UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ ION IONESCU DE LA BRAD ” IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZARE C.E.P.A.

SUCUL CONCENTRAT DE MERE

1
CUPRINS
 Argument- necesitatea realizării proiectului.
 Capitolul I- Generalități-origine,valoare nutritivă,producție (istoric,valori nutritive
produs finit,date statistice privind cantitatea de produs fabricată la nivel național,
european,global)
 Capitolul II- Materii prime și auxiliare
 Capitolul III- Caracteristicile materiilor prime, a materiilor auxiliare și ale produsului
finit.
3.1. Caracteristicile organoleptice ale materiilor prime.
3.2. Caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime.
3.3. Caracteristicile generale ale materiilor auxiliare.
3.4. Caracteristicile organoleptice și fizico-chimice ale produsului finit.
 Capitolul IV- Tehnologia de fabricare a sucului concentrat de mere.
4.1. Schema tehnologică a sucului concentrat de mere.
4.2. Descrierea operațiilor tehnologice pentru obținerea sucului concentrat de mere.
4.3. Prezentare utilaj principal. 2
4.4. Planșa cu linia tehnologică.
 Capitolul V- Bilanț de materiale.
 ARGUMENT
Sucurile de fructe sunt produse destinate consumului direct şi sunt
obţinute prin extragerea sucului celular din fructe prin presare. Din punct de
vedere tehnologic sucurile de fructe pot fi clasificate în sucuri fără pulpă
(limpezite) şi sucuri cu pulpă (nectare). Sucurile naturale sunt cele obţinute
dintr-un singur fruct, iar cele cupajate sunt obţinute prin amestecarea a două,
trei sucuri de specii de fructe diferite.
Sucurile sunt indicate şi în bolile de ficat sau ale vezicii biliare datorită
absenţei grăsimilor şi cantităţii mari de zaharuri şi vitamine. Datorită
conţinutului redus de substanţe azotoase şi a acţiunii de alcalinizare, sucurile de
fructe sunt indicate în bolile de rinichi acute şi cronice. Acestea previn formarea
calculilor renali sau biliari şi sunt recomandate atunci când organismul
acumulează o cantitate mare de acizi în diabet, subnutriţie şi îmbătrânirea
ţesuturilor.

3
 Capitolul I – Generalități

Mărul este o specie de plante din familia Rosaceae. Acastă specie cuprinde între 44 și 55 de
soiuri,care se prezintă ca pomi sau arbuști. Varietățile de măr cresc în zona temperată nordică din
Europa,Asia și America de Nord,pintre acestea existând un număr mare de hibrizi.Cea mai
răspândită formă a mărului este mărul de cultură.
Sucul de mere este extrem de popular atât datorită gustului dulce-acrișor,cât și pentru
calitățile nutriționale. Este bogat în vitamine,minerale,antioxidanți,fibre solubile și pectine.Sucul
de mere este depurativ,laxativ,antiseptic,tonic pentru mușchi și nervi,antireumatic și relaxant
hepatic.Printre beneficiile sucului de mere se numără reducerea colesterolului din sânge,reglarea
nivelului insulinei,blocarea asimilării grăsimilor.
Sucul de mere concentrat este produsul obținut din suc de mere,prin îndepărtarea fizică a
unei cantități din conținutul de apă. În cazul în care produsul este destinat consumului
direct,cantitatea de apă îndepărtată este de cel puțin 50 % .Sucul de mere concentrat este un lichid
vâscos,limpede,fără gust și miros de caramel,de culoarea sau consistenșa mierii de albine,cu un
conținut de substanță uscată de cca. 65 oBx. Ulterior,din acesta,prin operația de diluare cu apă, se
va obține, sucul de mere.

4
 După o recoltă record în anul 2018, condițiile meteorologice nefavorabile din Uniunea
Europeană au redus producțiile de fructe în anul curent, în special la mere, pere și struguri. Recolta
de mere a înregistrat cel mai mare declin, cu 19%, comparativ cu anul trecut, cea de pere cu 13%,
iar producția de struguri de masă este estimată în scădere cu 14%, conform Departamentului
pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA). Fenomene diverse, combinate în unele
zone ale UE, au influențat recoltele de mere, determinând o scădere importantă a producției în
ansamblul Uniunii față de anul trecut, dar și sub media ultimilor zece ani cu 3%, potrivit USDA.
Înghețurile din primăvară în Cehia, în nordul și nord-estul Germaniei, în Polonia și Ungaria,
polenizare slabă în Ungaria și România, secetă sau căldură peste temperaturile normale perioadei
în Austria, Polonia, Marea Britanie, grindină în Ungaria și Grecia. În același timp, scad, lent,
zonele cu livezi de meri, pe seama reducerilor suprafețelor în Polonia, Belgia și Olanda .

