Sunteți pe pagina 1din 11

Scala de anxietate C-Cattell

Consideratii generale asupra testului. Semnificatia anxietatii.


Anxietatea este un simptom central in psihopatologie si aprecierea sa ridica probleme serioase
clinicienilor. Estimarea ei directa constituie, intr-adevar, o interferenta plecind de la observarea
manifestarilor somatice si de la verbalizarile bolnavului. insa manifestarile somatice ale
anxietatii nu variaza in paralel cu intensitatea resimtita si introspectia trecutului acestora nu este
posibila decit in cazul bolnavilor cu un nivel intelectual relativ ridicat. Pe de alta parte, anumiti
subiecti isi inhiba manifestarile anxioase, facind astfel si mai dificila judecarea corecta a
simptomului.
Importanta manifestarii anxioase pentru psihicul subiectilor a determinat de mult timp pe
psihologi sa dezvolte o metoda de masurare obiectiva a acestei emotii posibile. in mod
schematic,s-au utilizat in sfera scarilor de apreciere (ca de exemplu carile lui !ittenborn, care
sistematizeaza examenul clinic" trei feluri de instrumente#
$"tehnici psiho-fiziologice# poligrafie, electromiografie, inregistrarea clipirii pleoapelor,
electroencefalografie%
&"teste obiective si proiective de personalitate# desenul in oglinda, Indicele !echsler-'ellevue,
(estul )orschach%
*"chestionare de personalitate.
+ricare ar fi interesul pentru alte metode, se pare ca in actualitate sint tehnicile care permit
obtinerea cea mai simpla a unei aprecieri corecte si cantitative a nivelului anxietatii.
,hestionarele de anxietate au fie o validitate aparenta, fie o validitate empirica, fie una
factoriala. carile clasice ale lui (a-lor, !elsh, .odlin si Purcell (derivate din ....P.I." au, in
general, in acelasi timp, o validitate aparenta si empirica.
/aliditatea factoriala a anxietatii ridica intr-adevar o problema. E-senc0, de exemplu,
estimeaza ca anxietatea nu este un factor, dar poate fi explicata prin combinarea factorilor de
nevrozism si de extraversiune. 1e fapt, un studiu ingrijit al literaturii de specialitate arata ca in
analizele factoriale ale chestionarelor aplicate subiectilor normali sau patologici se izoleaza un
factor, oblic in raport cu factorul de nevrozism, dar diferit de el.
,attell a ajuns la concluzia ca factorul de anxietate poate fi considerat ca un factor de ordin
secund, notiune care confirma perfect datele psihopatologiei, in cadrul factorilor primari
explorati prin testul $2 P.3.
,attell a putut construi astfel un chestionar de anxietate, compus din 45 de itemi. in despuierea
lui, acesta permite obtinerea unei note generale de anxietate, ca masura a factorului de anxietate,
si doua note distincte A si ', corespunzind respectiv anxietatii manifeste si anxietatii voalate. Pe
de alta parte, este posibil studiul celor cinci factori primari ai personalitatii care satureaza
factorul secundar de anxietate, obtinind astfel o informatie asupra etiologiei psihologice a
simptomului#
6factorul 7*(8 itemi"# nota 7*indica in ce masura anxietatea este legata de structurile caracteriale
social aprobate%
6factorul , (2 itemi"# nota , dovedeste slabiciunea eului sirolul sau in aparitia anxietatii%
6factorul 9 (4 itemi"# nota 9 dovedeste contributia sentimentului de insecuritate sociala la
anxietate%
6factorul + ($& itemi"# nota + exprima anxietatea derivind din presiunea supraeului%
6factorul 74($5 itemi"# nota 74dovedeste rolul fortelor pulsionale ale subiectului in geneza
anxietatii.
