ISDR

Elemente de istorie a statului si dreptului romnesc

A periodiza istoria: - a stabili limitele unor perioade istorice cat mai ntinse i mai cuprinzatoare
individualizate prin trsturi distincte;
- a determina n cadrul acestor perioade istorice modul de organizare i
metodele de realizare a conducerii fcute de ctre guvernanii timpului.
erioada statului i dreptului dac - n evoluia lor au parcurs doua etape:
A. Etapa statului i dreptului monar!iei dace "prima #umate a secoului $ a. c!r.-$%& p. c!r'
- s-a manifestat particularismul dacic
(. Etapa statului i dreptului n timpul cuceririi romane a unei pri a )aciei "$%&-*+$,*+- p. .!r'
A. /tatul i dreptul monar!iei dace
a. 0rganizarea poporului dac pn la formarea statului
- geto-dacii au cunoscut organziarea genitilic;
- celula fundamental a societii a fost ginta materna n fruntea creia se afla femeia cea mai
n vrst1 celelate femei formand sfatul gintii;
- mai multe ginti matriliniale se puteau grupa n fraii i triburi materne
0rganele de conducere:
2 sfatul sau adunarea democratic - format din brbai i femei cu drept de vot egal;
2 sistemul normativ - compus din norme de conduit recunoscute i aplicate de ctre toi
membri comunitii;
2 epoca metalelor;
2 organizarea patrial!al - familia patrial!al devine celula economic principal iar toate
familiile patrial!ale formeaz ginta patrial!al; mm c
-aceasta era condus de capul familiei celei mai vec!i1 iar capii
celorlalte familii formau capul ginii
2 uniunea de triburi patrial!ale - fondat pe rudenia de snge1 iar la baza ei sttea deplina
egalitate;
- conducerea era format din sfatul cpeteniilor triburilor care
erau egali n rang;
- !otrrile erau luate n unanimitate votndu-se pe triburi.
- n a doua etap a fierului a avut loc procesul nc!eierii uniunilor de triburi nrudite urmnd
contopirea lor i contopirea teritoriilor transformndu-se ntr-un teritoriu comun al intregului
popor
0rganizarea politic a societii: democraie militar

- 3storicul )iodor din /icila vorbind despre regatul lui )romi!ete arat c aratul de eful militar a
e4istat i Adunarea oporului
- n aceast perioad s-a format i un sistem normativ cutumiar1 referitor la proprietate
- n timpul familiei patrial!ale i face apariia proprietatea privat1 astfel c vitele a#ung obiectul
de proprietate al familiei1 adic etalonul bogiei;
- odat cu apariia bunurilor apare sc!imbul ca form de circulaie a bunurilor1 la nceput sub
$
forma darurilor apoi a sc!imbului propriu zis;
- sistemul punitiv1 acela aplicat n comunitatea matriar!al continu i n cea patrial!al1
urmrind aprarea ordinii gentilice.
b. /tatul i dreptul dac de la (urebista la )ecebal
3nstituiile #uridice la geto-daci:
2 proprietatea "are loc trecerea de la proprietatea gentilic la cea particulara1 care este un
proces comple4 i de lung durat. rimele forme ale comunitiii - obtea gentilic sau obtea
familial-1 fuseser depite1 iar geto-dacii se aflau n perioada obtii steti1 care i cunotea o
proprietate comun asupra pmntului1 apelor1 lsnd loc liber proprietii private n ce privete
cirezile de vite1 robii i c!iar asupra unor loturi de pmnt. /e bnuiete ca i bogiile
subsolului -aurul1 sarea- trec n parte din stpnirea tribului n stpnirea regelui1 deci averea
personal crete n aceste condiii n mod inegal i apare stratificarea social';
2 familia "familia daco-getic a fost o familie patrial!al1 ns s-au purtat discuii n
literatura de specialitate dac a fost o familie poligam sau monogam. 5n legatur cu
monogamia 6oratius vorbete despre fidelitatea soiilor dacilor1 iar 0vidiu nu ne-a lsat nimic n
legatur cu poligamia la geto-daci. 7a baza familiei a stat cstoria; s-a practicat i cumprarea
soiei. 5n privina raporturilor dintre soi1 femeia a fost sub puterea brbatului putnd fi pedepsit
cu moartea n caz de infidelitate. 8eferitor la copii descendena se stabilea dup tata';
2 procedura de #udecat "n persoana regelui s-a ntalnit att calitatea de #udector
suprem1 ct i aceea de mare preot1 iar referitor la procedura de #udecat propriu-zis1 n afar
de te4tele lui 0vidiu care spun 9nici nu le pas de legi cci puterii se pleac dreptatea9 sau 9pe
aici dreptatea cu spad se face9 nu e4ist informaii de la ali scriitori antici'.
(. /tatul i dreptul n timpul cuceririi romane a unei pri a )aciei
2 )reptul roman
2 )reptul auto!ton
2 3us gentium sau dreptul poparelor
3zvoarele )reptului roman
2 edictul guvernatorului provinciei - prin care arat modul cum va conduce provincia
aplicnd dreptul roman
2 constituiile imperiale - edicte si mandate.
edictele imperiale : sunt acte cu valabilitate pentru tot imperiul i pentru toat durata
domniei
mandatele : instruciuni date guvernatorilor cu privire la diferite probleme de drept
)reptul auto!ton
- referitor la dreptul auto!ton1 romanii au promovat o politic elastic n sensul n care i-au lsat
pe auto!toni s triasca dupa obiceiurile lor aa e4plicndu-se faptul c dreptul auto!ton a
ramas n vigoare reglementnd unele raporturi care au rmas ntre btinai.
3us gentium, )reptul poparelor
- s-a mai aplicat ius gentium sau dreptul poparelor n raporturile dintre romani i peregrini.
