Botezul - semnificatii si traditii

Principala semnificatie a botezului este aceea de a spala pacatul stramosesc (comis de Adam si Eva).
Prin botez se iarta pacatul stramosesc si se deschide o poarta de intrare in Biserica.
Botezul se poate face incepand de la 8 zile de la nastere si pana la 40 de zile, daca pruncul este sanatos.
aca nou!nascutul este firav sau bolnav, botezul se savarseste imediat dupa nastere. Botezul se poate oficia
in orice zi, de preferat in zile de sarbatoare, dupa "fanta #itur$hie, in biserica la care parintii sau nasul mer$
de obicei. Biserica recomanda botezarea copilului intre ziua a opta si a 40!a zi.
Parintii si nasul se sfatuiesc cu preotul atunci cand ale$ ziua botezului. atele lor vor fi inscrise in re$istrele
bisericesti, alaturi de numele pruncului, avind $ri%a ca actul de nastere sa fie trecut inainte la oficiul starii
civile.
Tradiia spune c moaa trebuie s& duc& 'n bra(e copilul la biseric&. )ot moaa 'l (ine p'n& 'n momentul
botezului, dup& care 'l d& na*ei. #a botez, naa trebuie s& 'mbrace copilul, iar unul dintre accesoriile
obli$atorii este cri%ma, o p'nz& alb&, 'n care este 'nf&*at copilul imediat ce este scos din cristelni(&. )ot naul
aduce *i fa*a, cu care se lea$& copilul. +neori se 'nt'mpl& ca 'n aceea*i ap& s& fie boteza(i mai mul(, copii din
familii diferite, fapt care 'i face, dup& tradi(ie, -fra(i de botez-. +n element de mare importan(& este numele
copilului, care este ales de p&rin(i *i rareori de na*i ori de preot.
.a pruncul s& aib& noroc, naa pune n crijm sau 'n sc&ld&toare tot felul de obiecte, de la flori ('n $eneral
busuioc), p'n& la monede (de ar$int, de obicei), sare ori $r'u. +n element important al ritualului este
lumnarea, care este adus& de c&tre na*.
Potrivit tradi(iei, na*ului de botez i se mai spune cum&tru, 'ndeosebi pentru a desemna raportul de rudenie al
p&rin(ilor nou!n&scutului cu na*ii acestuia.
Inainte de botez parintii au datoria de a ale$e un nume corespunzator pentru micut si de a!i $asi acestuia un
nas. /asul trebuie sa fie ortodo0 si credincios, sa se spovedeasca si sa se impartaseasca inainte de a boteza.
/asul de botez este parintele spiritual al copilului si se va inrudi cu el inaintea lui 1ristos. /asul are obli$atia
de a contribui la educatia copilului si de a!l sfatui si a!l calauzi pe drumul cel bun. e asemenea, daca cel
mic ramane orfan, este de datoria nasului de a!l creste.
Moasa e persoana care duce copilul la biserica si i!l da nasei acolo. )rebuie sa fie o fata necasatorita. 2oasa
duce copilul in brate la biserica, imbracat in hainele primite de la ea. upa ce il boteaza, imbraca copilul in
hainele de la nasa si il preia nasa, care!l tine toata ziua (hehe33mamicile scapa de o $ri%a, teoretic...)
Slujba botezului are 3 parti importante:
!o prima parte in care au loc dezle$arile si lepadarea de duhurile rele,
! o a doua parte in care se sfinteste apa din cristelnita (vasul in care se cufunda bebelusul)
! o a treia parte in care are loc botezul propriu! zis.
Slujba botezului
,n $eneral, slu%ba Botezului dureaza cam o ora si cuprinde4
! 5u$aciunea la facerea celui chemat la Botez6
! 5u$aciunea de inlaturare a puterii celui rau6
! "fintirea apei de botez a pruncului6
! "fintirea untdelemnului cu care va fi insemnat pruncul6
! Afundarea pruncului in apa sfintita in numele "fintei )reimi6
! +n$erea cu "fantul 2ir6
! 5u$aciunile la spalarea pruncului6
! 5u$aciunile la tunderea parului6
! ,mpartasirea pruncului.
aca pruncul este baiat, el va fi dus si inchinat in "fantul Altar. aca este fata, va fi dusa pana la
usile imparatesti si inchinata la icoanele catapetesmei si la iconostas.
upa botez, nasul il primeste pe cel nou botezat intr!o panza alba, care simbolizeaza curatenia si puritatea
,mparatiei lui umnezeu. Preotul binecuvanteaza apoi lumanarea care semnifica lumina vie a credintei intru
1ristos, care!, ca calauzi viata, se face ru$aciunea pentru un$erea cu "fantul si 2arele 2ir si se face apoi
mirun$erea propriu!zisa ! pecetea "fantului uh ! pe frunte, ochi, nas, urechi, $ura, piept, maini, picioare si
spate ($est care simbolizeaza ca umnezeu este si unul al trupului si ca trebuie sa ne in$ri%im si de trup ! dar
niciodata trupul sa nu fie mai presus decat sufletul.)
