Ambalarea siropului de visine

Siropurile de fructe fac adevarate minuni pentru organism. Au efect tonic, echilibreaza sistemul imunitar si previne infectiile respiratorii. Pentru o eficienta sporita se recomanda sa utilizati siropurile obtinute prin presare la rece,cu continut scazut de zahar si neprelucrate termic. Pe langa vitaminele C, E, B, sodiu si cantitati mici de magneziu, visinile contin potasiu, minerale esentiale pentru transmiterea impulsurilor nervoase. Siropul este obtinut din fructe proaspete si zaharul pur din punct de vedere microbiologic corespunzator cu STAS. Sunt produsele concentrate din fructe cu zahar.

Cele mai apreciate sorturi de siropuri sunt cele obtinute din fructe aromate: zmeura, fragi, portocale, lamaie, caise, etc. Siropurile din fructe se pregtesc din zeama fructelor stoarse. Siropurile limpezi i frumos colorate se obin dac zeama este filtrat i amestecat cu sare de lmie nainte de a fi pus la fiert. Siropurile de fructe care au peste 70% zahar se autoconserva. Ele se pastreaza la rece, se consuma diluate cu sifon sau cu apa minerala. Siropul de visine este un produs obtinut din suc de visine cu un adaos de zahar si acid citric. In plus in compozitia chimica a acestor fructe se evidentiaza flavonoizii, care previn bolile neuro-degenerative. Siropul de visine se recomanda ca adjuvant in afectiuni ale cailor renale si urinare, precum uretrite, nephrite, litiaze renale. Administrat ca atare sau diluat cu apa, scade febra si se poate utiliza in tratamentul gripei si reumatismului, dar are si proprietati antidepresive remineralizante si tonifiante. Visinele au un continut de glucide de 6-14%. Alaturi de glucidele pure in visine se mai gasesc substante pectice din lamela mijlocie dintre celulele vegetale. Protidele au un rol structural si functional deosebit in celule, intrand in compozitia membranelor celulare, acizilor nucleici si enzimelor si participa la reactiile biochimice care au loc in fructe ( sub forma de enzime ). Continutul de protide al visinelor este de 0,9%. Continutul in acid ascorbic al visinelor este de 12%. In cantitati mai mici, in visine, se mai gasesc : tiamina( 0,05% ), riboflavina( 0,06% ), nicotinamida( 0,3% ). n cadrul economiei , ramura industriei alimentare are sarcina de a valorifica superior materiile prime agricole , vegetale i animale potrivit reglementrilor n vigoare i de a dezvolta continuu producia bunurilor alimentare cu obinerea unor produse de nalt nivel tennologic i calitativ n scopul satisfacerii depline a necesitilor de consum ale populaiei. Ca ramur a industriei alimentare , industria conservelor are locul ei bine definit i important prin produsele pe care le ofer i care satisfac o gam larg de consumtori , de la copii pn la persoanele de vrsta a treia. Siropul de viine este un produs alimentar negelificat , rezultat prin dizolvarea zahrului n sucul de viine n proporii astfel alese pentru ca dup o scurt fierbere s se ajung la concentraia care asigur conservarea prin asmoanabioza. Acest sirop de viine trebuie s pstreze pregnant caracteristicile materiei prime viinile i anume: gust culoare , vitamine i n special aroma. n alimentaia modern siropul de viine ndeplinete o dubl funcionalitate : ofera industriei o form de conservare e fructelor de sezon : viinile , iar consumatorului un aliment gata preparat , n orice anotimp al anului. Creterea continu a nivelului de trai pretinde nu numai necesitatea conservrii fructelor pentru a le putea prelungi sezonalitatea, ci i o cretere corespunztoare a nivelului calitativ. n ultima perioad solicitarea pieei pentru siropuri n general, a sczut n mod simitor, dei consumul de buturi rcoritoare a crescut considerabil. Astfel n Europa occidentala , piaa siropurilor de fructe se caracterizeaz printr-un declin anual , n medie de 1 %. n Danemarca, se remarc un consum de siropuri de fructe, n medie redus cu 0,7% , n Finlanda cu 1.5%, iar n Frana cu 1.9%. Reclama, atracia ctre noutate, au canalizat o bun parte a consumatorilor ctre buturile rcoritoare "modeme" cu extract de cola, de citrice, precum i alte buturi rcoritoare preparate din arome i colorani sintetici.