Aceste cinci note sint, evident, bazate pe un numar restrins de itemi si unele dintre ele au o
validitate slaba. Ele furnizeaza, totusi, indicatii interferente care pot fi confirmate prin aplicarea
chestionarului $2 P.3. aceluiasi subiect.
,hestionarul de anxietate ,attell (care poarta titlul discret de :3oaie de auto-analiza;", de
aplicatie rapida, ofera avantajul de a permite printr-o singura aplicare nu doar o apreciere a
nivelului general de anxietate (nota A<'", ci si o apreciere a anxietatii manifeste, respectiv a
anxietatii voalate.
,hestionarul a fost validat empiric in nevroze si psihoze. Isi gaseste aplicatia in situatii clinice,
dar si in orientarea vocationala (pentru a decela subiectii cu un nivel anormal de anxietate".
Descrierea factorilor. Constructia scarii factoriale
+ scara adevarata trebuie sa aiba o semnificatie, o definitie unica si trebuie sa fie in mod
stiintific capabila de reprodus in functie de anumite legi.
(rebuie mai intii facuta distinctia intre nevrotism si anxietate.
=evrotismul, adica o trasatura demonstrata in mod statistic ca unitara >.I. &* in Indexul
>niversal al factorilor psihologiei, a fost regasit in mod repetat ca o unitate de catre ,attell,
)osenthal, E-senc0 in cazurile clinice si ?ruen la copii. Este o trasatura fundamentala,
caracterizabila in limbaj obisnuit prin#
-defect general de adaptabilitate%
-surmenaj%
-epuizare%
-rigiditate.
3actorul general de anxietate >.I. &4 s-a evidentiat distinct pe parcursul analizei factoriale si se
caracterizeaza prin note ridicate la listele obiective de#
-tensiune%
-instabilitate%
-lipsa de incredere in propria persoana%
-rezerva in a-si asuma un risc%
-tremurat%
-diverse semne psiho-somatice.
Exista o tendinta la nevroticii care au o nota crescuta la >.I.&* sa aiba o nota crescuta si la >.I.
&4. =on-nevroticii pot avea o nota foarte ridicata pentru factorul general de anxietate intr-o
situatie care este realmente provocatoare de anxietate. 1e aceea, ar fi o eroare sa se confunde
anxietatea cu nevroza (anxietatea este o emotie penibila de asteptare, teama fara obiect" si un
tratament inteligent al nevrozei solicita o apreciere a ceea ce este implicat prin divergentele
dintre notele de nevrotism si de anxietate. + buna perceptie a evolutiei bolnavului solicita o
apreciere a ceea ce indica compararea notelor de anxietate la diferite stadii ale tratamentului si in
situatii diferite.
1iferenta dintre anxietate si nevroza s-a facut la origine pe baza factorizarii unei mai mari
varietati de raspunsuri comportamentale la testele obiective de laborator care prezinta situatii-
miniatura si a fost confirmata punindu-se in corelatie notele obtinute la aceste baterii cu
diagnosticele si evaluarile psihiatrilor. )amine de aratat cum a fost transformata masura tiparelor
trasaturilor astfel localizate de la astfel de baterii la teste chestionar mai scurte si mai practice.
e admite ca anxietatea, nevroza si factorii de personalitate in general pot fi cel mai bine
masurati prin testele obiective de comportament +-$@ (Adjective-Anal-tic Personal 3actor
'atter-", dar administrarea acestuia cere timp si competenta.
,linicile au cerut un chestionar scurt, pentru a-l inlocui pe acesta cel putin in munca de rutina.
