii$ cea mai
indicata atitudine a "roesorului este aceea de a reali'a un control de com"ortament "rin sim"lul
a"t de a se "o'itiona lan!a ele(ul "erturbator si de a&si ase'a "almele$ erm$ dar "rieteneste "e
umerii acestuia- un asemenea ti" de comunicare tacita este eicient si am"liica "uterea de inluenta
a "roesorului.
Gradul de indi(iduali'are a strate!iilor de inter(entie ale cadrului didactic oera acestuia
"osibilitatea de a&si arata res"ectul ata de "ersonalitatea iecarui ele( si creea'a sansele
intensiicarii moti(atiei intrinseci$ iar la ni(elul relatiilor de !ru" se "ot reali'a cu tim"ul anumite
nuclee in *urul unor lideri. In indi(iduali'are$ iecare ace un lucru dierit$ "otri(it cunostintelor si
a"titudinilor sale$ si determina modul in care ele(ii ma#imi'ea'a "ede"sele sau recom"ensele. In
sistemul neindi(iduali'at$ toti ele(ii sunt "o'itionati la acelasi standard$ reali'and aceleasi sarcini si$
iind e(aluati du"a criterii identice$ se "oate induce o "resiune asu"ra elitelor$ "entru a scadea
"erormanta- din "unct de (edere "roesoral$ ele(ii sunt nemoti(ati si rustrati. Un minus al
indi(iduali'arii il constituie acela ca ele(ul nu are realmente o"ortunitatea de a obser(a com"etenta
"roesorului$ cele 'ece minute acordate sa"tamanal unui asemenea e#ercitiu relational iind
insuiciente.
Un rol "rimordial in re!larea mecanismelor inluentei educationale il au spatiul personal si
teritorialitatea.
Du"a obser(atia lui Hall$ co"iii au o ne(oie mai mica de s"atiu decat adultii$ cadrul
didactic urmarind tre"tat o diminuare a acestuia$ in unctie de obiecti(ele sarcinilor de instruire sau
a situatiilor interactionale.
)oate elementele anterior "re'entate$ reeritoare la enomenele de inluenta educationala
im"usa de cadrul didactic asu"ra ele(ilor$ re"re'inta un cor"us destul de ra!mentat$ la o "rima
anali'a$ insa isi "oate creiona identitatea si unitatea "rin a"elul la "re'entarea !ru"ului ca a doua
orta de inluenta educationala. Se "oate (orbi des"re un !ru"$ in ca'ul clasei de ele(i$ in situatia in
care aceasta s&a dierentiat clar de celelalte clase$ daca se "oate creiona un ade(arat sistem social
ce&si de'(olta "ro"riile standarde si inluentea'a com"ortamentul membrilor$ creand o dinamica la
ni(el de roluri$ statute si sub!ru"uri.
.2=
O directie de in(esti!ate ce ar "utea i incadrata in structura inluentei sociale se reera la
maniestarea autoritatii in clasa de ele(i. In(esti!atiile "ri(itoare la autoritatea educationala studia'a
indeosebi as"ectul "si%olo!ic al acesteia$ "unandu&i in corelatie ariile de maniestare cu dierite
(ariabile "ersonalitare. Abundenta in(esti!atiilor "eda!o!ice dedicate subiectului anterior$ oarte
multe dintre ele c%iar e#"erimentale$ sunt moti(ate de transormarea in loc comun a ideii ca
"erormanta indidi(iduala si c%iar "erormanta !ru"ului sunt determinate intr&o masura oarte
ridicata de structura de autoritate a comandamentului !ru"ului$ in !eneral$ si a autoritatii cadrului
didactic$ in s"ecial.
Im"ortant de mentionat$ la ni(elul dinamicii si "rocesualitatii relatiilor inter"ersonale$ este
a"tul ca inluenta educationala "oate unctiona si ca criteriu de anali'a a interactiunilor din clasa de
ele(i+
> relatii de coo"erare+ ba'ate "e coordonarea eorturilor in (ederea reali'arii unui obiecti(
comun-
> relatii de com"etitie+ ba'ate "e ri(alitatea "artenerilor$ in atin!erea unei tinte indi(iduale-
> relatii de conlict+ ba'ate "e o"o'itia mutuala a "artenerilor$ ra"ortata la un sco"
indi(i'ibil.