)upa dreptul roman locuitorii statului se mpreau n liberi i sclavi. 0amenii liberi aveau
capacitate #uridic i se mpreau n ceteni latini i peregrini. .etenii s-au bucurat de toate
drepturile publice i private1 latinii numai de anumite drepturi private1 iar peregrinilor li s-a aplicat
*
ius gentium i dreptul lor.
0rganizarea n etape a )aciei provincie a 3mperiului 8oman
5n timpul lui ;raian1 )acia a fost o singur unitate administrativ. <ai tarziu1 6adrian noul
mprat reorganizeaza )acia n dou provincii: )acia /uperior i )acia 3nferior. A doua
reorganizare a )aciei are loc tot sub 6adrian1 ntre anii $*%-$*= p. .!r. prin crearea )aciei
orolisens desprins din partea >-? a )aciei /uperioare. @ltima organizare a )aciei a fost
facut n timpul lui <arcus Aurelius care mparte )acia n )acia <alvensis1 )acia Apulensis i
orolissensis.
.onducerea central a )aciei provincie a 3mperiului 8oman
rimul n conducerea central este guvernatorul provinciei. Acesta este un trimis al mpratului
de rang pretorial. .nd )acia a fost mprit n dou numai n )acia /uperior a e4istat un
magistrat de un asemenea rang n )acia 3nferior guvernatorul avand rangul de procuror augusti
vice presivis iar cnd )acia a fost mprit n trei1 guvernatorul n )acia Apulensis a fost legat
prezidential de rang pretorian iar n celelalte dou fiind cate un procurator prezidential.
Atribuiile guvernatorului
- avea dreptul de a da edicte i de a legifera
- avea atribuii administrative1 #udectoreti
- putea pronuna pedeapsa capital
- avea atribuii militare i financiare

adunarea provinciei : e4presie a clasei stpnitoare din provincie; avea i un mare rol religios
legatus augusti pro praetore trium daciarum : avea atribuii de comand suprem a armatei n
cele trei provincii
0rganizarea teritorial-adminstrativ
)acia a fost mparit n uniti urbane i aezri rurale.
@nitile urbane - erau mprite n colonii i municipii1 care erau conduse de un sfat orenesc
i de magistrai municipali
Aezrile rurale sau vigus pagus - erau conduse de un magister teritorium "magistrat teritorial'
3nstitutiile #uridice ale )aciei provincie a 3mperiului 8oman
A. roprietate
3n aceasta etapa teritoriul a fost transformat in ager publicus sau proprietate publica facadu-se
apoi o repartizare a pamantului cultivabil pe centurii. Astfel ca pamantul confiscat de la
auto!toni a revenit imparatului.
8egimul #urudic al acestei proprietati
)reptul de proprietate l-a avut numai imparatul1 locuitorii provinciei avand doar o stapanire
limitata si anume aceea de posesie si uzufruct. )aca fondul funciar a facut parte din
proprietatea imparatului1 cei care l-au folosit au trebuit sa plateasca impozitul funciar. Au fost
scutiti de acest impozit numai cei ce aveau 9ius italicum9.
eregrinii nu puteau dobandi aceste fonduri prin mancipatiune "contractele de vanzare-
A
cumparare' si uzucapiune "dobandirea unui bun prin trecerea timpului'1 insa pentru a se veni in
spri#inul peregrinilor prin edictul guvernatorului provinciei s-a dat un corectiv cunoscut sub
denumirea de longi temporis prescripritio1 prin care peregrinii ce au stapanit $%-*% de ani un
fond funciar1 puteau fi aparati impotriva oricaror pretentii de posesiune.
.apacitatea #uridica a peregrinilor
3n general dreptul roman a admis casatoria inc!eiata intre un cetatean si un peregrin. A e4istat
si o casatorie a peregrinilor insa fara a produce efectele #uridice ale casatoriei reglementate de
dreptul roman. .opiii urmau situatia #uridica a mamei.
8eferitor la contracte1 cele verbale au fost folosite si de catre peregrinii din )acia iar in privinta
contractelor literare s-au purtat discutii daca le puteau sau nu folosi peregrinii. Astfel ca s-a
a#uns la concluzia ca contractele c!irografe "redactate la persoana $' si singrafe "redactate la
persoana a A-a' erau specifice peregrinilor.
8eferitor la procedura de #udecata1 peregrinii se aflau sub puterea guvernatorilor iar in
conflictele dintre un peregrin si un cetatean1 printr-o fictiune peregrinul era considerat cetatean
si #udecat dupa normele dreptului roman.
8eferitor la sclavi1 acestia se aflau in principal in proprietatea imparatului1 insa au e4istat si in
proprietatea unor orase1 colegii "sclavi publici'. /e constata de asemenea ca peregrinii
cumparau si vindeau sclavi si asta deoarece robia in conceptia dreptului roman facea parte din
dreptul popoarelor. Bamilia sclavilor s-a intemeiat pe baza de casatorie insa o casatorie
nerecunoscuta de dreptul roman. casatoria sclavilor in conceptia dreptului roman a fost un
concubina# admis. )e asemenea si in situatia aceasta copiii urmau situatia #uridica a mamei.
;ablitele cerate : sunt urme materiale ce confirma aplicarea dreptului roman in aceasta
provincie. Ele au fost gasit in minele de aur de la 8osia <ontana sau alburnus maior unde au
fost ascunse in anul $&& p. .!r.