,linicienii au apreciat ca modificarile deliberate carora li se supun chestionarele, de pilda intr-o
situatie de solicitare de serviciu, nu exista deloc in relatia bolnav-terapeut, unde subiectul este
impins in propriul sau interes sa coopereze cit mai mult posibil. in consecinta, au fost elaborate
doua chestionare scurte# =.P.3. (=evrotic Personalit- 3actor A test destinat in mod special
masurarii factorului de nevrotism >.I.&*" si prezenta scara de anxietate (care s-a aratat a fi strins
corelata cu factorul de anxietate >.I. &4".
in mod general, dimensiunile personalitatii decelabile si masurabile cu ajutorul chestionarelor
sint bine cunoscute si definite. inaintea actualelor cercetari cu privire la anxietate era necunoscut
faptul ca raspunsurile care indica din punct de vedere psihiatric anxietatea, de un fel sau altul,
sint realmente distribuite printre 2 din cei cei $2 factori, adica dintre trasaturile unitare si
fundamentale de personalitate din testul =.P.3.
,orelatiile si factorizarea notelor obtinute pentru aceste 2 structuri de personalitate au dovedit
ca cea mai mare parte dintre ele (+-pornire spre culpabilitate, 74-tensiune ergica, 7*-lipsa de
integrare, ,-slabiciunea eului, 9-lipsa de securitate, B-timiditate" sint legate impreuna intr-un
factor de ordin secund.
Exista un factor de anxietate unic, care apare de-a lungul modului de expresie al chestionarelor,
la fel ca si in testele obiective de laborator, dar expresia pe parcursul chestionarelor arata pe linga
aceasta ca anxietatea comuna poate fi raportata la C surse sau forme distincte# dezvoltarea
constiintei de sine A7*, forta eului A ,, insecuritate sau tendinte paranoice A 9,inclinarea catre
culpabilitate A +, tensiunea ergica - 74.
)ealitatea unitatilor structurale a acestor C surse poate fi aratata in plus prin#corelarea
perfecta%cei C factori variaza in raport cu virsta%in functie de situatiile experimentale%corelarea
asemanatoare cu criteriile psihiatrice si profesionale.
cara a fost construita adunind itemii celor C factori cu coeficientii solicitati. Aceasta
furnizeaza un test standard de referinta pentru masurarea anxietatii, construit corect pornind de la
unitatile functionale gasite si datele clinice. ,ea mai mare parte dintre cei care o vor utiliza vor fi
satisfacuti sa obtina o singura nota pentru acest factor de anxietate generala. 1ar unii pot sa
doreasca pe linga aceasta sa stie care din cei C factori de personalitate este cel mai intens
responsabil de producerea anxietatii pentru un caz dat. 1e aceea, grila de corectie este aranjata
de asa maniera incit sa se poata distinge cei C factori din total, daca aceasta este necesar.
Pentru a aprecia din plin ce semnifica aceasta analiza a anxietatii in termenii structurii de
personalitate, este necesara o familiarizare generala cu dinamica structurii personalitatii
exprimata in terminologia experimentala moderna. Este necesara o scurta expunere a structurilor
de personalitate reiesite din lucrarile de analiza factoriala.
1. Dezvoltarea constiintei de sine (eul social ideal)(Q3) acest factor arata aparent gradul de
motivatie in integrarea comportamentului individual in jurul unui sentiment de sine, acceptind
constient standardele sociale aprobate. Absenta unei atare integrari a comportamentului in cadrul
unui concept clar despre sine este, dupa cum indica saturarile de ordinul &, mai jos de -8 pentru
7*. + saturare este corelarea obtinuta prin experienta in analiza factoriala intre manifestarea
masurata(aici 7*" si factorulDtrasatura fundamentala (aici anxietatea".
=ota pentru componenta 7*poate astfel sa fie considerata ca o masurare a gradului in care s-a
asociat anxietatea cu structurile caracteriale si cu obisnuintele sociale acceptate.
. !orta eului(C) A factorul , reprezinta capacitatea de a controla imediat si de a exprima
tensiunile intr-un mod adaptat si realist. ,orelarea sa negativa cu ansamblul anxietatii poate sa
insemne ca un Eu ingrijorat cu multa apasare contine in germene anxietatea. + a doua ipoteza
(care pare mai stiintifica" este aceea ca o tensiune anxioasa puternica a cauzat o anumita
regresiune si a impiedicat cresterea normala a Eului.
