1/19

DIAGNOZA SI SISTEME EXPERT

1. Aspecte teoretice
1.1. Sisteme Expert. Diagnoza.
Tehnicile principale ale Inteligentei Artificiale sunt: Sistemele Expert, Arbori de decizie,
etele neuronale artificiale, !ogica "uzz# si Algoritmii genetici$
%n model simplificat al unui sistem inteligent cu e&identierea celor patru functii esentiale:
perceptie, in&atare, rationament si generare de comportamente este prezentat in figura 1$1$
"ig$ 1$1 'odel al unui sistem inteligent
Sistemele expert constituie o clasa particulara de sisteme informatice bazate pe inteligenta
artificiala, a&and ca scop reproducerea cu a(utorul calculatorului a cunostintelor si rationamentului
expertilor umani$
Sistemele Expert reprezinta o subclasa a sistemelor bazate pe cunostiinte$
%n sistem expert este un program care urmareste cunostintele, rationeaza pentru obtinerea
rezultatelor )ntr*o acti&itate dificila )ntreprinsa uzual doar de experti umani$ +aca un expert uman are
cunostinte )ntr*un domeniu specific, un sistem expert utilizeaza cunostintele ce sunt stocate )ntr*o baza
de cunostinte, baza formata din cunostintele asociate domeniului respecti&$ Expertii umani rationeaza
si a(ung la concluzii pe baza cunostintelor ce le poseda, sistemele expert rationeaza utiliz,nd
cunostintele stocate )n baza de date )mpreun- cu un algoritm de c-utare specific metodei de ra.ionare$
//19
1.1.. !o"osirea sisteme"or expert in #iagnoza
Ar$itect%ra sistem%"%i expert cuprinde urmatoarele module:
"ig$ 1$/$ Structura unui Sistem Expert
0 &aza #e c%no'tin(e
0 Motor%" )sa% mecanism%"* #e in+eren(e
, Str%ct%ra #e contro" care cuprinde:
* Inter+a(a #e #ia"og
* Mo#%"%" #e ac$izi(ie
* Mo#%"%" exp"icati-
1aza de cuno2tin.e a unui sistem expert const- )n mod obi2nuit dintr*o mul.ime de a2a*numite
reguli de produc.ie 3sau reguli simple4$ 5n mod similar unei clauze, acestea sunt formate dintr*o
mul.ime de premize 2i concluzii$ Aceste reguli de produc.ie respect- urmatorul principiu: atunci c,nd
premizele sunt ade&arate 2i concluzia &a fi ade&arat-$
1aza de cunostiinte poate fi realizata sub di&erse forme:
* Reg%"i"e #e pro#%ctie$ !a baza sistemului de productie sta conceptul de regula de productie a
carei structura este:
6parte de conditie7 6parte de actiune7
care poate fi interpretata de maniera ca:
8DA.A 6partea de conditie7 este indeplinita
AT/N.I se poate executa 6partea de actiune79
:rincipalele a&anta(e ale reprezentarii cunostiintelor sub forma de reguli de productie sunt
urmatoarele:
;/19
* 'odularitatea proprie fiecarei reguli$
* 'odularitate in realizarea formalismului de rezol&are a problemei$ egulile pot fi asimilate cu
un ansamblu de constituenti elementari, care se combina pentru a forma un raspuns la problema
studiata$ <rdinea in care sunt introduse in baza de cunostiinte nu este importanta$
* =aracterul natural de exprimare, expertii formuland in general cunostiintele in acesta maniera$
*Accesibilitatea bazei de reguli care este data de facilitatea si uniformitatea structurii utilizate$
1.1.0. Diagnoza
=re2terea )n complexitate a proceselor tehnologice, existen.a unor interdependen.e func.ionale
)ntre di&ersele subsisteme care alc-tuiesc ansamblul, ca 2i proceduri complicate de punere )n func.iune,
respecti& oprire a instala.iei, au condus la necesitatea elabor-rii unor tehnici de diagnoz- on*line, care
s- permit- robuste.ea procesului la defectare$
:rin defectare se )n.elege procesul fizico*chimic de degradare care are ca efect defectul$
+efectul este e&enimentul care apare 2i care este rezultatul procesului de defectare$ +efectul reprezinta
o de&iatie nepermisa a cel putin unei proprietati caracteristici a sistemului de la conditiile acceptate
/uzuale /standard, anomalie de comportament a unui sistem fizic$ 5n general procesul de defectare 2i
defectul respecti& au aceea2i denumire$
+efectarea 3>failure94 este )ncetarea aptitudinii unei entit-.i 3element, component, produs etc$4
de a )ndeplini o func.ie cerut-, reprezentand deteriorarea sau intreruperea capacitatii acestuia de a
