Sunteți pe pagina 1din 6

Transmisia prin priza de putere

Transmisia prin priza de putere ca dispozitiv folosit pentru actionarea in deplasare a


masinii agricole. Din punct de vedere constructiv si functional prizele de putere se impart
in :
- prize de putere cu turatie constanta ( la arborele final turatia este constanta 540 - 1000
rpm )
- prize de putere cu turatie variabila ( la arborele final turatia variaza in functie de treapta
de viteza selectata )
- priza de putere mita ( care poate functiona atat la turatie constanta - regim de
functionare asincron cat si la turatie variabila - regim de functionare sincron ) !t regimul
de functionare asincron miscarea este preluata de la motor iar pt regimul sincron
miscarea este preluata de la cutia de viteze.
Schema unei prize mixte avand in componenta :
-angrena" cilindric ( rol in demultiplicarea miscarii )
-arbore principal transmisie
-dispozitivul de selectare a regimului de turatie prin deplasarea acestuia
-arbore secundar transmisie
-dispozitiv de cuplare-decuplare
-arbore final
-cutie de viteze
Pt regimul asincron miscarea se transmite astfel : motor termic - ambreia" principal -
angrena" cilindric - arbore principal - dispozitiv de selectare a regimului de turatie -
arbore secundar - dispozitiv cuplare decuplare - arbore final
Pt regimul sincron miscarea se transmite astfel : cutie de viteze - dispozitiv de
selectare a regimului de turatie - arbore secundar transmisie - dispozitiv de cuplare
decuplare - arbore final
Masini / utilaje pt productia agroalimentara - masini agricole
#asinile agricole plus tractorul asigura procesele din agricultura$ ele trebuie sa asigure
lucrari de calitate in conditii optime de lucru fiind diversificate in functie de cultura$ sol$
relief$ specie de animale$ etc.
#asinile agricole care sunt folosite pt mecanizarea proceselor de productie trebuie sa
raspunda unor cerinte principale:
sa asigure lucrari de calitate$ calitatea fiind eprimata prin indici de lucru calitativi
tendinta este ca masinile sa fie modulate si diversificate corespunzator sursei de
energie
sa aiba caracter multifunctional pt adaptarea la diverse conditii de lucru
sa aiba capacitate mare de lucru si consumuri mici de energie
sa aiba durata mare de functionare
sa fie sigure in eploatare
sa asigure mecanizarea tuturor operatiunilor din cadrul te%nologiei
Masina agricola este masina de lucru folosita la efectuarea uneia sau mai multor lucrari
in cadrul productiei din agricultura din punct de vedere agrote%nic.
#asini agricole - pt lucrat solul$ semanat$ stropit$ recoltat$ etc.
#asini agricole - stationare$ semimobile$ mobile
#asini agricole - ( dupa modul de cuplare ) - tractate ( se prind la tractor intr-un singur
punct prin intermediul barelor de tractiune ) & semipurtate ( se prin in doua puncte prin
mecanismul de suspendare ) & purtate ( se prind in trei puncte ) & autopropulsate ( sursa
de energie proprie )
#asini agricole - ( dupa sistemul de actionare ) - actionate manual$ actionate de la priza
de putere a tractorului$ actionate de la rotile proprii de spri"in$ actionate de la motoare
proprii.
Agregat agricol - mi"locul de baza in mecanizarea proceselor de productie din
agricultura format din sursa de energie si sau una sau mai multe masini agricole utilizat
pentru efectuarea mecanizata a operatiilor din cadrul te%nologiei de mecanizare.
Tehnologia de mecanizare - ansamblu de masuri te%nice$ economice$ organizatorice
de folosire a unei sisteme de masini in conditii optime in vederea unor efecte economice
maime.
