Calendar Apicol

Pregatirea pentru iernare

In apicultura anul apicol incepe la sfarsitul verii. Dupa cum conduci pregatirea pentru iernare vor veni
si rezultatele in anul urmator.
Dupa ultima extractie se impune urgent efectuarea tratamentului antivarroa. Eu folosesc pentru acest
lucru produsul varachet forte (2 picaturi pentru 10 rame dadant). Totodata le pun si gratia anti soareci. Daca
nu o fac acum ma trezesc cu stupii plini de fluturi cap de mort.
!a mi"locul lui septem#rie incep pregatirea propriuzisa pentru iernare. $antaresc toti stupii si
aproximativ 2%& din cei mai sla#i vor fi desfiintati. Exceptie fac stupii la care descopar ca matca are mult
puiet' dar rezervele de hrana sunt insuficiente. (cestia vor fi a"utati cu hrana. !a ceilalti stupi sla#i le iau
toate ramele cu puiet si ramele cu miere compacta si le dau celorlalti stupi functie de lipsurile pe care le au.
In general este #ine sa dati maxim doua rame cu puiet (una cu puiet capacit si a doua cu oua sau larve)
pentru a nu va trezii in situatia sa)l raceasca.
(tunci cand primesc aceste a"utoare stupii puternici sunt verificati sumar daca sunt o*. Dupa aceasta
verificare puteti sa le spuneti la revedere pana in primavara viitoare. Transversal deasupra ramelor le pun
o sipca de 1cm grosime si apoi acopar suprafata stupului cu folie de plastic pentru solarii. $a exemplu
stupii mei au in "ur de peste 2%*g' din car e
tara este de +*g.
,tup pregatit de iernare
Daca rezervele de hrana sunt su# nivel eu le introduc sirop 2-1 cu 1g.l sare de lamaie. /ulti sustin ca
hrana de completare se administreaza in august. 0arerea mea este ca in zona mea nu este nici o pro#lema cu
administrarea pana la mi"locul lui octom#rie. (l#ina se uzeaza puternic in culesurile a#undente cand
prelucreaza cu mult mai multa hrana decat are nevoie.
!a stupii sla#i continui operatiune de decimare a puietului pana la incetarea ouatului acestor matci.
In octom#rie incep operatiunea dificila de unificare a stupilor sla#i. ,e lichideaza matcile la stupii care se
vor desfiinta si dupa 21 ore la stupul pe care)l vom tine pentru iernare se introduce matca in colivie avand
iesirea acoperita cu mult ser#et foarte vascos. ,e vor scutura al#inele din toti acesti stupi fiind stropite in
acest timp cu un sirop foarte diluat si im#unatatit cu diverse arome. (tentie mare- operatiunea se face
numai catre seara pentru a nu provoca furtisagul. /atca va iesi din colivie in fata unor al#ine cu gusa plina
si va fi acceptata in noua colonie. ,e impune verificare existentei ei dupa circa o saptamana' operatiune
foarte dificila daca a incetat ouatul. (picultorii experimentati pot sesiza lipsa ei numai deschizand stupul.
0lansetul al#inelor orfane este caracteristic.
2 alta metoda ar fi plim#area stupilor sla#i pe langa stupii puternici cu pierderea in timp a unei mari
parti din populatia activa pe care o vor adopta ceilalti stupi. (stfel se ia un stup sla# in "ur de ora 10 de
langa un stup puternic si se va pune langa un alt stup puternic. (l#ina lucratoare cand se va intoarce
incarcata' va fi adoptata usor de familia puternica. Dupa alte 2)3 zile se repeta operatia si in circa 10 zile
aproape am desfiintat stupul.
4inalul pregatirii consta in doua tratamente antivarroua' la interval de o saptamana. 5ltimul este de
preferat sa fie facut cand nu mai exista puiet capacit. 2 alta conditie este ca temperatura sa fie destul de
ridicata si su# nici o forma nu se va aplica cand al#inele sunt in ghemul de iernare.
Iernarea
Eu sunt adeptul pregatirii iernarii si nu a interventiei pe timpul iernii. ,unt situatii totusi cand nu am
avut timp sau #ani pentru a pregatii cum tre#uie iernarea si atunci s)a impus a"utarea cu turte. (tunci
tre#uie intervenit numai in zilele caldute si cat mai rapid pentru a nu pertur#a prea grav linistea iernarii. In
general folosesc turte din zahar farin in amestec cu miere fluida si uneori cu adaos de putin lapte praf
degresat. $ompozitia de consistenta unui aluat de paine o pun intr)o punga de plastic foarte fin si o intind
intr)un calapod de 1%x20 cm cu o grosime de 1 cm (aproximativ %00g). (stfel realizata turta poate fi pusa
in spatiul dintre rame si capac.
