1

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti
Sisteme de sanatate
finantare, organizare
Curs studenti - Medicin general-anul V

Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Sistemele de sanatate
Totalitatea organizatiil or, instituti ilor si
resurselor consacrate ameliorarii sanatatii -
Raportul OMS 2000
Functii:
Finantarea serviciilor de sanatate:
colectarea fondurilor;
comasarea fondurilor colectate (fund pooling);
alocarea veniturilor;
utilizarea fondurilor cumpararea de servicii.
Furnizarea serviciilor de sanatate
2
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Obiectivele unui sistem de sanatate
Accesul universal a o gama cat mai larga de servicii
Acoperire generala
Imbunatatirea indicatorilor starii de sanatate
Echitate
Finantare adecvata si utilizarea eficienta a resurselor
Satisfactia pacientilor
Satisfactia personalului
Furnizarea de servicii la standarde de calitate cat mai inalte
Sistem informational bine dezvoltat
Implicarea statului si a comunitatii in protectia santatii publice
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Comentarii
Nici un sistem de sanatate nu raspunde integral
acestor obiective
Nu exista un sistem de sanatate perfect
Toate sistemele de sanatate sunt supuse
transformarilor de intensitate variabila (REFORME)
datorita: nevoilor in schimbare ale societatii,
evolutiei practicii medicale, resurselor limitate
3
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Parghii de reglare intr-un sistem
de sanatate
Reglementarea mecanismul prin care statul
exista constrangeri asupra comportamentului
organizatiilor din sanatate
Finantarea - mecanismul de procurare a resurselor
Plata modalitatea in care fondurile colectate prin
finantare sunt transferate furnizorilor
Organizarea macro/microstructura
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Modalitati de finantare
Finantarea de la bugetul de stat
Finantarea prin taxe si impozite
Finantarea prin asigurari sociale
Finantarea prin asigurari private/voluntare
Finantarea prin plati directe (in totalitate, co-plata)
4
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Modele de sisteme de sanatate
Sistemul centralizat de stat (Semasko)
Sistemul national de sanatate (Beveridge)
SAS (Bismarck)
Sistemul de piata libera
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Sistemul centralizat de stat
(Semasko)
Caracteristic tarilor EE
SS finantat de la bugetul de stat
Controlat de stat (planificare centralizata)
Statul are monopolul serviciilor
Personal salariat
Nu exista sector privat
5
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Sistemul national de sanatate (Beveridge)
Sursa de finantare: taxe generale
Exista si sector privat
Acoperire generala
Co-plata
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
SAS (Bismarck)
Contributie obligatorie a salariatilor si
patronilor
% din venit/fond de salarii
Sumele colectate sunt dirijate spre organisme
specifice
Acoperire larga
6
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Caracteristici esentiale
tip SS Tari Sursa de
finantare
Tip furnizori
Beveridge
UK, Irlanda,
Suedia,
Norvegia
Taxare
Acop univ
Nelegat de
venitt
Publici
Bismarck
Germania,
Olanda, belgia,
Austria,
Contrib oblig
% din venit
Mixt
Acop 60-80%
prin pachetul de
baza
Asigurari
private
USA Medicare,
Medicaid
Predomina
furnizori privati
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Sistemul ingrijirilor de sanatate in Romania