Pentru a semnifica schimbarea dintr!un om necrestin intr!unul cu frica lui umnezeu, copilasul este tuns in
semnul crucii, imbracat in straie albe si dus in fata altarului unde primeste "fanta impartasanie, luand din
)rupul si "an$ele omnului!
Botezul face parte dintre cele sapte taine, celelalte fiind4 mirun$erea, maslul, casatoria, impartasania,
marturisirea (spovedania), hirotonia. .ele trei scufundari in apa se fac in numele )atalui, al 7iului si al
"fantului uh. ,ntreita "cufundare face un botez 8valid9.
upa mirun$ere, preotul ! impreuna cu nasul sau nasa, care tine lumanarea ! face de trei ori incon%urul mesei
pe care se afla "fanta Evan$helie si lan$a care se afla cristelnita ! ritualul simbolizeaza un %oc al
bucuriei. "e citeste apoi din Epistola catre romani a "fantului Apostol Pavel (capitolul :,, versetele ;!
<<) si din "fanta Evan$helie ("fantul Apostol 2atei, capitolul ==:,,,, versetele <>!?0).
Preotul citeste cu fata catre invitati, in fata lui fiind nasul@nasa, impreuna cu cel nou botezat. Este,
practic, prima slu%ba a noului credincios. +rmeaza asa!numita ru$aciune la spalarea pruncului4 preotul
ia fasa de botez, infasurata in busuioc, o uda si rosteste urmatoarele cuvinte4 8,ndreptatu!te!ai, luminatu!
te!ai, sfintitu!te!ai, spalatu!te!ai, in numele )atalui si al 7iului si al "fantului uh, acum si pururea si!n
veci vecilor, Amin39
Apoi, luandu!se un alt capat al fasei, preotul rosteste urmatoarele cuvinte4 8Botezatu!te!ai, luminatu!te!
ai, miruitu!te!ai, sfintitu!te!ai, spalatu!te!ai, in numele )atalui si al 7iului si al "fantului uh, acum si
pururea si!n vecii vecilor, Amin9. +rmeaza ru$aciunea la tunderea parului ! pruncul este tuns in numele
"fintei )reimi ! un ritual care simbolizeaza intrarea trupeasca in randul Bisericii. upa tundere, se
rosteste o alta ru$aciune scurta pentru cel nou botezat, pentru nas si invitati.
#a 40 de zile de la savarsirea )ainei Botezului, mama isi aduce pentru prima data la biserica bebelusul pentru
a!i face intrarea in casa omnului. Preotul rosteste ru$aciuni pentru mama, iar copilul este inchinat la
icoanele bisericesti (baietii sunt dusi in altar, iar fetele se inchina la icoanele de la catapeteasma).
"umetria
upa Botez, toata lumea se aduna la ospat, unde rudele si prietenii se bucura si sarbatoresc pe micul
crestin.
up botez# se obi*nuie*te ca lum'n&rile s& se aduc& aprinse 'n casa copilului, unde na*ul afum& u*orii u*ii
de la intrare *i $rinda casei, 'n form& de cruce, apoi le dau p&rin(ilor iar la masa festiva, lumanarea de
botez sa ramana aprinsa.
$ doua zi dupa botez are loc scalda copilului 4 nasul il imbaiaza pentru a!i lua 2irul, iar apa se arunca
intr!un loc curat ( in $radina, deasupra unui par ascutit sau la radacina unui pom pentru ca nimeni sa nu
poata calca peste ea). upa baie se unge copilul cu uleiul sfintit adus de la botez
Acesta e momentul cand pruncului i se fac -ursitele-. An cadita se pune un ban de ar$int pentru purificarea
apei, busuioc, flori parfumate, $rau. Nasii il imbraca pe bebe cu alte hainute noi.
%a o saptamana dupa botez, copilul este impartasit din nou, de catre nasi. E bine ca pruncul sa fie
impartasit cam o data pe luna. Pana la B ani, copilul se poate impartasi fara spovedanie, pe nemancate.
