Sunteți pe pagina 1din 4

HERPESUL IN ORL

Herpesul reprezinta o boala infectioasa care se manifesta foarte variat, putand fi


localizata la nivelul unui singur tesut sau organ, sau putand fi generalizata.
Aceasta afectiune este cauzata de virusul herpes simplex cu cele doua subtipuri
ale sale: VHS1 si VHS2, agresivitatea sa fiind data de persistenta lui in
organism, perioada mare de latenta a infectiei herpetice si proprietatea acestui
virus de a se reactiva periodic.


Modalitati de transmitere a infectiei herpetice

Rezervorul de virus herpes simplex il constituie omul, iar calea de
trasmitere este contactul direct, cel mai adesea oral (sarut) si genital (raporturi
sexuale). Pentru a se produce o infectei herpetica, la locul de contact trebuie sa
existe o leziune care sa ii permita virusului sa intre in organism.


Simptomele infectiei herpetice

Manifestarea infectiei cu virus herpes simplex e foarte variata si tine de starea de
sanatate a gazdei, varsta, localizarea infectiei si nu in ultimul rand, tipul de
virus.
Cel mai adesea, herpesul primar (primul contact cu virusul) se produce in
copilarie (intre 6 luni si 3 ani) cand in marea majoritate a cazurilor, VHS1 este
tipul incriminat. Simptomatologia la acest moment este nespecifica si de obicei,
usoara, aparand dupa 2-12 zile de la infectare.

Herpesul recidivant care reprezinta reactivarea virusului in conditiile in care
acesta ramane latent in organism dupa infectare, este insa este mai agresiv si se
manifesta la acelasi nivel unde s-a produs si herpesul primar, doar ca
simptomatologia va avea un rasunet mai mare.

VHS2 cauzeaza, pe de alta parte, herpesul genital , dar si encefalita, panaritiu
si stomatita herpetica.


Simptomele infectiei cu virusul herpes simplex

Una din localizarile predilecte ale virusului herpes simplex in ambele sale forme
este la nivel cutanat, in special la nivelul fetii, mainilor si picioarelor,
determinand asa-numita eruptie herpetica. Aceasta are 3 trepte de evolutie sub
aspect simptomatic:

- Stadiul preeruptiv in care aspectul regiunii cutanate afectate este dearsura cu
prurit care in cateva ore se va transforma intr-o pata eritematoasa .
- Stadiul eruptive veziculos in care asociaza adenopatie regionala(ganglionii
limfatici din zona afectata sunt inflamati, ceea ce duce la o crestere a lor in
volum).
- Stadiul crustos caracterizat printr-o macula pigmentata tranzitorie.
Cel mai adesea insa, infectia se localizeaza la nivel labial, peribucal si
nazolabial unde va da nastere unor vezicule care in decurs de 7-10 zile se vor
ulcera si ulterior cicatriza.
La nivelul degetelor, virusul detemina "panaritiul herpetic", descris cel mai
frecvent ca o boala profesionala a personalului medical si care debuteaza tot
prin:
- prurit,
- durere,
- vezicule mari si profunde.

In cazul copiilor cu afectiuni cutanate, aceasta infectie determina eczema
herpeticum care este o eruptie generalizata, cu potential letal pentru nou-nascut.

Infectia herpetica poate avea si manifestari bucale sub forma stomatitei si
anginei herpetice (veziculele apar pe amigdale si partea posterioara a cerului
gurii).

Stomatita determinate de virusul herpes simplex:

- apare cel mai adesea in coletivitati de tipul scolilor sau gradinitelor,
- determina aparitia de vezicule herpetice in cavitatea bucala, pe gingii si uneori
pana in faringe,
- vezicule ulcereaza si se suprainfecteaza usor, dand nastere unor dureri
puternice, salivatie importanta, miros fetid si adenopatie cervicala.
Localizarea oculara a virusului determina keratita herpetica, o cauza frecventa
a pierderii vederii. Ea este insotita de:
- durere acuta,
- incetosarea vederii,
- inflamarea conjunctivei.
- aparitia pe cornee a unor ulceratii care prin confluare vor opacifia corneea si
care complica mult evolutia afectiunii.
- extinsa la nivel conjunctival, infectia herpetica va determina
keratoconunctivita herpetica, insotita de febra si adenopatie cervicala.

