Istoria Imperiului Bizatin (IB)

!!! nu trebuie la examen pp 75-91, pp 209-226

IB - curs
!iploma"ia bizantin#
1$ !e%inirea$
- apari"ias IB &i rela"iile sale cu alte state - acti'itate sporit# (es%#&urat# (e or)ane &i
institu"ii ale sale, care reprezentau statul
- aceast# acti'itate constituie (iploma"ia bizantin#* ar putea %i (e%init# (e arta (e a asi)ura,
con(uce &i practica prin mi+loace o%iciale &i pa&nice, ne)ocieri ,n numele IB cu celelalte
state &i popoare
- (iploma"ia - %orma pa&nic# a promo'#rii rela"iilor*
- (iploma"ia IB - instrument (e baz# al politicii externe al statului, al ap#r#rii (repturilor &i
intereselor acestuia* inclu(e acti'itatea or)anelor (e stat interne (competen"e )enerale
sau specializate ,n rela"iile interna"ionale), (ar &i 'ariatele %orme (e reprezentare
(iplomatic# (e re)ul# ocazional#, ,n str#in#tate
- (iploma"ia - unul (in cele mai importante mi+loace (e ,n%#ptuire a acti'it#"ii externe a
statului bizantin* %ormele &i caracteristicile sale au 'ariat (e-a lun)ul 'remii, ,n %unc"ie (e
e'olu"ia propriului sistem politic &i a particularit#"ilor partenerilor (e tratati'e
- rela"iile (iplomatice - ,ntre"inute prin misiuni temporale, ocazionale, %olosite c.n( se cerea
rezol'at# o problem# precis# (e)/ comercial#, sc0imb (e prizonieri) &i mai ales pentru
,nc0eierea unor alian"e militare sau politice
- ,n )eneral, la acea (at#, (iploma"ia nu era or)anizat# &i con(us# (e re)uli %ixe sau
uni%orme* s-a cristalizat &i s-a impus ,n sc0imb (in cele mai 'ec0i timpuri, re)ula imunit#"ii
&i in'iolabilit#"ii solilor
- la romani - ,n epoca imperial# - se stabilise &i o anumit# proce(ur# pentru primirea ,n
au(ien"# a solurilor str#ini* ambasa(orul roman (le)atus) era numit ini"ial (e 1enat, apoi
(e ,mp#rat, (e la care primea ,mputerniciri &i instruc"iuni, ocup.n( un loc ,nsemnat ,n
'ia"a public# roman#
- IB - &i-a a(us o contribu"ie (eosebit# la pro)resul institu"ionaliz#rii (iploma"iei p.n# ,n
152, prin 'ariate mi+loace %olosite, prin aten"ia acor(at# (ez'olt#rii ceremonialului
(iplomatic &i crearea unui o%iciu special precursor al 3inisterului (e 4xterne (e mai t.rziu
- cu toat# aten"ia acor(at# (iploma"iei &i crearea unor institu"ii specializate, nu s-a a+uns
p.n# la ,n%iin"area reprezentan"elor permanente ,n alte state, cu implica"ii (irecte asupra
(ez'olt#rii normelor +uri(ice ,n acest (omeniu, a(ic# la institu"ionalizarea (eplin# a
(iploma"iei
2$ !reptul (iplomatic
- ,n (es%#&urarea acti'it#"ii (iploma"iei bizantine &i pe m#sura (ez'olt#rii ei, sunt create
re)uli pri'in( (i%eritele aspecte ale acestei acti'it#"i
- unele (in ele - caracter (e uzan"# (iplomatic# &i s-au aplicat pe baza curtoaziei popoarelor
(comites )entium) - ansamblu (e re)uli (e comportare (e)/ polite"ea, prietenia, respectul),
care nu erau obli)atorii (in punct (e 'e(ere +uri(ic, !56 a c#ror respectare contribuia la
buna (es%#&urare a rela"iilor (intre state &i popoare
- tot acum, precump#nea ,n (omeniul acestor rela"ii - cutuma interna"ional#, ca o practic#
)eneral#, constant#, relati' ,n(elun)at# &i consi(erat# (e state &i popoare ca obli)atorie*
ea a constituit (e alt%el iz'orul cel mai 'ec0i al cristaliz#rii primelor elemente (e (rept
(iplomatic, c#rora li s-au a(#u)at cu timpul numeroase norme +uri(ice - (e la ,nceputurile
sale, (reptul (iplomatic a %ost puternic marcat (e practic# &i a a'ut un caracter
precump#nitor obi&nuielnic sau cutumiar
1
- existen"a tratatelor ,nc0eiate (e IB cu alte state &i popoare 7 re)lement#rile serioase ale
le)isla"iei IB ,n ceea ce pri'e&te %unc"iile (iplomatice ale unor institu"ii interne
- (reptul (implomatic IB cuprin(e le)i%erarea (i%eritelor aspecte (iplomatice, (es%#&urate (e
or)ane interne ale statului, ini"ial (esemnate, ulterior create anume ,n acest scop &i
reprezentate ,n timp, r.n( pe r.n( (e ma)ister o%%iciorum - lo)o%#tul (rumurilor &i marele
lo)o%#t
2$ Institu"iile cu acti'itate (iplomatic#
- %unc"iile institu"iilor publice care au (es%#&urat acti'itate (iplomatic# - re)lementate (e
(reptul roman
- pe l.n)# atribu"iile &i acti'itatea pe plan intern - o acti'itate (iplomatic# a'ea 1enatul, apoi
,mp#ratul
- la bizantini, ,mp#ratul-i(eea (e stat, sin)urul care a'ea (reptul (e reprezentare )eneral#
(ius representationis omni mo(ae) a IB ,n rela"iile cu alte state &i popoare
- ,mp#ratul era sin)urul care a'ea (reptul (e a stabili &i ,ntre"ine rela"ii cu alte state, (e a
trimite sau rec0ema solii, (e a ,nc0eia sau anula tratate cu alte state &i popoare (in zin#,
(e a (eclara r#zboi, (e a ,nc0eia pace
- e'i(ent, toate aceste atribu"ii (e politic# extern#, ,mp#ratul le realiza prin institu"ii &i
%unc"ionari ai s#i, anume (esemna"i ,n acest sens
$ 3isiuni (iplomatice ocazionale
- printre %unc"iile externe ale statului, un loc (e cea mai mare importan"# ,l ocup# misiunile
(iplomatice cu caracter temporar, a'.n( (rept sarcin# s# asi)ure bunele rela"ii ale IB cu
alte state &i popoare, (ez'oltarea acestora &i ap#rarea interesului IB, pe care-l reprezenta,
&i al supu&ilor s#i
- acest (rept al statului, (e a trimite misiuni (iplomatice, (e a primi asemenea misiuni,
ocazional sau permanent, a %ost (enumit ,n literatura +uri(ic# (rept (e solie8(e le)atus (ius
le)ationis)
- orice stat su'eran are acest (rept
- acest (rept9:obli)a"ia statelor, (ar r#m.ne o %acultate a acestora &i un atribut al
su'eranit#"ii lor
- misiunile (iplomatice temporare - soliile - trebuiau s# contribuie prin acti'itatea lor la
(ez'oltarea unor rela"ii pa&nice IB-celelalte state &i la str.n)erea le)#turilor (e colaborare
cu acestea
- ,n spiritul (iploma"iei - s# %ie e'itat con%lictul
- caracterul ocazional al misiunilor exclu(e %unc"ia (e reprezentare a acestora, (ar
presupune exercitarea %unc"iei (e ocrotire a intereselor statului roman &i ale cet#"enilor
s#i, ,n statul acre(itar, prin purtarea (e tratati'e &i ,nc0eierea (e tratat
- (esemnarea membrilor soliilor romane-competen"a ,mp#ratului
- ,n unele cazuri a %ost necesar acceptul con(uc#torului (e stat sau a &e%ului popula"iei,
care urma s# primeasc# solia (e)/ 5ttila re%uz# s# primeasc# o solie bizantin#, pentru c# e
nemul"umit (e componen"a ei - existau persoane cu un ran) necorespunz#tor* ast%el,
,mp#ratul (e la ;onstantinopol a trimis alte persoane, (e ran) mai ,nalt)
- inci(entele (iplomatice pot ap#rea &i ulterior, (up# ce solia a %ost primit# (e)/ amasa(orul
Ira<-ului)
- pentru ca &e%ul soliei s#-&i poat# exercita %unc"ia, se obi&nuia ,n(eplinirea potri'it
practicilor 'remii a unei anumite proce(uri, cu caracter protocolar - se ,nc0eia cu
prezentarea acre(iti'ei (-scrisoarea (e acre(itare)
2
- aceasta (actul)-actul o%icial , semnat (e statul acre(itant, prin care se atest#
,mputernicirea persoanei respecti'e (e a ,n(eplini %unc"ia (e sol sau &e% (e solie
interceptarea corespon(en"ei (iplomatice - pentru a se putea pre)#ti (in timp cu
r#spunsurile - nu era bine s# ,ncre(in"ezi ,n scrisoare toate secretele -ne'oia (e
acre(itare (ca s# existe ,ncre(erea ,n sol c# prezint# opiniile &e%ului s#u)
- (e re)ul#, scrisorile (e acre(itare erau ,nm.nate (e titularul lor, ,ntr-un ca(rul solemn,
(up# un anumit ceremonial, con(uc#torului statului la care era trimis* cu acest prile+, al
