Pepene verde

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Pepene verde

Clasificare științifică

Regn: Plantae

(neclasificat): Angiospermae

(neclasificat): Eudicotidae

(neclasificat): Rosidae

Ordin: Cucurbitales

Familie: Cucurbitaceae

Gen: Citrullus

Specie: lanatus

Subspecie: C. lanatus sp. vulgaris
C. lanatus sp. lanatus
 C. lanatus sp. mucosospermus

Nume binomial

Citrullus lanatus
(Thunb.) Matsum. & Nakai

Cei mai mari producători de pepeni în 2005

Modifică text 

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale

rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.

Felii de pepene
 Suc de pepene

Pepenele verde, Citrullus lanatus, este o plantă târâtoare din familia Cucurbitaceae.

Specia este originară din regiunile sudice ale Africii, unde s-au găsit indicii care arătau
că era cultivat în Egiptul Antic. Este cultivat în lumea întreagă pentru fructul său
voluminos și comestibil, fruct care aparține unei categorii speciale de bacă, având o
coajă dură și un miez necompartimentat. Culoarea miezului variază în culoare de
la roșu aprins la roz, prezentând numeroase semințe de culoare neagră. Este apreciat
pentru gustul său dulceag și cantitatea scăzută de calorii ce le conține. Se consumă ca
atare (crud) sau murat, coaja putând fii consumată de asemenea după ce este gătită
corespunzător
În România este cunoscut în unele regiuni drept harbuz (Moldova și Republica
Moldova), lubeniță (Banat și Oltenia) sau curcubete / lebeniță (Ardeal). Una dintre
cele mai recunoscute regiuni ale țării pentru producția de pepeni este zona Dăbuleni .

Cuprins

 1Descriere
 2Subspecii și varietăți
 3Analiza genomului
 4Valori nutritive
 5Creștere artificială
 6Referințe și note
 7Bibliografie
 8Legături externe
 9Vezi și
Descriere[modificare | modificare sursă]
Pepenele este o plantă erbacee anuală, agățătoare și târâtoare cu textura aspră, rugi
piloși prevăzuți cu cârlige și frunze cu cinci lobi profunzi. Plantele tinere au lianele
acoperite cu peri galbeni-bruni care vor dispărea pe măsură ce planta crește. Florile
sunt mari, galbene și unisexuate.
Fructul este o bacă uriașă dezvoltată din ovarul inferior, având în medie 4 kg, cărnos și
zemos (cca. 90% apă), de formă sferică și de culoare verde într-o nuanță sau mai
multe. În interior este de culoare roz sau roșu datorită licopenului (întâlnit și la roșii), cu
gust dulce și răcoritor bogat în apă și săruri. Datorită conținutului scăzut de calorii este
bun în dietele de slăbire. Semințele sunt de culoare neagră, maro sau albă de 0,5–1 cm
și sunt bogate în vitamina E.
În 2007, în Oklahoma a fot legiferată aserțiunea că pepenele ar fi o legumă, deoarece
face parte din familia cucurbitaceelor, deși dicționarele îl declară fruct. [1][2] Acest lucru s-
a făcut din rațiuni de promovare, pentru a declara pepenele ca „leguma statului”,
„simbol al statului” alături de căpșună („fructul statului”), bizon („animalul
statului”), muscar („pasărea statului”), albină („insecta statului”), trandafir („floarea
statului”) și alte simboluri, ca liliacul mexican („mamiferul zburător al statului”). [3][4][5]

Subspecii și varietăți[modificare | modificare sursă]

Trei subspecii de Citrullus au fost identificate:

 C. lanatus sp. lanatus care crește în mod natural în sudul Africii;

 C. lanatus sp. mucosospermus care produce semințe comestibile ce conțin mari
cantități de lipide și proteine, miezul nefiind comestibil;
 C. lanatus sp. vulgaris, bogat în glucide și care cuprinde varietățile cultivate
pentru consum.[6]

Analiza genomului[modificare | modificare sursă]

Pepenele, al cărui genom a fost secvențializat în 2011 de un grup de cercetători
din China, este a treia specie de Cucurbitaceae, alături de castravete și pepenele
galben, al cărei genom a fost decriptat prin noile tehnicile de secvențializare cu debit
mare.[7]
Cercetătorii chinezi care au secvențializat genomul varietății 97103 a C.
lanatus subsp. vulgaris, varietate cultivată în China, au obținut secvențe ce acoperă
doar parțial genomul complet (obținând ceea ce este numit în engleză draft genom -
schiță, eboșă a genomului). Secvențele obținute, ce acoperă 353,5 Mb (83,2%) din cele
aproximativ 425 Mb la cât este estimat genomul acestei specii, conțin 23.440 gene ce
codifică proteine, 85% dintre acestea având fie gene omologe identificate la alte specii
de plante, fie putând fi clasificate din punct de vedere funcțional. [6]
Analiza comparativă globală a genomului a identificat două efecte majore
ale domesticirii:
 accentuarea calităților favorabile, precum concentrațiile ridicate de citrulină
(un aminoacid neesențial) și glucide;
 pierderea unor gene ancestrale care determinau rezistența la boli. [7]

Valori nutritive[modificare | modificare sursă]

 proteine 0,6 g
 glucide 7,6 g
 grăsimi 0,2 g
 apă 91,1 g
 vitamina C 8 mg
 fibre 0,4 g

Creștere artificială[modificare | modificare sursă]

În Statele Unite ale Americii se practică injectarea pepenilor cu diverse substanțe (cum
ar fi de exemplu Forchlorfenuron), pentru a accelera creșterea și coacerea.[8][9] Pepenii
supuși unui asemenea tratament pot fi identificați prin semințele lor albe și necoapte. [8]