ATT DE FRAGED . . .

Att de fraged, te-asameni

Cu floarea alb de cire,
i ca un nger dintre oameni
n calea vieii mele iei.

Abia atingi covorul moale,
Mtasa sun sub picior,
i de la cretet pn' n poale
Pluteti ca visul de uor.

Din ncreirea lungii rochii
Rsai ca marmura n loc
S'atrn sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi i noroc.

O vis ferice de iubire,
Mireas blnd din poveti,
Nu mai zmbi! A ta zmbire
Mi-arat ct de dulce eti,

Ct poi cu-a farmecului noapte
S 'ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde oapte,
Cu 'mbriri de brae reci.

De-odat trece-o cugetare,
Un vl pe ochii ti fierbini:
E 'ntunecoasa renunare,
E umbra dulcilor dorini

Te duci, 'am neles prea bine
S nu m in de pasul tu,
Pierdut vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

C te-am zrit e a mea vin
i vecinic n'o s mi-o mai iert,
Spi-voiu visul de lumin
Tinzndu-mi dreapta n deert.

' o s-mi rsai ca o icoan
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtnd coroan
Unde te duci? Cnd o s vii?


Mihai Eminescu, 1879