)oate aceste ti"uri relationale "ro"un o relectie amanuntita asu"ra relatiilor dintre
coo"erare si com"etitie.
Corton a desco"erit ca$ in com"aratie cu clasele coo"erante$ clasele com"etiti(e au o
atmosera ce duce la+
1. ele(i cu un ridicat ni(el al an#ietatii-
.. ele(i care se !andesc mai "utin la ei si la munca lor-
1. studenti cu atitudini re"robabile ata de cole!i-
2. studenti cu un oarte sca'ut sentiment de res"onsabilitate ata de ceilalti.
Deutsc% a studiat tim" de 13 de ani enomenele anterioare$ determinand o serie de
conclu'ii im"ortante "entru cadrul didactic + cu cat ele(ii sunt mai im"licati in acti(itati ce necesita
coo"erarea$ cu atat atmosera !enerala in clasa (a i mai buna. De'(oltarea di(erselor interese intr&
un rol s"eciali'at al sistemului coo"erant$ cresterea a(oritismelor "ot conduce la discriminare ata
de membrii ce nu ac "arte din !ru" si la e(olutia unui conormism e#cesi( in absenta o"iniei
ma*oritatii.
Un "roesor "oate a(ea un a(anta* real "e seama com"etitiei din clasa de ele(i. Ele(ii se
indrea"ta intotdeauna s"re domeniile in care se simt "uternici si$ in contrast$ este a"roa"e im"osibil
sa&i moti(e'i "e domenii ale (ietii sociale in clasa in care ei nu se simt com"etenti.
E#ista si situatii in care clasiicarea relatiilor inter"ersonale$ "unand accent "e a"ortul
inluentei educationale$ in sensul actiunii mutuale a "artenerilor$ "oate i reali'ata in urmatoarea
maniera+
.3@
= relatii de acomodare: "artenerii se obisnuiesc$ se a*ustea'a unii du"a ceilaiti-
= relatii de asimilare+ "artenerii desasoara un transer reci"roc de mentalitati si "uncte de
(edere$ atitudini si com"ortamente$ "ana la un ni(el la care subiectii "ot !andi sau actiona identic-
= relatii de stratiicare+ "artenerii se "ot structura du"a o ierar%ie ce e#"loatea'a statutele
detinute de ele(i-
= relatii de alienare: "artenerii$ in im"osibilitatea de a desasura interactiuni reci"roce$
"arasesc uni(ersul clasei$ "ro(ocand anumite sc%isme intra!ru"ale.
Circumscrisa unor *ocuri com"etiti(e$ scoala ace necesara ada"tarea de catre ele(ii
ineriori'ati a unor strate!ii com"ortamentale susce"tibile de a mentine o ima!ine de sine
nea(orabila- in unctie de im"ortanta acestei inerioritati "ot i'(ori o serie de reactii multi"le+
abandonarea situatiei res"ecti(e$ tentati(a de atin!ere si de de"asire a celui ce re"re'inta
8com"etiti(ulG$ renuntarea la com"ararea cu ceilaiti "entru ra"ortarea la sine sau introducerea unor
criterii de e(aluare "entru a de(eni incom"arabil.
De oarte multe ori$ in clasa de ele(i are loc o "erce"ere !resita a ideii de com"etitie si$ asa
cum arata multi analisti ai domeniului$ aceasta com"etitie$ care e#ista si care ar trebui sa constituie
undalul de a"licare a com"etentelor dobandite$ nu "oate unctiona in acelasi tim" si ca ba'a sociala
"entru ormarea acestora. Numai o atentie s"orita a cadrului didactic "ermite eicienti'area
inter(entiilor in situatii "erce"ute ca iind situatii de cri'a educationala.
A i un cadru didactic "erormant inseamna a i o "re'enta semniicati(a atat in (iata
obiecti(a$ cat si in (iata subiecti(a a ele(ilor. In ciuda asimetriei constituti(e e#istente in clasa de
ele(i & reeritoare la statutul de su"erioritate a "roesorului &$ relatia "roesor&ele( nu mai "oate i
conce"uta ca o relatie de de"endenta a ele(ului de "roesor sau ca o relatie de comunicare abstracta.