Biserica nu recomanda tinerea obiceiurilor laice precum punerea de bani in scalda de dupa botez, taierea
motului sau ruperea turtei.
)aina "fantului Botez nu se repeta. .aci C este un omn, o credinta, un botez D (Efes. ,:, E)
8.at timp omul nu poarta numele de fiu al lui umnezeu este mort6 dar primind pecetea, el se dezbraca
de moarte pentru a se imbraca cu viata. Pecetea este apa botezului. .oboara mort in apa si se ridica viu.F
("fantul .lement 5omanul)
$tributiile parintilor la botez&
!Parintii aduc copilul si certificatul de nastere.
!e asemenea, trebuie sa se in$ri%easca sa nu!i lipseasca pruncului lucrurile indispensabile cum ar
fi4 suzeta, biberonul, scutecele de schimb, servetele umede. .opilul ar fi bine sa fie hranit si odihnit
inainte de slu%ba.
! nu trebuie sa schimbe copilul de haine pana a doua zi si nu au voie sa!l pupe tot pana a doua zi.
! 2ama nu are voie sa intre in biserica decat daca nu au trecut 40 de zile de la nastere si nu are citita
ru$aciunea de 40 de zile. ,n rest, nu!i nici o problema daca mer$i. "i chiar daca n!au trecut cele 40 de zile
poti sa stai la usa sa tra$i cu ochiul.
"e aduc nasii la botez&
- lumanare din ceara curata6 Gbiceiul spune ca lumanarea sa fie impodobita, dar nu orisicum. 7lorile sa
fie de crin ! floarea 2aicii omnului, buchetul sa aiba frunze de feri$a, pentru a avea copilul spor, sa aiba
-bradut-, pentru a fi copilul sanatos ca un brad, brad din care a fost facuta .rucea lui ,sus, sa aiba floricele
din -floarea miresei- pentru a!i fi dezle$ate cununiile.
#umanare o face nasul. Este obli$atia lui. Este dusa de catre nas.
! un set de lucruri pe care le da preotului4 un prosop, un sapun, ulei pentru mir, vin rosu pentru
impartasanie 6
! un prosop de baie pt. bebe si unul mic
! imbracaminte (scutece, imbracaminte si incaltaminte de sezon, caciula, paturica, pernuta)
! 'asa de le(at, de circa <m cumparata tot de nasi nu trebuie sa fie nici prea scurta (copilul se va casatori
repede) nici prea lun$a (se va casatori tarziu).
! ) panza alba de ; m ( ; este un numar care se repeta si reprezinta "fanta )reime, cele trei zile petrecute
de ,sus in mormant, copilul este scufundat de trei ori in apa de botez, veti vedea trei lumari aprinse de catre
preot in timpul botezului) pt dupa scoaterea lui din apa sfintita,pt ca trebuie sa il infasoare pe bebe cu
aceasta bucata de panza alba, nefinisata, necusuta (nu prosop sau paturica). Panza alba, numita crisma, in
care este infasurat pruncul dupa botez, inchipuieste curatirea lui duhovniceasca dupa unirea cu 1ristos.
! nu uita sa iei *ampers si ser+etele umede, ca bebeii $asesc o satisfactie teribila in a face de toate pe masa
de botez
! o foarfeca si o cutiuta ca sa pui parul lui bebe dupa ce il taie parintele. )underea parului noului botezat in
chipul crucii simbolizeaza lepadarea omului vechi si cresterea lui duhovniceasca in ,isus 1ristos, la o viata
noua, sfanta.
! o cruciulita pentru fin pentru a fi purtata pe piept dupa botez. /asul poate darui finului si o
icoana cu 2aica omnului, cu "f. "telian ! ocrotitorul copiilor sau cu "fantul al carui nume il
poarta pruncul6 .ruciulita de botez, este din ar(int. .elui botezat i se da o cruciulita sfintita pentru a fi
purtata pe piept, caci sfanta cruce este semnul mantuirii noastre si arma de biruinta asupra diavolului.aca e
fetita trebuie sa ii ia cercei
! nasa copilului sa prinda la rever celor ce asisita la slu%ba cruciulite le(ate cu aceeasi culoare ca funda
lumanarii de botez. drept marturie a prezentei lor la botezul finului6
! #a biserica, cine vrea poate sa serveasca bomboane... ca la nunta

$T,IB-TII%. /$S-%-I
! .Ht este mic s&!< duc& la biseric&, 'n perioada posturilor mari, spre a fi spovedit *i 'mp&rt&*it de
preot, pentru ca la maturitate s& fac& acela*i lucru 'n baza deprinderilor ce *i le!a cH*ti$at prin
e0erci(iul spiritual din pruncie, urmHnd ca *i el la rHndul s&u s& procedeze 'n acela*i mod cum *i cu
aceia care!i revin s&!i boteze.