5
 Capitolul II- Materii prime și auxiliare

A. Materii prime
Materia primă folosită la obţinera sucurilor cu pulpă trebuie să fie de bună calitate, procesul
tehnologic neputând înlocui defectele de calitate ale acesteia.
Fructele au, în general, un înveliş exterior “epicarpul”, unul inferior “endocarpul”, iar între
ele “mezocarpul”.
Epicarpul este pieliţa sau coaja fructului, endocarpul uneori se poate transforma în casă seminală
sau se lignifică sub formă de sâmbure.
Mezacarpul prin multiplicarea celulelor se tansformă într-o masă cărnoasă al cărui suc conţine o
importantă cantitate de zahăr, acizi, aromă şi gust specific speciei şi soiului.
În cursul dezvoltării, fructele trec prin mai multe faze sau stadii de maturitate. Aprecierea stadiului
de maturitate se face în funcţie de schimbarea coloraţiei epidermei,pierdera fermităţii pulpei, apariţia
maximului de arome, modificarea compoziţiei chimice, etc. înregistrându-se, în general un conţinut
maxim de zahăr.

6
Importanța ca materie primă pentru industrie.

Datorită caracterului sezonier al producției de mere, al dezechilibrului dintre producție și consum

din unele perioade cât și nevoii aportului de fructe în alimentație în cursul întregului an, industria
prelucrării fructelor a luat o dezvoltare deosebită. Sortimentele în care se transformă fructele de măr și
derivatele în care se folosesc sunt tot mai diversificate : sucuri naturale concentrate,gemuri, marmelade,
dulcețe , bomboane, înghețată, bături alcoolice (slabe și tari), băuturi racoritoare, fructe deshidratate etc.
Tendința actuală, în consumul de fructe, nedorită sub aspect fiziologic ,dar impusă de alți factori, este
acea de sporire a proporției fructelor sub formă prelucrată, în comparație cu cele proaspete. În țara
noastră, deocamdată, structura consumului de fructe este de 77 % în stare proaspătă și de 23% prelucrată
( din care 21 % conservată, 0,5 % congelate și 1,5 % uscate ).

Importanța agrotehnică a mărului

Se exercită prin valorificarea eficientă a unor terenuri improprii pentru alte culturi. Mărul este adesea
întâlnit pe terenuri în pante, cu soluri argiloase, în zona dealurilor , cât și pe nisipurile din sudul și nord-
vestul țării, terenuri improprii pentru culturile de cereale.
Sistemul radicular al speciilor pomicole , în general și al mărului , în special , valorifică și astfel de
terenuri asigurănd , în condițiile unor tehnologii adecvate , producții eficiente din punct de vedere
economic.

7
B. Materii auxiliare

Pe lângă materiile prime de natură vegetală, în componenţa produselor intră în mod obligatoriu o
serie de alte materiale, adeseori în proporţii mici, dar care joacă un rol însemnat în determinarea
însuşirilor şi valorii nutritive.
Apa este unul din factorii esenţiali în desfăşurarea activităţii unei fabrici de băuturi
răcoritoare. După destinaţia pe care o are în cursul diverselor procese de fabricaţie, apa se
clasifică în apă destinată scopurilor tehnologice (vine în contact direct cu materii prime şi intră în
compoziţia produselor), apă folosită la alimentarea cazanelor de vapori şi apă întrebuinţată la
răcirea recipientelor, spălarea diferitelor agregate ale liniilor de fabricare cum şi întreţinerea
igienei generale în fabrici.
În fructe,apa se prezintă sub două forme: liberă și legată coloidal. Apa liberă se găsește în
interiorul celulelor și în ea sunt dizolvate diferite substanțe (zaharuri,acizi,proteine,substanțe
minerale etc.)
Conținutul în apă al unor specii de fructe.