Cult discutata autoritate a "roesorului nu se reduce la "osesia cunostintelor de s"ecialitate$ ci
deri(a si din ca"acitatea acestuia de a alterna strate!iile didactice$ ada"tandu&le situatiilor
educationale$ de a re"arti'a res"onsabilitati ele(ilor$ de a mobili'a ele(ii la coo"erare in !ru"$ de a
(aloriica (alentele relaliei "roesor&ele( in sensul unui dialo! real. Prin tot ceea ce am mentionat
"ana in momentui de ata$ se "oate obser(a a"tul ca asa&numita autoritate se "oate conunda cu
orta inluentei educationale in clasa.
Procesul de inluenta educationala este deinit ca $$actiune educationala or!ani'ata si
structurata$ e#ercitata asu"ra unei "ersoane & ele( &in (ederea construirii$ ormarii sau sc%imbarii
unor com"ortamente$ atitudini etc. Din "unctul de (edere al mana!ementului clasei de ele(i insa$
"rocesul de inluenta educationala "oate i anali'at din doua "ers"ecti(e dierite +
> inluenta "ersonala a "roesorului atat ca lider$ cat si ca actor e#terior-
> inluenta de !ru" !u(ernata a"arent de actori ormali sau nonormali.
Otilia I(anescu arata$ in $$Clasa de ele(i & as"ecte sociorelationale9$ ca inluenta "ersonala
a "roesorului asu"ra clasei de ele(i este cunoscuta si descrisa in !eneral ca iind o 8ca"acitate de a
.31
aecta com"ortamentul altor "ersoane$ in s"eta al ele(ilor- in a"roa"e iecare moment "roesorul
initia'a actiuni "rin care aectea'a com"ortamentul ele(ilor9 - s"re e#em"lu$ le "oate cere sa ie
atenti$ sa inde"lineasca anumite sarcini etc.$ iar ele(ii le ac bine daca inluenta "roesorului este
oarte mare.
Ar "utea i descrise "atru actori ce modelea'a inluenta anterior descrisa+
& relatia aecti(a stabilita intre ele(i si "roesor
& "erce"tia ele(ului asu"ra "roesorului
& olosirea in e#ces a inluentei
& !radul de indi(iduali'are al strate!iilor de lucru utili'ate de catre "roesor+
E#istenta umana ar i !reu de conce"ut in aara relatiilor sociale$ (ariate$ multiorme si
care actionea'a in "lanuri dierite.
)oate ramiicatiile relationale din clasa de ele(i ormea'a in "lan "si%osocial o cate!orie
a"arte de relatii inter"ersonale. Acestea sunt si in ca'ul !ru"ului&clasa o mi#tura intre social si
"si%olo!ic$ intre com"onenta lor obiecti(a si com"onenta lor subiecti(a. In ca'ul clasei de ele(i$
relatiile inter"ersonale imbraca si un nou caracter constituti($ cel etic$ moral$ a(and in (edere
obiecti(ul educati( im"licit ai acestora$ de a orma$ de'(olta si consolida com"onenta a#iolo!ica a
"ersonalitatii co"ilului. Im"licit$ din e#"loatarea ultimei ra'e "oate i identiicat si un alt caracter al
relatiilor inter"ersonale$ caracterul ormativ$ moti(at de a"ortul ma*or al acestor maniestari sociale
in constructia "ersonalitatii.
Co"ilul stabileste relatii inter"ersonale$ inca din ra!eda co"ilarie$ cu mama$ cu amilia sa$
in tim" ce "e masura de'(oltarii sale "rocesul de sociali'are se am"liica. 6elatiile co"ilului cu
!ru"urile sociale in care se (a inte!ra de&a lun!ul e#istentei sale (or e#ercita o inluenta deosebita
atat asu"ra e(olutiei sale$ ca "ersoana in "ermanenta de(enire$ cat si asu"ra randamentului
acti(itatii desasurate.