3. "nsecuritate sau tendinte paranoice(#) A ratiunea corelarii tendintei paranoice cu anxietatea
este ascunsa. ituatia sociala grea cauzata de comportamentul paranoid (idei, susceptibilitate,
orgoliu exagerat" ar putea sa produca anxietate sau, mai curind, aceasta nota reprezinta
participarea lipsei de securitate sociala la anxietate, care apare paralel cu dezvoltarea elementelor
de aparare paranoice.
$. %endinte spre culpa&ilitate(') A pe plan descriptiv,factorul + este cunoscut ca reprezentind
culpabilitatea anxioasa depresiva. Poate fi o inclinare constitutionala catre anxietate, in formele
ei extreme, poate sa fie sindromul depresiv, auto-acuzarea si anxietatea combinata la unii bolnavi
din spitalele de psihiatrie. ,aracteristica centrala este un sentiment de nedemnitate, de anxietate
si depresiune cu inclinare catre orice fel de sentiment de culpabilitate. in termeni freudieni,
factorul poate fi acoperit prin conceptul de anxietate cauzata de presiunile supraeului.
(. %ensiunea ergica(Q$) A este una din componentele cele mai importante, data fiind corelarea
pe care contributia ei o exprima. Ea pare sa exprime gradul la care anxietatea este nascuta prin
presiunea pulsiunilor trezite si nevoilor nesatisfacute de orice fel. Pulsiunile descoperite ca fiind
legate pozitiv de aceasta componenta sint exercitarea apetitului sexual, nevoia de consideratie si
teama de situatii inedite. =ivelul sau se manifesta in inclinarea spre emotivitate, tensiune,
instabilitate si nervozitate.

)plicarea testului*
1upa stabilirea unui contact cu subiectul, examinatorul ii da foaia de testare si ii cere sa
completeze urmarind instructiunile de pe prima pagina privind persoana si luind cunostinta de
timp.
(estul poate fi aplicat individual sau colectiv (luind precautiunile necesare pentru a evita
sugestiile si copiatul".
=u este de dorit sa se spuna subiectului ca este vorba de un test de anxietate. /a fi desemnat ca
o :foaie de autoanaliza;.
Este necesar ca examinatorul sa confirme verbal necesitatea ca subiectul sa fie cit mai sincer si
sa reafirme caracterul confidential al rezultatelor. )aspunsurile trebuie marcate pe foaia de
testare.
(estul necesita circa C minute pentru un subiect cu o capacitate de citire medie. Pentru
persoanele care folosesc un timp excesiv trebuie reamintit ca pentru fiecare intrebare se cere
primul raspuns venit in minte.
+rocedeul de corectare*
,orectarea se efectueaza aplicind grilele (tabelul 2" pe foaia de testare deschisa. ,el care
corecteaza numara &, $ sau 5 puncte pentru fiecare item (dupa cifra care este imprimata sub
cercul prin care apare raspunsul".
e plaseaza grila & pe partea dreapta a paginii. e marcheaza notele 7*, ,, etc. pe pagina,
daca sint dintre notele partiale. e totalizeaza aceste note partiale pentru a obtine nota A. e
procedeaza la fel cu grila *nota '. 3ara a tine cont de notele partiale, se raporteaza notele A si '
in pagina 4 a probei, unde figureaza raspunsul testarii. e aduna aceste note pentru a obtine nota
bruta simpla. e efectueaza eventual pe aceasta valoare corectarea pentru virsta si se cauta in
tabelul & valoarea standard corespunzatoare. e incercuieste aceasta valoare standard in coloana
din dreapta. e poate, deci, cu o singura privire sa se cunoasca pozitia individului.