Denumirea fructului Apă %

Mere 88,50

Pere 79,50

Caise 88,70
8
Piersici 91,49
 Zahărul este utilizat în Europa de peste o sută de ani, devenind aliment de bază după
Primul Razboi Mondial. Zahărul este o substanță de semisinteză care se obține, în principal, din
sfecla de zahăr sau trestie de zahăr.
Semințoasele sunt fructe valoroase pentru alimentație având o cantitate mare de
fructoză,zahăr mai dulce și mai ușor asimilabil decât celelalte zaharuri.
Soiurile de mere,cultivate în țara noastră, conțin fructoza între 4,15 și 7,85 % .
Denumirea fructelor Glucoza Fructoza Zaharoza

Seminţoase:

Mere 2,50-5,50 6,5 -11,8 1,5-5,3

Pere 0,9 -3,7 6,0 - 9,7 0,4-2,6

Gutui 1,9 -2,4 5,6 - 6,0 0,4-1,6

Sâmburoase:

Piersici 4,2 -6,9 3,9 - 4,4 5,0-7,1

Caise 0,1 -3,4 0,1 - 3,0 2,8-10,4

Prune 1,5 -4,1 0,9 - 2,7 4,0-9,3

Cireşe 5,3 -7,7 3,4 - 6,1 0,4-0,7

9
 Capitolul III- Caracteristicile materiilor prime, materiilor auxiliare
și ale produslui finit

3.1 Caracteriticile organoleptice ale materiilor prime :

Calitățile pe care trebuie să le aibă un soi bun pentru suc sunt numeroase:
savoare,randament puternic, fructe de dimensiuni mari, alteranșă slabă, bogăție mare în zhăr,
facilitate în extragerea sucului, polenizare bună, rezistență la boli.
Merele trebuie să fie sănătoase, bine coapte,proaspete, sa nu fie lovite sau atacate de
diverse boli (pătate,mucegăite,început de putrezire) , să nu fie viermănoase. Merele pot fi dintr-
un singur soi sau amestec de soiuri. Pe piață există peste 7000 de souri de mere, care se
diferențiază prin culoare, aromă și grad de aciditate.

10
 Valoarea alimentară ridacată a merelor și importanța acestora în consumul uman constituie
obiectivul principal al cultivării mărului. Valoarea alimentară a fructului este dată, în primul rând,
de consumul în stare proaspată, merele fiind consumate cu prioritate ca fructe de desert și în mai
mică proporție ( până la 30 % ) sub formă preparată. (GHENA și colab.,2004)
Valoarea terapeutică- merele, prin cantitățile de substanțe minerale pe care le conțin, eu un rol
deosebit în organismul umman influențând secreția diferitelor glande, servind totodată ca substanțe
tampon în metabolismul intern, în special în cel al sucului gastric. Alături de sărurile minerale,
azicii (cu precădere acidul malic) joacă un rol deosebit în secreția diferitelor glande și au de
asemenea, avantajul ca nu măresc aciditatea sucului gastric fiind, in general, acizi slabi, ușor
metebolizați și descompuși în alte substanțe minerale simple.

11
3.2. Caracteristici fizico-chimice ale materiilor prime

Înainte de a ajunge la maturitate deplină, merele conțin amidon, care în timpul maturării
hidrolizează trecând în zaharuri cum sunt zaharoza, glucoza și fructoza. Astfel, în mere se găsește la
maturare o cantitate de 3,6 g/ 100 g zaharoză, 1,7 g/ 100g glucoză, 6,1 g/ 100 g fructoză din partea
edibilă.
Mărul are următoarea compoziție chimică medie:
 Glucide : 15%
 Lipide: 0,4%
 Vitamina C : 10 mg %
 Vitamina B1 : 0,06 mg %
 Vitamina B2: 0,05 mg %
 Provitamina A : 0,03 mg %
 Ca : 0,01 %
 P: 0,01 %
 Fe: 0,01 %

Substanțele minerale se găsesc în măr în cantități relative modeste, 0,3 %. Epicarpul conține mai
mult N, Cu, Zn, Fe, Ni sau Mn, decât în restul fructului. Parenchimul din zona casei seminale are P,
Ca, Cl, As, Na, Co în cantitate mai mare. Sursa : (Arhurst, Dennis, 1997)

12
Valori nutritive ale mărului

13
3.3. Caracteristicile generale ale materiilor auxiliare

Apa destinată scopurilor tehnologice

Apa care vine în contact cu produsele destinate conservării ( spălare , opărire) sau
aceea care constituie lichidul de umplere al unor conserve, trebuie să corespundă condițiilor
fizico-chimice și mmicrobiologice impuse pentru apă potabilă ( STAS 1342-61) . Separat de
aceste înușiri , apa trebuie să răspundă unor condiții suplimentare, variabile în funcție de faza
tehnologică în care intervine sau de materia primă prelucrată.