Inde"linirea unor sarcini sau acti(itati comune determina intre membrii !ru"ului res"ecti(
relatii unctionale de interde"endenta$ in (ederea atin!erii sco"ului comun "ro"us. Pe de alta "arte$
"e lan!a relatiile le!ate strict de natura obli!atiilor sau a acti(itatilor$ (iata in !ru" com"orta
intotdeauna si as"ecte emotional&aecti(e$ "recum si momente de tensiune si conlict.
Coloratura aecti(a a relatiilor este determinata$ in mod iresc$ de a"tul ca (iata colecti(a
in mediul clasei de ele(i de'(oltat tre"tat si !radat$ (alori$ norme$ con(in!eri$ care e#ercita atat
inluente$ cat si constran!eri asu"ra indi(i'ilor. In acelasi tim"$ ra"orturile unctionale si de
comunicare intre ele(i in momentul inde"linirii unor sarcini comune conturea'a o ierar%ie de
statusuri$ de care se lea!a a"recierile dierentiate ale membrilor !ru"ului&clasa. A"recierea
dierentiata este "osibila datorita a"tului ca "ersoana im"rima actului social un s"eciic "ersonal$
ca e#"resie a trasaturilor sale "si%olo!ice si$ in acelasi tim"$ asimilea'a tot intr&un mod "ersonal
realitatea socio&"si%olo!ica e#istenta. In acest sens clasa de ele(i a"are ca o reuniune de indi(i'i cu
.3.
"ersonalitate "ro"rie$ an!a*ati in acti(itati cu sco"uri comune si care de'(olta in interiorul sau o
intrea!a retea de sim"atii$ anti"atii si ra"orturi de indierenta care$ o data conturate e#ercita$ o
inluenta "uternica asu"ra (ietii colecti(e.
?a"tul ca "ersonalitatea ele(ului se conturea'a si se maniesta in interde"endenta cu (iata
!ru"ului din care el ace "arte$ cu normele si (alorile "e care acesta le de'(olta constituie un
ar!ument deinitoriu al co(arsitoarei im"ortante a !ru"ului&clasa "entru rolul de multi"lu undal$ al
relatiilor inter"ersonale de'(oltate aici.

2. ,ipuri de relatii n nvatam2ntul special.
Un as"ect undamental al interactiunilor educationale il constituie interactiunea "e
(erticala$ "roesor & ele($ care inluentea'a in mod %otarator atmosera din clasa$ cadrul didactic
iind acela care contribuie la au!mentarea coe'iunii sau care$ dim"otri(a$ "rin atitudinile sale$ duce
la de'binarea$ ra!mentarea !ru"ului&clasa.
&ela,ia educat-educator n -coala special5 "re'intF unele s"eciicitaEi datorate "e de o
"arte de'(oltFrii mintale a deicienEilor iar "e de altI "arte de'(oltFrii lor "si%o&sociale. Deicientul
mintal are o "ersonalitate care trebuie sa ocu"e locul "rinci"al Hnaintea de'(oltFrii lui intelectuale.
Daca la co"iii normali cu cat creierul lucrea'a mai mult cu atat se mFreJte eicienEa Ji ca"acitatea
lui$ deicienEii mintali sunt de'a(anta*aEi Hn condiEiile de accelerare a inormaEiei. De aceea Hn
Hn(FEFmantul s"ecial "roblema "ersonalitFEii trebuie sa ocu"e locul "rinci"al. PSco"ul acEiunii
educaEionale este structurarea "ersonalitaEii cu o mare uncEionalitate inte!ratoare9
`coala s"ecialI trebuie sI "ermitF deicienEilor mintali Hn(FEarea realitFEilor sociale "entru
cF ei se (or Hncadra Hn$ realitatea sociala normalF. Pentru aceasta este ne(oie de "ersonalitFEi
ec%ilibrate$ conJtiente de masura "uterii lor.
Sco"ul educaEiei e sa orme'e oameni liberi$ oameni de acEiune Hn cadrul relaEiilor sociale.
AcEiunea educati(F cea mai bunI este aceea Pcare modelea'F Hn "roun'irne Ji inte!ral eul9
De educatori Ji de relaEiile care se stabilesc Hntre ei Ji ele(i de"inde sadirea acelei ne(oi Ji
dorinEa de "erecEionare continua a (iitorilor cetFEeni ce (or i Hn "lina acti(itate "este 1@&.@ de ani.