au(ien"ei solemne, erau o%erite (arurile a(use &i prezenta"i (up# caz &i ceilal"i membrii
componen"i ai soliei
- (eocam(at#, ,n aceast# epoc# me(ie'al#, lipse&te cate)orisirea ,n ran)uri8clase ale
&e%ilor &i membrilor misiunilor (iplomatice, a&a cum, ulterior, 'om a'ea ambasa(ori &i nun"i
papali, le)a"i &i internun"i papali sau a)en"i (iplomatici cu ran) ,ns#rcina"i cu a%aceri
5$ =ri'ile)iile &i imunit#"ile (iplomatice
- pentru ca solul8a)entul (iplomatic s# ,&i poat# ,n(eplini ,n con(i"ii optime misiunea, era
ne'oie s# bene%icieze (e anumite (repturi &i pri'ile)ii ,n statul ,n care era trimis, a c#ror
totalitate %ormeaz# a&a-numita imunitate (iplomatic#
- aceasta a ap#rut (in cele mai 'ec0i timpuri &i (e ea au bene%iciat &ii solii romano-bizantini
sau cei str#ini, care, printre altele, se bucurau (e in'iolabilitatea persoanei, ca s# poat# %i
pu&i la a(#post (e orice prime+(ii, amenin"#ri sau presiuni %#cute ,n scopul in%luen"#rii
acti'it#"ii lor (iplomatice
- in'iolabil# era &i corespon(en"a o%icial# (e"inut# asupra lor (e membrii soliei, precum &i
lucrurile (estinate uzului o%icial al misiunii, acestea %iin( exceptate controlului &i scutite (e
plata oric#ror taxe 'amale
- solii se bucurau &i (e imunitate (e +uris(ic"ie, ,n sensul c# trebuiau s# %ie trata"i cu
respectul cu'enit, lu.n(u-se toate m#surile potri'ite pentru a nu li se a(uce 'reo atin)ere
persoanei, libert#"ii &i (emnit#"ii lor* erau ap#ra"i ,mpotri'a oric#ror acte (e 'iolen"# (in
partea (re)#torilor statului ,n care erau trimi&i, neput.n( a %i supu&i urm#ririi penale, a(ic#
re"inu"i, aresta"i sau pe(epsi"i
- o(at# cu p#trun(erea solilor pe teritoriul statului acre(itat, erau luate toate m#surile
potri'ite pentru (eplasarea, c#l#uzirea, ,ntre"inerea &i )#z(uirea acestora ,n si)uran"# &i
(e re)ul#, cu )ratuitate (e)/ ora&ele s#se&ti - era re)lementat clar (e c.te ori s#
)#z(uiasc# ast%el (e c#l#tori (e seam#* ,n sc0imb, bene%iciau (e anumite scutiri %iscale*
s-au p#strat %oarte multe (ate (espre consemnarea unor asemenea )#z(uiri)
- toto(at#, soliile a'eau ,n(atorirea (e a nu ac"iona ,n scopuri incompatibile cu rosturile pe
care trebuiau s# le ,n(eplineasc# (existau solii trimise s# %ac# spiona+)
- ,n caz contrar, statul acre(itar putea lua tot %elul (e m#suri, inclu(i' ,napoierea soliei &i
ruperea bunelor rela"ii - ostilit#"i
- ,ntruc.t solii reprezentau pe ,mp#ratul lor, care personi%ica statul, obi&nuit se consi(era c#
orice +i)nire, o%ens# a(us# solilor era ,n acela&i timp &i la a(resa propriului su'eran
;urs 5 - IB
!iploma"ia )reac#
- s-a %ormat (in necesit#"ile unor ora&e cet#"i care nu puteau con'ie"ui &i nu se puteau
men"ine (ec.t pe baz# (e coali"ii &i alian"e* sunt cunoscute ast%el alian"ele 's per&i &i
mace(oneeni, anume coali"iile %ormate ,n +urul 1partei &i al 5tenei
3
- o alt# %orm# (e colaborare ,ntre polis-urile )rece&ti a %ost %e(era"ia - ap#rut# ca o reac"ie
%a"# (e ten(in"ele (e 0e)emonie* polis-urile membre a(opt# o constitu"ie comun# &i
accept# o +uris(ic"ie &i a(ministra"ie ce aplic# le)ile comune
!iploma"ia roman#
- (ac# (espre (iploma"ia )reac# s-a spus c# este abil#, expresia rela"iilor (e e)alitate, (e
respectare a reciprocit#"ii ,ntre (i%eritele polis-uri, (espre cea roman# s-a spus opusul*
- promo'at# (e I6, s-a caracterizat prin %ermitate (1) &i (emnitate (2)
- nu era (ur# &i nici lipsit# (e %lexibilitate, (ar %ermitatea r#m.nea principala sa tr#s#tur#
- (2) - at.t (e puternic# era aceast# i(ee &i at.t (e lar) r#sp.n(it#, ,nc.t simpla enun"are (e
cet#"ean roman, ,i asi)ura cui'a protec"ie, oriun(e ,n lumea 'ec0e
- ci'is romanus sum - cu'intele care con%erea celui care a'ea (reptul s# le rosteasc# o
%or"# consi(erabil#
- I6 a tratat alian"ele (e pe pozi"ii (e %or"#, ei impun.n( re)ulile +ocului, (o'a(a ,n acest
sens/ la romani ,nt.lnim prima (at# ori)inea (reptului interna"ional
- ,n epoca republican#, politica extern# roman# re'enea 1enatului, (up# instaurarea puterii
imperiale 1enatul %iin( lipsit (e prero)ati'ele sale ,n s%era politicii externe (sunt preluate (e
,mp#rat care le exercit# printr-o cancelarie special numit#)
- ,n perioa(a republican#, c.n( 1enatul reprezenta o permanen"# politic# &i o maxim#
competen"# ,n 'ia"a public#, ,i era ,n)#(uit s# elaboreze liniile (irectoare ale politicii
statului roman &i s# supra'e)0eze executarea cu stricte"e a (ispozi"iilor sale ,n politica
extern#
- rolul 1enatului era cunoscut soliilor str#ine, care sosite la 6oma se )r#beau s# ob"in# o
au(ien"# la 1enat
- erau primi"i %ie ca alia"i, ca prieteni, ,n suburbiile 6omei, un(e trebuiau s# ,&i noti%ice
prezen"a la >uaestor urbanus, pentru a c#p#ta rolul (e a intra ,n cetate
- (up# ce primea acest (rept, solul era )#z(uit ,ntr-o cl#(ire special# un(e a&tepta cu
r#b(are ziua sortit# au(ien"ei
- (ac# 1enatul re%uza s# acor(e au(ien"a solicitat#, ambasa(a8solia era obli)at# s#
p#r#seasc# peninsula ,ntr-un termen %ixat (e cel mult o lun#
- (ac# au(ien"a soliei era acceptat# trebuia s# a&tepte %ixarea acesteia
- interesant nu este %aptul c# a&tepta, pentru c# (intot(eauna a&teapt# au(ien"a (e
prezentare, ci c# a&teptarea se prelun)ea uneori 2-2 ani
- ,n timpul acesta, solul era supus unei supra'e)0eri atente* slu+itori speciali ,l ser'eau mai
mult pentru a ,l isco(i &i a ,ntocmi ,n scris sau oral rapoarte asupra comport#rii &i inten"iilor
sale
- (up# acest tratament (e examinare solul era a(us la 1enat, soliile primite ,n au(ien"# %iin(
ascultate %ie ,n plenul 1enatului, %ie (e c#tre o comisie senatorial#, care alc#tuia un raport
sau un proiect (e r#spuns, supus apoi (iscu"iei 1enatului
- solul, cel mai a(esea, 'orbea prin interme(iul unui interpret* i se puneau (i%erite ,ntreb#ri
pentru ca 1enatul, mai apoi ,mp#ratul, s# se poat# con'in)e (e tr#inicia actului ce urma
s# %ie ,nc0eiat
- (up# (iscurs, solul se retr#)ea &i a&tepta s# %ie (in nou c0emat, pentru a primi r#spunsul
- ne)ocierea alian"elor, solu"ionarea liti)iilor, %ormularea &i ,nm.narea ultimatumului erau
,ncre(in"ate unor comisii-ambasa(e %ormate (in speciali&i &i exper"i ,n probleme care
constituiau misiunea soliei
- (ac# ,n perioa(a (e a&teptare a r#spunsului solul ,nc#lca 'reo le)e a 6omei, el era
expulzat (e pe teritoriul "#rii
4
- (reptul popoarelor (ius )entium), al#turi (e tra(i"ie, care se aplica (eopotri'#
ambasa(orilor &i personalului (iplomatic (slu+itorii ,nso"itori) con%erea o serie (e imunit#"i
- nu exista ,ns# principiul in'iolabilit#"ii corespon(en"ei* era supus# unei cercet#ri %oarte
atente (in partea romanilor
- ,n con(ucerea politic# a 6omei exist# un %el (e (irec"ie a protocolului sau a tratatului
numit# cole)iul %e"ialilor, %ormat (in 20 (e persoane recrutate (intre preo"i* a'ea sarcina (e
a examina temeinicia8le)alitatea tratatelor, con(i"iile care erau ,nc0eiate &i, (up# caz,
re)imul (e (es%#&urare a r#zboiului &i a p#cii
- membrii cole)iului erau ale&i pe 'ia"#* la 6oma nu existau ambasa(ori permanen"i &i nici
statul roman nu a'ea reprezentan"e permanente ,ntr-o "ar# oarecare* to"i solii erau
temporari, ocazionali, numi"i pentru o anumit# misiune
- %aptul c# ,nt.rziau mai mult timp ,ntr-o "ar# se (atora a&tept#rii ,n(elun)ate la care erau
obli)a"i pentru primirea ,n au(ien"# 15? (istan"elor mari 8c#l#toriilor care (urau s#pt#m.ni