Zahărul
Zaharoza, numită și sucroză este o dizaharidă foarte răspândită în natură,
întalnindu-se în special în sfecla de zahăr (Beta vulagaris) 12-23% și în trestia de zahăr
(Saccharum officinarum), 20-27% ,fiind cea mai comună formă de zahăr utilizată în
alimentație.

14
3.4. Caracteristicile organoleptice și fizico-chimice ale produslui finit

Prin definiția pe care o putem regăsi și în actul normativ 768/2003: Sucul de fructe este
produsul fermentescibil, dar nefermentat, obtinut din fructe sănătoase și coapte, proaspete sau
refrigerate, din una sau mai multe specii amestecate, prezentând culoarea, aroma și gustul specifice
fructelor utilizate. Aromele fructelor, pulpa și miezul provenite din sucuri și separate în timpul
procesării acestora pot fi reintroduse în același suc.
Sucul de mere prezintă numeroase proprietăți, precum :
• Proprietăți anticanceroase
• Detoxifiant haptic
• Bun laxativ natural
• Antiseptic
• Tonic pentru sistemul nervos
• Bun remediu pentru durerile reumatice

Vitaminele, în calitatea lor de biocatalizatori ai proceselor vitale, sunt indispensabile vieții, lipsa
lor din organism provocând grave tulburări funcționale metabolismului. Dintre vitaminele absolut
necesare pentru buna funcționare și dezvoltare a organismului uman (A 1,B1,C,D,E,F,K,PP),
majoritatea se găsesc în mere, în cantități diferite, în funcție de genotipul speciilor și soiurilor de măr
luate în considerare. Proverbul englezesc ” An apple a day keeps the doctor away” demonstrează
recunoașterea generală a valorii terapeutice a merelor.

15
 Cele mai importante efecte constatate la sucul de mere: este calmant al sistemului nervos,
stimulează metabolismul, deschide apetitul şi inhibă scleroza arterelor, reduce colesterolul şi riscul
faţă de bolile cardiovasculare. Substanţele minerale (ionii alcalini) au un efect alcalinizant
neutralizând acidul clorhidric din mucoasa stomacală. Un loc important îl au sucurile şi în alimentaţia
sugarilor şi copiilor, deoarece asigură organismului în creştere sărurile minerale şi vitaminele
necesare.Pentru persoanele în vârstă sucurile dau posibilitatea întârzierii apariţiei incapacităţii
funcţionale a ficatului şi a sistemului digestiv, frânând şi celulele procese de îmbătrânire.

