Liceul Agromontan Romeo Constantinescu

Modul 7
Economia zonei montane
Cursant: Frunzescu Antonius-Raducu
Postliceala 1A
Sisteme de plantare in pomicultura
Sistemele de cultura folosite in practica pomicola se caracterizeaza prin: - marimea
pomilor (specii, soiuri, soi-portaltoi), - forma de coroana, - gradul de mecanizare al
lucrarilor, - durata de exploatare, marimea si calitatea fructelor, gradul de utilizare al
terenului exprimat prin densitatea si distanta de plantare a pomilor, sistem de intretinere
si exploatare a terenului, valoarea investitiei si costurile productiei. In pomicultura
noastra se aplica urmatoarele sisteme de cultura: sistemul clasic-traditional sau agro-
pomicol; sistemul intensiv si sistemul superintensiv.
a. Sistemul clasic - practicat din cele mai vechi timpuri a dominat in plantatiile noastre
pomicole pana in anul 1960. n zilele noastre sistemul se practica la unele specii
viguroase, carora le lipsesc soiurile precoce, de vigoare redusa, sau nu au portaltoi
vegetativi slabi. Aceste plantatii sunt situate n conditii mai aspre de mediu, pe pante
mari, neamenajate. Sistemul se caracterizeaza prin pomi mari, rezultati din asocierea
unor soiuri roditoare viguroase cu portaltoi generativi - salbatic sau franc - vigurosi si
tardivi. Aceste soiuri sunt rezistente la ger, seceta si umiditate excesiva. Sistemul implica
distante mari la plantare: la mar 8/7 m, la prun 7/6 m, la cires 8/7 m, la nuc 10/10 m
sau 12/12 m. Procedura de plantare se face in gropi mari (100X100X60 cm). n centrul
gropilor se bat tutori care sa asigure aliniamentul perfect n toate directiile. Apoi cu 5-7
zile nainte de plantare se umplu partial cu pamnt (2/3 din adncime). La plantare,
pomii cu radacinile fasonate si mocirlite se aseaza pe un mic musuroi de pamnt lnga
tutore, astfel ca punctul de altoire sa fie cu 3-5 cm mai sus de nivelul pamntului
(deoarece prin asezare sau calcare acesta va ajunge la nivelul pamntului).Densitatea n
plantatie este mica: 80-400 pomi/ha. Datorita vigorii mari, volumul de productie al
pomilor este diminuat din cauza unui schelet prea dezvoltat. Pomii intra trziu pe rod, la
6-7 ani de la plantare la pomacee si drupacee si la 10-14 ani la nucifere. Primele recolte
obtinute sunt mici, iar productiile economice se realizeaza dupa 9-15 ani. Plantatiile au o
durata mare de viata, de 40-90 ani. Lucrarile de ntretinere se executa relativ greu. n
unele tari s-a generalizat taierea si recoltarea mecanizata a fructelor pentru
industrializare. Pomii au tendinta de suprancarcare, fructifica periodic, tendinta care
poate fi prevenita prin rarirea mecanica sau chimica a fructelor si prin scuturare. Pomii
au recolte de 15-20 t/ha, din care numai 35-40% sunt fructe de calitatea I si extra. n
prezent acest sistem de cultura este indicat pentru speciile nuc si castan, pentru fixarea
terenurilor de pe pante si pentru productia de lemn. n sistemul clasic predomina varianta
agropomicola, cu distante de 10-12 m ntre rnduri si 2-4 m pe rnd, iar pe interval se
cultiva plante furajere n zonele de deal si specii legumicole pe terenuri mai fertile.