Au fost descoperite *- de tablite cerate din care $C au putut fi descifrate. Ele au fost scrise in
limba latina una singura fiind scrisa in limba greaca. )intre acetse tablite cerate C sunt contracte
de vanzare - cumparare1 A contracte de inc!iriere1 un contract de societate1 un contract referitor
la un colegiu1 un contract )epozit si un contract de venituri si c!eltuieli. 3n legatura cu
contractele de vanzare - cumparare1 trebuie observat ca s-a utilizat procedura mancipatiunii1
c!iar si atunci cand partile contrcatante nu erau cetateni.
;ot referitor la contractele de vanzare - cumparare se cunosc si garantiile de vicii si evictiune.
Adica in cazul in care cumparatorul era inselat de catre vanzator prin tainuirea unor vicii1 acesta
putea sa ceara anularea contractului1 iar in cazul evictiunii putea sa deara pretul dublu. 3n
privinta contractelor de imprumut s-au utilizat de asemenea una din procedurile romane si
anume stipulatiunea.
.oncluzii
$. 3n )acia1 provincie a 3mperiului 8oman s-a aplicat dreptul roman
*. 3n )acia1 dreptul roman s-a aplicat nu numai in raporturile dintre cetateni1 ci si intre
acestia si peregrini sau numai intre peregrini

/tatul si dreptul etapei monar!iei faramitarii feudale " sec. 3? - D3?'
;rasaturile generale ale organizarii politice a poporului roman
.aracteristicile primei etape de dezvoltare a acestei oranduiri au fost cnezatele si voievodatele.
C
A. 0rganizarea politica a poporului roman de la parasirea daciei de catre romani si pana la
atestarea primelor cnezate si voivodate " sec. al D- lea'
3n aceasta etapa forma de organizare specifica poporului daco-roman si mai apoi a poporului
romn1 a fost obstea sateasca teritoriala1 dar care de acuma a devenit si o formatiune politico-
militara1 unirea lor formand acele uniuni de obsti sau romaniile populare cum le-a denumit 3orga.
.onducerea acestor obsti
Aceste obsti au avut in frunte o capetenie aleasa adica un #ude cu atributii #udiciare si
administrative. 3n timp aceasta functie va deveni ereditara. El este a#utat in conducere de catre
un consiliu format din batranii satului adica acei oameni buni si batrani. .u anumite ocazii s-a
intalnit si aunarea intregii obsti sau gramada satului.
8eferitor la reglementarile #uridice1 s-a constituit un sistem normativ elementar compus din o
serie
de aspecte #uridice adica norme #uridice proprii auto!tonilor. 8eferitor la proprietate1 auto!tonii
au cunoscut proprietatea devalmasa asupra fondului funciar. Astfel ca partile pentru agricultura
erau desemnate anual prin tragere la sorti1 iar padurea1 apele1 izlazul erau folosite in comun1 in
timp ce gospodaria si terenurile aferente ei devin proprietate personala fiind mostenite in familie.
8eferitor la statutul #uridic al persoanelor1 rudenia a fost de sange1 prin alianta si rudenie
spirituala
0 alta institutie este familia. 3n aceasta perioada familia s-a prezentat ca o familie lastar cu
sistem patriliniar si patrilocal1 cu aspecte de endogamie "catoria obligatorie in sanul aceleasi
obsti' vicinala "intre vecinatati' "catoria obligatorie in sanul aceleasi obsti' si e4ogamie
"interzicerea casatoriei intre mebri aceleasi obsti' patronomica "numele de familie'. Aceasta
familie lastar se deosebea de familia casnica patrial!ala prin obligativitatea varstei mai mari a
mirelui si pastrarea ordinii varstei la casatorie. A e4istat si un sistem incipent al obligatiilor1 si
anume cele reciproce1 stabilindu-se cu anumite ocazii "botez1 nunta' si intra#utorarea care era
folosita fie intre rude1 fie la nivelul intregii comunitati.
8eferitor la sistemul punitiv1 pedeapsa cea mai grava nu mai este moartea1 ci izgonirea
vinovatului1 astfel ca rolul opiniei publice vizavi de infractor s-a manifestat sub diverse forme.
8eferitor la #udecata1 aceasta era facuta de capetenia comunitatii sateti impreuna cu sfatul
oamenilor buni si batrani.
0rganizarea poporului roman de la primele atestari ale cnezatelor si voievodatelor si pana la
formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare "secolul D - D333,D3?'
)e la obstea sateasca prin obstea de vale s-a a#uns la confederarea obstilor care s-a
caracterizat printr-o organizare mai comple4a a unor state confederate pe un teritoriu mult mai
vast. Aceasta confederare a fost generata de o serie de factori si anume: necesitatea unirii
fortelor pentru o activitate productiva mai eficienta1 pentru a se putea face fata pretentilor
barbare si in al doilea rand din nevoi de aparare. ?iitorul acestor confederatii de obsti a fost
pentru multe dintre ele1 trecerea la stadiul de state feudale ale epocii faramitarii si anume
cnezate si voievodate. rocesul la care ne referim a avut un caracter unitar propriu popotului
roman din aceasta etapa.
.nezatele si voivodatele atestate incepand cu secolul al D-lea
Asa cum relateaza AnonEmus mag!iarii au gasit aici trei voievodate: voievodatul ducelui
<onumorut in .risana1 intre raurile /omes si <ures cu centrul in cetatea (i!area; voivodatul
-
ducelui Flad in (anat intre <ures si )unare cu resedinta probabil in cetatea .ubin; voievodatul
ducelui Felu in ;ransilvania propriu-zisa care a cuprins teritoriile de la poarta <uresului pana la
3zvoarele /omesurilor cu resedinta in apropierea .lu#ului1 ultima obtiune fiind pentru )abaca.
;ot pentru secolul al D-lea avem date pt teritoriul dobrogean care era organizat ca o t!ema1 un
fel de district cu caracter militar.
entru secolul al D3-lea in cazul ;ransilvaniei avem date despre voievodatul banatean a lui
A!tum si voievodatul transilvan a lui FEla.