Indici de apreciere ai tehnologiilor de mecanizare
Capacitatea orara de lucru pentru:
agregatele agricole moile : '%( 0.1 )l vl *r
)l - latimea de lucru a masinii & vl - viteza de lucru in +m&% & *r -coeficientul real de
folosire al timpului de lucru
*r ( Te&Ts
agregate agricole stationare : 10 puterea a , - . gama & t - *r
Capacitate de lucru pe schim - ' sc% ( '%-T
Consumul speci!ic de comustiil - / ( 0%&'%
0% - consum orar de combustibil ( ( 0l - Tl 1 0g-Tg - 0s-Ts ) & Ts
"umarul necesar de agregate pt efectuarea unei lucrari 2agr( 1$1 - 3&ns z '% ts ( s-
reprezinta suprafata ce trebuie lucrata de catre agregate$ ns - numarul de sc%imburi$ z-
reprezinta numarul de zile in care trebuie efectuata lucrarea )
Coe!icientul de disponiilitate termica eprima fiabilitatea unui agregat - D ( t&Tr 4
0$56 ( t - timp mediu de buna functionare 7ds&nc7$ Tr- timp necesar pt reparatii )
Consumul speci!ic de !orta de munca 0fm ( numar muncitori & capacitate orara de
lucru ( ns&'% ) - se calculeaza in ore om & %a sau ore om & t
Investitia speci!ica 8s( !agr&3
Masini pentru lucrarile solului
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele categorii principale:
-pluguri
-freze agricole
-masini de sapat solul
-masini de modelat solul
-grape
-tavalugi
-cultivatoare
-combinatoare
-masini pt afanare adanca a solulul
!rin lucrarile solului sunt imbunatatite conditiile de dezvoltare a plantelor.
Plugurile sunt masini destinate pt a efectua lucrarea de baza a solului - aratura - prin
aratura se intelege taierea unor felii de sol care apoi sunt supuse maruntirii si rasturnarii.
!rin lucrarea de arat se obtin o serie de efecte principale$ benefice pentru cresterea si
dezvoltarea plantei: aerul si apa patrund mai usor in sol$ astfel se realizeaza un sc%imb
mai usor de gaze$ creste umiditatea solului$ sistemul radicular se dezvolta mai bine9
datorita brazdei rasturnate partea superioara se ingroapa si se ingroapa resturi vegetale9
Aratura se poate realiza in orice anotimp$ se recomanta imediat dupa recoltat. :ratura
de vara se realizeaza dupa culturile recoltate in vara. :ratura de iarna se face in
ferestrele iernii$ atunci cand stratul de zapada este redus$ cand solul nu este ing%etat iar
aratura de primavara nu se recomanda deoarece lucrarea favorizeaza pierderea apei
din sol - mai ales in conditiile din ;omania.
Clasi!icarea plugurilor - dupa destinatie ( pentru araturi in culturile de camp$ pentru
vii$ pentru livezi$ pentru terenuri mlastinoase$ pt desc%is canale$ etc ) dupa tipul
organului de lucru ( organul activ se numeste trupita - pluguri cu trupita cu cormana$
clasica$ pluguri cu tripita de tip disc ) dupa adancimea de lucru ( superficiale <0cm $
normale <0-,0 cm$ adanci ,0-40 cm$ f adanci 40-60cm ) dupa modul de rasturnare al
brazdei ( intr-o singura parte$ pluguri normale$ de regula pe dreapta9 succesiv pe stanga
sau pe dreapta$ pluguri reversibile sau balansiere pt desfundat ) cu rasturnarea brazdei
pe stanga si pe dreapta ( pluguri pt vii$ pt desc%is canale ) dupa sursa de energie
( tractiune mecanica$ tractiune animala ).
Constructia plugurilor - trupita$ cutit$ scormonitoare$ mecanisme de reglare$ cadru$
dispozitive de cuplare.
3c%ema unui plug normal - are un cadru$ trupitele$ roata pt reglare limitare adancime de
lucru$ cutitul plugului.
3c%ema unui plug reversibil - sunt prevazute < seturi de trupite care se monteaza pe un
cadrul mobil articulat la un cadru fi - cadru fi cu dispozitiv de prindere la tractor$ cadru
mobil pe care se monteaza seturile de trupite$ < roti reglare adancime$ < cutite.
:dancimea de lucru reprezinta diferenta dintre planul de asezare al rotii si planul de
asezare al trupitei.
Schema de principiu a unei trupite clasice - cu cormana - prezinta : brazdar$
cormana$ cormana suplimentara$ prelungitor de cormana$ plaz si calcai de plaz$ barsa.
!e barsa sunt montate componentele trupitei si prin aceasta se realizeaza prinderea pe
cadrul masinii.