! 2ai trebuie s& *tie na*ul c& aceast& tain& a Botezului este nerepetabil&. Ii dac& pruncul a fost odat&
botezat n!are voie 'n nici un caz s&!< reboteze. Acest fapt este interzis prin canonul 4B al "fin(ilor
Apostoli
! va plati ta0a de botez la biserica
! Atunci cand pleaca de acasa, nasii vor lua de la parinti 0un pa(an si +or aduce un crestin-. Acest
lucru se repeta de trei ori si abia a treia oara, copilul va fi dat nasilor de catre parinti.
! ca orice bun crestin, nasul va trebui sa spuna "rezul si de aceea ar fi bine sa il stie pe de rost. 5ostul
acestei obli$a(ii const& 'n aceea c& m&rturisirea "imbolului de .redin(& nu este o substituire, ci o
real& identificare cu pruncul pentru c la lep&d&ri, la provocarea preotului4 8)e!ai lep&dat de satanaJ-,
na*ul r&spunde4 82!am lep&dat-, 'nsemnHnd perfecta identificare a na*ului cu finul s&u.
A*a "+/) na*ii, n!au doar cinstea ca 'n ziua botezului s& poarte pruncul pe bra(e *i s& *ad& 'n fruntea mesei,
ci au *i obli$a(ii care le decur$ din aceast& calitate.
+neori aceste rudenii sunt mai puternice *i mai durabile decHt le$&turile dintre rudenii de sHn$e *i
aceasta pentru c& dac& cu rude de sHn$e ne na*tem, f&r& voia noastr&, apoi rudele spirituale ni le facem
potrivit afinit&(ilor comune ce le avem.
/umerolo$ia si ale$erea numelui copilului
Pot numele sa!si puna amprenta asupra personalitatii si devenirii
ulterioare a copilului tauJ A3
,ata cum4 numele micutului poate fi transpus intr!o forma numerica
simpla, care descrie personalitatea, motivatiile, scopurile, talentele si
limitele sale, felul in care interactioneaza cu mediul incon%urator,
compatibilitatea cu alte persoane.
Astfel, numele primit la nastere functioneaza ca o matrice de vibratii
care ii imprima bebelusului un anumit mod de a fi si o anumita linie
directoare, pe care o va urma de!a lun$ul vietii.
+n nume ales in mod neinspirat ii poate accentua defectele mostenite de la parinti si ii limiteaza sansele de
realizare. +n nume ales cu $ri%a, dimpotriva, ii poate armoniza personalitatea, iar mai tarziu, va atra$e
succesul.
.e nume se analizeazaJ
Pentru analiza numerolo$ica se foloseste numele intre$, cu toate prenumele, asa cum este inscris in actele
oficiale (fara initiala tatalui). ,n cazul copiilor adoptati, se va intrebuinta numele primit de la parintii naturali.
aca adoptia s!a produs imediat dupa nastere, se va intrebuinta in principal numele le$al dobandit prin
adoptie, dar se va tine cont, in plan secundar, si de informatiile pe care le furnizeaza numele primit de la
parintii naturali.
"unt necesare doua instrumente de lucru4 tabelul de conversie litere!cifre si lista caracteristicilor pe care le
imprima cifrele folosite in numerolo$ie.
A. )abelul de conversie
< ? ; 4 E > B 8 K
A B . E 7 L 1 ,
M N # 2 / G P O 5
" ) + : P = Q R
S/ota4 a, ATA, iT,, sT", tT).
B. #ista caracteristicilor
<. .alitati4 initiativa, cura%, dinamism, independenta, vointa, ambitie, spirit de comanda, decizie rapida,
vitalitate, entuziasm.
efecte4 incapatanare, e$oism, a$resivitate.
estin4 e0istenta activa, adesea ori$inala, marcata de nevoia de recunoastere a meritelor personale, de
succes. 5eusita prin forte proprii. Activitate independenta sau care lasa frau liber initiativei. "chimbari de
situatie spectaculoase.
?. .alitati4 sensibilitate, amabilitate, modestie, diplomatie, putere de convin$ere, capacitatea de a!i intele$e
pe ceilalti si de a lucra e0celent in echipa.
efecte4 timiditate, nehotarare, nesi$uranta, susceptibilitate.
estin4 viata pasnica, marcata de colaborari si parteneriate4 8unirea face puterea9. Activitate de mediere,
conciliere sau inte$rare. .uplul %oaca un rol deosebit de important.