asigura o functie ceruta in conditiile de functionare specificate, anomalie functionala a unui sistem
fizic$ < defectare este datorata aparitiei unuia sau mai multor defecte$
+efect 3>fault94 este starea unei entit-.i inapt- de a*2i )ndeplini func.ia cerut-, neincluz,nd
inaptitudinea datorat- mentenan.ei pre&enti&e sau altor ac.iuni programate sau datorate lipsei de
mi(loace externe$
%n defect nu conduce neaparat la o defectare, sistemul putand continua sa functioneze dar la un
ni&el mai redus sau pana la terminarea ciclului de lucru$ 'entenan.a 2i proiectarea de p,n- acum au
fost )n mod tradi.ional dou- discipline inginere2ti diferite care nu de pu.ine ori au a&ut elemente de
conflict cum ar fi maximizarea perioadei de bun- func.ionare &ersus performan.a, m-rime 2i cost$
< clasificare general- a tipurilor de defecte pe baza unor criterii, de asemenea generale, este
prezentat- )n cele ce urmeaza$ :entru o bun- aplicabilitate, urm-toarele aspecte trebuie luate )n
considerare:
?/19
.riteri%" #e
c"asi+icare
Tip%" #e+ect%"%i .aracteristici
'od de
manifestare
Total sau critic 5ncetarea func.ion-rii produsului industrial
+e deri&- "unc.ionarea )n afara limitelor admisibile prescrise
:erioada de
apari.ie
:recoce 3infantile4
+efecte ascunse care apar )n prima perioad- de punere
)n func.iune
+e maturitate +efect aleator produs )n timpul unei exploat-ri normale
+e uzur- +efect care )nso.e2te uzura 3poate fi total sau de deri&-4
@iteza de
apari.ie
1rusc 'odificare brusc- a caracteristicilor
:rogresi&, degradare
3treptat4
+egradare lent- a caracteristicilor
educerea
capacit-.ii de
func.ionare
Total :ierderea total- a capacit-.ii de func.ionare
:ar.ial
!a produse complexe defectul de deri&- a unor
componente
+urata
defect-rii
Temporar
:oate s- dispar- f-r- inter&en.ia exterioar- 2i f-r- s-
re&in-
Intermitent +ispare f-r- inter&en.ie exterioar- 2i reapare
:ermanent < dat- ap-rut r-m,ne definiti&
=onsecin.ele
defect-rii
=ritice =onsecin.e gra&e$ :roduce reclama.ii$
'a(ore =onsecin.e sesizabile$ :oate produce reclama.ii$
'inore %neori sesizabile$ Au produce reclama.ii$
Secundare Au sunt sesizabile$ %n specialist le*ar putea detecta$
!egatura
cauzal-
:rimare Apare f-r- a fi pro&ocat de alt defect$
Secundare Este consecin.a altui defect$
!eg-tura
probabilistic-
cu alte defecte
Independente$ :robabilitatea nu este influen.at- de apari.ia altui defect$
+ependente
:robabilitatea este influen.at- de apari.ia sau neapari.ia
altui defect$
=auzele
producerii
defectelor
%tilizare
necorespunz-toare
+urata de &ia.- scurt-$
'ane&rare incorect- Se produce )n timpul unor mane&re, comenzi$
=oncep.ie
necorespunz-toare
+efectare prematur-
Sistematic :oate fi eliminat- numai prin modificarea concep.iei$
Tabel 1$1 =riterii de clasificare defecte
Trebuie f-cut- precizarea c- cele mai multe realiz-ri de sisteme de diagnoz- sunt implementate
utiliz,nd Sisteme Expert, )n cadrul c-rora sunt )mbinate metodele bazate pe modele analitice cu cele
bazate pe modele calitati&e$
+eciziile, pe care motorul de inferen.- le &a lua pe baza cuno2tin.elor la care are acces, se
refer- la tipul, dimensiunea, localizarea defectului 2i momentul apari.iei acestuia$ :e baza cuno2tin.elor
euristice * memorate sub form- de modele euristice ale procesului 3modele calitati&e4, cauzalit-.i de tip
defect*simptome 2i ponder-ri ale defectelor * se pot aplica diferite strategii de ra.ionament, cele mai
folosite fiind )nl-n.uirea )nainte/)napoi )n arbori de tip defect*simptome sau ra.ionamentul aproximati&
cu a(utorul regulilor I"*TBEA 2i logica fuzz#$
< problem- important- )nt,lnit- )n cadrul diagnozei proceselor complexe este legat- de
multitudinea punctelor de m-surare ca 2i de num-rul mare a incidentelor posibileC )n consecin.-
algoritmii utiliza.i pentru determinarea st-rii de func.ionare normal-/anormal- folosesc concepte
D/19
dez&oltate )n inteligen.a artificial-, la care se remarc- )mbinarea dintre tehnicile clasice bazate pe