sau luni ,ntre)i (e)/ re)ele 5rmeniei 'enin( la 6oma a c#l#torit 9 luni)
- ambasa(orul sau solul se numea le)atus (trimis) - (e un(e 'ine &i numele (e le)a"ie
(ambasa(#)* el era numit (e 1enat, ulterior (e ,mp#rat, (e la care primea ,mputerniciri &i
instruc"iuni
- instruc"iuni scrise la romani nu existau, 'or %i intro(use (e (iploma"ia bizantin#
- solii erau ,nso"i"i ,n (rumurile lor (e un anumit num#r (e persoane ((e suit#)* (ac# solia
c#l#torea pe mare, uneori, 'asul era ,nso"it (e cor#bii (e r#zboi (6oma (orea s#
sublinieze puterea &i presti)iul trimisului s#u)
- pe (rum, solii ar#tau un inel special (e aur, un %el (e le)itima"ie, care le permitea s# ob"in#
cele trebuincioase %#r# plat#
- con(uc#torul ambasa(ei se numea princeps le)ationes
IB - curs6
- (intre institu"iile proprii (iploma"iei romane am aminti ostatecii, care erau ,nscri&i ,n tratate
ca un %el (e )aran"ie a respect#rii acestora
e)/ ,n cazul r#zboaielor punice - 600 (e ostateci
- (e re"inut c# o%icial, institu"ia ostaticilor a (urat p.n# ,n sec @AIII, iar ,n sec @@ a %ost
preconizat# ca o )aran"ie ,n cazul unui atac nuclear prin surprin(ere
- (eclararea r#zboiului &i ,nc0eierea p#cii, con%orm unui ritual bine re)izat
cole)iul %e"ialilor - la (eclararea r#zboiului, unul (in membrii mer)ea la )rani"# &i
arunca o lance (e o"el8m.n+it# cu s.n)e, cu '.r%ul ars ,n %oc (Bitus Ci'ius)
spre s%.r&itul perioa(ei republicane, se arunca o lance (in '.r%ul templului Bellonei
Ierar0ia statelor &i popoarelor str#ine ,n concep"ia ,mp#ra"ilor (I6, IB)
- ,n raporturile lor cu str#inii, ,mp#ra"ii romani &i bizantini nu pier(eau (in 'e(ere
%un(amentul +uri(ic al puterii lor &i ori)inea sa pro'i(en"ial#, care ,i ri(ica ,n concep"ia lor &i
a supu&ilor proprii (easupra tuturor altor con(uc#tori (e stat
- ne)#sin( e)ali pe p#m.nt, ei consi(erau orice &e% (e stat ca supus puterii lor, (ar ace&ti
supu&i constituiau o ierar0ie 'ariabil#, (e la in(epen(en"# politic# la simpl# 'asalitate
- se consi(era c# sin)urul su'eranul bizantin a'ea (reptul la titlul (e ,mp#rat, apoi (e
basileu* sin)ur, el le)i%era pentru ,ntrea)a lume cre&tin#, ,mbr#"i&.n( c0iar &i (omeniul
Bisericii* numele s#u trebuia s# %ie pomenit ,n ru)#ciunile tuturor bisericilor
5
e)/ ,n zilele cele mai sumbre ale IB, patriar0ul ecumenic 5ntonie (D21-2), putea scrie
marelui cneaz rus Aasile I/ Eexist# un sin)ur ,mp#rat, cel (e la ;onstantinopol* ,n cazul
altor suzerani care preiau acest titlu este 'orba (e o uzurpareE - aluzie la ;arol cel 3are
- (esi)ur, aceasta a %ost (octrina ini"ial#, (ar ,n practic# IB a trebuit ,n %unc"ie (e necesit#"ile
politice s# %ac# concesii pri'ite (e alt%el ,ntot(eauna ca pro'izorii
- ,n aceast# pri'in"# nimic nu este mai caracteristic pentru (iploma"ia IB (ec.t ierar0ia
protocolar# stabilit# ,n raporturile sale cu (i%erite state &i popoare
!octrina imperial# &i %apte/
1$ 6ela"iile cu =ersia
- pentru IB, =ersia se )#sea ,n ran)ul ,nt.i al statelor p#).ne, necre(incioase* acesta a %ost
mult timp sin)urul stat cu care IB a tratat (e la e)al la e)al, practic# care coboar# ,n timp
,n sec III, ,n 'remea 6estaura"iei 1assani(e
- cele (ou# state se consi(erau reciproc ca sin)urele state ci'ilizate ,n %a"a popoarelor
barbare &i soli(aritatea lor s-a a%irmat ,n m#surile comune luate pentru a prote+a trec#torile
;aucazului (e in'aziile popoarelor turaniene, care se puteau re'#rsa asupra 5siei 3ici &i
a re)iunii (intre Bi)ru &i 4u%rat
- con&tientizarea unui (estin comun, cel al prime+(iilor popula"iilor pastoral-noma(e ce
atacau (inspre nor(, au apropiat &i au (eterminat colaborarea celor (ou# state
- ,n %ormulele (e corespon(en"#, cei (oi su'erani se tratau ca %ra"ii &i re)ele =ersiei era
numit basileu, ,ntr-o epoc# ,n care ,mp#ratul (e la ;onstantinopol nu s-a intitulat o%icial cu
acest titlu (el era 5u)ustus)
- ,ntr-un cu'.nt, rela"iile lor (iplomatice se apropiau (estul (e mult (e cele a (ou# state
mo(erne* ei ,&i noti%icau suirea pe tron prin solii, inter'eneau pentru a prote+a (inastiile
proprii
e)/ 5rca(ius l-a numit pe re)ele persan tutor al lui Beo(osie II, iar marele re)e 'oia s# %ie
a(optat %iul s#u ;0osroes (e c#tre Iustin I (-unc0iul lui Iustinian)
- mai men"ion#m primirea ma)ni%ic# %#cut# (e ,mp#ratul 3auritius ,n 590 lui ;0osroes II,
(etronat (e supu&ii s#i &i c# acesta (;0osroes II) in'a(eaz# IB ,n 60, lu.n( (rept pretext
r#zbunarea mor"ii lui 3auritius, al c#rui aliat &i prieten a %ost
2$ 6aporturile cu cali%ii arabi
- tot ,n spiritul unei e)alit#"i* ,n tratate &i corespon(en"#
- (e&i intimitatea (intre cele (ou# cur"i a %ost (eparte (e a %i at.t (e marcat# ca &i cu re)ii
per&ilor
- (up# protocolul epistolar (in E;artea ceremoniilorE, numele cali%ului prece(a ,n a(res# pe
cel al ,mp#ratului atunci c.n( or(inea in'ers# era urmat# ,n corespon(en"ele cu re)ii (in
Fcci(ent
- cali%ul, (esemnat cu titlul (e !I5B5;BF6 (&e% al a)arenilor) are (reptul la trei epitete (e
onoare &i scrisoarea care ,i era a(resat# era pecetluit# cu o bul# (e aur ,n 'aloare (e
nomisma
e)/ scrisoarea c#tre cali%ul Ba)(a(ului (e pe la 1050-55, a'ea %orma unui cristobul scris ,n
)reac# cu tra(ucere arab# interliniar#, cu litere (e aur, pe per)ament purpuriu
- (ac# era 'orba (e un simplu emir, basileul punea ,n aceast# scrisoare mai pu"ine %orme
(e respect &i ,l %#cea s# simt# superioritatea sa a&a cum o arat# un r#spuns trimis lui
6oman Cecapelul (e un emir al 4)iptului care se pl.n)ea c# con(uc#torul bizantin a luat
,n pri'in"a sa un ton protector, ,n loca ca scrisoarea s# %ie prieteneasc#
6
- mai t.rziu, ,mp#ra"ii bizantini &i sultanii mameluci ai 4)ipului - e)/ ,n 1221, 3i0ail
=aleolo)ul &i Gelaun - se tratau (e %ra"i* 5n(ronic, urma&ul lui 3i0ail =aleolo)ul 'a cere
c0iar p#rerea episcopilor - i se r#spun(e c# nu e o exa)erare
2$ =roblema <0azarilor
- printre al"i su'erani necre(incio&i, (oar 0anii <0azarilor, alia"i ai IB (e pe timpul lui
Heraclius, uni"i cu (inastiile imperiale prin uniuni matrimoniale, se bucurau (e o situa"ie
pri'ile)iat#
- ,mp#ratul %olosea pentru a le scrie aceea&i %ormul# ca &i ,n scrisorile a(resate principilor
cre&tini/ in'ocarea trinit#"ii la ,nceput, erau %olosite (ou# epitete onori%ice &i o bul# (e aur
,n 'aloare (e 2 nomisma
$ =rinceps (in Fcci(ent
- ,n pri'in"a protocolului %olosit ,n corespon(en"a cu principii cre&tini (in Fcci(ent, ,mp#ratul
(e la ;onstantinopol ,i numea %ra"ii s#i spirituali, (ar %#cea s# se simt# superioritatea sa,
plas.n( numele s#u ,nainte numelui acestora ,n %ormula (e a(res# &i re%uz.n(u-le
principilor ,ncorona"i orice alt titlul (ec.t cel (e re)e
a$ rela"iile cu I$;arolin)ian
- c0estiunea protocolar# a titlului a %ost cauza a numeroase &i )ra'e con%licte ,ntre IB &i
,mp#ratul ;arolin)ian, iar apoi cel 6omano-Ierman
- (ac# ;arol cel 3are a reu&it ,n D12 s# ob"in# ,n mo( excep"ional recunoa&terea acestui
titlu in'i(iat, ,n D2 - ,mp#ratul 3i0ail I scriin(u-i lui Cu(o'ic =iosul ,l cali%ica pe acesta (in
urm# (e E)loriosul re)e al %rancilor &i lombarzilor &i numit ,mp#ratul lorE
- la %el 'a re%uza &i Aasile I lui Cu(o'ic II titlul (e E,mp#rat al romanilorE, (ar ,l accept# pe cel
(e ,mp#rat al %rancilor
- occi(entalii ,l numeau pe ,mp#ratul bizantin %ie ,mp#ratul )recilor, %ie ,mp#ratul
