Sunteți pe pagina 1din 4

Mr

.
Mr

Malus domestica
Clasificare tiinific
Regn: Plantae
ncrengtur: Magnoliophyta
Clas: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Maloideae sau Spiraeoideae
Gen: Malus
Specie: M. domestica
Nume binomial
Malus domestica
Borkh.
editeaz
v d m


Soiul de mere Idared.


Mar Starkrimson, Bot de iepure, cultivat in Panciu, VN


Soiul de mere "Ionatan"


Soiul "Golden delicios"
Mrul este o specie de plante din familia Rosaceae. Aceast specie cuprinde ntre 44 i 55
de soiuri, care se prezint ca pomi sau arbuti. Varietile de mr cresc n zona temperat
nordic din Europa,Asia i America de Nord, printre acestea existnd un numr mare
de hibrizi.
Cea mai rspndit form a mrului este mrul de cultur.
Cuprins
1 Utilizri medicinale
2 Productori principali
3 Referine i note
4 Legturi externe
5 Vezi i
Utilizri medicinale[modificare | modificare surs]
Chiar dac este un aliment, calitile sale terapeutice sunt cunoscute nc din timpuri
strvechi. Plinius cel Btrn l recomand n bolile de stomac, iar ceva mai trziu,
clugria Hildegard von Bingenrecomand mrul contra migrenelor, a durerilor de ficat i de
splin.
[necesit citare]

Mrul are aciune tonic, diuretic, uricolitic, depurativ, antiseptic, intestinal, laxativ.
Este indicat n astenie, surmenaj, convalescen, graviditate, anemie, reumatism, gut,
litiaz uric, hepatit, colibaciloz, stri febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet i
altele.
[necesit citare]

Partea comestibil a mrului este receptaculul (o prelungire a codiei), iar fructul n sine este
ceea ce se numete n termeni populari cotor, parte care n cele mai multe cazuri nu este
comestibil.
Cercetrile sugereaz c merele pot reduce riscul decancer la colon, cancerul de prostat i
cancerul pulmonar.
[1]
Cojile de mere conin acid ursolic, care, pe baza experimentelor pe
obolani, crete masa muchilor scheletici i a esutul adipos brun, de asemenea scade
grsimea de culoare alb, reduce obezitate, intolerana la glucoz i steatoza hepatic.
[2]

Productori principali
Cei mai importani 10 productori (tone)
Locul ara 2010 2011 2012
1
China
33.263.000 35.985.000 37.000.000
Cei mai importani 10 productori (tone)
Locul ara 2010 2011 2012
2 Statele Unite 4.214.599 4.275.108 4.110.046
3
Turcia
2.600.000 2.680.075 2.889.000
4 Polonia 1.877.906 2.493.078 2.877.000
5 India 1.777.200 2.891.000 2.203.000
6
Italia
2.204.972 2.411.201 1.991.312
7 Iran 1.662.430 1.842.972 1.700.000
8 Chile 1.624.242 1.588.347 1.625.000
9
Rusia
992.000 1.200.000 1.403.000
10
Frana
1.778.433 1.857.349 1.382.901
Lumea 60.271.191 65.800.145 63.454.495
Surs: FAO
[3]