modele analitice cu cele moderne dez&oltate pe baza mul.imilor fuzz# 2i a re.elelor neuronale$
:rin prisma diagnozei, supra&egherea presupune o buna cunoastere a procesului precum si
obser&area acestuia$
%na din problemele importante intalnite in cadrul supra&egherii proceselor complexe este
legata de multitudinea punctelor de masurare si numarul de incidente posibile$
Super&izarea cu diagnoza incidentelor are ca obiecti& urmatoarele:
* detectia incidentelor E detectarea momentului in care apar incidente
* localizarea incidentelor E determinarea locului unde s*a manifestat incidentul
* analiza incidentelor E determinarea tipului, marimii si cauzei incidentului
* explicarea cauzelor aparitiei incidentelor E diagnozarea incidentului tinand cont de locul
aparitie, modul de manifestare si marimea acestuia
* deciderea unei actiuni compensatoare E dupa diagnozarea unui incident procesul isi
indeplineste misiunea, in masura posibilitatilor
* diagnoza incidentelor utilizeaza informatiile receptionate de la sistemul de supra&eghere si
simptomele euristice in scopul determinarii cauzelor aparitiei incidentelor
:erformantele unui sistem de detectie si diagnoza 3"++ E "ault +etection and +iagnosis4 sunt
date de:
* :romptitudinea detectiei: detectarea defectelor la putin timp dupa aparitia acestoraC
* Sensibilitatea la defect: capacitatea sistemului de a detecta erori relati&e miciC capacitatea
sistemului de a functiona in prezenta zgomotului, perturbatiilor si erorilor de modelare cu c,t
mai putine alarme falseC
* Exactitate: e&itarea identificarii incorecte a componentelor defecte$
+iagnoza tehnic-3+T4 este un domeniu care se dez&olt- )n con(unc.ie cu tehnicile de
inteligen.- artificial si are la baz- informatiile furnizate de senzorisi traductori, care pot fi de: pozitie,
energie, curent, tensiune, timp, tip contor, temperatura, zgomot, &ibratii, radiatii, presiune, densitate$
'onitorizarea in &ederea realizarii diagnozei tehnice a echipamentelor electrice se bazeaz- pe
m-surarea unor m-rimi urm-rite prin senzori si traductori, care pot fi de natur-:
* c$imica1 de exemplu analiza cromatografica a uleiului din transformatoarele de putere 3T:4 si
intreruptoarele de inalta tensiune 3IIT4, detectia prezentei hidrogenuluiC
*pne%matica1 cum ar fi m-surarea presiunii interne )n sistemul de actionare a unui IIT, detectia
prezentei hidrogenului )n uleiul T: si IITC
* ac%stica1 &ibratii sau zgomote la diferite elemente din constructia echipamentului electricC
* e"ectrica1 m-surarea curentilor, tensiunii, m-surarea tangentei unghiului de pierderi dielectriceC
* termica1 supra&egherea direct- sau indirect- a temperaturii din di&erse puncte$ 5n mod frec&ent se
necesit- testarea a dou- m-rimi de natur- diferit- pentru ca decizia s- fie incontestabil-$
In cadrul unui echipament sunt intalnite urmatoarele grupe de semnale:
* Semnale de pozitie 3intreruptoare, contactoare, etc4
* Semnalizari pre&enti&e
* Semnalizari de incident 3de a&arie4
* =omenzi
* 'asuri 3tensiuni, curenti, frec&enta, etc4
* =ontorizari 3energii acti&e, energii reacti&e, etc4
+in punctul de &edere al tipului si formei semnalului sunt prezente:
* Semnale numerice, care reflecta stari discrete ale elementelor de la care pro&in
* Semnale analogice 3tensiuni si curenti alternati&i si continui4
* Impulsuri pentru contorizare
F/19
+in punctul de &edere al localizarii a&em semnale grupate:
* la ni&elul echipamntelor externe
* transformatorului de alimentare
* dulapurilor de automatizare
Sistemul expert super&izeaz- 2i supra&egheaz- comenzile 2i efectele acestora asupra
echipamentelor de for.- 2i auxiliare ale &ehiculelor electrice iar prin intermediul unui displa# inteligent
comunic- operatorului printr*un limba( cu termeni simpli, pe in.elesul oricui, care este situa.ia
regimurilor de lucru, normale sau de defect d,nd sugestii asupra ac.iunilor corecti&e ce trebuiesc luate$
+ez&oltarea sistemelor expert, facand abstractie de complexitatea problemei de rezol&at, confera