?oievodatul banatean a lui A!tum era mult mai vast decat cel a lui Flad avand centrul la
<orisena pe <ures. 8eferitor la voivodatul lui FEla in .ronica pictata de 7a ?iena se arata ca
acest teritoriu este foarte mare si bogat si este mult mai intins decat voievodatul lui Felu. Aceste
formatiuni politice nu au fost unicele de tip statal e4istente pe teritoriul ;ransilvaniei in secolul al
D-lea si al D3-lea ci teritoriul ;ransilvaniei a mai cunoscut si acele deosebite tari romanesti cum
ar fi ;ara (arsei1 ;ara Bagarasului1 ;ara <aramuresului1 ;ara 0asului1 ;ara >asaudului etc.
.u privire la Bormatiunile politice statale de pe teritoriul 0lteniei si <unteniei cel mai important
document este diploma 3oanitilor "$*C+'. Acesta este acordata de catre regele mag!iar (ella al
3?-lea .avalerilor 3oaniti in vederea asezarii lor in aceste parti ale tarii. )in cuprinsul diplomei
rezulta e4istenta a cinci formatiuni politice: ;ara /everinului1 ;ara lui 7itovoi in depresiunea
;argu Giului "voievodat care a cuprins ambele versante ale .arpatilor <eridionali'1 ;ara lui
/eneslau in stanga 0ltului situata intr-o depresiune a itestilor1 cnezatul lui Barcas in fostul
#udet ?alcea de <ai tarziu si cnezatul lui 3oan in sud estul 0lteniei. /ub aspect politic desi
e4ista o anumita autonomie unele capetenii s-au gasit totusi in raport de suzeranitate fata de
regele @ngariei astfel ca voievodatul lui 7itovoi si a lui /eneslau le-au fost lasate romanilor sa le
foloseasca ca si pana atunci urmand sa dea cavalerilor 3oaniti #umatate din veniturile si
foloasele lor. Astfel ca 3oanitilor li s-a dat ;ara /everinului1 cnezatul lui Barcas si cnezaul lui
3oan. )in cuprinsul diplomei mai rezulta odezvoltata viata economica1 sociala1 militara si
religioasa. )in punct de vedere social diploma aminteste de <aiores ;erre sau stapanii
pamantului si rustici1 taranii.
Aceste fornatiuni statale s-au dezvoltat continuu in sensul ca au cuprins teritorii din ce in ce mai
mari1 ca au e4istat pe intreg teritoriul actual al tarii noastre si ca au fost formatiuni politice
independente adica nu au depins de puteri straine.
3us ?ala!icum sau legea romaneasca - a fost un drept agrar funciar care s-a format in etapa
nasterii si dezvoltarii relatiilor feudale si a constituit dreptul aplicat in etapa monar!iei faramitarii
feudale cu prelungire si in urmatoarea etapa a monar!iei centralizate fara absolutism. )eci s-a
nascut ca obicei al pamantului la romani in obstea sateasca.
3nstitutii ale lui 3us ?ala!icum
Acest drept a trebuit sa reglementeze stapanirea pamantului ceea ce vom defini mai tarziu ca
fiind proprietate funciara. El a consfintit proprietatea obsteasca dar la nivelul de dezoltarea al
societatii din secolele D - D333 cand se constata o crestere a proprietatii persoanale. Astfel se
vorbeste din nou de maiores terre si rustici. )ocumentele sarbesti din secolul al D3?-lea
amintesc ca taranii romani ce lucrau pamanturile stapanilor era obligati dupa vec!iul drept
romanesc la zile de munca care erau trei pe an1 la darea natura si la slu#be de transport. Este
vorba deci de obligatiile specifice raporturilor ce s-au nascut intre stapanii de mosii si taranii
&
care lucrau acest pamant. 8eferitor la statutul persoanelor datorita inegalitatilor de avere se
creeaza o anumita stratificare sociala1 adica apare o patura superioara formata din #uzi1 cnezi1
voievozi care sunt sefi militari1 au terenuri1 incaseaza venituri de la locuitorii satelor1 au
competenta #udecatoreasca si marea parte a locuitorilor care o constituie taranimea libera
alaturi de caree4ista o taranime intr-un inceput de dependenta. 0data cu aparitia acestor
categorii sociale iau nastere norme de drept care precizeaza drepturile1 privilegiile si indatoririle
fiecaruia. Alaturi de #ustitia traditionala adica cea a oamenilor buni si batrani apare #ustitia
cnezilor si voievozilor.
3us .nezatus
Este o componenta a lui 3us ?ala!icum si poate fi definit ca un drept de obste cristalizat in #urul
rolului si privilegilor unui cneaz caruia i se poate suprapune un drept ce poate fi numit
voievodat.
Acesti cnezi era capetenii ale obstilor satesti si le-au reprezentat in raporturile cu stapanii de
mosii precum si in raporturile cu conducerea politica. Acesti cnezi au un statut #uridic bine
definit1 statut ce a cuprins dupa parerea noastra si atributi #udecatoresti. 3us .nezatus a fost
atestat la A martie $A&A. Acesti cnezi la inceput au fost alesi de catre obste iar cu timpul unii
dintre ei au fost confirmati in functii pe perioade mai indelungate si apoi pe viata astfel ca pana
la ereditarea in functie de cneaz nu a mai fost decat un pas. 3n ;ranislvania se cunosc doua
categorii de cnezi: nobiles cnezi care se apropi de nobili si comunesc cnezi. Acestia au avut
atributii economice1 fiscale1 militare1 administrative1 #udiciare. Atributiile #udecatoresti ale cnezilor
au constat in dreptul de a #udeca in pricini de mai mica importanta si in acelasi timp aveau
dreptul A urmari si e4ecutarea pedepselor. )upa documentele poloneze unde au e4istat sate
de romani1 satenii erau #udecati de catre cneazul lor si numai dupa dreptul romanesc iar cnezii
erau #udecati de catre stapanul locului cand satul era asezat pe teritorii particulare. ;ribunalele
orasenesti ii #udecau pe cnezi mai ales in procese penale iar cu timpul aceste tribunale
orasenesti i-au inlocuit pe cele ale cnezilor.