Confruntarea comercial dintre buturile rcoritoare pe baz de macerate, esene naturale i siropurile de fructe este pe cale de a fi pierdut de aceasta din urm. n vederea rectigrii prestigiului nu exist dect o singur soluie: mbuntirea nivelului calitativ al siropului prin utilizarea unei materii prime corespunztoare, dar mai ales printr-o tehnoIogie de fabricaie ngrijit. Acest lucru se reflect i n creterea consumului de sirop de fructe n Norvegia cu 1.9%, Suedia cu 4% i regatul Unit al Marii Britanii cu 0.6%. Fructele n stare proaspt : viinele, au o mare importan n alimentaia raional, dar n anumite perioade ale anului ele lipsesc. Pentru acest motiv transformarea lor n sirop intervine c o manier de prevedere, care face posibil o ritmicizare a consumului pe ntreaga perioad a anului i permite ev itarea golurilor n cazul unor ani cu recolt deficitar. Prin prelucrarea viinilor sub form de sirop, se are n vedere contribuia la prelungirea sezonului de lucru i deci o mai bun utiIizare a forei de munc, a capacitilor de producie n perioada noiembrie : martie, cnd fabricile i diminueaz n mod substanial activitatea. Viinile i n general fructele se caracterizeaz printr -o densitate nutritiv deosebit, deoarece la un aport energetic redus conin o foarte mare cantitate de vitamine i bioelemente, ceea ce are o deosebit important pentru echilibrarea dietei omului contemporan, care este deficitar din acest punct de vedere. Ele au un potenial alcalin ridicat, ceea ce favorizeaz meninerea reaciei uor alcaline a sngelui, cunoscnd faptul c majoritatea alimentelor de origine animal, cu excepia laptelui, au o cenu acid. n viine cationii sunt legai de acizii organici care se scindeaz n organism, punnd n libertate ionii de sodium i potasiu. Ionii de potasiu, calciu i magneziu realizeaz o neutralizare a produselor acide ce ptrund cu alimentele sau se formeaz n procesele metabolice. Srurile de potasiu se gsesc n cantitate mult mai mare dect srurile de sodium, ceea ce influeneaz pozitiv metabolismul apei din esutu ri, permind eliminarea apei excedentare. Srurile de potasiu reduc capacitatea proteinelor de a reine ap, avnd un efect antagonic fa de sodium. n acest fel se explic efectul diuretic al viinelor i rolul pozitiv n eliminarea surplusului de ap i substane nocive n organism. Coninutul de calciu al viinilor este redus dar raportul dintre calciu i fosfor este optim, ceea ce favorizeaz asimilarea lui. Viinile sunt o surs important de celuloz cu o structur mai fin n comparaie cu celuloza din cereale i care trece mai uor n intestin sub form de hidrocoloizi. Suplimentar, aceste fructe i nu numai ele, sunt singura surs de substane pectice, crora, n ultimii ani li se acord o importan crescut n dietoterapie, att n reducerea colesterolului, ct i prin aciunea de protecie exercitat asupra organismului n intoxicaiile cu metale grele, n arsuri, plgi infectate, leziuni ulceroase. Datorit coninutului mare n sruri de potasiu, vitamine i bioioni, sucul de viine da bune rez ultate n tratamentul i profilaxia bolilor cardiovasculare. Substanele minerale, n special ionii alcalini, au un efect alcalinizant, neutraliznd acidul clorhidric din mucoasa stomacal. Pentru persoanele n vrst, sucul de viine nu numai c uureaz digestia, dar da i posibilitatea ntrzierii apariiei incapacitai funcionale a ficatului i a sistemului digestiv, frnnd i celelalte procese de mbtrnire. Siropul de viine, obinut prin concentrarea sucului de viine, la care se adaug sirop de zahr, sirop de glucoz i acid citric, se utilizeaz la prepararea buturilor rcoritoare, prin diluare cu ap gazoas.

Siropul de viine se mai poate folosi i pentru prepararea limonadei sau a unor cockteiluri, cu sau fr alcool, produse de deert, erbet. Din toate cele prezentate, se justific necesitatea realizrii siropului de viine.