Compoziția chimică a unor sucuri de fructe

Produsul/ Prot. Lipid Ca P Fe vitA B1 B2 C
Elem. Gluc.
% %. % % % % % % %
%

Suc de mere 0,1 0 12 0,008 0,07 0,1 0 0,025 0,02 2

Nectar piersici 0,58 0,08 28,40 0,033 0,02 0,41 0,18 0,017 0,05 3
5 16

Must struguri 0,8 0 72,8 0,02 0,05 0,7 0 0,04 0,08 0

Capitolul IV- Tehnologia de fabricare a sucului concentrat de mere

4.1. Schema tehnologică a sucului concentrat de mere

R.C.C

Spălare+condiționare
Concentrarea

Mărunțirea

Sucul
concentrat de
Depigmentizarea mere
Limpezirea

Extracția Filtrarea

17
Separarea impurităților pe cale Pasteurizare
mecanică suc
4.2. Descrierea operațiilor tehnologice pentru obținerea sucului concentrat de mere
1. Recepția se face atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Recepția cantitativă presupune
cântărirea materiei prime, recepția calitativă stabilește dacă materia primă corespunde standardelor sau
normelor interne.
2. Spălarea și condiționarea se execută cu scopul de a elimina impurităţile existente, de a reduce
într-o măsură cât mai mare reziduul de pesticide şi microflora epifită. S-a demonstrat că o bună spălare are
o eficacitate asemănătoare cu tratarea termică la 100° C, timp de 2 – 3 minute.
3. Mărunţirea fructelor se aplică prin răzuire la fructele sămânţoase şi are ca scop reducerea
volumului individual al particulelor imateriale sub acţiunea forţelor mecanice sau hidraulice. Maşinile de
tăiat fructe pot realiza tăierea acestora în diferite forme şi dimensiuni, fiind prevăzute cu accesorii speciale
şi dispozitive speciale de răzuire pentru o mărunţire avansată,deoarece la executarea acestei operaţii se
cere să se evite ţinerea în contact prelungit al fructelor zdrobite cu aerul.
4-5. Depectimizarea și extracția au loc prin presare, poate avea loc la rece imediat după ce au
rezultat merele zdrobite în operaţia anterioară şi se execută în general în prese cu pachete sau hidraulice la
o presiune de 25 – 30 Kgf / cm2 suprafaţă de presare.
6. Separerea impurităților pe calea mecanică- în urma proceselor mecanice are loc o dezintegrare
a celulelor ce constă în separarea fluidului (sucului) în vederea valorificării sub acţiunea unor forţe. Sub
acţiunea comprimării, sistemul capilar elimină faza lichidă până în momentul când capilarele ajung la
dimensiuni ce nu permit separarea în continuare de lichid.
7. Limpezirea -limpeditatea sucului este o proprietate a sucului îmbuteliat pentru consum. Este
important pentru consumator ca sucul să fie limpede fără depozit chiar dacă aceasta nu este un semn de
alterare. Limpeditatea de durată se cere în general pentru toate tipurile de sucuri ea trebuind să fie stabilă
la variaţiile de temperatură, aerare, iluminare, ceea ce în practică se obţine prin operaţia de stabilizare a
limpidităţii. 18
 8. Filtrarea- este operaţia de separare a sistemelor eterogene fluid – solid în fazele componente cu
ajutorul unui strat filtrant cu structură poroasă, prin care poate trece numai faza fluidă. Operaţia de filtrare
este influenţată de o serie de factori ca: natura, forma şi dimensiunile particulelor, concentraţia, cantitatea
suspensiei şi temperatura. Creşterea temperaturii de filtrare influenţează favorabil filtrarea, fie prin
micşorarea vâscozităţii, fie prin modificarea granulometriei.
9. Pasteurizarea- prin pasteurizare se urmăreşte ca în final sucurile închise în recipiente să fie
lipsite de microorganisme în stare vitală.
Pasteurizarea este sterilizarea la o temperatură mai mică de 100° C. Procesarea termică a sucurilor
ambalate în recipiente se poate face prin încălzirea directă cu abur saturat, cu apă caldă, cu aer cald în
convenţie forţată. În acest caz caz se utilizează încălzirea cu abur saturat.
10. Concentrarea presupune coborârea temperaturii de fierbere a unui lichid prin creșterea gradului
de vaccum din sistem. Astfel, crescând suficient vidul din instalație vom obține evaporarea la
”temperatura camerei” . Concentrarea se poate face până în apropierea limitei de curgere. Se pot astfel
obține siropuri foarte concentrate fără a utiliza nici măcar o moleculă de îndulcitor introdus din afară.
Instalația este complet automatizată.

19
4.3. Prezentare utilaje principale
1. Presa pentru extracția sucului
Este utilizată în industria sucurilor cu pulpă sub denimirea de extractor .Părțile componente
principale sunt: corpul presei,melcul cu sistemul de evacuare a rezidului și sistemul de angrenare.
Corpul presei este alcătuit dintr-o carcasă 11,in interiorul careia este montat un cilindru perforat 3,cu
orificii de 0,4mm.La acest tip de presă arborele este ronconic,iar melcul fixat pe ax are pas variabil,din
ce in ce mai mic spre gura de evacuare.Atât conicitatea arborelui cât și pasul micșorat al melcului
contribuie la creșterea presiunii,pe măsură ce înaintează materialul in corpul presei.Gradul de extracție
se poate regla prin deplasarea șurubului tronconic cu pas variabil în interiorul cilindrului perforat.
Antrenarea se realizează de la un motor electric 17,prin intermediul unor șaibe de curea 18.
Caracteristici tehnice: 2500 kg/h; putere instalată 5,5 Kw; dimensiuni de gabarit în
mm;1500X500X300; masa 280 kg.