numeroase a&anta(e fata de un expert uman$ :rincipalul argument fiind performanta continuta intr*un
Sistem Expert: expertiza nu este influentata de starea fizica sau de psihologia expertului uman
3expertul uman poate lua decizii diferite, spre exemplu in conditii de stres4 si rationamentele unui
astfel de sistem sunt mai consistente si reproductibile decat ale expertului uman$
Expertiza Artificiala Expertiza umana
A
&
a
n
t
a
(
e
* :ermanenta 3cunostiintele pot fi mentinute
timp nelimitat4
* +isponibilitate crescuta 3se transfera cu
usurinta pe orice calculator4
* "acilitati de explicare 3poate urmari sirul
rationamentelor ce conduc la o concluzie4
* =onsistenta 3cuprinde cunostiintele mai
multor experti4
* apiditate in raspuns
* =reati&itate 3reorganizarea informatiei si
producerea unei noi cunoasteri4
* Adaptabilitate 3la situatii noi sau e&enimente
impre&izibile4
* %tilizarea capacitatii senzoriale 3&izuala,
auditi&a, tactila4
+
e
z
a
&
a
n
t
a
(
e
* !ipsa de imaginatie
* +ificultati de adaptare
* "oloseste date simbolice
* Trecatoare
* Greu de transmis
* +ificultati in documentare
* Impre&izibila
* Scumpa
Tabelul 1.2. Avantaje si dezavantaje ale tipurilor de expertiza
Au exist- )nc- o strategie general &alabil-C fiecare sistem expert care se dez&olt- fiind
actualmente orientat pe specificul domeniului respecti&$
Sistemele expert reprezinta o realitate a societatii informationale si pot fi implementate
oriunde exista un sistem programabil cu microprocesor$
In diagnoza produselor complexe utilizarea unor sisteme expert este naturala, intrucit sistemele
a&ansate de comanda si control bazate pe microprocesoare impun si tehnici de autocontrol$
=onsecin.- a cerin.ei (ustificate de continuitate 2i siguran.- )n functionare a echipamentelor
electrice, apare necesitatea tot mai mare de )mbun-t-.ire a fiabilit-.ii 2i siguran.ei )n func.ionare a
echipamentelor$ %na din solu.iile cu poten.ial ridicat )n rezol&area cerin.ei de mai sus este
implementarea sistemelor de monitorizare 2i utilizare a tehnicilor de diagnoz- automat- a
echipamentelor$
Supra&egherea continu- a principalilor parametri ai echipamentelor poate conduce, atunci c,nd
este corect implementat- 2i utilizat-, la identificarea precoce a tendin.ei de defectare, la identificarea 2i
izolarea rapid- a componentelor defecte, pre&enind astfel o c-dere a )ntregului echipament sau, chiar
mai gra&, a unei instala.ii$
H/19
Sistemul de monitorizare se bazeaz- pe di&erse dispoziti&e electronice inteligente 3+EI4 , care
au rolul de achizi.ie 2i prelucrare a m-rimilor supra&egheate$
educ,nd num-rul de interfe.e )ntre echipamentele primare 2i echipamentele secundare, costul
total al sistemului se reduce substan.ial prin reducerea cabla(elor$
Se pot monitoriza parametrii de func.ionare a di&erselor echipamente, at,t parametrii de
func.ionare c,t 2i parametrii rezulta.i$ Ace2ti parametrii sunt monitorizati, orice e&eniment fiind astfel
imediat )nregistrat$ +atele monitorizate sunt sal&ate )n baze de date, 2i conform necesit-.ilor, acestea
pot fi folosite pentru crearea di&erselor raport-ri, automate 2i/sau la cerere$
In cazul unor a&arii sau deran(amente sau alte e&enimente aparute, sistemul de reglare si
comanda de tip Sistem Expert actioneaza in consecinta si afiseza tipul e&enimentului, a&ariei sau a
deran(amentului$ Sistemul este capabil de a lua decizii, in functie de problema aparuta, cum ar fi:
blocarea puntii, oprirea echipamentului, etc$
I/19
. Rea"izare "%crare

In cele ce urmeaza este indicata structura lucrarii care urmeaza a fi efectuata$ :entru o mai
usoara intelegere este prezentat si un exemplu, cel al redresorului trifazat in punte complet comandat$
.%prins%" "%crarii
1. Scop%" "%crarii
. Prezentare genera"a
0. Sistem%" #e #iagnoza on2"ine +o"osin# sisteme expert
3. Program P4. +o"osit pentr% sistem%" #e #iagnoza
5. .onc"%zii
&i6"iogra+ie
1. Scop%" "%crarii
In acest capitol este indicat scopul final al lucrarii si principalele modalitati de atingere al
acestuia.