1aca se doreste descompunerea in notele brute totale(pagina & < pagina *", 7*(-", ,(-" etc., se
raporteaza la a doua linie a tabelului &. 1aca circumstantele o cer, se corecteaza notele pe sexe si
virste (tabelul 4". Pe urma se etaloneaza aceste note cu ajutorul tabelului * si se indica sub
fiecare nota bruta nota standard corespunzatoare. e pot adauga apoi comentariile calitative si
clinice care au rezultat din observarea subiectului in timpul administrarii testului sau in urma
primei consultatii care a urmat.
int posibile trei note finale, dupa alegere#
1)nota totala de anxietate# suma punctelor obtinute pentru cei 45 de itemi, deci suma
notelor A<'%
2) distinctia intre cele 2 note# AEanxietatea voalataDacoperita (suma punctelor obtinute
pentru pagina & A itemii $-&5", 'Eanxietatea manifestaDsimptomatica (suma punctelor
obtinute pentru pagina * A itemii &$-45".
=otele urmatoare sint destinate sa furnizeze o masura privind gradul in care bolnavul este
constient sau nu de anxietatea sa si, poate, de dorinta de a o sublinia in mod constient.
,ercetarea a stabilit ca subiectul cu o ingeniozitate suficienta poate stabili prin intrebari
indirecte, cu o intentie ascunsa, care este adevarul. Este util sa se dispuna separat itemii cu
simptome manifeste;, in primul rind ca o indicare a simptomelor reale, in al doilea rind pentru a
indica in ce masura este bolnavul constient de problema sa, in al treilea rind ca un indice de
tentativa de a exagera sau deforma simptomele.
Intrebarile voalate se gasesc pe pagina din stinga, cele care corespund simptomelor manifeste pe
pagina din dreapta.
Astfel, corectarea primelor &5 de intrebari da nota A (anxietate voalata", iar celelalte &5 de
intrebari dau nota ' (anxietate manifesta".
3) o distinctie intre 5 note corespunzatoare unor structuri ale personalitatii care intervin in
anxietatea descrisa mai sus. Este suma pentru cele & pagini reunite privind punctele obtinute
pentru itemii cuprinsi in 7*(-", ,(-", 9, +, 74.
(otalurile partiale rezultate din aceasta grupare ramin foarte mici, testul in intregime urmind
sa furnizeze pe scurt o nota de anxietate.
=ota & este destinata sa fie utilizata ca un raport brut manifest-voalat;, a carui valoare trebuie
sa fie interpretata in lumina experientei clinice privind testul.
=otele brute $-* trebuie interpretate dupa ce au fost transformate in note standard cu ajutorul
etaloanelor.
=otele trebuie ajustate functie de virsta si sex (femeile au note de anxietate mai ridicate".
1iagnosticul si tratamentul sint mult usurate daca se stie c anxietatea totala este datorata
tendintei de culpabilitate (+" sau slabiciunii eului (,", sau lipsei de securitate sociala (9" sau
stimularii excesive a tendintelor care nu pot sa se descarce(74". Aceste variabile permit sa se
obtina notele standard, dar se vor considera ca indicind existenta unor probleme numai notele F-
$5, cu toate ca notele @-8 ar putea sa justifice o cercetare mai profunda daca ele apar asociate cu
alt indice.
(endinta la culpabilitate (+" exprima in forma sa extrema#
-o depresie patologica anxioasa%
-autoacuzarea%
de aceea o nota crescuta in (+" trebuie sa retina atentia.
Efectele tratamentului se vad manifestindu-se asupra factorilor ,, 7*, 74. 1e aceea, trebuie
distinsa anxietatea normala, legata de o situatie oarecare, de anxietatea patologica, de origine
nevrotica sau psihotica.
7*, 74sint aspecte ale personalitatii mai puternic determinate de mediu decit celelate, iar
anumite influente constitutionale intra in :forta eului;.