;onstantinopolului, (ar ,n nici un caz ,mp#ratul roman
;urs 7
b$ 6ela"iile cu Bul)aria
- con%licte similare ,ntre IB &i su'eranii bul)ari (up# cre&tinarea lui Boris
- "arul 1imeon &tia c# nu poate exista (ec.t un sin)ur basileu, intitul.n(u-se ,mp#rat al
bul)arilor &i romanilor/ (orea s# ,&i ,nsu&easc# aceast# unic# (omina"ie ce %#cea orice
compromis imposibil &i cu toate 'isele sale el a %ost tratat p.n# la moartea sa, ,n protocol,
(oar ca Eiubitul nostru %iu spiritual prin mila lui !umnezeu ar0onte al poporului cre&tin al
bul)arilorE
- ,n 927, con(ucerea bizantin# )#sea ,n interesul s#u s# se (espart# (e intransi)en"# &i
(up# c#s#toria cu nepoata ,mp#ratului, =etru, %iul lui 1imeon a %ost recunoscut ca basileu
al bul)arilor* (ar pentru a atenua (in ,n"elesul acestei ,n"ele)eri, ,mp#ratul ,n trata ,n stilul
epistolar ca %iu spiritual &i ,&i 'a a(#u)a pe l.n)# titlul (e basileu al romanilor, pe cel (e
autocrator, pentru a %i superior "arului bul)ar
c$ 6ela"iile cu 1erbia
- pentru a ,&i sublinia in(epen(en"a, principii s.rbi, consi(era"i supu&i ai IB au luat &i ei
acela&i titlu (e autocrator, ,ncep.n( cu Jte%an (1196-120D)*
- c.n( Jte%an ?ro& II (in Cu(mil (e'ine )inerele lui 5n(ronic al II-lea ,n 1299, el accept#
titlul (e sebastocrator, ce ,l subor(ona basileului
7
- ,n %ine, lu.n( titlul (e basileu al s.rbilor &i romanilor, Jte%an !u&a (1221-1255) ,&i
propunea ca alt#(at# 1imeon, s# ,&i ,nsu&easc# mo&tenirea IB (era ne'oie (e o %lot#
puternic# pentru a cuceri ;onstantinopolul)
($ 6ela"iile cu 6usia
- (e&i in(epen(ent# politic ocup o situa"ie subor(onat# ,n ierar0ia statelor
- nu numai spiritual era supus# patriar0iei ecumenice, ci &i expresiile %olosite (e IB pentru a
o (esemna &i alte in(icii, in(ic# c# ea nu a ,ncetat (e a %i consi(erat# la ;onstantinopol ca
un stat 'asal imperiului
- e (e remarcat c# ,nainte (e 152, nici un prin" (cneaz) rus nu s-a ).n(it s# ,&i ia titlul
imperial sau re)al cu toate c# (e mai multe ori, ru&ii au atacat ;onstantinopolul
e$ 6ela"iile cu ?n)aria
- subor(onarea ?n)ariei a %ost mult mai pu"in marcant#, (ar nu lipse&te, prin (#ruirea (e
coroane re)ale, ,mpo(obite cu e%i)ia basileului &i trimise re)ilor un)uri
- este &i cazul celei trimise (e ,mp#ratul IB lui 5n(rei I (107-1056)* alta trimis# (e 3i0ail AII
lui Ieza I (107-1076); pe aceast# coroan#, basileul troneaz# ,n centrul auroleat, "in.n(
stin(ar(ul imperial roman mai mare (ec.t al lui Ieza, reprezentat %#r# nimb, cu o simpl#
cruce ,n m.n#
%$ 6ela"iile cu Boemia
- re)ele acesteia a prestat oma)iul c#tre 3anuel I ;omnenul (117) ,n timpul crucia(ei lui
;onra( III, (e atunci urma&ii %iin( consi(era"i 'asali ai Imperiului
6aporturile cu statele 'asale
- %a"# (e marile state ce se bucurau (e in(epen(en"# politic#, (omnia (iploma"iei imperiale
se intro(uce asupra unei mul"imi (e popula"ii ()entes), (e importan"# &i con(i"ii politice
(i'erse, (e la state cre&tine ci'ilizate la simple triburi barbare, se(entare sau noma(e,
triburi mi&c#toare &i amenin"#toare pentru %rontiera Imperiului
- neput.n( (istru)e sau ocupa teritoriile lor, (iploma"ia IB urm.n( tra(i"ia 6omei, c#uta s#
le %ac# aliate, capabile s# apere teritoriul s#u, s# ,i %urnizeze contin)ente militare &i c0iar
s# %a'orizeze comer"ul s#u exterior
- le)ate (e Imperiu prin tratate, ele (e'eneau slu+itorii s#i ((oulai), (ar urm#rin( aceea&i
practic# roman#, %iecare popula"ie a'ea statut particular ce ,i l#sa mai mult# sau mai
pu"in# in(epen(en"#
1tatutul popula"iilor 'asale
- aceast# 'asalitate era impus# prin %or"#, (ar (e cele mai mare ori era solicitat# at.t %iin(
(e mare la s% sec @I presti)iul IB
- triburile barbare (oreau s# %ac# parte (in aceast# societate prosper#, o%erin(u-se ,n
sc0imb Ea %i c.inii p#zitori ai ImperiuluiE
- (in partea sa, con(uc#torul imperiului c#uta c.t mai mult s# le exploateze interesele &i
(epunea e%orturile spre a cunoa&te situa"ia (in %iecare stat sau trib pentru a pro%ita (e
(isensiunile interne, pentru a-&i prote+a o clientel# &i a ,ncerca s# sus"in# misionarii (e a ,i
con'erti la cre&tinism
- (in sec AI exista un ser'iciu (e in%ormare asupra mora'urilor, obiceiurilor, %or"elor politico-
militare (in %iecare stat* in%orma"iile erau a(unate la (epartamentul sau biroul barbarilor -
scririum barbaronum - a c#rui supra'ie"uire se constat# inclusi' ,n sec @
8
- e%orturile (iploma"iei bizantine pentru a construi imperiului o centur# (e state 'asale le)ate
prin tratate, au %ost clar sesizate ,n cele trei perioa(e (istincte ale expansiunii politice,
culturale &i reli)ioase ale Bizan"ului/
1$ sub Iustinian &i succesorii s#i ,n sec AI
2$ (up# (ezmembrarea Imperiului (e arabi &i sla'i p.n# la s% sec @I
2$ sub ;omneni - 10D1-11D5
;urs D
Iustinian &i 'asalii s#i
- Iustinian a a'ut (e luptat cu re)atul persan, popoarele noma(e (in 5%rica (e Kor( &i
popoarele barbare (in st.n)a !un#rii
- politica (e p#trun(ere ,n 3area Kea)r#, ;rimeea (ia sub protec"ia sa )o"ii, stabili"i ,n 1 -
%aza cu ?l%ilas - ,n rezer'a"iile lor &i amenin"a"i (e 0uni)
- la poalele ;aucazilor (,n Cazic - zona Ieor)iei (e azi) trimite misionari la popula"iile (e
acolo (% buni r#zboinici, %oarte %i(eli), care (e&i supuse =ersiei, (ar cre&tine, pri'eau pe
,mp#rat ca pe protectorul lor natural
- ,n teritoriul 5rmeniei, l#sat IB prin parta+ul (in 56 (,n acest an 5rmenia a %ost (i'izat# ,ntre
IB &i per&i), un(e IB a suprimat autonomia anumitor satrapi ()u'ernatori) &i un(e a
con'ertit anumite triburi la cre&tinism
- politica 'i)uroas# a primilor succesori ai lui Iustinian 's =ersia, a (us la tratatul (in anul
591, care consacra in%luen"a IB asupra popoarelor 'asale situate ,ntre cele (ou# state
- la %rontiera 1Lriei, Iustinian a creat statul arab al Iasanizilor &i pentru a ap#ra 4)iptul
,mpotri'a incursiunilor unor popula"ii (in 5rabia, a %#cut alian"e cu altele, care au %ost
con'ertite la cre&tinism (e)/ nobazii, blebizii)
- o propa)an(# asem#n#toare a (es%#&urat printre triburile berbere (in 1a0ara, ai c#ror &e%i
primeau in'estitura imperial#
- (up# (omnia lui Iustin I (unc0iul lui Iustinian) o alian"# str.ns# unea IB cu 6e)atul (e 5xun
(4tiopia (e azi), cre&tini ,nc# (in sec A, un(e )reaca era limba o%icial#* a&ezat pe cele
(ou# maluri ale 3#rii 6o&ii prote+a comer"ul bizantin cu 4xtremul Frient (;eLlon), ocolin(
(rumurile care tra'ersau statul persan
- (ezmembrarea unor teritorii (in IB - sec AII-AIII (cuceririle arabe), stabilirea sla'ilor &i
proto-bul)arilor ,n =en Balcanic#
- pier(erea unor teritorii ,nsemnate (in Italia/ au (istrus cea mai mare parte a le)#turilor (e
'asalitate care le)au popoarele ,n'ecinate %rontierelor Imperiului, (ar nu au pus cap#t
politicii tra(i"ionale a IB
- ime(iat (up# aceste (ezastre, c.rmuirea imperial# a reluat e%orturile (e p#trun(ere ,n
a%ar# &i a ,ncercat s# reconstituie o nou# linie (e state 'asale (e-a lun)ul noilor %rontiere
- ,n Frient, mul"i (intre 'asalii cre&tini (in ;aucaz &i 5rmenia a+un&i supu&i ai arabilor, au
continuat s# pri'easc# spre ;onstantinopol &i s# ,l consi(ere pe ,mp#rat (rept protectorul
lor ,nn#scut
- ,mp#ra"ii (in sec I@-@ ((e la 3i0ail III la 6oman I Cacopenul) au &tiut s# acor(e aten"ii (e
tot %elul re)ilor (in 5rmenia, ce apar"in (inastiei Ba)ratizilor