Exemplu:
ealizarea unui sistem de diagnoza on*line folosind tehnici de inteligenta artificial de tip sistem
expert in cazul particular al redresorului trifazat complet comandat$ Sistemul de diagnoza &a permite
anticiparea si detectia corecta a starilor de defect$
. Prezentare genera"a 3a echipamentului electric studiat4
Se realizeaza o scurta descriere generala a echipamentului studiat.
Exemplu: cazul redresorului trifazat in punte
Re#resor%" este un con&ertor static de putere care realizeaz- con&ersia unei tensiuni alternati&e
3mono sau polifazat-4 )ntr*o tensiune continu-, sensul transferului de energie fiind dinspre partea de
curent alternati& spre partea de curent continuu$
edresoarele sunt utilizate in di&erse domenii de utilizare de domenii de utilizare:
electrochimie, electroliza, )ncarcarea acumulatorilor, tractiune electrica, excitatie masini sincrone
3motoare, generatoare4, con&ertizoare de frec&enta, alimentare motoare de c$c$, etc$
."asi+icare re#resoare"or7
a4 dup- tensiunea alternati&- de alimentare:
- redresoare monofazate alimentare de la re.eaua monofazat-C
- redresoare trifazate alimentate de la re.eaua trifazat-C
b4 dup- tensiunea continu- de ie2ire:
- redresoare necomandate 3care nu con.in dec,t diode4$ Ele furnizeaz- la ie2ire o
tensiune continu- de &aloare constant-C
- redresoare semicomdate 3cu tiristoare 2i diode4
- redresoare comandate 3care nu con.in dec,t tiristoare4, fig$ /$1$$ Ele furnizeaz- la
ie2ire o tensiune continu- de &aloare reglabil-$
9/19
/$1 Schema electrica de principiu redresor trifazat in punte complet comandat
0. Descrierea ec$ipament%"%i. Sistem%" #e #iagnoza on2"ine +o"osin# sisteme expert
Descrierea echipamentului (descriere constructive, descriere functional, schema electrica,
elementele componente, caracteristici, etc). Se evidentiaza marimile monitorizate, precum si tipurile
de senzori si traductoare folosite.
Schema electrica generala a echipamentului este prezentata in fig$ ;$1, iar detaliile partii de forta
sunt prezentate in fig$ ;$/$
1J/19
"ig$ ;$1 Schema de principiu a echipamentului studiat 3ex$ edresorul trifazat complet
comandat4
11/19
"ig$ ;$/ Schema de principiu a partii de forta a echipamentului studiat 3de ex$ redresorul trifazat
complet comandat4
0.1 Descrierea constr%cti-a 3a echipamentului studiat4
In acesata parte este descrisa constructia echipamentului studiat, evidentiind elementele
componente si localizarea acestora.
D%"ap%" D.#a *dulap reglare, comand- 3fig$ ;$14
:artea de comand- 2i reglare este amplasat- la partea din fa.- a dulapului$
+ulapul cuprinde:
* sistemul de reglare:
* bloc de m-suri
* bloc de reglare 2i formare a impulsurilor de aprindere
* automatul programabil 3optional cu modul interfa.- pentru comunicare la distan.-, fiind posibila
selectare modului de comanda: local sau de la distanta prin intermediul sistemului S=A+A4
* panou operator 3B'I4
* sursele de alimentare de K/?@cc pentru alimentare automatului programabil 2i a sistemului de
reglare
* releele pentru interfa.- cu automatul programabil
*transformatoare de adaptare pentru sistemul de m-sur-, transformatoare de sincronizare,
traductoare Ball, etc$
* senzori si traductoare
* intrerupatoare automate , sir cleme, etc$
1//19
3a4 3b4 3c4
"ig$ ?$; E +ulap redresor parte de comanda 3a4, parte de forta 3b4, usa usa3c4
D%"ap%" R1 con.ine:
* o punte trifazat- cu tiristoare, complet comandat-
* circuite de protec.ie la supratensiuni, la supracurent 2i la supratemperatur-
* sistemul de &entila.ie
* un bloc electronic pentru supra&eghere sigurante fuzibile
* un bloc electronic de distributie si amplificare a impulsurilor de aprindere
* siguran.e, intrerup-toare, etc
* senzori si traductoare
* 2ir cleme
0.. Descriere +%nctiona"a
In acesata parte este tratata descrierea functionala a echipamentului studiat.