74si , variaza cel mai puternic in raport cu schimbarile de situatie pe termen scurt. + si 9
ramin foarte stabile la modificarile situatiilor.
e poate presupune ca situatiile de stres nu numai cagenereaza o puternica presiune si pulsiuni
(74", dar in acelasi timp tulbura si slabesc forta eului (,".
+ fluctuatie puternica, de la o ocazie la alta, este ea insasi un semn de instabilitate dinamica
legata si de diverse alte conditii.
,ompararea tendintelor din notele testului cu etapele de adaptare constienta la conflicte, la
elemente rezultate si la situatii noi ar trebui sa furnizeze tehnici noi.
I=()E'A)I9E#
,ota )
$. Interesul meu pentru oameni si diferite dis-tractii tinde sa se schimbe destul de des.
&. 3aptul ca nii oameni nu au o parere buna despre mine nu ma impiedica sa fiu perfect
linistit.
*. inainte de a-mi da o parere, obisnuiesc sa astept pina cind sint sigur ca ceea ce spun este
corect.
4. Am tendinta sa ma las cuprins de sentimentul de gelozie.
C. 1aca ar fi sa-mi reincep viata,(A"as organiza-o cu totul altfel%('" as dori sa fie la fel cum
a fost.
2. imi admir parintii in toate imprejurarile impor-tante.
@. .i-e neplacut sa aud ca mi se raspunde :nu;, chiar atunci cind stiu ca ceea ce cer este
imposibil.
8. Am indoieli asupra sinceritatii oamenilor care se arata fata de mine mai prietenosi decit
m-as fi asteptat.
F. Atunci cind parintii (sau cei care m-au crescut" imi dadeau ordine sau imi cereau sa-i
ascult,(A" au fost intotdeauna rezonabili% ('" deseori n-au fost rezonabili.
$5. Am mai multa nevoie de prietenii mei decit s-ar parea ca au ei de mine.
$$. int sigur ca as putea sa-mi adun fortele pentru a face fata unei dificultati care s-ar ivi pe
neas-teptate.
$&. ,ind eram mic, mi-era frica de intuneric.
$*. .i se spune uneori ca imi tradez prea usor emotia prin glas si in comportament.
$4. 1aca oamenii profita pe nedrept de amabilitatea mea, (A" ma simt jignit si nu le-o iert%
('"uit imediat si ii iert.
$C. ,riticile pe care mi le aduc oamenii reusesc mai curind sa ma tulbure decit sa ma ajute.
$2. .i se intimpla deseori sa ma infurii cu usurinta impotriva oamenilor.
$@. .a simt nelinistit, ca si cind as dori ceva fara sa stiu ce.
$8. .a intreb uneori daca oamenii carora le vor-besc sint intr-adevar interesati de ceea ce
spun.
$F. =-am simtit niciodata vreo indispozitie pre-cisa, ca de pilda# dureri nedefinite, tulburari
de digestie, senzatia ca-mi bate inima etc.
&5. 1iscutind ca anumite persoane ma simt atit de stingherit incit abia indraznesc sa scot o
vorba.
,ota -
&$. Atunci cind am ceva de facut, cheltuiesc mai multa energie decit majoritatea oamenilor,
deoarece fac totul sub tensiune.
&&. imi impun sa nu fiu distrat si sa nu uit ama-nuntele.
&*. +ricit de grele si de neplacute ar fi piedicile, intotdeauna perseverez si nu parasesc
intentiile cu care am pornit.
&4. in situatii grele, am tendinta sa fiu agitat si dezorientat.
&C. 1in cind in cind am vise foarte puternice, care imi tulbura somnul.
&2. Am intotdeauna suficienta energie atunci cind ma aflu in fata unei dificultati.
&@. >neori nu ma pot impiedica de a numara dife-rite lucruri, desi o fac fara nici un rost.
&8. .ajoritatea oamenilor sint putin ciudati, cu toate ca nu le place sa recunoasca acest lucru.