Realizarea formelor de coroana prin taieri apare ca o necesitate stringenta, iar
ntretinerea la nivelul potentialului maxim de rodire poate fi realizata att prin taieri, ct
si cu ajutorul tratamentelor cu substante bioactive, care pot stimula cresterea n anumite
etape n vederea realizarii echilibrului ntre cele doua procese. De-a lungul timpului s-au
realizat, n functie de asociatia soi cu portaltoi, forme de coroana specifice sistemului de
cultura clasic, specifice sistemului de cultura intensiv, specifice sistemului de cultura
superintensiv si tip pajiste, dar si coroane n functie de gradul de mecanizare a lucrarilor
si n functie de sistemul de recoltare. Coroanele pomilor cultivati n sistem clasic se
caracterizeaza, n primul rnd, printr-o structura de baza solida, care poate sa sustina
productii mari de fructe la nivelul pomului. Aceste coroane au multe elemente de schelet si
mai putin semischelet si formatiuni de rod, care sa evidentieze adevaratul potential de
rodire a soiului. n plantatiile nengrijite, acolo unde pomii sunt netaiati, fenomenele de
crestere a pomilor se amplifica n perioada de tinerete, dar ele se reduc n perioada de
mare productie si mai ales n perioada de declin. Lipsa taierilor conduce la aparitia
alternantei de rodire ca o consecinta n procesele de crestere si fructificare, la manifestarea
timpurie a fenomenului de degarnisire, la o mbatrnire prematura a pomilor. Formele de
coroana specifice sistemului de cultura clasic, cu rol esential n combaterea eroziunii
solului pe terenurile n panta, sunt: piramida etajata rarita, piramida neetajata (coroana
lieder), piramida ntrerupta (vas ntrziat), vasul ameliorat. Piramida etajata rarita
respecta etajarea naturala si subordo-narea ramurilor de schelet. Se caracterizeaza printr-
o tulpina de 4,5-5 m, un ax cu trunchi de 80-100 cm, 2-3 etaje, primul etaj are 4 ramuri,
al doilea 3 ramuri, al treilea 2 ramuri si ultimul o singura ramura. Distantele dintre etaje
cresc de la baza spre vrful coroanei. Ramificarea elementelor de schelet se face dupa
sistemul bilateral-altern, iar distanta ntre etaje variaza 80-130 cm. Aceasta forma de
coroana este recomandata pentru cires si se mai foloseste pentru unele soiuri de mar si
castan. Piramida neetajata prezinta 8-9 ramuri de ordinul unu dispuse succesiv pe ax, la
distanta de 25-40 cm una de alta la soiurile cu coroana larga si la 20 cm la soiurile cu
crestere strnsa. Unghiurile de ramificare sunt de 45-50 grade. Aceasta forma de coroana
asigura n plantatiile din S.U.A. recoltarea mecanizata a fructelor. Piramida mixta
prezinta la baza coroanei un etaj format din 3-4 ramuri, care pornesc din muguri
succesivi, iar celelalte ramuri principale sunt repartizate n jurul axului la fel ca la
piramida neetajata. Ramificarea elementelor de schelet se face dupa sistemul bilateral-
altern. Piramida ntrerupta sau vasul ntrziat (ameliorat) este o forma de coroana
fara ax, cu 3-4 sarpante formate din muguri succesivi, cu conditii de iluminare
mbunatatite. Se foloseste cu bune rezultate n cultura marului si parului, cu o structura
pe semischelet si schelet . Pentru speciile cu o tendinta puternica de degarnisire s-au
conceput forme de coroana fara ax, cu 2-3 subsarpante fiecare. Cheltuielile necesare
pentru realizarea unei astfel de plantatii sunt relativ reduse insa costurile de productie
sunt ridicate datorita gradului redus de mecanizare a productiei si a perioadei relativ
lungi de obtinere productiei de aproximativ 6-8 ani.