Etapa monar!iei centralizate fara absolutism " sec. D333, D3?- D?333'
3n aveasta etapa ca timp istoric de stat tarile romane au fost state feudale. .a forma de stat in
cea mai mare parte ;ara 8omaneasca si <oldova au fost monar!ii centralizate fara a atinge
statul absolutismului iar in privinta ;ransilvaniei etapa voievodatului care se intinde din secolul
D? pana in $AC$ putem sa o caracterizam ca o etapa a monar!iei centralizate fara absolutism1
in timp ce etapa prinicpatului autonom "$-C$-$&H$' a fost clar o etapa a monar!iei starilor
privilegiate. Etapa pe care au parcurs-o tarile romane au avut ca si caracteristica principala
fiintare a lor separata1 fiecare cu organizare proprie1 insa ;ara 8omaneasca si <oldova au fost
organizate aproape identic1 in timp ce in ;ransilvania1 modul de organizare in autonomiile
romanesti a trebuit sa infrunte masurile pe care le-a luat cuceritorul mag!iar.
0rganizarea de stat a ;arilor 8omane
$. ;ara 8omaneasca si <oldova
rimul organ central este domnul1 denumit si voievod si care pana in secolul al D?33-lea a venit
la tron pe baza principiului ereditar-electiv1 mai apoi fiind ales de catre boieri din randul sau.
)upa instaurarea regimului turco-fanariot s-au utilizat numirea domnitorilor dintre straini.
)omnul a fost unicul legiuitor al tarii1 a fost comandantul suprem al armatei1 a avut importante
atributii administrative si a fost #udecatorul suprem in tara.
Al doilea organ dupa domn a fost soborul sau sfatul de obste sau adunarea obteasca. Acestea
sunt denumirile date unuia dintre organele reprezentative ale oranduirii feudale1 care s-a
+
prezentat ca adunare a starilor si care pana in secolul al D?3-lea a avut un caracter voievodal ca
si domnia cu atributii politice alegerea domnului si atributii #udiciare.
Ale treilea organ este sfatul domnesc1 este format din boieri mari cu care domnul se consulta in
probleme privind carmuirea statului iar numarul membrilor a fost diferit insa cifra pentru cea mai
lunga perioada a fost de $* mari dregatori.
@rmatorul organ in conducerea statului este dregatoria. Aceasta s-a caracterizat in primul rand
prin lipsa retribuirii banesti1 retribuirea dregatorilor facandu-se prin donatii de mosii1 acordarea
de imunitati. 3n al doilea rand dregatoria s-a caracterizat printr-o organizare ierar!ica1 ierar!izare
ce a cunoscut o subordonare pe vertical si alta pe orizontal. e plan vertical toti dregatorii erau
supusi domnului facandu-se apoi o repartizare in dregatori mari si dregatori mici1 e4istand apoi
o ierar!izare in cadrul dregatorilor mari. Astfel ca dupa activitate pe care au desfasurat-o1
dregatorii mari au fost impartiti in dregatori ai caror activitate a vizat interesele tarii "vornicul1
logofatul1 vistierul'1 dregatori care il slu#eau nemi#locit pe domn "spatarul1 stolnicul1 postelnicul' si
dregatori teritoriali "banul .raiovei1 portarul /ucevei si prclabii'.
3n timpul domniilor fanariote s-au mentinut aproape in totalitate formele vec!ii organizari.
0rganizarea de stat in ;ransilvania
Etapa voievodatului
?oievodul a fost cel mai inalt demnitar1 el trebuia sa fie numit si revocat de catre regele
@ngariei. 3n privinta atributiile voievodul a concentrat in mainile sale activitatea administrativa1
#udecatoreasca si militara. ?oievodul a fost a#utat in conducere de catre adunarile obstesti sau
congregatiile. ;rebuie sa aratam ca o buna bucata de timp la aceste adunati au participat si
romanii si aceasta datorita faptului ca aceste adunari au fost distincte de ale @ngariei si
cateodata opuse acestora. 3nsa dupa $A&& oficialitatea din ;ransilvania nu mai recunoaste rolul
romanilor in congregatii astfel ca tendinta de e4cludere a romanilor se definitiveaza iar cea mai
mare parte a locuitorilor ;ransilvaniei1 poprul roman1 este declarat tolerat in propria tara.
?oivodul mai este a#utat inafara de aceste adunari si congregatii de catre vice-voievodul care
este numit din randul familiarilor acestora de catre voievod si mai este a#utat de catre notarul
curtii1 #udele curtii si protonotarul tarii.
Etapa principatului autonom
$. rincipele - acesta este organ central ales de dieta si confirmat de turci. Alegerea era pe
viata. rincipele cand era ales trebuia sa depuna un #uramant prin care isi asuma anumite
obligatii si anume: respectarea averii si bunurilor nobililor1 respectarea legilor tarii si a religilor
recunoscute si sa conduca tara cu a#utorul unui sfat compus din cate + reprezentanti din fiecare
natiune privilegiata. rincipele a avut atributii legislative1 administrative si a fost #udecatorul
suprem.
*. )ieta - aceasta este de fapt o dezvoltare pe plan superior a congregatiilor din etapa
anterioara.