;. .alitati4 talent, creativitate, bune abilitati de comunicare, vioiciune, in$eniozitate, sociabilitate,
fle0ibilitate, dra$oste de viata, farmec, stralucire.
efecte4 frivolitate, inconstanta, minciuna.
estin4 viata poarta amprenta ideilor, talentelor si creatiilor personale. Activitatea poate fi de natura artistica
(de redare, interpretare, compozitie) sau practica (de comunicare, schimb, difuzare). ,mplicare activa in viata
sociala.
4. .alitati4 seriozitate, responsabilitate, concentrare, simt practic, spirit de or$anizare, eficienta, rabdare,
tenacitate.
efecte4 ri$iditate, incapatanare, fanatism, intoleranta.
estin4 reusita se obtine prin eforturi sustinute, de durata. Activitati care necesita ordine si metoda. .auta
valorile concrete, si$ure si practice, punand accent pe latura materiala. 2unca poate deveni centrul
e0istentei.
E. .alitati4 inteli$enta, curiozitate, in$eniozitate, ori$inalitate, creativitate, instinct, mobilitate, independenta.
efecte4 neastampar, nerabdare, instabilitate.
estin4 viata schimbatoare, dar bine suportata, datorita $ustului pentru nou si unei uimitoare adaptabilitati.
ecizii $enerate de nevoia de libertate. Activitati variate, care hranesc mintea curioasa si dorinta de instruire.
,ntamplari interesante si neasteptate.
>. .alitati4 responsabilitate, calm, echilibru, lo$ica, tandrete, dra$oste pentru familie si camin, bunavointa,
$enerozitate, indul$enta, spirit impaciuitor.
efecte4 inertie, emotivitate, credulitate, barfa.
estin4 individul isi construieste viata in %urul iubirii, al devotamentului fata de familie, prieteni, comunitate,
tara etc. Ale$erile lui sunt adesea dictate de nevoia de confort material si afectiv. E0istenta armonioasa si
echilibrata.
B. .alitati4 intelepciune, spiritualitate, profunzime, studiu, introspectie, maturitate, perfectionism, credinta,
idealism.
efecte4 insin$urare, introvertire, pesimism.
estin4 viata solitara, marcata de spiritualitate, studiu, cercetare ori de interesul pentru problemele ma%ore ale
omenirii. E0istenta care impune sacrificii de ordin relational sau material. 2arcat de o bo$ata viata
interioara, individul evita a$itatia lumii moderne.
< si 8 sunt numere caracteristice persoanelor intreprinzatoare, cu vointa puternica si spirit de conducator.
Este foarte important sa fie indrumate astfel incat sa!si poata dezvolta cura%ul, initiativa, hotararea, mandria
si unicitatea.
8. .alitati4 ambitie, forta, initiativa, decizie, cura%, concentrare, pra$matism, simtul afacerilor, strate$ie,
or$anizare, abilitate, intuitie.
efecte4 arivism, viclenie, rapacitate, e0tremism.
estin4 e0istenta este motivata de dorinta de succes material si putere sociala. Activitati financiare4 banca,
investitii, tranzactii comerciale. Politica, armata, industrie, medicina. rum presarat de reusite si esecuri.
Puterea de a invin$e obstacolele.
K. .alitati4 altruism, idealism, intelepciune, profunzime, spiritualitate, clarviziune, intuitie, emotie, onestitate.
efecte4 e$ocentrism, e0i$enta, irascibilitate.
estin4 e0istenta poarta pecetea nevoii de a fi de folos societatii, de a avea o cauza. ,ndividul isi ale$e teluri
inalte, vizand lar$irea orizontului si depasirea de sine. Activitati care implica altruism, devotament ori
sacrificiu, educatie, reli$ie, actiuni umanitare.
<<. .alitati4 vocatie, inspiratie, intuitie, creativitate, idealism, forta morala, spiritualitate, intelepciune,
diplomatie, studiu.
efecte4 lipsa de realism, e0altare, e0centricitate.
estin4 viata iesita din comun, calauzita de forta convin$erilor si marcata frecvent de un talent precoce, o
revelatie sau o misiune6 sensibilitate remarcabila, atat de ascutita incat poate duce la aparitia unor manifestari
parapsihice.