b. Sistemul intensiv - Se promoveaza in principal la drupacee si nucifere, dar si la
pomacee. Pomii au vigoare (respectiv talie) mica, submijlocie si mijlocie. Coroanele pot fi
aplatizate (garduri fructifere) sau globuloase (vas aplatizat, fus-tufa). Presupune o
densitate de 90-114 pomi/hectar, cu distante de plantare de: 8m X 8m, 8m X 7m, 7m X
7m, 8m X 5m, distante care permit, de asemenea, practicarea culturilor intercalate numai
in primii 6-7 ani, deoarece, incepand cu anul 8 de la plantare, se obtin primele recolte
economice de nuci in coaja. Dupa numarul pomilor la ha, plantatiile intensive pot avea
densitate mica (400-633 pomi la ha), mijlocie (634-833 pomi la ha) sau mare (834-
1666 pomi la ha).Terenul ales si destinat plantarii, fie ca este vorba de o suprafata mai
mica sau dimpotriva, mai mare, trebuie sa ntruneasca anumite cerinte legate de situarea
lor, gradul de fertilitate, posibilitati de udare si mecanizare. De asemenea trebuie stabilite
dinainte speciile ce se planteaza n livada ct si esalonarea sortimentului. Perioada optima
de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor si pna la venirea gerurilor. Plantarea de
toamna realizeaza un contact mai bun ntre radacini si sol, ranile cicatrizndu-se mai
usor. Astfel ncep procesele de rizogeneza care duc la formarea a noi radacini pna n
primavara.naintea plantarii pomii trebuie supusi unor operatiuni obligatorii:
Controlul viabilitatii si a sanatatii - pomii sanatosi au scoarta turgescenta,
tesuturile sanatoase de culoare caracteristica, uniforma, sectiunea prin radacina este alba
cu miros placut.
Fasonarea radacinilor - se face pentru mprospatarea sectiunii la radacinile de
schelet mai groase de 3-4mm; tinand cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase,
de schelet, acestea se lasa ct mai lungi daca nu sunt ranite, n caz contrar acestea se
fasoneaza deasupra ranii.
Mocirlirea radacinilor - consta n scufundarea repetata a radacinilor pomilor ntr-
un amestec alcatuit din parti egale de balega proaspata de vaca, pamant de telina si apa;
pomii se vor planta imediat dupa aceasta operatiune pentru ca mocirla sa nu se usuce pe
radacini.
Plantarea pomilor n sistem intensiv se face n gropi de 30x30x30 cm sau 40x40x40
cm, n care sa ncapa nestingherit sistemul radicular. De mentionat este faptul ca terenul
trebuie pregatit minutios prin fertilizare si desfundare. Pomii se aseaza n gropi astfel ca
punctul de altoire sa ramna deasupra nivelului solului. Pe fundul gropii se face un
musuroi din pamnt reavan pe care se aseaza pomul. Cnd pamntul este prea umed nu
se recomanda plantarea pomilor, deoarece exista pericolul tasarii prea mari a solului,
ceea ce mpiedica dezvoltarea radacinilor pomilor.
c. Sistemul superintensiv - este folosit n special pentru mar, par si piersic. Sunt folositi
cu precadere portaltoi de vigoare slaba (M27, M26, M9, gutui, etc. Densitatea pomilor
este mare, iar numarul pomilor la ha variaza de la 150 la 200 pomi. Pomii necesita
sustinere si irigare in functie de zona. Se planteaza 2.500 3.000 de pomi/hectar, la o
distanta de 3,5 m intre randuri, si se lasa un metro intre pomi pe rand. Acestia intra pe
rod incepand cu anul al doilea de la plantare, iar investitia se amortizeaza dupa 3-4 ani
de productie. Manual se executa taierile, raririle de fructe si culesul (pomii nu cresc prea
inalti, culesul se face de la nivelul solului), iar restul lucrarilor se fac mecanizat (aratul pe
sir, cositul, tratamentele) in functie de marimea plantatiei. Productiile ating 5-7 t/ha in
anul plantarii, 15-25 t/ha in anul II si apoi 40-50 t/ha constant in anii 12-15, dupa care
plantatia se desfiinteaza. Recolte economice se obtin in anul 4-6 de la plantarea puietilor.