CunoJtinEele HnsuJite asta'i nu se (or mai "otri(i cu ceea ce ei (or ace "este ani de 'ile P...dar se (a
"Fstra Hn s"iritul lor un nucleu orte de conce"tie asu"ra (ietii si de"rinderi care Hl (or a*uta mereu$
o structurI stabilI Hn stare sa acilite'e "rom"t de(enire9
Proesorii educatori "entru (iitor au tot mai mult menirea sF sensibili'e'e Hn ele(i "ro"riul
eu$ conJtiinEa "osibilitaEilor$ ca"acitatea de a lua deci'ii$ sa ie stI"ani "e ei. Pentru aceasta
educatorul trebuie sI&Ji cunoascI ele(ii dar mai ales sa stie cum Hn(aEF ei si cum sI&i Hn(eEe. El
Hmbina mFiestria de a conduce lectia$ de a i o "ersonalitate autentica "rin ada"tarea creatoare a
strate!iilor Hn uncEie de subiecEi. In "rocesul educational se urmFreJte a se "roduce ceea ce este mai
im"ortant & "ersonalitatea "entru societate.
.31
Noile cercetIri Hn teoria instruirii cer "roesorului sF renunEe la "redarea de cunoJtinEe Hn
a(oarea crearii condiEiilor Hn care ele(ii "ot Hn(IEa$ a crearii modului de instruire "rin adec(area
Hn(IEIrii la ritmul "si%ic si ca"acitatea iecarui ele(.
La lectii$ "rocedeul de 8a Hndruma Hn(FEarea 9 trebuie sa ia locul "rocedeului Pa "reda9
"entru ca toata atentia trebuie sa se Hndre"te asu"ra ele(ului si nu asu"ra "roesorului.
O buna comunicare Hntre educator si ele( se soldea'a cu "ro!rese la ele(i si aceasta
de"inde de com"ortamentul educatorului P...de elul Hn care educatorul + Hl moti(ea'F "e ele($ Hi
"re'inta inormaEia si Hl HndrumF Hn "relucrarea ei$ reali'ea'a cu sco"ul de a obtine de la ele(
ras"unsul adec(at$ HntIreJte "o'iti( rFs"unsul ele(ului9
Uneori "roesorul deJi HJi "ro"une acti(i'area ele(ilor in realitate nu contribuie "rea mult
la "artici"area cu ade(Irat acti(I Ji conJtienta a ele(ilor la lectie. Pentru a se de"aJi aceste li"suri se
ace a"el la teoriile si modelele "si%o&sociolo!ice care "ri(esc lectia ca Pun sistem de comunicare
autore!lator si autoe#citant9.
In ba'a sistemului PEducatorul si ele(ul se ala Hntr&o asemenea interde"endenEI HncHt nici
unul dintre ei nu&si "oate atin!e sco"ul IrI Hnde"linirea unui act instrumental din "artea celuilalt+
educatorul aJtea"tF acEiunea de s"ri*in a ele(ului actiune de care de"inde reali'area sco"ului sau si
(ice(ersa9
Procesul de Hn(IEImHnt trebuie sa se caracteri'e'e "rin umanism$ interde"endenEF$
aecEiune$ desc%idere s"re nou. De"inde aceasta Hn mare "arte de relatia educat-educator si mai ales
de educator care solicita din "lin ele(ilor sa "artici"e la luarea deci'iilor. Dar si aici inter(ine
actorul om "rin aceea ca educatorii ca indi(i'i diera oarte mult intre ei la el cum diera si
conce"tia lor des"re "ro"ria munca.
Ca "roesionist aduce o contribuEie unicF societFEii "re!Ftind "ersonalitIEi Ji iind Hn
acelaJi tim" Ji el o "ersonalitate. Prin e#em"lul sau su!erea'a eortul de Hm"linire.