A. .onsiliul intim - a fost compus din cate sapte membri din fiecare natiune privilegiata1
numar care s-a modificat de mai multe ori1 insa cel mai constant a fost un numar total de $*
membri1 iar din $--& s-a creat un cancelariat1 in frunte cu un cancelar.
0rganizarea local-administrativa
;ara 8omaneasca si <oldova
2 Gudetul - ca unitate local administrativa in ;8 s-a dezvoltat din grupurile descendente din
=
obtile teritoriale.
2 ;inutul - au fost unitati care la inceput au depins de o cetate sau de o curte domneasca
al carui nume l-au luat de cele mai multe ori. 3n fruntea acestor unitati s-au aflat trecatori ai
puterii centrale cu atributii administrative1 #udecatoresti si fiscale
3n <oldova conducerea tinuturilor dependente de cetati a apartinut parcalabilor si starostilor. 3n
secolul D?33 numarul #udetelor si a tinuturilor a crescut1mastfel ca in fruntea #udetelor s-au aflat
capitanii de #udet1 iar tinuturile au fost conduse de catre marii vtafi si prcalabi.
3n privinta satelor1 acestea au fost fie cu populatie libera1 fie cu populatie dependenta1 astfel ca
primele si-au avut organe proprii "#uzi si cnezi satesti' in timp in cele cu populatie independenta1
conducerea a apartinut proprietarului "domn1 biserica sau boier'.
;ransilvania
2 )istrictele romanesti - institutii politico-administrative ce nu trebuie confundate cu
cnezatele si voievodatele. )eosebirile constau in primul rand in numarul mare de sate cuprinse
in districte fata de cnezate si voievodate iar deosebirea cea mai importanta este de continut si
anume districtele sunt institutii cu un pregnant caracter politic si administrativ1 in timo ce
cnezatele si voivodatele sunt institutii cu un pregnant caracter social-#uridic. )istrictele din
;ransilvania se pot grupa in trei categorii:
$. )itricte ce cuprind teritorii vaste
*. )istricte concentrare in anumite zone geografice1 de obicei in depresiuni mai mari sau
mai mici
A. )istricte izolate si razlete1 raspandite in diferite parti ale ;ransilvaniei.
/ub aspectul organizarii1 unele dintre aceste districte au format anumite teritorii sub o singura
conducere bucurandu-se de o anumita autonomie de destul de mult timp.
)upa districtele romanesti in ;ransilvania avem comitatele nobiliare. Acestea sunt organizate ca
institututii politico-administrative1 ele au fost conduse de un comiten1 a#utat de un vice-comiten1
si de catre doi #uzi nobiliari1 alesi de obstea nobililor. 3ar din secolul al D?3-lea a aparut notarul in
conducerea comitatului1 care avea dreptul de a semna actele comitatului.
@rmeaza scaunele secuiesti. Acestea sunt organizatii administrativ-#uridice ale secuilor1 se
aminteste de sapte scaune1 fiecare condus de doua capetenii proprii1 si anume: capitanul
scaunal si #udele scaunal. )in secolul al D?-lea a aparut un al treilea demniatar1 #udele regal1 cu
sarcina de a supraveg!ea #ustitia scaunala.
@rmeaza scaunele sasesti1 sunt institutii administrativ-#udiciare1 fiecare avand ca organe de
conducere un #ude regal numit de rege si #uzi scaunali numiti de obstea scaunului si care erau
subordonati celui regal. Este vorba de .atre opt scaune sasesti care au format o obste cu
centrul la /ibiu1 condusa de catre congregatia scaunelor sasesti1 iar in intervalul dintre
congregatii de consiliul orasenesc /ibiu. >ormele #uridice fundamentale ale sasilor au fist
stabilite prin diploma andreiana din $**C1 iar mai tarziu au fost elaborate statutele orasenesti ale
sasilor1 acestea fiind aprobate de catre principele /tefan (at!orE. 8eferitor la orase1 in
;ransilvania acestea au fost bine dezvoltate1 detin o autonomie insemnata1 iar conducerea era
formata din primari si consiliul orasenesc.
3n ;ara 8omaneasca si <oldova inalnim o organizare similara a oraselor1 conducerea fiind
formata din primari si $* consilieri denumiti pargari.
H
Activitatea #udecatoreasca
3n ;ara 8omaneasca si <oldova1 in fruntea instantelor de #udecata a fost domnul1 ca #udecator
suprem si care a avut o competenta generala.
Al doilea organ de #udecata a fost constituit din dregatori. .u timpul transformandu-se in
spri#initorii puterii centrale1 acestia au primit de la domni tot mai multe si mai insemnate atributii
#ucatoresti. Au mai avut drept de #udecata boierii asupra taranilor aserviti1 obstea prin
reprezentantii ei asupra taranilor liberi si organele orasenesti.
3n etapa voievodatului ;ransilvaniei1 in funtea ierar!iei #ucatoresti a stat voievodul1 ainarile
obstesti au capatat in secolul al D?-lea un rol important in domeniul #ustitiei iar ultima instanta ca
instanta de Apel a fost curte regala. A mai fost cunsocuta de asemenea instanta senioriala1 cu
drept de #udecata asupra taranilor dependenti1 au mai fost cunoscute apoi scaunele de #udecata
ale comitatelor1male districtelor romanesti si cele din scaunele secuiesti si sasesti.
3n etapa principatutului autonom1 nu au avut loc sc!imbari fundamentale in cadrul instantelor
inferioare de #udecata. 3nsa dupa statutele si cosntitutiile ;arii Bagarasului1 au e4istat doua
categorii de instante: - scaune inferioare1 fiecare era compus din $* boieri asesori si un notar
cu competenta in pricinile civile ale oamenilor liberi si ale taranilor dependenti si scaunul
superior compus din $* boieri1 un notar si doi #uzi nobiliari alesi de obstea nobililor1 prezidat de
catre capitanul cetatii1 avand competenta civila si penala pentru boieri si negustori precum si ca
instanta de apel pt pricinile #udecate in scaunele inferioare.
