COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZU

REFERAT

„ MĂRUL,,

Elev:ALBERT ANDREEA
Profesor :MOLNAR MIHAI
Mărul Malus domestica) este o specie de plante
din familia Rosacea e. Această specie cuprinde între 44 și 55 de soiuri,
care se prezintă ca pomi sau arbuști. Varietățile de măr cresc în
zona temperată nordică din Europa, Asia și America de Nord,
printre acestea existând un număr mare de hibrizi.

Cea mai răspândită formă a mărului este mărul

de cultură. În lume există peste 7.500 de soiuri
de mere, iar în România există
aproape 60 de soiuri de mere
recunoscute oficial. [5] Printre

soiurile
de mere din România se pot
enumera: [6]

 Mărul
Domnesc, originar
din Moldova, unde se
cultivă cel mai mult [5]
 Mărul Crețesc, originar din Oltenia și
Muntenia [5]

 Mărul Pătul, originar de pe Valea Mureșului, cultivat îndeosebi în

livezile din Transilvania. Este considerat cel mai bun soi autohton.[5] Se
numesc „pătul” deoarece în trecut aceste mere erau păstrate în pătulul de
fân.[7]
 Bot de iepure - Starking Delicious

 conținut scăzut de calorii, 50 kcal la 100 g

 bogate în fibre alimentare (pectină)

 sursă bună de vitamine din complexul B și de minerale

 Merele sunt bogate în antioxidanți, fitonutrienți, flavonoide și polifenoli.

Cel mai important flavonoid din mere este epicatechina. Merele sunt
bogate, de asemenea, în acid tartric care oferă aromă ușor acrișoară.
Acestea ajută organismul să se protejeze de efectele nocive ale
 radicalilor liberi. Puterea antioxidantă totală măsurată (valoarea ORAC) a
100 g de fructe de măr este cuprinsă între 2600 și 4300 TE, ceea ce le
situează lângă căpșuni (3577 TE) sau cireșe (3365 TE), dar
sub zmeură (4882 TE) sau mure (5347 TE).

 Merele nu conțin grăsimi saturate și colesterol, în schimb sunt bogate în

fibre alimentare (pectină) care împiedică absorbția de colesterol rău
(LDL) în intestine. Fibrele alimentare, de asemenea, ajută la protejarea
mucoasei colonului de expunerea la substanțe toxice prin legarea la
cauzatoare de cancer de colon

 Fructele de măr conțin cantități semnificative de vitamina C și

betacaroten. Vitamina C este un puternic antioxidant natural. Vitamina A
previne multe probleme ale ochiului și este, de asemenea, un puternic
antioxidant.

 În plus, merele sunt o sursă bună de vitamine din complexul B, cum ar fi

riboflavina, tiamina și piridoxina (vitamina B6). Împreună, aceste vitamine
ajută ca și co-factoare de enzime ale metabolismului, precum și în
diverse funcții de sinteză din interiorul corpului.
Merele conțin, de asemenea, cantități mici de minerale precum potasiu,
fosfor și calciu.

 Un prim produs fabricat din mere este sucul

Materia primă folosită sunt merele de Voinești proaspă t culese din livezile noastre proprii.
Ulterior acestea sunt selectate cu atenție pentru a fi procesate. Sunt inlaturate fructele vatamate,
imature sau trecute de perioada de consum.
Merele ce urmeaza a fi procesate sunt spalate cu jet puternic de apa, apoi sunt maruntite cu
ajutorul unui utilaj special.
Dupa maruntire fructele intra in procesul de presare la rece cu ajutorul unei linii de înaltă
tehnologie. Această presare la rece permite pă strarea intactă a beneficiilor fructelor.
Mai departe, procesul implică circulația sucului printr-un filtru cu autocuratare într-un recipient
de oțel inoxidabil, apoi într-un pasteurizator ce permite conservarea în mod natural a acestuia.
Pasteurizarea consta in incalzirea sucului pana la temperatura de 80-85 grade timp de 10-15 min.
 După pasteurizare, sucul urmează a fi imbuteliat în pungile “Bag-in-Box”, de 5l, 3l si 2 l,
sistem ce facilitează menținerea aromelor și a calită ților fructelor. Intregul proces face ca
savoarea merelor și calită țile acestora să ră mână intacte… fructul în stare lichidă .
Intreaga tehnologie demonstreaza că nu sunt folosiți conservanți, zahă r sau adaosuri ce pot
duce la pierderea semnificației de “100% natural”.
După pasteurizare, sucul urmează a fi imbuteliat în pungile “Bag-in-Box”, de 5l, 3l si 2 l,
sistem ce facilitează menținerea aromelor și a calită ților fructelor. Intregul proces face ca
savoarea merelor și calită țile acestora să ră mână intacte… fructul în stare lichidă .
Intreaga tehnologie demonstreaza că nu sunt folosiți conservanți, zahă r sau adaosuri ce pot
duce la pierderea semnificației de “100% natural”.

SCHEMA TEHNOLOGICA A FABRICAREA

SUCULUI DE MERE
Dozarea fructelor

Se realizează prin câ ntă rire gravimetrică cu ajutorul

câ ntarului
Spălarea

Are rolul de a îndepă rta impurită ţile şi substanţele toxice

folosite contra dă ună torilor. Se realizează prin: înmuire,
spă lare şi clă tire.

Sortarea

Se realizează manual şi constă în clasarea calitativă a

fructelor în funcţie de mă rime, culoare, stadiul de
maturitate şi gradul de prospeţime şi îndepă rtarea
fructelor necorespunză toare sau a corpurilor stră ine
ră mase după spă lare.

Curăţarea

Are ca scop separarea şi îndepă rtarea pă rţilor

necomestibile ( codiţe, sâ mburi, sau pă rţile atacate de
boli) sau greu digerabile precum cojile, pieliţele şi
fructele cu lovituri mecanic

Divizarea

Constă în mă runţirea fructelor avâ nd ca scop mă rirea

randamentului în suc de fructe în cadrul operaaţiei de
presare

Presare
O vom realiza cu ajutorul unui storcă tor de fructe
modern, care are şi un sistem de site realizâ nd şi filtrarea
sucului

ANALIZA SENZORIALĂ

Analiza organoleptică Controlul calitativ organoleptic se face cu ajutorul

organelelor de simț aledegustătorilor. Se vor urmări

în prima etapă

: autenticitatea soiului,omogenitatea(uniformitatea) lotului, starea de sănătate și de

curațenie și gradul maturitate