Prezentarea caracteristicilor produsului finit proiectat

Siropul de viine trebuie s corespund documentelor tehnice normative de produs, precum i dispoziiilor sanitare n vigoare. El trebuie s prezinte caracteristici conform STAS 2095 -84. Proprieti senzoriale: Denumirea caracteristicii Natura siropului Aspect Condiii de admisibilitate -dintr-un singur fel de fructe -lichid siropos, uniform , limpede, se admite o uoar opalescenta, fr consisten gelatinoas. -uniforma, apropiat de cea a fructului din care provine(viine) -bine precizat , caracteristic , fr mirosuri strine -placut, dulce-acrior, fr gust strin -lipsa

Culoare Miros Gust Corpuri strine Proprieti fizice i chimice: Denumirea caracteristicii Substane solubile, grade refractometrice, la 20C Aciditatea exprimat n acid molic, g/100g Cenua total,%, maxim Bioxid de sulf total, mg/kg, maxim Cupru , mg/kg, maxim Plumb mg/kg, maxim Arsen , mg/kg, maxim Zinc , mg/kg, maxim

Condiii de admisibilitate 66 1...1,5 0,17 100 5 1,5 0,2 15

Metode de verificare STAS 5956-71 STAS 5952-79 STAS 8613-70 STAS 5958-76 STAS 5954/2-77 STAS 5955-86 STAS 7118-79 STAS 8830-80

Coninutul de pesticide trebuie s fie conform reglementrilor n vigoare. Nu se admit semne de alterare microbian( mucegai sau fermentare). Verificarea calitii siropului de viine se face prin verificri de lot i verificri periodice.

MATERIALELE DE AMBALARE SI AMBALAJE

Sticla este un material plastic anorganic mult utilizat pentru confectionarea de ambalaje destinate produselor alimentare lichide si pastoase. In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele proprietati fizice si chimice ale sticlei, avantajele si dezavantajele utilizarii sale ca material pentru confectionarea ambalajelor folosite in industria alimentara si utilizarile in industria alimentara. Verificarea calitativ a ambalajelor la recepie se execut pe loturi conform documentelor tehnice normative de produs n vigoare. Calitatea ambalajelor condiioneaz n mare msur calitatea produselor finite i rentabilitatea ntreprinderilor productoare. Una din cauzele producerii de rebuturi i bombaje este calitatea inferioar a ambalajelor. De aceea, recepia ambalajelor este o faz deosebit de important n activitatea productiv a fabricilor de conserve.

Proprietatile, avantajele si dezavantajele utilizarii sticlei ca material de ambalaj

Aspect - Material amorf, transparent, diferit colorat - Desi la temperatura ambianta are caracteristicile unui solid, sticla este un lichid supraracit Formula generala: SiO2(Na20)m(CaO)n - Contine diferiti oxizi ai metalelor (ca materiale auxiliare): magneziu, aluminiu, plumb, zinc, bariu, bor, potasiu, litiu, fier, crom, nichel etc. - Adaosurile alcaline (Na2CO3 sau K2CO3) reduc temperatura de topire si vascozitatea sillicei(SiO2) - Carbonati! de Ca si Mg sunt stabilizatori, prevenind dizolvarea sticlei in apa - Adaosul de plumb confera o mai mare claritate si stralucire - Adaosul de alumina mareste duritatea si durabilitatea - Adaosul de bor reduce procesul de pierdere a Na din retea - Are structura tridimensionala, un atom de Si fiind inconjurat de 4 atomi de oxigen cu formarea unui tetraedru Insolubila in apa Rezistenta la actiunea acizilor si bazelor - Inerta chimic in contact cu produsele alimentare - Impermeabila la gaze, vapori, lichide si arome - Nu are miros si nu retine mirosurile - Este rigida (isi mentine formele initiale) - Este transparenta (permite controlul vizual al continutului) - Este igienica - se spala usor - Poate fi obtinuta in forme din cele mai diverse si in culori variate care permit alegerea culorii convenabile asigurarii protectiei impotriva radiatiilor daunatoare

