Caracteristicile consilierii vocationale

Cariera acopera si identifica diferite roluri n care individul este implicat : elev, angajat,
membru al comunitatii, parinte etc., modul n careactioneaza n familie, scoala si societate si
suita de etape prin care poate trece n viata: casatorie, pensionare; toate acestea considerate ca un
tot unitar, indivizibil. n aceasta acceptiune, orice persoana are o cariera si nu doar cei care
exercita cu succes o anumita profesie (Mihai Jigau, 2001, Consilierea carierei, pg.10).
Dezvoltarea carierei semnifica toate aspectele vietii umane aflate n devenire si cu o
dinamica specifica n diferite planuri (Gysbers, 1994), adica:
- autocunoasterea si formarea deprinderilor de relationare interpersonala,
- educatia si formarea profesionala initiala,
- asumarea de diferite roluri n viata,
- modul de integrare, traire si planificare a diferitelor evenimente ale vietii.
Aceste directii ale dezvoltarii particularizate n context scolar semnifica:
- comportarea responsabila n familie, scoala, societate,
- efectuarea de alegeri scolar-profesionale rationale, justificate, motivate,
- utilizarea deplina a oportunitatilor oferite de scoala si comunitate pentru inegrarea personala
socio-profesionala,
- ntelegerea si respectul altora si a sinelui,
- ameliorarea continua a comunicarii cu ceilalti.
Actul consilierii si orientariii scolare si profesionale a avut din totdeauna ca obiectiv
persoanelor ca obiectiv cu slujbelor n cadrul unui model liberal al economiei de piata,
simultan cu luarea n considerare a indivizilor cu competentele, abilitatile si conceptiile lor
despre sine si munca (Super, 1987), cu toata diversitatea psihologica individuala, diferita n
functie de structurile si ierarhia sociala n care traiesc si cu modul particular de interpretare a
lumii prin prisma imaginilor, informatiilor, mesajelor care le sunt oferite si interpretate de
persoane si institutii care au autoritatea sociala sa o faca : scoala, institutii ale administratiei
publice, organizatii, partide, etc.
Consilierea si orientarea scolara si profesionala aspira sa-l faca pe elev coparticipant la
propriul destin (prin informare, educare, autoformare, autoorientare), daca nu n mod integral
chiar autorul acestui demers de alegere si dezvoltare a carierei.
Consilierea si orientarea scolara si profesionala tinde sa rezolve, simultan, doua aspecte
extrem de importante n prezent:
- asigurarea echitatii sociale prin democratizarea permanenta a accesului la educatie si formarea
profesionala,
- ameliorarea continua a bunei utilizari a resurselor umane de care dispune societatea.