CONSUMATOR
(pacientul)
FURNIZOR
(asistenta primara,
ambulatorie de
specialitate, spitaliceasca)
TERTUL PLATITOR
(casa de asigurari de
sanatate)
GUVERN
Ministerul
Sanatatii
Plati directe/coplata
Servicii de sanatate
Acoperire cu
servicii Contributie
obligatorie din
venitul brut
(6,5%)/fondul de
salarii (7%)
Sistem de
plata
responsabilitate
reglementare
reglementare
7
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Cum poate fi decisa modalitatea de finantare
a unui sistem de sanatate?
Criterii:
capacitatea de a genera veniturile necesare
echitatea
comasarea riscurilor (risk pooling)
eficienta
calitatea serviciilor
sustenabilitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Capacitatea de a genera venituri
Tarile sarace colectare slaba a fondurilor
bugetare, economia subterana
Taxele speciale pentru sanatate mai usor de
colectat
ASS limitata la persoanele angaj ate
Asigurarea privata regresiva, modalitate
aditionala
Platile directe probleme de echitate, sume
aditionale reduse
Finantarea comunitara se adreseaza
comunitatilor reduse numeric
8
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Modalitati plata a medicilor
Plata per capita (in asistenta primara)
Plata per serviciu (in ambulatorul de
specialitate)
Salariul (in unitatile sanitare cu paturi)
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per capita
Modalitate de plata catre o organizatie a unei
sume fixe, pentru un interval de timp,
pentru fiecare pacient inscris pe lista unui
medic
suma nu variaza cu nr. de servicii furnizate
suma poate varia in functie de anumite
caracteristici (varsta, sex)
utilizare: medici de familie
9
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per capita - dezavantaje
furnizorul suporta riscurile financiare
tendinta de a le minimiza (medicii inscriu
preferential persoane sanatoase - cream skimming
si scade accesibilitatea celor bolnavi)
tendinta de a furniza un nr. redus de
servicii
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per serviciu
Furnizorul primeste o plata /tarif de fiecare data
cand ofera un serviciu rambursabil
poate fi utilizata pt a plati organizatii sau pt a
remunera personalul
se face dupa efectuarea serviciului
depinde direct de numarul de servicii furnizate
utilizare: asistenta de specialitate in ambulator
10
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per serviciu - avantaj e
furnizorul este platit proportional cu serviciile
prestate
ofera stimulente economice pentru a efectua cat
mai multe servicii (medic/pacient)
e singura forma de plata in care furnizorii nu au
nici un motiv sa selecteze pacientii sanatosi, ci
chiar dimpotriva
incurajeaza eficienta tehnica (minimizarea
costurilor resurselor utilizate)
riscul financiar apartine in intregime platitorului
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata per serviciu -
dezavantaje
Exista tendinta de a efectua cat mai multe
servicii (medic/pacient)
compromite eficienta alocativa
pierde teren in toate sistemele de ingrijiri
asiguratorii preiau tariful stabilit de furnizori
(usual customary rates)
sistemul de puncte per serviciu - comisii de
experti - putin obiectiv
11
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Salariul
Acordarea unei sume fixe indiferent de
activitatea prestata, nu se coreleaza cu
calitatea si cantitatea serviciilor furnizate.
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata sector spitalicesc
Bugetul global (alocat istoric sau prospectiv)
Plata pe zi de spitalizare
Plata pe caz rezolvat (DRG)
12
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Bugetul global
Organizatia primeste un buget stabilit in
avans, pentru o perioada definita de timp
criterii potentiale: istorice, nr servicii furnizate,
nr si tip de episoade de ingrijiri, prospective
nr. populatie deservita, patologia
generala,etc.
utilizare: in sectorul spitalicesc
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Bugetul global - avantaje
Eficient in limitarea costurilor (cand este stabilit in
avans)
ofera organizatiei libertate considerabila in utilizarea
fondurilor - limitata cand bugetul este constituit din
linii de cheltuieli
13
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Bugetul global - dezavantaje
orice unitati folosite pt a justifica bugetul
dimensiunile ce nu justifica bugetul sunt mascate
asigura controlul costurilor, dar nu stab. o legatura directa intre
volumul de activitate si plata furnizorului
furnizorul preia riscurile privind nr de internari, de servicii, costul
fiecarui serviciu, durata de spitalizare - este stimulat sa le
reduca, in detrimentul calitatii
bugetul pe linii de cheltuieli restrictioneaza capacitatea
organizatiei de a aloca fonduri intre diferite resurse - scade
eficienta si performanta manageriala
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe zi de spitalizare
Furnizorul primeste o suma fixa pt fiecare zi
de spitalizare, care acopera toate serviciile
utilizare: in unitatile cu paturi
adesea combinata cu plati adiacente: plati
suplimentare pt ingrijiri scumpe, onorarii pt
medici, medicamente
14
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe zi de spitalizare -
avantaje
Simpla
induce tendinta de scadere a nr. de servicii
pe caz
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe zi de spitalizare -
dezavantaje
Nu stimuleaza reducerea duratei de
spitalizare
rata de utilizare a paturilor -
supradimensionarea spitalelor
nu stimuleaza analiza costurilor si o buna
contabilitate
nu face distinctie intre grade de severitate
riscul financiar - preluat de furnizor
15
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe caz rezolvat (DRG)
Furnizorul primeste o plata fixa, stabilita in
prealabil, de fiecare data cand trateaza un
pacient dintr-un anumir grup de diagnostic
utilizata pt alocarea de fonduri catre
organizatii (spitale)
plata pt fiecare categorie de dg e prestabilita
si nu variaza cu serviciile furnizate individului
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Premisele finantarii prin DRG
Clasificarea tuturor pacientilor externati in
grupe DRG.
Stabilirea de tarife pentru fiecare grup
DRG -se pot calcula local sau se importa
si se ajusteaza local.
Bugetul asistentei spitalicesti.
16
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe caz rezolvat (DRG)- av
Incurajeaza eficienta tehnica (furnizorul retine
diferenta dintre costul real al tratamentului si
plata per caz)
tinde sa minimizeze costurile totale/dg
permite intelegerea si controlul costurilor
spitalicesti
reflecta mai bine modul in care sunt cheltuiti
banii (banii urmeaza pacientul)
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Plata pe caz rezolvat- dezav
Costul DRG - mediu
Pt fiecare caz furnizorul suporta riscuri asociate
cu costurile tratamentului
luarea caimacului - ofera stimulente pentru a trata doar
anumiti pacienti/cazuri putin severe - incurajeaza trimiterea
cazurilor grave spre alti furnizori
induce tendinta de a creste nr. de pacienti tratati
(reinternarea; internarea cazurilor cu gravitate redusa)
manipularea dg(clasificare pt a maximiza rambursarea)
transferul costurilor (prea putine sv furnizate/trat insuficient)
17
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Salariul - dezavantaje
Nu ofera stimulente pt a creste activitatea
sau calitatea
nu incurajeaza eficienta tehnica
medicul poate fi constrans sa trateze un nr.
mare de pacienti
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
Platile informale ?
Plati catre furnizori individuali sau institutii, in natura sau in bani, care se situeaza in
afara cailor oficiale de plata, sau care sunt destinate cumpararii unor servicii care in
mod normal sunt oferite gratuit de catre sistemul de sanatate
(Maureen Lewis, 2002)
Cuprind: platile in plic , contributiil e catre spitale, dar si contraval oarea unor
medicamente si materiale sanitare procurate de pacienti.
Context: scaderea cheltuieli l or pentru sanatate in tarile in tranzitie, pe fondul
mentinerii unei supraoferte in sectorul sanitar, avand ca rezultat stabilirea unor
niveluri salariale foarte scazute
Se creeaza o piata informala pentru servicii de sanatate in interiorul sistemului public
Fondurile merg catre indivizi si nu catre sistem, fiind ilegale si in afara controlului
financiar
Platile informale restricti oneaza accesul celor cu venituri reduse
Poate fi considerat un cadou primit dupa oferirea de ingrij iri plata informala?