Schema functionala a echipamentului este formata din:
* Schema de forta
* Surse de alimentare
1;/19
* Automatul programabil 3A:, :!=4
* 1loc de masura
* =ircuit de masura a curentului continuu
* =ircuit de masura tensiunii continue
* 1loc de reglare si formare impulsuri de aprindere a tiristoarelor
* 1locul de amplificare a impulsurilor de aprindere
* =ircuit de supra&eghere a sigurantelor fuzibile
* =ircuit de commanda
* Senzori si traductoare
* Aparate de masura
* !ampi de semnalizare pe echipament
* :upitru de operare local
* <ptional, Sistem S=A+A 3Supervisor Control And Data Ac!uisition " Supra&eghere, =ontrol si
Achizitie de +ate4
0..1 A%tomat%" programa6i" )P4.*
Se descrie pe scurt automatul programa#il ($%&) utilizat (caracteristicile principale, module
suplimentare folosite, sursa de alimentare necesara, elemente de comunicatie, modalitati de afisare,
etc).
Se intocmeste o lista de intrari/iesiri 3similar cu exemplul de mai (os4$ !ista trebuie sa cuprinda,
in &arianta minimala, intrarile si iesirile necesare realizarii temei 3pornire, oprire, stabilire tensiune de
iesire, etc4$ In lista trebuie sa figureze si intrarile/iesirile de rezer&a 3cca$ 1JL4$
:entru optimizarea sistemului se poate folosi un displa# pentru afisarea di&erselor informatii
necesare, aceasta incluzand si mesa(ele de alarma$ :rin aceasta se micsoreaza numarul de iesiri
AtentieM
1$ Este necesara corelarea semnalului furnizat de catre senzor sau traductor cu intrarea :!=*ului
3 semnal digital E intrare digitala, semnal analogic*intrare analogica, etc4
/$ +easemenea trebuie corelate iesirile :!=*ului cu ceea ce este necesar elementelor de
executie3iesirea analogica :!= E intrare analogica in elemental de executie, iesire digitala :!= E
intrare digitala a elementului de executie, etc4$
Ex$: +aca &rem sa folosim un semnal de iesire din :!= pentru un aparat de masura analogic
3ex$ un ampermetru, &oltmetru, etc4 atunci folosim o iesire analogica a :!=3?N/JmA, JN
1J@, etc4 corespunzatoare aparatului de masura$
+aca dorim sa comandam o electro&ala&a proportional 3care necesita o intrare analogical4 &a fi
folosita o iesire :!= analogica corespunzatoare$
+aca este necesara o iesire :!= pentru actionarea unui contactor, releu, lampa, etc &om folosi
o iesire digitala a :!=$
;$ Trebuie corelate si performantele iesirii :!= cu performantele elementului de executie$ +e ex$
&alorile tensiunii si a curentilor electrici ai elementului de executie nu trebuie sa le depaseasca pe
cele ale iesirii :!=$
?$ @alorile si semnalizarile care se afiseaza pe displa# nu necesita alocarea de iesiri fizice ale :!=*
ului$
1?/19
Intrare 8
Iesire
Tip
semna"
Den%mirea +%nc(iei 4ogica +%nc(iei
IAJ
I
n
t
r
a
r
e

d
i
g
i
t
a
l
a
poz$ separator 1 O separator )nchis
IA1 ezer&a ezer&a
IA/ c*d- comutare pe A%T<'AT 1 O trecere pe A%T<'AT
IA; c*d- comutare pe 'AA%A! 1 O trecere pe 'AA%A!
IA? c*d- pt$ =EPTE 1 O =EPTE
IAD c*d- pt$ S=A+E 1 O S=A+E
IAF lips- surs- //J@ca * ser&icii interne J O lips- surs- ser&icii interne
IAH lips- alimentare trafo ??J//;J@ J O lips- alimentare trafo ??J//;J@
IAI poz$ )ntrerup-tor /?@cc pt$ pupitru 1 O )ntrerup-tor /?@cc
IA9 oprire de urgen.- local- 3buton local
ciuperca cu retinere4
J O oprire de urgen.-
IA1J a&arie surs- bloc traductoare J O a&arie surs- bloc traductoare
IA11 referin.- la minim 1 O referin.- la minim
IA1/ ESET 1OESET
IA1; a&arie sincronizare 3'=SQ4 J O a&arie sincronizare 3'=SQ4
IA1? lips- urm-rire A%T<'AT/ 'AA%A! 1 O lips- urm-rire A%T<'AT/ 'AA%A!
