Sunteți pe pagina 1din 3

Veveri

.
Veveri

Sciurus carolinensis
Clasificare tiinific
Regn: Animalia
ncrengtur: Chordata
Clas: Mammalia
Ordin: Rodentia
Familie: Sciuridae

Subfamilii
Ratufinae
Sciurillinae
Sciurinae
Callosciurinae
Xerinae
editeaz
v d m
Veveria este un mamifer roztor de talie mic, cu blan rocat ori neagr pe spate i alb
pe piept, cu coad lung i stufoas.
Pn acum s-au identificat peste 300 de specii de veverie. Cea mai cunoscut i
numeroas populaie o reprezint veveriele gri, care se ntlnesc pe aproape ntreaga
suprafa a emisferei nordice (Europa, nordul Asiei, Orientul ndeprtat i Japonia).
Familia
Familia Sciuridae (a veverielor), aparine ordinului Rodentia i cuprinde roztoare mici sau
mijlocii. Aceast mare familie includeveveria de copac, veveria terestr, marmota, veveria
zburtoare, popndu i cinele de preerie (Cynomys). Veveriele sunt indigene
n America, Eurasia i Africa i au fost introduse de om n Australia. Veveriele au aprut
n Eocen, aproximativ 40 milioane ani n urm. Veveriele sunt strns legate dintre speciile
existente cu castorul de munte i cu roztoarele Dormice.
Specii
Cea mai rspndit specie, veveria gri, este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv
coada). Cntrete aproximativ o jumtate de kilogram. Principala hran a veveriei const
n: alune, nuci, semine, smburi i fructe de pdure. Triete aproximativ 6 ani.
Veveria rocat (Sciurus vulgaris), are n jur de 20 - 25 de centimetri. Blana veveriei
rocate este n nuane de la crmiziu la negru-rocat, burta este alb i are o coada lung.
Aceast specie de veveri se gsete i n Romnia. Hrana principal este alctuit din
semine i conuri de pin sau de brad.
Veveria dungat (Tamias striatus), triete n America de Nord.
Cea mai mic specie de veveri cunoscut triete n sud-estul Nigeriei,
n Camerun i Gabon. Are o lungime de aproximativ 7 centimetri.
Ratufa (Ratufa indica), este cea mai mare specie de veveri cunoscut. Corpul i coada
mpreun ajung pn la 90 de centimetri. Aceste veverie uriae triesc n sud-estul Asiei i
n cteva zone din Nepal.
Mod de trai[modificare | modificare surs]
Veveriele nu triesc n grupuri, fiind animale singuratice. Numai n perioada mperecherii se
apropie unul de altul. Puii de veveri se nasc golai i orbi, avnd greutate ntre 30 i 50 de
grame fiecare.
Galerie foto[modificare | modificare surs]


Veveri rocat n Cimitirul catolic Bucureti


Veveri rocat
n parcul din Deva


Veveri alb


Veveri neagr


Veveri dungat
(Tamias striatus)


Veveri n Parcul Copou din Iai