- prin pro%esiunea (e cre(in"# pe care o a(reseaz# ,mp#ratul 3i0ail III re)elui Ba)rati( al
'remii, acesta recuno&tea suzeranitatea imperial#
- (eca(en"a cali%atului arab a prile+uit lupte interne ,ntre preten(en"ii Ba)ratizi la tron* unul
(intre ace&tia l#s.n( mo&tenire ,n 919 "ara sa IB
- ,n a (oua +um#tate a sec @, aceia&i principi armeni, incapabili (e a rezista emirului (in
5lep sc0imb# teritoriul lor cu con(ucerea unor t0eme imperiale &i (ob.n(irea unor titluri
aulice
9
- in%luen"a bizantin# s-a men"inut ,n acela&i timp &i ,n re)iunea ;aucazului un(e ;onstantin
=or%iro)enetul num#r# 1 ar0on"i, iar trei (in ei a'eau ,nalte titluri aulice
- ,n Iberia (omneau (ou# (inastii, iar &e%ul celei principale (e"inea cu titlu ere(itar
(emnitatea (e curopalat
- ,n p#r"ile Guban-ului actual/ popula"ia alanilor con'erti"i la cre&tinism* %urnizau IB excelen"i
mercenari
- ,n momentul expansiunii sale maxime, IB num#ra &i emiri musulmani printre 'asalii s#i,
a&a cum a %ost cazul emirului (in 5lep (969)* statutul a %ost re,nnoit (e unul (in succesori
,n 1021
- ,n anul 1000, ,n timpul expe(i"iei lui Aasile II ,n Ieor)ia, emirul <urzilor s-a (eclarat 'asal
al ,mp#ratului
- ,n sec @I/ ,n timpul primelor in'azii ale turcilor sel)iucizi, anumi"i con(uc#tori ba)ratizi s-au
supus ,mp#ratului Aasile II c#ruia i-au ce(at simbolic c0eile cet#"ii 5ni
- se poate spune c# IB a reu&it ,n sec I@-@I s# reocupe treptat pozi"iile pe care le-a pier(ut
(atorit# cuceririlor arabe &i s#-&i reconstituie clientela sa (e %eu(atari orientali
- ,n 4uropa, (impotri'#, IB a ob"inut (oar succese e%emere &i incomplete, lo'in(u-se (e
popula"ii r#zboinice &i (e state ,n %ormare (e)/ bul)arii (in Bracia, croa"ii &i s.rbii (in
IllLricum, un)urii la K (e !un#re)
- lupta politic# s-a complicat ,n aceste re)iuni cu ri'alitatea ,ntre =atriar0ia ecumenic# (in
;onstantinopol &i Biserica (e la 6oma
- ,n IllLricum, con%irmarea imperial# s-a s%or"at s# 'asalizeze triburile sla'e, pe care n-a
reu&it s# le supun# complet ,n sec @
- (up# E;artea ;eremoniilorE (;onstantin =or%iro)enetul) ,n lumea sla'# se )#seau 7 prin"i
'asali, (esemna"i ca ar0on"i, (intre care cei mai importan"i erau &e%ii croa"ilor &i s.rbilor
- se &tie c# la stabilirea lor (a sla'ilor) ,n IB, pe timpul lui Heraclius, au %ost accepta"i ca
alia"i, ei nereu&in( s# pun# m.na pe porturile (e la 5(riatica &i %#ceau parte (in t0ema
!alma"iei
- raporturile IB cu ace&ti 'asali croa"i (in IllLricum au %ost (i%icile, ,nre)istr.n(u-se re'olte
%rec'ent, multe (atorate &i ac"iunii puterilor 'ecine (Bul)aria, ?n)aria, Aene"ia) &i (e
asemenea a Bisericii romane
- aceast# lupt# se re)#se&te printre altele &i ,n episo(ul (in sec @I, c.n( papa Iri)ore AII a
trimis con(uc#torului croat MNonimir coroana re)al# (1076), croatul (eclar.n(u-se 'asal al
1%.ntului 1caun
- ,n 1077, papa a trimis o alt# coroan# re)al# prin"ului s.rb 3i0ail, +upan (e Meta, cu titlul (e
6ex 1cla'orum
- ca urmare a acestui ascen(ent papal ,n epoca ;omnenilor (s% sec @I-@II), s.rbii, cu spri+in
bizantin reu&esc s# ,&i (ob.n(easc# in(epen(en"a %a"# (e aceast# 'asalizare roman#
- ,n pri'in"a Italiei, ac"iunea imperial# bizantin# a %ost mai pu"in complet#, ,n sensul unor
succese par"iale* ast%el, Aene"ia &i Keapole, 'ec0i (ucate ale exar0atului 6a'ennei au
cunoscut o trecere (e la o supunere total#, a+un).n( practic in(epen(ente (in sec I@
- c.t (espre Aene"ia, aceasta c0iar atunci c.n( a (e'enit o mare putere maritim# (s% sec @I)
a conser'at mult timp %ormele exterioare ale 'asalit#"ii &i un ata&ament pro%un( %a"# (e IB
- anumite %orme 'asalice exercitate (e IB asupra unor con(uc#tori locali (in peninsul# au
%ost lic0i(ate total &i (e%initi' o(at# cu in'azia normanzilor (sec @I)
- se poate spune c# in'azia normanzilor a lic0i(at ultimele 'esti)ii ale suzeranit#"ii bizantine
,n p#r"ile Italiei, ,n timp ce n#'#lirea sel)iuci(# a bul'ersat or)anizarea (e%ensi'# a
%rontierelor orientale
10
;ursul 9
- ;omnenii, (up# ce au reconstituit puterea militar# a IB au (epus toate e%orturile pentru a
c.&ti)a terenul pier(ut ((in sec @I - a (oua +um#tate)* ;omnenii au trebuit s# intre ,n
(e%ensi'# ,n Fcci(ent
- au ,ncercat s# restabileasc# suzeranitatea imperial# asupra statelor nou create ,n 5sia
3ic# &i ,n 1iria, (e armeni &i (e crucia"ii (in Fcci(ent
- tot (in a (oua +um#tate a sec @I/ prima crucia(# (scop/ eliberare (e sub turcii sel)iucizi)
- basileii ,&i %u(amentau (repturile pe +ur#mintele (e %i(elitate pe care 5lexei ;omnenul le-a
pretins &e%ilor (e crucia(# la trecerea prin ;onstantinopol
- cu un sim" cu a(e'#rat realist, 5lexei ;omnenul &i urma&ii s#i au ,mprumutat (e la
occi(entali institu"iile lor, constr.n).n(u-i s# presteze +ur#m.ntul (e 'asalitate, care plasa
sub suzeranitatea sa 'ec0iile teritorii ale IB ce le putea cuceri
- ,n ).n(irea ,mp#ratului, termenul (e 'asalitate ec0i'ala cu cel (e slu)# ((oulai-scla')
- con%lictele care s-au i'it ,ntre 5lexei ;omnenul &i crucia"i au ,mpe(icat ,n(eplinirea acestor
scopuri* con%licte ,ntre (i'er&i con(uc#tori crucia"i/ =rincipatul 5ntioc0iei
- ,n acest context (e lupte, ,mp#ra"ii ;omneni - crucia"i, s-a a+uns &i la r#z'r#tirea (ina&tilor
armeni (in ;ilicia
- ace&ti &e%i armeni au pro%itat (e (ezastrul su%erit (e IB la 3antzi<ert, pentru a (e'eni
in(epen(en"i
- Imperiul, ,n partea sa european# a a'ut parte (e mai multe re'olte ale s.rbilor, care au
reu&it s#-&i (ob.n(easc# in(epen(en"a, ,n timp ce (ucatele Aene"ia &i Keapole, %oste
(ucate componente ale exar0atului 6a'ennei au (e'enit in(epen(ente
- in'azia normanzilor (in sec @I a lic0i(at ultimele 'esti)ii ale st#p.nirii bizantine, ,n timp ce
n#'#lirea sel)iuci(# bul'ersase ,ntrea)a or)anizare (e%ensi'# a %rontierelor orientale
- (i%icult#"ile ;omnenilor 'or atin)e apo)eul la s% sec @II, (atorit# mi&c#rilor 'la0ilor &i
bul)arilor, care 'or pune bazele celui (e al (oilea Oarat Ala0o-Bul)ar (11D5-6)
Bratatele (e 'asalitate (e la Bizan"
- tratatele care le)au statele 'asale (e IB se prezentau ,n )eneral ca ni&te contracte scrise
sub %orma imperati'# a unui H6I1FB?C cu clauze an)a+.n( cele (ou# p#r"i
- antece(entele constituti'e ale practicilor (e 'asalitate coboar# p.n# ,n epoca lui 6oman
Cecopenul, care ,n 925 a ,ncercat s# ob"in# supunerea unei c#petenii locale (emir), pentru
a lupta cu succes ,mpotri'a unui alt emir, (in 5lep
- pentru per%ectarea acestei alian"e, ,mp#ratul ,&i propunea s# 'in# s# se stabileasc# ,n IB,
un(e urma s# primeasc# p#m.nturi 7 o ,nalt# coman(# militar# 7 (emnit#"i aulice
- apropiate (e aceste ,n"ele)eri erau &i concesiunile acor(ate 6epublicilor maritime italiene
sub %orm# (e 0risobule, pretinz.n( (e la bene%iciari ascultarea ((ouleia)
- %oarte (i%erite erau tratatele ,nc0eiate ,n urma unei capitul#ri sau a unui 'asal rebel* e)/
tratatul cu emirul (in 5lep, (in 969 - acest tratat nu cuprin(e (ec.t clauze poruncitoare,
pri'itoare la/ (elimitarea principatului, numirea emirului (e c#tre basileu, obli)a"ii militare &i
%inanciare (-capita"ia)* mai era pre'#zut (reptul suzeranului (,mp#ratului) (e a tra'ersa
emiratul pe c0eltuiala locuitorilor
- contractul (e 'asalitate acceptat (e principele 5ntioc0iei (Bo0emon() ,n 110D pre'e(ea
conser'area (e c#tre con(uc#torul cruciat a principatului 5ntioc0iei, (ar cu con(i"ia s# se