Sistemele de coronare practicate sunt cele cu volum redus: Pillar, cordon vertical, gard
belgian, Sollen, etc, iar inaltimea maxima este de 2,5 m ( livezi pietonale). Durata
rentabila a unei plantatii este de 10-15 ani.
La specia mar, cultivata pe 12 ha, distanta de plantare de 3,25/1 m este cea mai
buna. Pomii de tip Knip, altoiti pe M9, se vor conduce pe un singur ax vertical n sistem
solex fara aplecarea ramurilor la soiul Golden si solex modificat cu aplecarea lastarilor
la soiurile Gala si Elstar. n ambele cazuri vom taia anual concurentele si vom opri
cresterea axului. La specia cais, o specie usor de condus, la plantare se pot folosi pomi de
un an n ghivece (facem economie). n 2-3 ani, prin taieri de ramuri principale si
concurente acestia vor forma o coroana cu trei axe verticale care vor umple distanta de 2
m ntre pomi (se planteaza la 4/2 m). Taierile vor fi facute pentru aplatizare, rodirea va
avea loc pe lastarii medii de 1-2 ani, dar si pe formatii scurte de 3 si 5 cm. Acestea se
ncarca cu muguri de rod si din anul 3-4 se obtin productii eficiente (15-40 t/ha). La
specia prun, la plantare pomii trebuie sa aiba minimum trei lastari anticipati sau se
forteaza cresterea uniforma prin executarea de incizii pentru stimularea de noi lastari.
Este bine ca n primii ani sa nu scurtam singurul ax al pomului, sa lasam sa creasca toti
lastarii, suprimnd numai concurentele. Din anul 3-4 se fac taieri pentru aducerea
rodului catre ax, dar numai la soiurile ce manifesta tendinta de centrifugare. La specia
piersic se planteaza pomi de 1 an, dar cu minimum 5-10 lastari, acestia fiind condusi pe
un singur ax vertical. Taierile se vor face prin scurtarea lastarilor lungi, iar pe acestia vom
taia n sistem cep si lastar scurt. La specia cires (avem n ferma 24 ha cu plantatii de 7, 5,
4 si 2 ani) vom conduce pomii pe un ax vertical daca portul este de vigoare slaba (Gisela
5) si pe trei axe (trident) daca portaltoiul este de vigoare medie (Maxma, Cab), deoarece
pomii ntrzie 2 ani cu rodul, pierderea fiind compensata n anii urmatori. La plantare nu
se taie axul, doi ani se fac incizii pentru stimularea lastarilor, astfel nct acestia sa
creasca pe toata lungimea axului sau axurilor, dupa caz. Pentru toate speciile, taierile de
formare a coroanei trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte: a)prin taieri trebuie sa
favorizam formarea unui numar ridicat de ramificatii, sa evitam fructificarile reduse,
alternanta de rodire. Pentru aceasta trebuie sa folosim la plantare pomi de 1-2 ani, dar cu
multi lastari anticipati, caz n care nu trebuie sa facem taieri de scurtare a pomilor la
plantare, ne vom concentra pe formarea de axe si eliminarea lastarilor concurenti
(principiul treimii); b) se vor face lucrari de orizontalizare pentru stimularea lastarilor de
rod si incizii pe ax pentru realizarea a minimum trei lastari pe fiecare etaj; c) alura
coroanei va fi realizata cu 1, 2, 3 axe verticale n functie de distanta de plantare si
vigoarea portaltoiului pentru realizarea unor coroane aplatizate care sa permita
mecanizarea lucrarilor de taiat, rarit, recoltat. d) din primul an vom controla raportul
ntre mugurii vegetativi si cei de rod si vom ncerca sa limitam tendintele de centrifugare a
celor de rod, pentru a aduce rodul ct mai aproape de ax.
Data
24.03.2014