Borul suprem de Gudecata era tabla principelui1 prezidata de catre #udele curtii si compusa din
#urati nobili alesi de principe sau de dieta. )ieta era instanta care #udeca crimele de inalta
tradare.forul suprem de #udecata pentru membrii clasei dominante1 era tabla regala.
)reptul civil
roprietatea si dreptul de proprietate
3n oranduirea feudala dreptul de roprietate a prezentat doua aspecte distincte:
2 roprietatea feudalului ca proprietate completa asupra mi#loacelor de productie in
general si asupra pamantului in special
2 roprietatea producatorului direct1 fie ei tarani liberi care au avut pamant fiindu-le dat in
folosinta1 iar in stapanire mi#loacele se productie
roprietatea feudala in functie de titlul de dobandire
2 roprietate mostenita
2 roprietate donativa
2 roprietate obtinuta prin diferite acte #uridice "vanzare-cumpararae1 sc!imb'
2 roprietate obtinuta prin succesiune
2 roprietate obtinuta prin defrisari1 deseleniri ale pamantului necultivabil
)upa titularul dreptului de proprietate
2 roprietate domneasca
2 roprietatea stapanilor feudali
2 roprietatea orasenilor
2 roprietatea taranilor liberi
$%
roprietatea mostenita
/e mai numea si ocina. Aceasta s-a format in etapa nasterii si dezvoltarii relatiilor feudale si a
conferit titularului drepturi depline. )omnul a putut sa-si insuseasca aceasta proprietate in caz
de tradare.
roprietatea donativa
A fost in ;ara 8omaneasca si <oldova o creatie a domniei1 iar dupa domnii1 imitandu-i au
procedat si marii feudali1 care prin danii si-au creat si slugile lor. roprietatea s-a mai mostenit
prin acte inter vigos si mortis causa. 3n ;ransilvania au fost aceleasi moduri de dobandire a
proprietatii la care se adauga si prescriptia1 insa termenele prevazute pentru dobandirea
proprietatii prin scurgerea timpului difera dupa titularul proprietatii avanta#andu-i pe
e4ploatatatori. Astfel prescriptia pentru bunurile si drepturile de mosie regesti1nse implineste in
$%% de ani1 cuprivire la bunurile bisericilor in C% de ani1 ale nobililor in A* si ale orasenilor in $*
ani. rescriptia in cazul satenilor se implineste intr-un an si o zi.
)in punct de vedere al titularului dreptului de proprietate amintim pentru ;ara 8omaneasca si
<oldova1 proprietatea domneasca1 inafara faptului ca domnul avea dreptul suprem de
proprietatea asupra intregului teritoriu al tarii si anume1 acel dominium eminents1 el a mai avut
dominium utile "dreptul de prop asupra terenurilor pentru vanat1 pescuit1 mosiile confiscate
pentru tradare' si domeniul personal adica proprietatea sa ca boier.
3n etapa voievodatului ;ransilvaniei1 regele @ngariei avea dominium eminents1 dominium utile
" adica pamanturile acaparete de 7a taranii liberi care au locuit in #urul cetatilor' si proprietatea
sa personala.
A doua forma a proprietatii dupa titular este proprietatea stapanilor feudali. Acesata proprietate
a apartiunut boierilor si mitropolitului tarii1 episcopiilor si manastirilor in ;ara 8omaneasca si
<oldova1 nobililor si fetelor bisericesti1 manastirilor in ;ransilvania. Acesata proprietate s-a
format prin mostenire si danie. <anastirile nu au avut decat proprietate donativa.
3n legatura cu aceasta proprietate sau cu domeniul feudal se mai pot face unele precuzari. Este
vorba de obligatiile stapnilor feudali1 adica obligatia militara pe langa cea de fidelitate. entru
boierii care au avut proprietate donativa1 numarul obligatiilor a fost mai mare1 iar tradarea
savarsita de un vasal1 se pedepsea printre altele cu confiscarea averii.
A doua problema este cea a imunitatii. 3munitatea a fost in feudalism un privilegiu acordat de
catre sefulbstatului unui boier sau unei biserici1 prin care s-a interzis slu#basilor domniei sa-si
e4ercite atributiile asupra domeniilor care apartineau acestor stapani feudali.
3munitatea s-a manifestat prin scutiri admistrativ-fiscale1 adica erau scutiti de dari si slu#be1
#udecatoresti1 comerciale1 insa prin actul de imunitate nu s-au acordat scutiri de obligatii militare.
Aceasta imunitate s-a aordat prin acte aparte1 insa au fost cuprinse si in acte de danie sau de
recunoastere a dreptului de proprietate. /e presupun ca ar fi e4istat o formula tip folosita de
caneclariile domnesti care sa cuprinda toate scutirile acordate.
roprietatea taranilor liberi
3n principal proprietatea indivizata caracterizata prin aceea ca valorificarea ei nu s-a facut prin
e4ploatarea muncii altor persoane. )e asemenea in cadrul obstiilor s-au inmultit tranzactiile
intre tarani iar feudalii au facut totul pentru a deveni copartasi pentru ca pe aceasta calevsa se
poata folosi de dreptul de preemtiune "dreptul fiecarui copartas de a dispune de partea ce i se
$$
cuvine din !otarul comun1 de dreptul de precumparare si rascumparare din partea celoralalti
debalmasi'.
ersoane si familie
8eferitor la persoane tuturor locuitorilor li s-a recunoscut calitatea de persoana "capacitatea
#uridica'1 dar aceasta recunoastere s-a bazat pe consacrarea inegalitatii consecinta a ilegalitatii
sociale.