recunoas# 'asal al ,mp#ratului 5lexei ;omnenul, principele 5ntioc0iei an)a+.n(u-se s# nu
,ntreprin(# nimic ,mpotri'a ,mp#ratului, s# nu semneze nici un acor( (#un#tor intereselor
IB, s# obli)e pe to"i 'asalii s#i (c0iar &i pe cei (in Italia) s# presteze +ur#m.nt basileului &i
%iului s#u* ,n %ine, p#m.nturile lui Bo0emon( nu 'or trece la mo&tenitorul s#u (ec.t (ac#
acesta 'a (e'eni 'asalul IB* printr-o clauz# special#, ,mp#ratul bizantin ,&i rezer'a (reptul
(e a numi patriar0ul 5ntioc0iei
11
- marca suzeranit#"ii imperiale asupra p#m.ntului 'asalului era in'estitura, ,nso"it# (e
ob"inerea (e ,nsemne, (e 'e&minte (e onoare, (e coroane* aceste ,nsemne, %ie c# erau
trimise acelor con(uc#tori 'asaliza"i, %ie c# uneori c0iar c# ace&ti supu&i %#ceau (rumuri la
;onstantinopol pentru a primi in'estitura basileului
- numele ,mp#ratului prece(a pe cel al prin"ului 'asal ,n toate actele (ate publicit#"ii, ca &i ,n
inscrip"iile comemorati'e, la %el ,n litur)0ie
- e%i)ia imperial# %i)ura uneori pe mone(ele b#tute ,n )reutatea &i cu titlul le)al al imperiului*
(ispari"ia acestei e%i)ii in(ica emanciparea unui 'asal
- actele (e 'asalitate in(icau ,ntot(eauna cu precizie ci%ra contin)entelor militare (e %urnizat
basileului, %iin( stabilit# &i con(ucerea acestora
- ast%el, con%orm tratatului ,nc0eiat ,n 1150 ,ntre 3anuel ;omnenul &i +upanul 6asciei, s.rbii
trebuiau s# %urnizeze 2000 oameni pentru r#zboiul (in 4uropa &i 500 lupt#tori pentru cele
(in 5sia
- anumi"i 'asali ai ,mp#ratului bizantin erau ,ns#rcina"i cu paza permanent# a %rontierelor,
a&a cum a %ost cazul &e%ilor armenieni stabili"i ,n Imperiu (;ilicia) ,n sec @I
- obli)a"iile %inanciare erau a(esea combinate cu cele militare, ele put.n( s# %ie oneroase
at.t pentru IB c.t &i pentru 'asali
- ,n )eneral, triburile (e barbari luate ,n ser'iciul IB &i incapabili (e a subzista prin mi+loacele
lor proprii primeau (in partea IB %urnituri (e 0ran#, anone ,n natur# &i subsi(ii ,n bani
3i+loacele (iploma"iei
- pentru a an)a+a &e%ii barbari &i (i'er&i con(uc#tori str#ini s# se plaseze sub suzeranitatea
sa, s#-&i asi)ure %i(elitatea lor &i s# ,i %ac# s# ser'easc# intereselor lor, ,mp#ra"ii
(ispuneau (e nenum#rate mi+loace (estinate a %lata amorul lor propriu, 'anitatea &i setea
lor (e c.&ti)
- aceste mi+loace, care au asi)urat succesul (iploma"iei bizantine nu s-au sc0imbat aproape
(eloc (e-a lun)ul istoriei sale
1$ Bitulatura
- (ac#, (up# protocol, basileul ,&i spunea %ratele anumitor su'erani str#ini, el era p#rintele
'asalilor s#i, ca &i a tuturor supu&ilor s#i* aceast# paternitate moral#, reamintit# &i
subliniat# ,n corespon(en"ele (iplomatice (#(ea ocazie c.teo(at# la ceremonii solemne,
prin care un 'asal (e'enea %iul a(opti' al basileului
2$ Pnm.narea unor arme
- obicei (in timpul )ermanilor lui Bacitus &i perpetuat ulterior, prile+ cu care ,mp#ratul
,nm.na arme (e lupt# unui &e% (e r#zboi, )est care ec0i'ala unei a(op"ii
- noul r#zboinic (e'enea %iul principal al basileului &i ast%el era mai str.ns# ascultarea
pentru ,mp#rat
2$ =articiparea ,mp#ra"ilor la botezuri - ,ncre&tinarea unor principi p#).ni, la care ,i "in
(easupra apa (e botez
- exist# (e alt%el o le)#tur# str.ns# ,ntre (iploma"ia bizantin# &i misiunile cre&tine, pentru
care ,mp#ratul a'ea cel mai a(esea ini"iati'#
- barbarii o(at# boteza"i erau consi(era"i ca prieteni a IB, iar &e%ii lor erau cople&i"i cu titluri
&i onoruri
- titlul (e %iu spiritual era acor(at &i principilor (e+a cre&tini, (ar plasa"i ,n prim ran), precum
re)ele 5rmeniei 3ari ,n sec @
$ 5tra)erea %iilor 'asalilor la ;onstantinopol, un(e erau cople&i"i cu aten"ie &i ini"ia"i ,n
(iploma"ia bizantin#
- unul (in ei, Beo(oric sau prin"ul bul)ar 1imeon - au primit ,n capitala imperial# e(uca"ie
cre&tin# &i elen#, ca &i %iii celor mai ,nal"i (emnitari* era &i ,n obiceiul (o)ilor 'ene"ieni (e a
12
,&i trimite cu re)ularitate unul (intre %ii la ;onstantinopol practic# prin care Aene"ia a
p#strat un contact str.ns cu obiceiurile &i ci'iliza"ia bizantin#
;ursul 10
=roblema acor(#rii (e (emnit#"i &i (e titluri
- era ,n obicei &i practic# s# %ie acor(ate asemenea (emnit#"i unor principi str#ini, ceea ce
constituia o marc# (e e'i(ent# 'asalitate pentru IB, iar pentru ei o onoare
- e)/ sec A - cel mai ,nalt titlu al ierar0iei aulice/ (e patriciu, con%erit unor &e%i barbari
precum F(oacru
- re)ele ;lo'is a primit (e la ,mp#ratul 5nastasie titlul (e consul, ,n 506
- Iustinian ,l nume&te pe re)ele Cazilor (Ieor)ia (e azi!) silentiarius-senator
(silentium-&e(in"ele 1enatului - (e)ra(area)
- &e%ul statului arab al Iasanizilor a %ost %ericit cu titlul (e patriciu
- sec @ - nu exist# (inast (in ;aucaz care s# nu pose(e un titlu aulic, uneori ere(itar
- ,n acest sec @, titlurile acor(ate acestor (ina&ti erau (e re)ul# (e ma)istru, patriciu, care
succe(au titluri (e protosp#tar
- ,n timpul &e(erii lor la ;onstantinopol, ace&ti principi ,nzestra"i cu titluri aulice8palatinale
%i)urau cu ran)ul lor la recep"ii printre al"i (emnitari
- 'ene"ienilor, (up# 'ictoria na'al# asupra normanzilor (in 10D2 - a %ost acor(at (o)elui titlul
cel mai ,nalt al noii ierar0ii ;omnene/ (e protosebastos
- ,n 1096, lui Bo0emon( i se acor(# titlul (e sebastos
- 1190 - (up# c#s#toria cu o nepoat# a ,mp#ratului Isac 5n)0elos, Jte%an Kemania a primit
a (oua (emnitate imperial#/ (e 1ebastocrator
- curtea bizantin# a mers c0iar mai (eparte, a+un).n( s# con%ere (i'erse titluri &i unor simpli
nobili str#ini, (ar in%luen"i pe l.n)# su'eranii lor* se &i trimiteau sume (e bani ce
corespun(eau titlurilor respecti'e
5cor(area (e coroane
- mult mai pre"ioase8r.'nite (ec.t titlurile erau coroanele re)ale trimise str#inilor 'asaliza"i*
asemenea coroane a trimis Aasile I 3ace(oneanul ,n DD5 re)elui re)ilor armenilor -
%amilia Ba)ratizilor - care a'ea (e+a o coroan# primit# (e la cali%ul arab, a(e'#ratul s#u
suzeran
- (e&i aceast# practic# a %ost respins# (e ;onstantin =or%iro)enetul ,n cartea sa E!espre
ceremoniiE, totu&i ea a persistat, )estul primirii unei coroane (in m.na basileului
ne,nsemn.n( altce'a (ec.t o recunoa&tere a autorit#"ii sale
- alte exemple (e asemenea practici le a'em &i pentru su'eranii re)elui arpa(ian* ast%el, la
mi+locul sec @I, ,mp#ratul ;onstantin 3onoma0ul a (#ruit re)elui 5n(rei I o coroan#* a&a
cum ,mp#ratul 3i0ail AII, ,n a (oua +um#tate a sec @I a o%erit o coroan# re)elui Ieza I
=rimirea la ;onstantinopol
- onoarea cea mai mare pe care o putea primi un 'asal sau un principe str#in era (e a %i
primit solemn la curtea basileului
- acesta era unul (in mi+loacele (e ac"iune e%iciente* cu ocazia primirii la ;onstantinopol,
nimic nu era ne)li+at pentru a ,i lua oc0ii &i a ,i (a cea mai ,nalt# i(ee (espre maiestatea,
puterea ,mp#ratului &i ma)ni%icen"a sa
13
- ,n urma unor asemenea recep"ii, IB a consoli(at alian"ele ,n sec I@-@ cu (ina&tii 5rmeniei
&i ;aucazului, put.n( s# ,i sustra)# autorit#"ii cali%ilor
- unii (intre ace&ti principi str#ini a'eau c0iar ,n ora&ul imperial o locuin"# pro'izorie numit#
Ecasa barbaruluiE
- o primire (e excep"ie a %ost rezer'at# ,n 957 prin"esei ruse Fl)a, '#(u'a marelui cneaz
I)or, mama lui 1'eatosla'* aceast# primire a a'ut consecin"e (eosebite pentru e'olu"ia