&F. ,ind fac o gafa in societate, sint in stare sa o uit imediat.
*5. .a simt ursuz si nu vreau sa vad pe nimeni (A" uneori% ('" deseori.
*$. Atunci cind imi merge prost, aproape ca-mi vine sa pling.
*&. ,hiar atunci cind ma aflu in mijlocul oame-nilor am sentimentul singuratatii mele si a
lipsei mele de valoare.
**. .a trezesc noaptea si mi-e greu sa adorm din nou din cauza preocuparilormele.
*4. in general, fac fata oricare ar fi greutatile care imi stau in cale.
*C. .a simt uneori vinovat si am remuscari pentru lucruri fara importanta.
*2. =ervii mei sint atit de incordati incit cel mai mic zgomot (de pilda, un scirtiit de usa" mi
se pare de nesuportat si ma face sa tresar.
*@. 1aca ceva ma tulbura in mod special, imi regasesc de obicei calmul cu usurinta.
*8. .i se intimpla sa tremur sau sa transpir atunci cind ma gindesc la o sarcina grea pe care
trebuie sa o indeplinesc.
*F. in mod obisnuit, adorm usor, in citeva minute, indata ce ma culc.
45. >neori resimt o stare de tensiune sau de agitatie gindindu-ma la lucruri care m-au
preocupat si interesat putin inainte.
!isa de raspuns*
$ 1a +arecum =u 7*(-"
& 1a +arecum =u 7*(-"
* 1a +arecum =u 7*(-"
4 >neori )areori =iciodata 7*(-"
C 1a +arecum =u ,(-"
2 1a +arecum =u ,(-"
@ 1a +arecum =u ,(-"
8 1a +arecum =u 9
F A +arecum ' 9
$5 )areori >neori 1eseori 9
$$ Intotdeauna 1eseori )areori +
$& 1eseori >neori =iciodata +
$* 1a =esigur =u +
$4 A +arecum ' +
$C 1eseori 1in cind in cind =iciodata +
$2 1a ,iteodata =u 74
$@ 3oarte rar ,iteodata 1eseori 74
$8 1a ,iteodata =u 74
$F 1a =esigur =u 74
&5 ,iteodata )areori =iciodata 74
&$ 1a >neori =u 7*(-"
&& 1a ,iteodata =u 7*(-"
&* 1a +arecum =u 7*(-"
&4 1a >neori =u 7*(-"
&C 1a >neori =u ,(-"
&2 1a >neori =u ,(-"
&@ 1a =esigur =u ,(-"
&8 1a =esigur =u 9
&F 1a >neori =u 9
*5 A /ariabil ' +
*$ =iciodata 3oarte rar ,iteodata +
*& 1a >neori =u +
** 1eseori >neori =iciodata +
*4 1a >neori =u +
*C 1a >neori =u +
*2 1eseori >neori =iciodata 74
*@ 1a >neori =u 74
*8 1a =esigur =u 74
*F 1a >neori =u 74
45 1a =esigur =u 74
%a&elul 1* "temii corespunzatori factorilor c.estionarului-C
Factorul Descriere Numar itemi Itemi
7* 1efect de integrare sau de
coeziune a constiintei de sine%
8 $,&,*,4,&$,&&,&*,&4
, 9ipsa de forta a Eului sau 2 C,2,@,&C,&2,&@
nevrotism general%
9 Insecuritate paranoica, lipsa
securitatii sociale%
4 8,F,&8,&F
+ entiment de culpabilitate,
depresie patologica, anxietate
depresiva%
$& $5,$$,$&,$*,$4,$C,*5,*$,*&,**,
*4,*C
74 (ensiune logica, pulsiuni si
nevoi nesatisfacatoare%
$5 $2,$@,$8,$F,&5,*2,*@,*8,*F,45
%a&elul * /talonarea notei totale de anxietate (procenta0 teoretic)
B(puncte
barbati)
Clasa F(puncte
femei)
Clasa artial Cumulat
5-$5 5 5-$4 5 *,2 *,2
$$-$4 $ $C-$8 $ 4,C 8,$
$C-$F & $F-&* & @,@ $C,8
&5-&* * &4-&@ * $$,2 &@,4
&4-&@ 4 &8-*$ 4 $4,2 4&,5
&8-*& C *&-*2 C $2,5 C8,5
**-*2 2 *@-45 2 $4,2 @&,2
*@-45 @ 4$-44 @ $$,2 84,&
4$-4C 8 4C-4F 8 @,@ F$,F
42-4F F C5-C* F 4,C F2,4
C5-85 $5 C4-85 $5 *,2 $55,5
%a&elul 3* /talonarea notelor &rute pentru componentele +"
clasa ! 1 2 3 " 5 # $ % & 1!