Pentru HntFrirea moti(aEiei Ji menEinerea coe'iunii !ru"ului "roesorii Hi tratea'a "e toEi
ele(ii in mod e!al si tin Hn acelaJi tim" seama de solicitarile iecaruia$ discuta$ moti(ea'a$ rectiica
erorile dar mai ales in scoala s"eciala trebuie sF&Ji educe sensibilitatea T sa acce"te o sc%imbare Hn
modalitatea de a actiona$ sa nu Hn*oseascF "e cei care !resesc$ sa ie sensibili la ceea ce se HntHm"la
Hn colecti( si sa nu aca din ele(i inormatorii lor "ersonali.
Orice co"il$ ie el deicient$ (rea sa ie mare$ si se crede mare$ "reera dre"tatea si (rea cu
tot dinadinsul sa reali'e'e ce(a$ el simte ne(oia de im"linire$ (rea sa se deiniti(e'e si aceasta
deiniti(are e im"linita de moti(atia aecti(a. Uitam unele re!uli si date dar nu "utem uita a*utorul
"e care l&am "rimit de la "roesorii nostri tot tim"ul si oricind a ost ne(oie. Clasa este locul
dialo!ului desc%is care "ermite inter(entia dar im"une si serio'itatea. Problema disci"linei in cadrul
relatiei "roesor&ele( ar trebui sa inali'e'e cu autodisci"lina. Pentru a se a*un!e aici nu trebuie
ani%ilata (ointa ele(ului ca sa ti&i su"ui tie $$ci trebuie tre"tat sa&i dai riu liber "entru a&si !asi
.32
locul intr&o ordine "e care 1&ai acut s&o intelea!a si in care isi (ede reali'area 8de sine9. Orice
norma este o in!radire dar de"inde cum o a"lici$ le!at la oc%i sau intele!ind&o. Ade(arata morala e
cea constienta$ aecti(a.
De recu"erarea "si%ica si sociala a deicientilor mintali se "reocu"a ma*oritatea tarilor din
considerente umanitare$ sociale si economice. Luand in considerare a"tul ca scoala isi "ro"une ca
obiecti( "rinci"al recu"erarea si inte!rarea sociala a debililor mintali$ ca in scoala ele(ii se
"re!atesc "entru (iata sociala "rin cunostintele ce le "rimesc la dierite obiecte de in(atamint$ se
urmaresc relatiile ce se stabilesc intre educati si educator in "rocesul educational. In acest sco" s&a
intre"rins un e#"eriment & a(ind ca model e#"erimentul reali'at de Dicu si Dimitriu urmarind
eicienta celor trei stiluri de conducere a "rocesului educational in !ru"ele scolare cu deicientii
mintali.
E#"erimentul a scos in e(identa a"tul ca in relatiile cu ele(ii debili mintali in "rocesul
educational & "roesorul trebuie sa ado"te strate!ia de lectie in care sa coo"ere'e cu clasa si cu
iecare ele( in "arte ca toti ele(ii sa inre!istre'e succese$ ie ele cit de mici "entru ca$ asa cum toate
cercetarile demonstrea'a$ intaririle "o'iti(e determina "ro!rese.
Deoarece lor le li"sesc stimularile de la ni(el su"erior$ stimularile cele mai obisnuite sint
acelea care dau nastere im"ulsurilor imediate de satisactie&nesatisactie$ "lacere&ne"lacere "entru
"ro"ria lor "ersoana. Deicientilor mintali trebuie sa li se cree'e situatii de succes$ situatii adec(ate
iecarui ele( in "arte si multa dis"onibilitate "si%ica "entru a se recu"era toti ele(ii si in s"ecial
ele(ii inada"tati sau traumati'ati "si%ic.
In ceea ce "ri(este relatiei educator & ele($ din cadrul scolilor s"eciale$ in conditiile
in(atamantului dierentiat$ rolul si sarcinile educatorului de(in mai com"le#e si solicita un eort
mai mare din "artea acestuia- el trebuie sa res"ecte (i'iunea si sentimentele iecarui ele( in "arte$ sa
stimule'e mai mult ele(ii decat sa&i critice$ sa su!ere'e mai mult decat sa cori*e'e$ sa "ro"una mai
mult decat sa im"una si$ nu in ultimul rand$ sa se ada"te'e ca"acitatilor ele(ilor$ "osibilitalilor lor$
si nu sa aiba ata de toti$ in mod e!al$ aceleasi cerinte.
A A A

.33
.34