ulerioar# a rela"iilor IB-lumea rus#
- cronici &i istorici atesteaz# ast%el (e primire &i pentru principii crucia"i (in 1Lria (e c#tre
3anuel ;omnenul la s% sec @II, pentru emiri sel)iucizi 'asaliza"i, re)i crucia"i ai
Ierusalimului*
- era %oarte apreciat )estul ,mp#ratului (e a ,l a&eza pe oaspete l.n)# el
?niunile matrimoniale
- c#s#toriile (inastice-puternic mi+loc (e ac"iune a (iploma"iei bizantine
- e%ect asupra consecin"elor politice/ c#s#toriile cu prin"ese str#ine &i mai mult, ,n toate
epocile, 'asalii imperiului c#utau uniuni matrimoniale cu )recoaice, prin"ese imperiale sau
'l#stare ale %amiliei imperiale
- epoca rela"iilor cu Imperiul ;arolin)ian - ,mp#ra"ii (e la ;onstantinopol, a'.n( ne'oie (e
a+utor, au acceptat tinere )ermanice cu care s-au lo)o(it (! !ar nu le prea plac)
- ,nc# (in sec A-AI, mul"i (intre &e%ii barbari s-au c#s#torit cutinere %iice ale aristocra"iei
senatoriale
- (o)ii Aene"iei au ,nc0eiat &i ei alian"e cu %amilia imperial# ,n perioa(a s% sec I@-sec @I
- s-au bucurat (e %aim# c#s#toria Beo%anei (%iica ,mp#ratului 6oman II) cu Ftto II, sau a
5nei (sora lui 6oman II) cu marele (uce al 6usiei, Ala(imir* c#s#torii ale c#ror consecin"e
istorice au %ost consi(erabile/ in%luen"a bizantin# &i cre&tinarea
- exist# &i cazuri (e nepoate ale (i'er&ilor ,mp#ra"i, care sunt (ate ,n c#s#torie unor 'asali
(in ;aucaz
- alian"ele matrimoniale ale ;omnenilor, care ,&i c#s#toresc nepoatele cu principii &i re)ii
crucia"i ai 5ntioc0iei, Ierusalimului
1istemul EamicilorE ,n alte state
- (iploma"ia bizantin# mo&tenise mi+locul clasic roman pentru a inter'eni ,n politica intern# a
"#rilor str#ine &i (e a crea aici un Eparti( (e amiciE %a'orabili Bizan"ului* (intre care mul"i
erau spioni cunoscu"i &i auxiliari
- c.n( izbucnea un r#zboi ci'il ,ntr-o asemenea "ar#, parti(ul amic se re%u)ia a(esea la
;onstantinopol, un(e preten(en"ii ,n%r.n"i erau "inu"i ,n rezer'#, pentru a %i pu&i ,n %a"# la
momentul potri'it
- asemenea politici pot s# %ie ilustrate (e Iustinian/ ,n a+ut# pe Ielimer s# a+un)# la putere
- exemplul 0anului bul)ar BM46II, care, pretext.n( c# nu poate r#zbi cu boliarii s#i, ,l
anun"ase la un moment (at pe ,mp#ratul bizantin ;onstantin A c# inten"ioneaz# s# se
re%u)ieze ,n Imperiu, ru).n(u-l s# ,i (ea lista amicilor pe care ,mp#ratul bizantin ,i a'ea ,n
Bul)aria, pentru a se ,n"ele)e cu ei* basileul i-a comunicat lista, iar 0anul a trecut la
omor.rea celor ,nscri&i pe ea
- ,ntrea)a istorie a Bizan"ului este plin# (e %apte (e acest %el &i trebuie s# nu ima)in#
sumele consi(erabile pe care aceste "es#turi complicate (e intri)i (e cereau (in trezoreria
bizantin#
Fr)anizarea ser'iciilor (iplomatice
14
- (in rela"iile statului bizantin cu str#in#tatea a rezultat complexitatea sarcinii care re'enea
,n toate epocile (iploma"iei bizantine
- ceea ce %rapeaz# ,n primul r.n( ,n or)anizarea (iploma"iei este inexisten"a unui or)anism
central corespunz#tor unui 3inister (e 4xterne (e azi
- trimiterea solilor bizantini ,n a%ar# &i primirea trimi&ilor str#ini nu e'i(en"iaz# asemenea
ser'icii
- ceea ce este si)ur a %ost le)#tura ,ntre (irec"ia a%acerilor str#ine &i cea a po&tei publice
- %unc"ionarii po&tei publice erau %oarte le)a"i (e ser'iciile (iploma"iei bizantine
- ,n epoca proto-bizantin#, rela"iile externe constituiau unul (in numeroasele ser'icii (iri+ate
(e ma)ister o%%iciorum, care (epin(e (e trei o%icii
(1) scribum epistolarum - ,ntocmire a scrisorilor, e(ictelor imperiale* Qunul cancelar
(2) o%%icium a(missionum - ai c#rui membri erau ,ns#rcina"i cu au(ien"ele imperiale &i care
mai cuprin(ea &i corpul interpre"ilor, a t#lmacilor
(2) cursus publicus - po&ta public# utilizat# &i (e ambasa(ori*
- nici unul (in aceste trei o%icii nu era specializat strict ,n a%acerile externe
- (oar ,n sec AIII s-a pro(us cu ocazia reor)aniz#rii ser'iciilor ,n IB* Q70/ un
%unc"ionar8(emnitar numit cur.n( lo)o%#tul (rumurilor, ca &e% suprem al po&telor, c#ruia i
s-a ,ncre(in"at trimiterea solilor ,n str#in#tatea &i care a'ea sub or(inele sale corpul
interpre"ilor
- al#turi (e acest ,nalt (emnitar &i cu rostul ,n primirea solilor8ambasa(orilor str#ini s-a mai
(ez'oltat un ser'iciu, ,n %runte cu un &e% al ceremoniilor, rela"iilor externe, po&telor &i al
poli"iei statului
- atribu"ii similare &e%ului po&telor cali%ului arab, c#rui &e% i se spune oc0iul Ba)(a(ului*
acestuia, la Bizan" ,i era ,ncre(in"at# &i +uris(ic"ia asupra ne)ustorilor str#ini
- exist# inspectori ,ns#rcina"i cu paza (rumurilor &i a )rani"elor* lo)o%#tul supra'e)0ea &i
str#inii rezi(en"i ,n ;onstantinopol
- la ;onstantinopol ambasa(orilor str#ini li se spunea apocrisieri, care a'ea ,n"elesul (e
custo(e al unui palat (estinat )#z(urii solilor
- tot (e lo)o%#tul (rumurilor (epin(ea &i corpul interpre"ilor, %oarte numero&i ,n sec @* (in
r.n(ul acestora, (e %iecare (at# ,nso"eau pe trimi&ii basileului ,n str#in#tate
- interpre"ii erau ,ns#rcina"i cu (esci%rarea scrisorilor str#ine &i a'eau rol important ,n
primirea ambasa(elor
e)/ cei (oi %ra"i - 3eto(ie &i ;0iril - al%abetul )la)olitic
- a'em unele in%orma"ii c# ,n timpul lui Aasile I (a (oua +um#tate a sec I@), la ;onstantinopol
a existat un cole)iu un(e se ,n'#"au limbile sla'e
- interpre"i (e limbi turaniene
- (in sec @IA, c.n( %unc"ia (e lo)o%#t a (rumurilor (eca(e, a+un).n( un titlu %ormal, cel care
a preluat con(ucerea rela"iilor externe a %ost 3arele Co)o%#t
- ,n timpul =aleolo)ilor se %ixeaz# termenul cu mari &anse (e e'olu"ie (e !ro)man
((ra)oman - pentru c#, ;oranul le interzicea s# ,n'e"e alte limbi str#ine)
=rimirea ambasa(orilor str#ini
- primirea lor a'ea loc con%orm unor obiceiuri 'ec0i, cu prile+ul c#rora se mani%esta (ubla
preocupare* pe (e o parte, (e a acor(a unui sol ospitalitate lar)#, m#rea"#, care s# ,i (ea
i(eea cea mai a'anta+oas# &i pe (e alt# parte, (e a lua toate precau"iile (e a ,l ,mpie(ica
s# surprin(# secrete (e stat sau s# "eas# intri)i (#un#toare Imperiului Bizantin
- ,mp#ratul (ez'#luia p.n# &i tezaurul pentru a ,i impresiona pe str#ini
- n-au lipsit cazurile c.n( ace&ti soli nu au 'enit s# per%ecteze (e bun# cre(in"# tratate, ci s#
spioneze
15
- (in momentul ,n care ambasa(orii au trecut %rontiera erau absol'i"i (e orice c0eltuial#,
,n)#(uin(u-li-se s# %oloseasc# po&ta imperial# &i bene%iciin( (e ospitalitate (cazare, mas#
pentru ei &i cai) pe parcursul itinerariului
- ,ntre Italia &i ;onstantinopol, pe %osta 'ia I)natia, localitatea 5tras era o etap# un(e
comunitatea trebuia s# ,ntre"in# pe c0eltuiala ei un personal slu+itor (inclusi' buc#tari)
(estina"i solilor ,n trecere, care se o(i0neau aici, bene%iciau (e 0ran#
- asemenea obli)a"ii, ,nso"ite (e anumite scutiri %iscale erau impuse multor a&ez#ri (in
apropierea (rumurilor care (uceau la ;onstantinopol
- cu timpul, la ;onstantinopol a %ost or)anizat &i %unc"iona un a&a numit o%%iciu al barbarilor,
,ns#rcinat cu ,ntre"inerea solilor &i a suitelor acestora
- uneori, aceste suite puteau %i %oarte numeroase* ast%el, ambasa(a trimis# ,mp#ratului
Aasile II (e re)ele ba)rati( (armenian) ,n 1022, are ,n %runte pe &e%ul Bisericii armene
(;atolicosul), 12 episcopi, 70 c#lu)#ri, 2 sa'an"i &i 200 oameni ale&i (in r.n(urile armatei
&i ale nobilimii (total/ 2D5!)