7*(-" 5 $ & * 4 C 2 @-8 F-$5 $$ $&-$2
,(-" 5 5 $ & * 4 C 2 @ 8 F-$&
9 5 5 $ & * * 4 C 2 2 @-8
+ 5-& * 4-C 2 @-8 F $5-$$ $&-$* $4 $C-$@ $8-&4
74 5-& * 4-C 2-@ 8 F-$5 $$-$& $* $4-$C $2-$@ $8-&5
%a&elul $* Corectii de aplicat la notele componentelor +" inainte de utilizarea etalonului
din ta&elul3
'ex (irsta )3(*) C(*) + , )"
. $@-$F - - -&
. &5-&4 - - -$
. &C-&F - - -
. *5-*4 - - <$
. *C-*F - - <&
3 $@-$F -$ -4 -&
3 &5-&4 -$ -* -$
3 &C-&F -$ -& 5
3 *5-*4 -$ -$ <$
3 *C-*F -$ 5 <&
%a&elul (* "nterpretarea psi.ologica a notelor standard
Nota standard Interpretare Indicatii
$5 anxietate foarte puternica% nota de anxietate nevrotica%
necesita sfaturi, psihoterapie%
F anxietate puternica% necesita sfaturi sau psihoterapie%
8 nevrotism nota medie, anxios tipic% sfaturi, psihoterapie%
@ nevrotic-anxios tipic% sfaturi, psihoterapie (normali in
privinte auxiliare"%
2 anxietate putina% grad de anxietate mijlociu(normal"%
C anxietate putina% grad de anxietate mijlociu(normal"%
4 anxietate putina% grad de anxietate mijlociu(normal"%
* anxietate putina% grad de anxietate mijlociu(normal"%
& eventual apatici, tensiuni afective
diminuate, persoane linistite%
$ flegmatici, linistiti, placizi, destinsi%
5 apti pentru a suporta momente de criza si
stres%
=otele standard 8-$5 necesita si calcularea notelor componente ,, 9, +, 74, 7*.
%a&elul 1* 2rila de corectare
Item
-aspuns
Item
-aspuns
Da ,arecum Nu Da ,arecum Nu
$ & $ 5 &$ & $ 5
& 5 $ & && 5 $ &
* 5 $ & &* 5 $ &
4 & $ 5 &4 & $ 5
C & $ 5 &C & $ 5
2 5 $ & &2 5 $ &
@ & $ 5 &@ & $ 5
8 & $ 5 &8 & $ 5
F 5 $ & &F 5 $ &
$5 5 $ & *5 5 $ &
$$ 5 $ & *$ & $ 5
$& & $ 5 *& & $ 5
$* & $ 5 ** & $ 5
$4 5 $ & *4 5 $ &
$C & $ 5 *C & $ 5
$2 & $ 5 *2 & $ 5
$@ & $ 5 *@ 5 $ &
$8 & $ 5 *8 & $ 5
$F 5 $ & *F 5 $ &
&5 & $ 5 45 & $ 5