IA1D alimentare sincronizare J O lips- sincronizare
1IAJ lips- = pe trafo$ J O lips- =
1IA1 A&ertizare supratemperatura
transformator
J O depasire prag a&ertizare temperatura
transformator
1IA/ A&arie supratemperatura transformator J O depasire prag a&arie temperatura
transformator
1IA; Supracurent primar trafo 1 O Supracurent primar trafo
1IA? Supratemperatura dulap 1 J O supratemperatura dulap 1
1IAD lips- &entila.ie 1 J O lips- &entila.ie 1
1IAF ardere siguran.e con&ertor 1 J O siguran.e arse 1
1IAH supratemperatur- tiristoare 1 J O supratemperatur- tiristoare 1
1IAI 1locare / deblocare impulsuri 1 JOblocare impulsuri 1
1IA9 Anulare buzer 1 O anulare buzer
1IA1J =omanda !<=A! 1Ocomanda !<=A!
1IA11 =omanda +ISTAATA 1Ocomanda +ISTAATA
1IA1/ ezer&a
1IA1; ezer&a
1IA1? ezer&a
1IA1D ezer&a
/IAJ ezer&a
/IA1 ezer&a
/IA/ ezer&a
/IA; ezer&a
/IA? ezer&a
/IAD ezer&a
/IAF ezer&a
1D/19
Intrare 8
Iesire
Tip
semna"
Den%mirea +%nc(iei 4ogica +%nc(iei
D@IA/K
I
n
t
r
a
r
e

a
n
a
l
o
g
i
c
a
I
ccn
* curent continuu J$$$$$$$$K1J@
?@ O 1I;JA O Iccn$ nominal
D@IA;K %
ccn
* tensiune J$$$$$$$$K1J@
F@ O /IJ@ O %ccn nominal
<%TJ
S
e
m
n
a
l
e

d
e

i
e
s
i
r
e

d
i
g
i
t
a
l
e
comand- declan2are bloc
3grupa II de protec.ii4
J O declan2are bloc
<%T1 comand- declan2are bloc J O declan2are bloc
<%T/ declansare externa 1Odeclansare externa
<%T; conditii anclan2are
3gata pentru STAT4
1 O conditii anclan2are
<%T? redresor pornit / oprit 1O pornit
<%TD supratemperatura dulap JOsupratemperatura dulapuri
<%TF lipsa urmarire A%T<'AT/'AA%A! 1Olipsa urmarire A%T<'AT/'AA%A!
<%TH !ampa comanda !<=A! 1Ocomanda !<=A!
<%TI !ampa comanda +ISTAATA 1Ocomanda +ISTAATA
<%T9 ezer&a
<%T1J ezer&a
<%T11 ezer&a
<%T1/ ezer&a
<%T1; regim TEST 1 O regim TEST
<%T1? referin.- la minim 1 O referin.- la minim
<%T1D Alarma sonora 3buzer4 1 O alarma sonora
1<%TJ A%T<'AT/'AA%A! 1 O A%T<'AT
1<%T1 =EPTE 1 O =EPTE
1<%T/ S=A+E 1 O S=A+E
1<%T; ESET 1OESET
1<%T? STAT / ST<: reglare 1 O STAT reglare
1<%TD 1locare 1 JOblocare 1
1<%TF comand- declansare T
3transformator4 la a&arie termica si
supracurent primar transformator
1 O comand- declansare T 3transformator4
Tabel ;$1 E !ista intrarilor si iesirilor automatului programabil
1F/19
0.0 Diagnoza on2"ine +o"osin# sisteme expert
=u a(utorul sistemului de diagnoza on*line a echipamentului poate testa prezenta a&ariilor
interne, a&ariilor externe sau deran(amentelor$ In functie de natura si implicatiile defectului, sistemul
de tip expert poate decide oprirea functionarii, continuarea functionarii in stare de deran(ament, oprirea
echipamentului, etc$
Starile de defecte se impart in:
A-aria externa sa% interna, reprezinta o defectare a echipamentelor exterioare
echipamentului electric monitorizat, respecti& a echipamentului electric monitorizat, care duce la
imposibilitatea pornirii echipamentului, daca acesta se afla in faza de pornire sau initiaza procedurile
de oprire, in cazul in care acesta este in functionare$
Deran9ament%" reprezinta defectarea echipamentului electric, acesta fiind capabil sa
func.ioneze )n continuare$ "unctionarea in regim de deran(ament este semnalizata operatorului$ In
cazul aparitiei oricarui deran(ament este imperios necesara eliminarea acestuia in cel mai scurt timp$
+etectia defectelor, analiza acestora, luarea deciziilor de continuare a functionarii
echipamentului sau de oprire, atentionarea explicita sub forma de cod, text si grafica sunt actiuni ale
sistemului de diagnoza on*line detinut de echipamentul electric$
1H/19
Nr.