??. .alitati4 creativitate, caracter puternic, stapanire de sine, spirit de anver$ura, simt practic, initiativa,
aptitudini de lider.
efecte4 lipsa de scrupule, infle0ibilitate, lacomie.
estin4 destinul este maret, promitator, dar uneori dificil. Actiunile se indreapta catre afaceri de anver$ura,
imperii financiare, putere politica, faima. ,ndividul are puterea de a realiza visurile cele mai indraznete si
abilitatea de a!i influenta pe ceilalti.
2etoda de calcul
"e identifica cifrele care corespund literelor din componenta numelui. "e aduna intre ele. aca rezulta un
numar format din doua cifre, acestea de aduna din nou intre ele, reducandu!se la o cifra, de la < la K.
E0ceptie4 numerele << si ?? nu se reduc, fiindca sunt numere maestre, cu vibratii speciale, foarte puternice.
Analiza numelui
Pe baza numelui, se deduc mai multe numere personale. 7iecare dintre aceste numere are un specific, iar
toate impreuna contribuie la obtinerea unui tablou comple0 al personalitatii copilului si al planurilor in care
se va e0prima ea. "a le luam pe rand, in ordinea importantei.
/umarul de e0presie
/umarul de e0presie descrie aptitudinile, talentele, defectele si e0perientele noastre U pe scurt, portretul de
ansamblu. Este important inclusiv pentru cariera. /umarul de e0presie rezulta din cumularea cifrelor aferente
tuturor literelor care formeaza numele intre$.
"e aduna separat cifrele care corespund numelui si prenumelui (in cazul mai multor prenume, se calculeaza
fiecare dintre ele in parte). "e reduc la o sin$ura cifra numerele fiecarui nume in parte. Apoi cifrele rezultate
se aduna intre ele, iar suma finala se reduce, la randul ei, la o sin$ura cifra.
Pentru o mai buna ilustrare a modului de lucru, ne vom servi de un e0emplu, pe care il vom urmari de!a
lun$ul tuturor procedurilor numerolo$ice, cel al copilului!minune care de cativa ani nu conteneste sa
uimeasca 1ollVWood!ul4 micuta aXota 7annin$. /umele ei inscris in acte este 1annah aXota 7annin$.
1 A / / A 1 A N G ) A 7 A / / , / L
8 < E E < 8 4 < ? > ? < > < E E K E B
8Y<YEYEY<Y8T?8 4Y<Y?Y>Y?Y<T<> >Y<YEYEYKYEYBT;8
?Y8T<06 <Y0T< <Y>TB ;Y8T<<6 <Y<T?
< B ?
<YBY? T <06 <Y0 T <
/umarul de e0presie T <
.oncluzie4 avand numarul de e0presie <, aXota este o pustoaica cu un caracter puternic, independenta, cu
multa vointa, competitiva, care mereu se va stradui sa fie in prim!plan.
Este de%a o celebritate, si, fiind un <, va avea $ri%a sa isi consolideze statutul si sa tina mereu stea$ul sus.
Gbservatie4 numele de familie contine de%a un numar maestru, <<, care vorbeste despre vocatie si calitati
speciale.
,mpulsul interior
,mpulsul interior (denumit si 8$lasul inimii9), reflecta sentimentele, emotiile si dorintele noastre cele mai
adanci si secrete. in impulsul interior isi tra$ seva motivatiile noastre, el este cel care influenteaza felul in
care ne ale$em prietenii, partenerul de cuplu, cariera etc.
in pacate, multi oameni nu sunt constienti de vocea lor interioara, iar de aici se nasc frustrari si tensiuni
care pot $enera ratari traumatizante sau chiar probleme de sanatate. .unoasterea numarului impulsului
interior al copilului este foarte importanta pentru parinti, nu doar pentru a!si intele$e mai bine odrasla, dar si
pentru ca astfel o pot a%uta sa intre in le$atura cu sinele autentic si sa traiasca in armonie cu el.
Pentru a calcula impulsul interior se iau in considerare vocalele (a, e, i, o, u, a, i, a) pe care le contine numele
primit la nastere, ca in urmatorul e0emplu4
1 A / / A 1 A N G ) A 7 A / / , / L
! < ! ! < ! ! < ! > ! < ! < ! ! K ! !
<Y<T? <Y>Y<T8 <YKT<06 <Y0T<
? 8 <
?Y8Y<T<<
/umarul implusului interior T <<
.oncluzie4 fiindca $lasul inimii este marcat de un numar maestru, aXota face parte dintre acei oameni care
simt acut ca au o chemare, o misiune in viata. "a ne reamintim ce scrie in dreptul numarului << in lista
caracteristicilor4 8viata iesita din comun, calauzita de forta convin$erilor si marcata frecvent de un talent
precoce, o revelatie sau o misiune9.