Profesorul i rolul lui in formare
Educatia pentru cariera include, adesea, si subiecte care nu sunt, aparent, direct legate de
exercitarea unei profesii, precum : viata de familie, petrecerea timpului liber, cresterea si
educarea copiilor, economie familiala, chestiuni legate de valori si calitatea vietii, modul de a
face fata situatiilor dramatice din viata : deces, divort, cataclisme naturale, somaj.
Consilierea este si o forma de socializare si / sau nvatare sociala prin faptul ca ofera
indivizilor noi experiente si informatii prin care acestia pot sa-si contureze mai bine si sa-si
dezvolte identitatea si imaginea de sine, sa se integreze cu succes si ntr-un mod care sa le aduca
satisfactii sau sa le faciliteze depasirea anumitor contexte critice ale vietii.
n domeniul educaiei, un profesor este o persoan care educ i nva pe alte persoane.
Un profesor care educ un anumit student poate fi de asemenea descris ca un tutore personal. n
multe ri, o persoan care dorete s devin profesor pentru colile de stat trebuie mai nti s
obin o calificare profesional sau o acreditare de la o universitate sau colegiu. Profesorii pot
utiliza un plan de lecie, pentru a facilita nvarea, oferind un ciclu de studii care se refer la un
standard de curriculum.
Rolul unui profesor poate varia ntre culturi. Educatorii din clasele primare predau
alfabetul i aritmetic, sau unele dintre celelalte discipline colare. Alte cadre didactice pot oferi
instruire formal sau de formare profesional, de geografie, arte, religie sau de spiritualitate,
civic, istorie, de via sau de aptitudini.
La profesorii universitari, detaliile ierarhice sunt diferite. Ei dein funcia universitar de
profesor, indicat de prescurtarea prof. univ. i obligatoriu titlul de doctor n tiine,
echivalentul termenului din limba englez Ph.D.
Membrii Catedrei de limb romn i lingvistic general din ultimele decenii au preluat i
adaptat mereu modelul i reperul tiinific numit A. Philippide. De aceea, activitatea didactic a
fost neleas i practicat nu ca simpl ndatorire de transmitere a unor cunotine deja
acumulate, ci ca proces interactiv prin care pregtirea studenilor urmrete dou componente.
Prima are n vedere pregtirea tinerilor n spiritul competenei didactice i tiinifice, al
responsabilitii fa de sine i fa de societate. Cea de-a doua se manifest n cutarea atent a
studioilor capabili s asigure continuitatea acelui spirit care mprtete i dezvolt filosofia
moral a Fondatorului - A. Philippide. O prim chestiune se refer la relaia dintre Catedr -
vzut ca organism care concur la producerea de intelectuali avnd o ampl perspectiv
lingvistic i filologic, i care rspund, la un nivel superior de eficien i calitate, unor nevoi
sociale - i Societate. Prin planurile de nvmnt pe care le propune, Catedra rspunde
cerinelor societii, uneori, ncercnd s anticipeze aceste cerine i chiar s participe la
determinarea acestora.
Concepnd nvmntul ca pe o cale de socializare, Catedra consider planurile de
nvmnd ca mijloace de a forma tineri conform cerinelor realitii. De aceea, structura i
coninutul cursurilor i seminariilor, modalitile de selectare, organizare i prezentare a
disciplinelor snt concordante cu realitile concrete i nevoile sociale, fiind orientate ctre
formarea de specialiti competeni. Cursurile i manualele universitare constituie un mijloc de
adecvare a coninuturilor disciplinelor predate la nevoile reale ale studenilor. Totodat, se are n
vedere i faptul c relaia cu studenii solicit instaurarea unei relaii de colaborare, pe care
membrii Catedrei o pot crea - cu instrumentele i mijloace oferite de calitile pedagogice
proprii.
Pentru asigurarea continuitii i n vederea transmiterii experienei didactice, ansamblul
Catedrei se concentreaz asupra pregtirii cadrelor tinere, cu referire att la tinerii din Catedr, ct
i la studenii emineni. Majoritatea tinerilor la nceputul formarii profesionale sunt idealisti,
urmeaza modele parentale sau modele fanteziste decupate din reviste sau massmedia. Cuvintele
cheie de nceput sunt alegere si actiune, si mai apoi urmeaza vointa pentru a putea cultiva propria
vocatie. Tinerii in general isi urmeaza traseul profesional mai mult indrumati de dorinte si doar
de adultii din jurul lor depinde ca ei sa se maturizeze, sa castige incredere in propriile forte si sa-
si cultive nevoia de autoafirmare, sporind astfel sansele de reusita profesionala. De la o generatie
la alta sunt tot mai multe schimbari de profesie pe parcursul carierei, datorita diversificarii pietei
de servicii si datorita cresterii competitivitatii si globalizarii.
De-a lungul ciclurilor educationale, toate disciplinele si asuma o parte din
responsabilitatea privind dezvoltarea n plan personal, social si profesional al elevilor si pentru
achizitionarea abilitatilor necesare succesului.
n cadrul Consilierii vocationale si educationale preocuparea pentru cele doua arii de
dezvoltare devine centrala, focalizarea pe acestea fiind explicita. n principal, n urma parcurgerii
sedintelor de Consiliere vocationala si educationala tinerii beneficiaza, de constientizarea
conexiunilor ntre ceea ce nvata si utilitatea cunostintelor si abilitatilor dobndite pentru viata
reala. Constientizarea transferului de abilitati si cunostinte n viata reala sporeste motivatia si
interesul pentru nvatare a tinerilor, reevaluearea propriei alegeri prin autocunoastere si se poate
trece la formarea unei punti catre angajatori/piata muncii.
Sunt foarte multe persoane care trec prin diferite si fulgeratoare etape normale din punct
de vedere biologic si psihologic dar confuze social, care au nevoie de ajutor specializat pentru a
si putea da seama singuri de ceea ce este in concordanta cu nevoile, motivatiile, abilitatile lor si
pentru a actiona spre realizare si succes.
Cei mai multi se feresc sau amana luarea deciziei, temandu-se de un esec ulterior. Aceste
aspecte negative dispar odata cu informarea cat mai vasta si precisa, cercetarea cat mai amnuntita
a ceea ce presupune intregul drum parcurs pana la atingerea scopului. Cu cat informatia este mai
clar structurata si planul este prestabilit cu atat mai mult se apropie savarsirea lui.

Etapele consilierii constau in:
Procesul decizional
1. Definirea deciziei si identificarea alternativelor.
2. Explorarea si evaluarea alternativelor existente.
3. Planul de cariera
4. Implementarea deciziei
5. Reevaluarea deciziei
Contextul deciziei de cariera
Sistemul de evaluare vocationala face posibila:
1. evaluarea individuala (aptitudini cognitive, personalitate, emotii, interese etc.);
2. evaluarea, selectia si recrutare, n functie de cerintele ocupationale sau ale postului;
3. constructia de profile profesionale pentru orice post;
4. constructia de profile psihologice
5. transferul datelor dintr-un tip de evaluare n altul;
6. stocarea, upgradarea si reutilizarea datelor obtinute la testare;