Lucrarile din primavara
!a sfarsitul lui fe#ruarie ridic folia de la ultima rama si inlocuiesc acea rama cu un hranitor de 1'%l
capacitate. In zilele caldute incep sa introduc sirop de concentratie 2-1 cu adaos de sare de lamaie 1g.l.
(paritia polenului si surplusul de sirop duc la o explozie a depunerii de puiet. (cum se pot o#serva toti
stupii fara a inlatura folia. ,tupii morti sunt inlaturati iar cei sla#i cu pro#leme se vor verifica in primele
zile calde ale primaverii. 0ractic acea folie te a"uta sa nu mai deran"ezi la deschidere stupii puternici. In
cazul in care constatat ca unii stupi sunt prea puternici la "umatatea lui aprilie folosesc sistemul schim#arii
locurilor. Intr)o si zi calda dupa ora 11 schim# locul unui stup mai sla#ut cu locul unui stup foarte puternic.
,tupul puternic va fi stopat in dezvoltarea lui' iar cel sla# va primii un aport de populatie care)l va a"uta sa
mareasca ponta matcii
Pregatirea pentru culesul de rapita
In ultimii ani (dupa 200%) datorita inceperii producerii com#usti#ilului #io' rapita au avut o explozie
importanta a suprafetelor cultivate. ,i totusi in tara noastra mierea de rapita nu este prea cautata.
$ristalizarea prea rapida' cateodata in rame si aspectul al#icios dupa cristalizare fac ca acest produs sa fie
greu vanda#il. In anii #uni productia de miere poate fi si de peste 2% *g.familie' dar aspectul cel mai
important il reprezinta faptul ca familiile au o dezvoltare rapida' iar inceperea culesului la salcam le gaseste
in plina forma. (cum tre#uie sa incepem si pregatirile pentru o#tinerea primelor matci. Daca nu avem
pregatite primele matci imperecheate la "umatatea culesului de salcam riscam ca stupii sa intre in frigurile
roitului. /ierea de rapita tre#uie extrasa cat mai rapid' altfel riscam sa cristalizeze in rame si sa
compromitem total culesul la salcam.
Culesul la salcam
/ierea de salcam cu toate ca nu are acelasi #ogatie in compozitie ca o miere poliflora din cauza
singularitatii nectarului de flori de salcam' a castigat pozitia prima in topul sorturilor de miere de la noi din
tara. $alitatea principala a acestui sort de miere este faptul ca nu cristalizeaza. In ultima vreme (dupa 200%)
in zona mea puritatea mierii de salcam a scazut din cauza culturilor de rapita intarziate. ,e mai poate o#tine
puritate numai prin amplasarea stupinei in mi"locul masivului de salcam' dar sistemul silvic este tot mai
rigid in cola#orarea cu apicultorii si nu permite amplasarea stupilor in mi"locul masivelor de salcam.
0roductiile medii se pot plasa intre 10)20 *g.familie.
Perioada roirilor
Incepand de la culesul de salcam incepe perioada de roire. Daca pana acum mai exista posi#ilitatea
echili#rarii familiilor' in acest moment practic nu ar mai tre#uii sa existe familii sla#e. (cum este
o#ligatoriu sa avem prima productie de matci. (manunte despre sistemele folosite de roire artificiala vor
fi dezvoltate la capitolul /aterial genetic. In timpul culesului de salcam pentru a marii productia de miere
si a nu stimula intrarea familiilor in frigurile roitului se va asigura spatiu mai mare pentru depozitarea
mierii. Dupa sfarsitul culesului de salcam' in zona mea' exista o perioada de aproximativ o luna pana la
culesul de la floarea soarelui in care familiile sunt la nivelul de suparvietuire. Dezvoltarea cresterii
puietului si lipsa surselor de nectar coro#orate cu neimplicarea stuparului in formarea de roi artificiali' pot
duce la roiri in serie care vor sla#ii familiile pana la inceperea culesului de la floarea soarelui.
Culesul la floarea soarelui
$ulesul la floarea soarelui reprezenta pana in 200% principalul cules din zona' cu o productie medie de
30)10 *g.familie. 0rincipala pro#leme la acest cules o reprezinta instinctul al#inelor de a se pregatii de
iernare si a plasarii mierii cu preponderenta in cui#. 4oarte des apare fenomenul #locarii cui#urilor si
familiile vor sla#ii imediat dupa cules. 4enomenul este foarte greu de controlat' iar eu declar ca dupa atatia
ani de experienta nu am reusit sa gasesc o formula convena#ila pentru a nu)mi irosii foarte mult timp. !a
stupii pe care)i o#serv ca fiind #locati le iau ramele cu miere si le introduc faguri artificiali. (ceste rame cu
miere le pun in corpuri numai cu astfel de rame si le tin pana incepe extractia. !a extractie extrag numai
ramele deschise la culare' iar pe cele inchise le introduc inapoi langa cui#' pentru a reprezenta rezerve de
hrana pentru iarna.