Compozitie Si structura

Avantajele utilizarii ca material de ambalaj

Dezavantajele

Fragilitate: crapa sub actiunea socurilor mecanice sau termice

utilizarii ca material de ambalaj

Greutate relativ mare Depozitare dificila - Imbatranire sub actiunea agentilor atmosferici (formare de depuneri albicioase); regenerarea se produce prin clati re cu o solutie 1-2% HCI Mecanice: - fragilitate exprimata prin: - rezistenta la presiunea interna - rezistenta la solicitare verticala - rezistenta la lovire - rezistenta la zgarieturi si rosaturi Termice: - sticla are o buna conductibilitate termica - rezistenta la soc termic (maximum 35C) Optice: transparenta: - absorbtia in vizibil: sticla incolora cu grosime de 1 mm iasa sa treaca 92% din lumina incidenta -absorbtia in ultraviolet permeabilitatea se reduce (razele UV sunt absorbite) prin utilizarea oxidului de cadmiu, sulfatului de cadmiu si oxidului de ceriu in compozitia sticlei - absorbtia razelor X: sticla cu plumb si bariu absoarbe mai bine aceste radiatii, absorbtia fiind, evident, functie de grosimea sticlei Sticla nu este toxica pentru produsele alimentare, fiind inerta fata de acestea (produse care se depoziteaza la temperatura ambianta)

Proprietatile fizice ale sticlei

Toxicologie

Instalatia de fabricare continua a siropurilor

Van der Moolen

La sistemul Van der Moolen, zahrul este depozitat n vrac n silozuri i de acolo este transportat n unul sau mai multe recipiente pentru dizolvare, prevzute cu agitatoare i cu dispozitive de dozare.

Dac pe dispozitivul de dozare se aplic o anumit greutate urmeaz un impuls electric de la un centru de colectare. Aceasta acioneaz conectarea i deconectarea melcilor de transport, a agitatoarelor i a supapelor. n acelai mod se aduce i ap. Pentru o baterie cu dou cazane care funcioneaz alternativ, instalaia are o capacitate de 1.6 t/h. Din cazanul de preparare, siropul este introdus prin intermediul unei pompe centrifuge ntr-un filtru cu p1aci. Siropul de zahr filtrat se poate pasteuriza ntr-un schimbtor de cldur cu plci, apoi se poate rci la 4-5C i pstra sub vid ntr-un recipient cu agitator prevzut cu manta de rcire. Prin aceste operaii se urmrete asigurarea unei puriti i steriliti naintate a siropului de zahr.

Instalaia Orlita
Aceast instalaie se compune dintr-un buncr metalic, cu un dozator cu ecluza, de unde zahrul dozat n funcie de program este trecut cu pompa dozatoare cu pistoane rotative n instalaia care alimenteaz pompa centrifug, de unde siropul este trecut n filtru prin vasul tampon de recirculare. Apa este alimentat dintr-un recipient prevzut cu flotor regulator de debit, trecnd n pompa dozatoare care o conduce la orificiul de ieire a zahrului din vna cu ecluze a buncrului de zahr. Aici are loc prepararea siropului care este pompat cu dozator i corectat prin adaos suplimentar de ap debitat de pomp comandat de un densimetru.

Instalaia Sugar Flow

Este realizat de firma suedez Alfa Loval. Instalaia realizeaz prepararea continu i automat a siropului de zahr la rece i la cald. n ultimul timp se observ o tendin crescut de utilizare a unor soluii de zahr n locul zahrului solid. Tehnologia de obinere a zahrului lichid const n dizolvarea de zah r cristalin n ap demineralizat, filtrarea soluiei, decolorarea ei, invertirea i rcirea.

BIBLIOGRAFIE

TRATAT DE INGINERIE ALIMENTARA VOL., 1 AUTOR : BANU CONSTANTIN EDITURA AGIR, BUCURESTI CALITATEA SI ANALIZA SENZORIALA A PRODUSELOR ALIMENTARE, AUTOR: BANU CONSTANTIN, EDITURA AGIR, BUCURESTI TEHNOLOGIA PROCESARII FRUCTELOR SI LERGUMELOR IN INDUSTRIA CONSERVELOR, AUTOR:DANIELEVICI C., EDITURA VALAHIA PRESS, TARGOVISTE UTILAJ TEHNOLOGIC IN INDUSTRIA ALIMENTARA, AUTOR :GOREA GHE., COJAC D., VOL1, EDITURA TEHNICA, INFO CHISINAU