)alent precoce... #a sase ani, aXota %uca in seriale, iar la sapte ani (in ?00<), talentul ei a 8e0plodat9 pe
marele ecran cu rolul din Eu sunt "am, (cu "ean Penn si 2ichelle Pfeiffer), pentru care a casti$at Premiul
Ale$erea .riticilor ?00?, la cate$oria 8.el mai tanar actor9...
?, ; si K sunt numere caracteristice persoanelor pentru care comunicarea, prietenia, cooperarea si viata de
cuplu %oaca un rol foarte important. )rebuie indrumate astfel incat sa!si dezvolte abilitatile sociale, toleranta
si onestitatea.
Proiectia e0terioara
Proiectia e0terioara o$lindeste prima impresie pe care o facem, felul in care ne percep ceilalti. Arata ce ii
atra$e sau ce le displace la noi. Psiholo$ic, proiectia e0terioara poate sa reprezinte masca sociala pe care o
purtam pentru a interactiona cat mai satisfacator cu antura%ul sau pentru a ne prote%a slabiciunile.
e aici si posibilitatea ca ea sa implice un anumit $rad de cenzura. .omparand numarul impulsului interior
cu numarul proiectiei e0terioare, un parinte isi poate da seama daca numele ales pentru bebelus risca sa!i
dezvolte o personalitate conflictuala si care ar putea fi radacinile conflictelor interne.
/umarul proiectiei e0terioare se calculeaza pe baza consoanelor pe care le contin numele si prenumele, dupa
modelul e0emplului de lucru4
1 A / / A 1 A N G ) A 7 A / / , / L
8 ! E E ! 8 4 ! ? ! ? ! > ! E E ! E B
8YEYEY8T?> 4Y?Y?T8 >YEYEYEYBT?8
?Y>T8 ! ?Y8T<06 <Y0T<
8 8 <
8YKY<T<B6 <YBT8
/umarul proiectiei e0terioare T 8
.oncluzie4 cu un 8 ca numar al proiectiei e0terioare, aXota inca de mica a facut impresia unui omulet
fascinant, cu multa forta psihica si foarte stapan pe situatie. Este de asteptat ca la maturitate sa fie perceputa
ca o personalitate influenta in mediul sau, inzestrata cu certe calitati mana$eriale si cu bune instincte
financiare.
,nsusiri speciale. #ectii de viata
7recventa neobisnuita a unei cifre in componenta numelui indica prin ce anume ne distin$em, care sunt
talentele noastre speciale, domeniile in care e0celam. ,n mod analo$, absenta unei cifre din componenta
numelui arata care sunt sectoarele in care s!ar putea sa avem carente si asupra carora ar fi indicat sa lucram
suplimentar.
.unoscand aceste lucruri, un parinte avizat poate incura%a talentele copilului si poate incerca sa!l a%ute sa!si
corecteze scaderile.
Pentru descoperirea insusirilor speciale se cauta cifrele in e0ces, iar pentru lectiile de viata, se observa care
dintre cifre lipsesc, ca in e0emplul urmator4
1 A / / A 1 A N G ) A 7 A / / , / L
8 < E E < 8 4 < ? > ? < > < E E K E B
.ifra < ? ; 4 E > B 8 K
7recventa
(nr. buc.)
E ? 0 < E ? < ? <
E0ces@eficit 2 ! m ! 2 ! ! 2 !
S 2 T e0ces, m T deficit
.oncluzie4 cu un e0ces de < si de E, aXota este, fara indoiala, deosebit de ambitioasa, dinamica si creativa si
mai are, in plus, e0celente abilitati intelectuale.
E0cesul de < o poate face insa cam a$resiva uneori, iar cel de E, nelinistita si lipsita de rabdare. "e mai
remarca si un e0ces de 8, in conditiile in care numarul 8 apare foarte rar in numele en$lezesti.
Acesta pune inca o data accentul pe determinarea, cura%ul si forta de impact pe care de%a le transmite prin
numarul proiectiei e0terioare (a se vedea mai sus). eficitul de ; poate fi suparator, fiindca ii da o tendinta
catre infle0ibilitate si o poate face uneori nesociabila si necomunicativa.
#ectia ei de viata este sa se inte$reze armonios in societate, sa caute sa devina mai adaptabila si binevoitoare.
Gbservatie4 se va tine cont ca in limba romana incidenta cifrelor < si K este mai mare decat media, asa ca un
e0ces al acestor cifre trebuie sa fie cu adevarat semnificativ ca sa ne entuziasmeze.