)razdarul realizeaza in plan orizontal taierea feliei de sol si ridicarea acesteia pe
suprafata cormanei. :re forma trapezoidala$ cu varf ascutit$ rotun"it$ in functie de tipul de
sol$ prevazut cu o muc%ie taietoare$ o rezerva de material la partea dorsala care sa
permita revenirea la forma initiala in urma uzurii.
0ormana preia brazda de sol si o supune unor actiuni de comprimare$ incovoiere$
rasucire$ deplasare laterala si rasturnare astfel incat in final brazda de sol sa a"unga cu
partea vegetala sa fie ingropata.
!t rasturnarea brazdei$ trebuie respectat urmatorul raport *(b&a41$<= ( b-latimea$ a-
adancimea ) 41$<= pt trupitele fara cormana superioara iar * 4 1 pt trupitele cu cormana
superioara.
0ormana poate avea forme diferite in functie de tipul de sol$ respectiv: cormana
cilindrica pt soluri usoare$ cormana elicoidala pt soluri mlastinoase$ cormana
cilindrico-elicoidala : cormana universala sau culturala pt soluri mi"locii$ cormana
semielicoidala pt soluri mi"locii cu resturi vegetale$ cormana cultural semielicoidala pt
soluri grele.
Cutitul plugului are rolul de a taia brazda de sol in plan vertical pentru ultima trupita$
cutitul delimiteaza latimea totala a plugului$ poate fi intalnit in variantele: cutit lung /
drept la plugurile balansiere sau cu tractiune animala dispus la >5 ? pt taiere progresiva
( lama cutit$ suport$ brida de prindere ) si cutit disc intalnit la marea ma"oritate cu
tractiune mecanica$ poate fi prevazut cu taisul continu sau crestat si care se monteaza in
fata varfului brazdarului de la ultima trupita mai sus de planul de asezare al trupitei$ este
prevazut cu un suport articulat care sa permita auto-orientarea organului de lucru.
/ptional la un plug se pot intalni scormonitoare$ atunci cand este necesar a fi distrus
stratul de sol tasat format in profunzime. :vand drept scop refacerea regimului aero-
%idric$ se dispune un scormonitor la <-, trupite in spate si lucreaza la adancime mai
mare decat trupita. Din punct de vedere constructiv poate fi scormonitor de tip dalta sau
de tip sageata cu aripi inguste.
Indici calitativi de lucru la lucrarea de arat
adancimea medie a araturii - se fac cel putin <0 masuratori$ se foloseste brazdometru.
am ( suma cand i ia valori de la 1 la n & n - se eprima in cm
abaterea standard a adancimii medi 3a ( radical din ( suma ( ai-am ) la puterea < ) & n-
1
abaterea accidentala maxima Delta : ( 1- a ma&min - a m
coeficientul de variatie a adancimii 0a( 1- 3a&am
latimea medie a araturii - cel putin 10 masuratori - )m ( suma )i & n
abaterea standard, abaterea accidentala maxima, coeficientul de variatie.
gradul de maruntire a solului - se foloseste rama metrica si se recolteaza intreaga
cantitate de sol pe adancimea de arat care se cantareste iar aceasta cantitate de sol
este trecuta printr-o sita cu oc%iuri de 10 cm. @ms ( suma #sci&#sti & n -100 ( #sci -
masa de sol care a trecut prin sita$ #sti - masa de sol totala )
gradul de acoperire cu sol a masei vegetale @av ( suma masa vegetala acoperita &
masa vegetala totala & n - 100 ( se foloseste rama metrica$ se dispune pe sol inaintea
trecerii agregatului si se recolteaza din interiorul ramei toata masa vegetala si se obtine
masa vegetala totala$ apoi se trece cu agregatul si se ia masa vegetala care ramane )
gradul de afanare a solului @as ( suma Ai & :i & n - 100 ( se iau cel putin <0 masuratori$
Ai - reprezinta inaltimea cu cat s-a ridicat solul afanata fata de cel nearat$ se raporteaza
la adancime )
#alorile admisiile
abaterea standard a adancimii de lucru ma 1- 0$1
abaterea accidentala a adancimii de lucru ma 1- 0$<
abaterea standard ma 1- 0$1
coeficientul de variatie ma 1- 0$1
abaterea standard a latimii ma 1- 0$<
coeficientul de variatia a latimii ma 1- 0$1
gradul de maruntire a solului min 60 ?
gradul de afanare a solului min <0 ?