Herpesul genital este produs cel mai adesea de VHS2 care are si un numar mai
mare de recidive decat VHS1. Localizarea infectiei la femei este pe colul
uterin (fiind incriminata si in geneza cancerului de col uterin), pe vulva si vagin.
La barbat, veziculele apar pe glandul penian, preput si mai rar, pe scrot sau
perianal.

In cazul gravidelor infectate cu virus herpes simplex, exista riscul infectarii la
nastere a copilului, ceea ce va duce la boala herpetica generalizata, cauzata in
principal de VHS2 cu afectare hepatica, splenica, pulmonara si cerebrala si cu
prognostic nefavorabil.|

Localizarile viscerale sunt mai rare si pot afecta plamanii, ficatul, articulatiile,
esofagul sau suprarenalele. Simptomatologia este insa in aceste cazuri mult mai
severa si de obicei, evolutia este grava.


Diagnosticul de herpes

Simptomatologia descrisa anterior pentru diferitele localizari ridica suspiciunea
diagnosticului de infectie herpetica. Confirmarea lui se face printr-o serie de
teste cum ar fi:
-examenul microscopic al probelor recoltate din diferite leziuni evidentiaza
celule gigante cu mai multi nuclei, dar nu este un aspect specific si deci poate
genera erori de diagnostic;
-cultura virusului herpetic;
-imunofluorescenta poate identifica virusul pana la subtip, chiar;
-testele serologice au o importanta mai mare in cazul infectiei herpetice primare
prin cresterea titrului anticorpilor.


Tratamentul infectiei herpetice

Daca ati fost diagnosticat cu infectei herpetica este important sa urmati un
tratament sub recomandarea si indrumarea medicului.

Aciclovirul este medicamentul de electie si cel mai putin toxic. In aplicari
locale, el atenueaza simptomatologia locala si grabeste vindecarea in herpesul
mucocutanat. Administrat pe cale orala, el are rezultate bune in cazul herpesului
genital, dar in nici una din formele de administrare nu poate preveni recidivele.
Aciclovirul se prescrie intravenos doar in forme foarte severe.

O alternativa pentru aciclovir este vidarabina recomandata pentru tulpinile
rezistente la aciclovir, cu o toxicitate mai mare insa si idoxuridinafolosita doar
in tratamentul local al herpesului ocular, dar cu rezultate mai proaste decat
aciclovir.
In caz de episoade mai severe, tratamentul antiviral poate fi si oral, in doza si pe
perioada strict recomandate de medic. Este important de retinut ca tratamentul
poate scurta durata si ameliora simptomele herpesului, dar nu previne aparitia
unei noi eruptii.



Protectia impotriva infectiei herpetice

Profilaxia nu cuprinde inca un vaccin antiherpetic si de aceea, cel mai bun mod
de protectie este acela de a ne feri de persoanele cu leziuni herpetice, de a ne
interesa de istoricul medical al partenerilor nostri sexuali si de a nu trata cu
superficialitate leziunile cutanate, oricat de usoara ar fi simptomatologia, ci sa
cerem in primul rand parerea unui specialist.
Evitand expunerea prelungita a buzelor la soare (folosind o palarie sau aplicand
pe buze un stick sau crema cu filtru UV);
Evitand contactul intim (de exemplu sarutul) cu persoane care au herpes labial
sau genital;
Evitind folosirea in comun a prosoapelor, veselei sau a altor obiecte cu o
persoana care are herpes.

Ce facem cand a aparut herpesul?
Aplicam crema antivirala de cateva ori pe zi la nivelul leziunii;
Compresele reci aplicate la acest nivel reduc inflamatia (scad roseata si
tumefactia );
Ibuprofenul si paracetamolul amelioreaza durerea;
Evitam alimentele acide (de exemplu citricele sau tomatele).