De+e
ct
Tip
#e+e
ct
De+ect Intrare8iesire
.a%ze
posi6i"e
Mesa9 a"arma
1$
De1:07
Trafo declan2at IN 3)ntrerup$ trafo4;:
Scurtcircuit
intre spire
A"arma 1:0:
Transformator
declansat Scurtcircuit
la borne
Scurtcircuit
la miez
Scurtcircuite
in retea
D$
De1:<7
+eclan2are local- 1IN 3c*da declan2are de urgen.-4;:
A"arma 1:<:
+eclan2are local-
F$
De1:=7
A&arie
supratemperatura
trafo
1IN15 3supratemperatura trafo4;:
"unctionare
in
suprasarcina
A"arma 1:=:
A&arie
supratemperatura
trafo Scurtcircuit
intre spire
Scurtcircuit
la borne
Scurtcircuit
la miez
=ontacte
slabite
Saponificare
ulei
'iez
magnetic
slabit
1;$
De1:>7
A&arie
supracurent trafo
IN: 3supracurent trafo4;1
Scurtcircuit
intre spire
A"arma 1:>:
A&arie
supracurent trafo Scurtcircuit
la borne
Scurtcircuit
la miez
1F$
A
&
a
r
i
i

i
n
t
e
r
n
e
Di:17
A&arie
traductoare
1IN0 3a&arie bloc traductoare4;:
A"arma :1:
A&arie bloc
masuri
3traductoare4
1H$
Di:7
A&arie '=SQ
1IN? 3a&arie sincronizare
'=SQ4;:
A"arma ::
A&arie bloc
reglare 3'=SQ4
1I$
Di:07
!ips- tensiune
sincronizare
1IN1 3)ntrerup-tor sincro /RD4;:
A"arma :0:
!ips- tensiune
sincronizare
19$
Di:57
Selectie A%T<
*'AA incorect-
IN> 3c*d- extern- comutare pe
A%T4;1 2i IN1: 3c*d- extern-
comutare pe 'AA4;1 mai mult de
D secunde
* numai )n programul E+ES<
<:IT
A"arma :5:
Selectie A%T<
*'AA incorect-
/J$
Di:<7
=urent cc maxim
3@IN:A BCDIEDMAX x Iex.
nomina"
CDIEDMAX;11=....15;parametr%
timp de: T IeDMAX;1...:sec.
parametr%*
A"arma :<:
=urent maxim
1I/19
Tabel ;$/$ * !ista defecte
Se stabileste baza de reguli a sistemului de diagnoza$
1aza de reguli este de forma:
8DA.A 6partea de conditie7 este indeplinita
AT/N.I se poate executa 6partea de actiune79
Se realizeaza o organigrama pentru &erificarea defectelor$ Aceasta este intocmita in functie de
baza de reguli realizata anterior$
"ig$ ;$? E <rganigrama &erificare defecte
+aca se considera (ustificat 3in functie de cererea consumatorului4, unele elemente pot fi
redundante 3spre exemplu puntile cu tiristoare4$ Aceasta are drept scop reducerea timpilor de
indisponibilitate a echipamentului$
3. Program #iagnoza ec$ipament 3ealizare practica4
In aceasta parte se concepe soft"ul necesar functionarii sistemului de diagnoza. $entru aceasta
se vor folosi instrumentele puse la dispozitie de producatorul $%&"ului pentru modelul hard'are
folosit.
$rogramul se realizeaza folosind soft"ul aferent $%&"ului ales si descris in cadrul proiectului.
:rogramele pot fi realizate in oricare din &ariantele:
* !+ E !ader +iagram E limba( grafic de tip >schem- cu relee9
* "1+ E "unction 1locS +iagram E limba( grafic de tip >flux de date9 3cu blocuri func.ionale
interconectate4
* ST E Structured Text E limba( de ni&el )nalt asem-n-tor cu = sau :ascal
* I! E Instruction !ist E limba( de ni&el sc-zut de tip limba( de asamblare
* S"= E SeTuential "unction =hart E limba( care permite exprimarea sec&entelor de pasi
pentru un automat de stare
19/19
5. .onc"%zii
&i6"iogra+ie