#a polul opus, incidenta cifrei 8 este, la fel ca in en$leza, mult mai mica decat media, deci absenta ei din
8inventar9 nu trebuie sa ne in$ri%oreze.
Analiza initalelor
"ituandu!se pe pozitii fruntase in numele noastre, initialele au un impact mai puternic si o mai mare
relevanta decat restul literelor.
4 si > sunt numere caracteristice persoanelor care pun mare pret pe structura si durabilitate, care construiesc
idei, scheme si proiecte cu bataie pe termen lun$. Pentru astfel de oameni, este foarte importanta ale$erea
meseriei in functie de aptitudini.
Piatra de temelie
Piatra de temelie este data de initiala primului prenume din numele intre$ primit la nastere si descrie felul in
care reactionam in situatiile marcate de sansa sau, din contra, de dificultate. Pentru Elena 5aluca ,onescu, de
e0emplu, piatra de temelie va fi calculata in functie de E, de la Elena, primul prenume, chiar daca ea se
identifica mai bine cu cel de!al doilea prenume.
,n cazul aXotei 7annin$, piatra de temelie e data de 1, de la 81annah9. #ui 1 ii corespunde cifra 8, deci
aXota nu se pierde cu firea in situatiile deosebite, pe care le $estioneaza cu abilitate si mult cura%. .ifra 8 ca
piatra de temelie ii da puterea de a!si valorifica sansele si de a invin$e obstacolele.
E si B sunt numere caracteristice persoanelor pentru care $andirea si informatia sunt esentiale. )rebuie
indrumate astfel incat sa!si mentina mereu vie curiozitatea intelectuala si sa!si poata satisface nevoia de nou.
Pe de alta parte, este util sa li se cultive perseverenta.
/umarul de echilibru
escrie calea cea mai buna de echilibrare a reactiilor emotionale care apar in situatii de criza. "e obtine
adunand cifrele care corespund initialelor tuturor numelor si prenumelor primite la nastere, ca in e0emplul de
mai %os4
1 A / / A 1 A N G ) A 7 A / / , / L
8 ! ! ! ! ! 4 !! ! ! ! ! > ! ! ! ! ! !
8Y4Y>T<86 <Y8TK
/umarul de echilibruTK
5aspunsul emotional de tip K su$ereaza ca, in situatii de criza, aXota se echilibreaza adoptand o atitudine
inteleapta, spirituala, sau ascultandu!si instinctele.
Analiza temperamentala
,n functie de structura temperamentala, fiecare om interactioneaza in mod diferit cu mediul. +nii se
manifesta preponderent fizic, altii mai ales mental sau emotional, sau intuitiv.
,n alta ordine de idei, atitudinea poate fi creativa, ezitanta sau realista. #a randul lor, literele
alfabetului au si ele o vibratie fizica, mentala, emotionala, intuitiva, pe de!o parte, sau creativa,
ezitanta ori realista, pe de alta, ca in tabelul urmator4
.reativ Ezitant 5ealist
7izic E P 2
2ental A 1M/P L#
Emotional ,G5R B")= !
,ntuitiv N 7O+Q .:
E si B sunt numere caracteristice persoanelor pentru care $andirea si informatia sunt esentiale.
)rebuie indrumate astfel incat sa!si mentina mereu vie curiozitatea intelectuala si sa!si poata
satisface nevoia de nou. Pe de alta parte, este util sa li se cultive perseverenta.
Pentru analiza, se $rupeaza literele care compun numele pe cate$orii, apoi se socoteste cate litere s!
au acumulat in fiecare cate$orie. Proportiile in care se re$asesc in nume literele apartinand uneia
sau alteia dintre $rupe arata care dintre componente prevaleaza in alcatuirea personalitatii.
5ecur$em din nou la e0emplul aXotei 7annin$4
.reativ Ezitant 5ealist )G)A#
7izic ETo buc. PTo buc. 2T< buc. <
2ental ATE buc. 1M/PTB buc. L#T< buc. <;
Emotional ,G5RT? buc. B")=T< buc. ! ;
,ntuitiv NT< buc. 7O+QT< buc. .:T0 buc. ?
8 K ? <K
.oncluzie4 aXota are un temperament dominat net de componenta mentala. ,n ceea ce priveste atitudinea,
este creativ!ezitanta.
/ota4 pentru evitarea erorilor, se va verifica la final daca numarul total al literelor care compun numele este
e$al cu suma totalurilor.
)e0t4 2ihaela icu, presedinta Asociatiei Astrolo$ilor din 5omania