20
4.4 Planșa cu linia tehnologică

21
COMPONENTE
 1- jgheab pentru alimentarea cu mere
 2-transport hidraulic prin care se
realizează spălarea prin imerisie
 3- instalație de spălare prin stropire
 4-grătar pentru scurgerea apei
 5-bazin pentru apă
 6-filtru
 7-pompă
 8- instalație pentru îndepărtarea
particulelor degradate biologic
 9- utilaj pentru mărunțire
 10- rezervor pentru tratarea cu enzime în
vederea distrugerii pectinei
 11- presă pentru extracția sucului
 12- sită pentru îndepartarea impurităților
grele
 13- jgheab pentru colectarea impurităților
grosiere
 14- rezervor pentru colectarea sucului și
limpezire
 15 -pompă
 16 – instalație de pasteurizare
 17- schimbător de căldură pentru încălzirea
sucului la 55 °C
 18,19- concentratoare/ evaporatoare
 20- condensator de amestec pentru
condensarea vaporilor rezultați la
concentrarea sucului
 21- pompă de vid
 22- rezervor pentru apă
 23- pompă pentru alimentarea cu apă a
condensatorului de amestec
 24, 25- mașini pentru ambalat
22
 26- suc natural ambalat
 27- suc concentrat ambalat
 Capitolul V – Bilanț de materiale

M suc concentrat = 500.37kg

=98%;
100 kg suc concentrat ….. 98 kg suc utilizat .…... 2 kg suc
neutilizat
500.37 kg suc concentrat …… x kg suc utilizat …... y kg suc
neutilizat

500.37  98
x  490.36kg suc utilizat ( suc ambalat)
100

500.37  2
y  10.01 kg suc neutilizat
100

Materiale Cantitate Cantitate

Etapa Materiale ieşite
intrate (kg) (kg)

Suc utilizat 490.36

Ambalare Suc concentrat 500.37
Suc neutilizat 10.01

TOTAL 500.37 500.37

23
CONCLUZII
 Sucul de mere conține multe dintre substanțele nutritive, inclusiv vitamina C și diferite
vitamine B, precum și multe minerale, cum ar fi magneziu, fier, calciu, mangan și cupru. O
singură ceașcă de suc de mere reprezintă, de asemena, aproximativ 10% din carbohidrații
necesari zilnic, datoriă zaharurilor naturale găsite în acesta.

 Ca și importanță social-economică ,suprafața însemnată pe care o ocupă plantațiile de pomi și

arbuști fructiferi , sutele de mii de tone de fructe care se realizează, absorb o parte a populației
care lucrează , fie direct la aplicarea tehnologiilor în livezi, fie în activitățile conexe ( industria
prelucrătoare, comerțul cu fructe, construcția de mașini și unelte , ambalaje etc. ) . De
asemenea, cu deosebire în ultimul timp, tot mai mulți specialiști cu pregatire medie și
superioară , își desfășoară activitatea în unitățile de cercetare și proiectare , în învățământul
superior și scolile de nivel mediu cu carcater horticol sau chiar pomicol.

24
Bibliografie

https://ro.scribd.com/document/362917273/Sucul-de-Mere
httpshttps://ro.scribd.com/document/142714616/Tehnologia-Fabricarii-Sucului-de-Mere:/
https://ro.scribd.com/document/141661886/Sucul-de-Mere
/ro.scribd.com/document/216499646/Conservarea-Prin-Concentrare-Fara-Zahar-A-Merelor
file:///C:/Users/Me/Downloads/pantea.pdf
file:///C:/Users/Me/Downloads/S2-03-Marculescu.pdf

file:///C:/Users/Me/Downloads/Cat.%20RO.pdf

www.uaiasi.ro › doctorat › 2012_iulie_Cheres_Diana_ro

https
://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/pomicultura/6286-cele-mai-raspandite-grupuri-de-
soiuri-de-mere-in-lume.html

https://fermierinromania.ro/un-an-slab-pentru-productia-de-mere-in-romania-si-in-ue/
https://
www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/pomicultura/6286-cele-mai-raspandite-grupuri-de-so
iu
https
://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/pomicultura/6286-cele-mai-raspandite-grupuri-de-
soiuri-de-mere-in-lume.html 25
ri-de-mere-in-lume.html
VĂ MULȚUMESC!

26