- (e&i erau primi"i cu toate aten"iile, solii erau supra'e)0ea"i %#r# ,ncetare* li se %ixa (rept
re&e(in"# un palat (e mare cinste &i erau ,nso"i"i ,n toate (eplas#rile lor prin ora&
- exista preocuparea o%icialit#"ii (e a li se ar#ta corpurile (e armat#/ pentru a ,i impresiona*
erau (u&i s# a(mire ,n#l"imea &i puterea %orti%ica"iilor ;onstantinopolitane pentru a
(ezarma e'entualele lor inten"ii (e atac
- la mesele care li se ser'eau exista )ri+a (e a ,n(ep#rta bucatele sau preparatele care le
erau interzise prin reli)ie, mai ales (ac# era 'orba (e musulmani
- se mer)ea p.n# ,n a re"ine zilele (e s#rb#tori proprii %iec#rui popor, pentru a or)aniza
petreceri ,n cinstea lor
- solii erau (u&i s# asiste la ,ntrecerile (in 0ipo(rom, la slu+bele solemne (in 1%.nta 1o%ia, la
ospe"ele imperiale, un(e pentru a ,i cinsti, ,mp#ratul le trimitea bucate (e la masa sa
- solii a'eau locul %ixat la toate aceste solemnit#"i* la ospe"ele solemne, locul &i ran)ul
acor(at solilor erau ,n %unc"ie (e calitatea puterilor8statelor pe care le reprezentau &i (e
natura raportului lor cu Imperiul Bizantin
e)/ trimi&ii 6omei &i ai patriar0ilor (in Frient a'eau ,nt.ietate ,n %a"a tuturor ambasa(orilor
&i (iploma"ilor
or(ine/ prietenii sarazini 'eneau (up# cei cu ran)ul (e patricieni &i strate)i* apoi,
prietenii bul)ari* apoi/ ambsa(orii %ranci &i cei ai altor neamuri
- (up# ,nc0eierea tratatului (in 927, cu bul)arii ("arul =etru &i 3aria Cecapenul),
ambasa(orii bul)ari au a'ut ,nt.ietate asupra tuturor celorlalte neamuri* ast%el ,nc.t, mai
t.rziu, la osp#"ul o%erit ,n 96D (e ,mp#ratul bizantin, ambasa(orul ,mp#ratului Ftto se
pl.n)ea z)omotos (e a %i plasat mai +os (ec.t trimisul bul)arilor* basileul a trebuit s# ,l
trimit# pe %ratele s#u pentru a ,i explica ra"iunea acestui tratament (i%eren"iat* (rept replic#
la aceast# +i)nire, solul )erman %iin( in'itat la o '.n#toare imperial# s-a ascuns ,n parcul
imperial, l#s.n(u-se %oarte mult c#utat
- respectul etic0etei/ ,n sc0imbul aten"iilor pe care le acor(a, c.rmuirea imperial# se cre(ea
,n(rept#"it# s# le pretin(# respectul obiceiurilor palatului &i supunerea ,n %a"a le)ilor
etic0etei (e la curte
la mi+locul sec I@ (aprox D60) a %ost re%uzat# intrarea ,n palat a solului unui cali%
arab, care s-a prezentat ,n rob# nea)r# &i turban, cu sabia &i pumnalul asupra sa*
%urios, solul s-a retras, iar cei (e la ;urte, pentru c# urma s# %ie o (iscu"ie ,n
problema eliber#rii unui important patrician bizantin, au aler)at (up# sol &i a %ost
a(mis a&a
16
- a'em un caz (e aplicare a tratamentului o%ensator le)a"ilor papali ai lui Ioan @III* ace&ti
le)a"i a(uceau o scrisoare a papei c#tre ,mp#rat/ ,n care Ftto I era numit ,mp#rat al
romanilor, iar Kic0i%or Rocas era numit (oar ,mp#rat al )recilor
- ,n 'remea lui Iustinian, cu prile+ul primirii unui sol persan, a'em p#strat# (escrierea
ca(rului ,n care a %ost realizat# primirea* a %ost (us ,n sala mare un(e se )#sea corpul
interpre"ilor &i marii (emnitari aulici* ,n %a"a u&ii prin care ambasa(orul trebuia s# intre era
plasat tronul, a(#postit (e bal(ac0inul aurit, (easupra c#ruia se )#seau (ou# p#s#ri cu
aripile (esc0ise, "in.n( o coroan# (e lauri* solii au trebuit s# se ,nc0ine ,n %a"a tronului,
(up# care a+un) ,n %a"a ,mp#ratului, care le pune ,ntreb#ri prin interpret, (up# care
ambasa(orul implor# pe basileu s# accepte (arurile st#p.nului s#u, a(use (e suita sa
;on(ucerea ne)ocierilor &i semnarea tratatelor
- ne)ocierile cu str#inii erau purtate ,n spiritul (reptului )in"ilor8al popoarelor* pentru )aran"ia
tratati'elor erau a(esea solicita"i ostatici* pentru a obli)a c.t mai bine barbarii p#).ni s#
,&i "in# an)a+amentele, c.rmuirea imperial# accepta s# primeasc# (in partea lor
+ur#mintele con%orm ritului lor
e)/ (epunerea +ur#m.ntului ,n rit p#).n (e <0a)anul bul)ar Fmorta)
- uneori, tratati'ele erau purtate nesincer, cu pre%#c#torie sau 'iclenie* %iin(c#, concomitent
cu ele se putea a+un)e la ostilit#"i
- tratati'ele erau ,nso"ite (e sc0imbul (e ostateci
1c0imburile (e prizonieri &i armisti"iile
- (in timpul con%lictelor cu arabii a'em p#strat# (escrierea unor practici, le)ate (e
,nc0eierea armisti"iilor &i operarea unui sc0imb (e prizonieri
- sc0imbul, a&a cum ,l a'em (escris pe %lu'iul Cames, la %rontiera ;iliciei, era prece(at (e o
cercetare a num#rului &i calit#"ii prizonierilor* peste r.u au %ost constituite (ou# po(uri/
unul roman &i unul arab
- prizonierii erau pu&i ,n or(ine pe cele (ou# maluri &i se c0ema pe r.n( 1 roman - 1 arab*
%iecare tra'ersa po(ul )lori%ic.n( unii pe 5lla0, al"ii pe 1%.nta Breime
- cum num#rul prizonierilor capti'i la romani era superior celor capti'i la arabi, pentru a
r#scump#ra (i%eren"a, cali%ul a eliberat scla'i )reci '.n(u"i la arabi
- ,n anul 950/ in%orma"ii c# sc0imbul (e prizonieri a (urat zile* inter'ine c0iar la un moment
(at sistarea sc0imbului
Bratati'ele cu republicile italiene (esp Aene"ia, Ieno'a)
-cate)orie aparte (e instrumente (iplomatice* cu toate c# ,n %apt erau un %el (e contracte,
obli).n( p#r"ile implicate, totu&i a'eau %orma unui e(ict imperial, a unui 0risobul, ,n care
basileul %olosea acela&i limba+ imperati', ca &i cum s-ar %i a(resat supu&ilor s#i* obiectul
acestor tratate/ ,ntot(eauna, concesia (e pri'ile)ii, ,n sc0imbul unor ser'icii %#cute (e
republicile italiene Bizan"ului
- con(ucerea acestor ora&e trimitea o solie la ;onstantinopol, purt.n( (ou# cate)orii (e
(ocumente/
scrisori (e acre(itare
instruc"iuni care ,i an)a+au pe trimi&i &i limitau puterea lor
- (up# sosirea reprezentan"ilor str#ini, printr-un +ur#m.nt, ei %#ceau o promisiune ,n
prezen"a trimi&ilor imperiali &i ,n numele con(ucerii 7 popula"iei republicii c#reia ,i
apar"ineau
- se alc#tuia un act (scripta con'entio) ,n care erau enumerate obli)a"iile celor (ou# p#r"i &i
are, (up# ce a primit subscrierea martorilor, era trimis la ,mp#rat
17
- numai (up# aceste %ormalit#"i cancelaria imperial# elibera 0risobulul care ec0i'ala
rati%ic#rii tratatului (e basileu
- tratatul era ,ntocmit ,n (ou# exemplare/ unul r#m.nea la ;onstantinopol, cel#lalt era trimis
p#r"ii italiene prin solii care se ,ntorceau* actele ,ntocmite ,n )reac# erau tra(use ,n latin#
(e notarii bizantini
- rati%ic#rile ob"inute nu erau su%iciente, %iin( necesar# copierea lor ,n mai multe exemplare,
,nre)istrarea acestora &i (epunerea lor ,n (i'erse ar0i'e (in ;onstantinopol
- exista o preocupare %a"# (e publicitatea actului rati%icat, a(us la cuno&tin"a celor interesa"i
18