.riteriul de Apreciere a capacitatii #uridice in feudalism a fost pozitia sociala si numai in
subsidiar varsta1 se4ul1 neamul. Astfel ca clasa stapanitoare1 boierii si nobilii1 s-au bucurat de
totala ocrotire a dreptului insa neuniform1 neavand cu totii aceasi pozitie economico-sociala.
(ineinteles ca situatia celor e4ploatati a fost opusa situatiei clasei stapanitoare1 astfel ca iobagii
au avut o capacitate #uridica determinata de faptul ca aveau o anumita proprietate1 insa
capacitatea lor a fost limitata. 3n primul rand ei nu au avut drepturi politice si in al doilea rand
capacitatea lor a fost ingradita de dreptul de proprietate incompleta a stapanului asupra lor.
Bamilia
7a baza familiei a stat casatoria1 precedata de logodna. entru aceasta se cereau
consimtamantul celor ce urmau a se casatori si consimtamantul parintilor. .asatoria s-a celebrat
public1 in fata autoritatii bisericesti1 iar conditiile pentru casatorie erau urmatoarele: varsta "$C
ani pt baieti si $* ani pentru fete'1 consimtamantul celor ce urmau sa /e casatoreasca inclusiv
al parintilor. 8aporturile create dupa casatorie erau dominate de regula superioritatii barbatului.
Iestrea i-a apartinut femeii ca proprietate1 insa a fost administrata de sot1 dupa obligatia ca la
desfacerea casatoriei sa-i fie restituita daca femeia nu a fost vinovata.
3n ;ransilvania1 dreptul scris a reglementat dreptul de dispozitie al sotilor1 adica ambii aveau
libera putere de a face un act vesnic cu privire la toate drepturile lor de mosie. )reptul scris a
mai reglmentat si dotalitium "bunurile date femeii de catre sot si darurile de nunta indiferent de
unde au provenit1 reveneau femeii la desfacerea casatoriei. 3n privinta raporturile dintre parinti si
copii puterea tatului nu a fost absoluta iar toate drepturile si obligatiile aveau un anumit caracter
de reciprocitate. 3n dreptul feudal au mai e4istat si unele institutii care au creat raporturi de
familie "adoptia1 infratirea si tutela'1 iar mi#loacele de stingere a raporturilor de familie si a celor
afiliate lor1 au fost moartea "care a stins raportul rezultat din casatorie atat intre soti cat si intre
parintele decedat si copiii sai'1 desc!izand astfel succesiuneanfie in conditiile legii fie pe baza
actului de ultima vointa a defunctului.
)ivortul - mi#locul de desfacere a casatoriei si la o serie de raporturi create prin casatorie
0bligatii si contracte
3zvoarele obligatiilor au fost:
2 .ontractul si elictul
3n aceasta etapa se cunosc urmatoarele contracte:
$. .ontractul de vanzare - cumparare a carui elemnete au fost:
2 obiectul care consta din pamant1 case1 persoane1 pravalii;
2 pretul care de regule era din bani dar si din natura
2 .onsimtamantul partilor
*. .ontractul deimprumut - aparut insotit din dobanzi1 astfel ca a inceput sa se dezvolte capitalul
camatateresc
A. .ontractul de sc!imb - acesta a avut ca obiect mai ales proprietate funciara dar si alte bunuri
si ropi
$*
C. .ontractul de inc!iriere - acesta a avut ca obiect mai intai inc!irierea de case in mediul urban
si apoi inc!irierea fortei de munca
entru aceasta etapa1 legat de aceste contracte se mai cunosc si garantiile1 care puteau s afie
reale "zlogul' sau persoanale "c!ezasia'.
)reptul scris a mai reglementat raspunderea civila sub forma raspunderii contractuale si a
raspunderii delictuale.
/uccesiunea
$. /uccesiunea legala
3n ;ara 8omaneasca si <oldova1 categoriile de succesori legali au fost:
2 )escendentii - mostenitorii directi ai defunctului1 insa se aplica diferit: in ;ara
8omaneasca se aplica principiul masculinitatii1 iar in <oldova fetele venea la mostenire in mod
egal cu baietii.
2 Ascendentii
2 .olateralii
3n lipsa urmasilor averea defunctului trecea domniei. 3n aceasta perioada succesiunea se facea
fie prin buna invoiala1 fie pe cale #udecatoreasca.
3n ;ransilvania erau aceleasi reguli cu privire la succesiunea legala si la categoriile de
mostenitori1 insa dreptul scris aplicat in ;ransilvania a reglementat mai amplu succesiunea
lagala1 in special succesiunea nobililor1 iar atunci cand s-a facut referire la succesiunea
iobagului1 acestea s-a facut prin prisma intereselor stapanilor.
;ripartitul lui Jerbotzi1 bunurile care umau sa faca obiectul succesiunii se puteau imparti in:
$. (unuri mostenite din care imobilele reveneau fiilor
*. (unuri dobandite - acestea se transmiteau numai baietilor
A. (unuri cumparate - se puteau transmite celuilalt sot daca figura in actul de vanzare-
cumparare
C. (unuri donative - in anumite conditii se puteau transmite si femeii
-. (unuri dobandite prin sc!imb - se mosteneau numai de catre barbati
8eferitor la sotia supravietuitoare1 mostenea toate bunurile mobile ale sotului1 daca nu e4istau
mostenitori directi sau in testament. )e asemenea putea locui si sa se foloseasca de avere
pana la o noua recasatorie.
8eferitor la succesiunea iobagului1 acesta daca nu avea urmasi directi1 putea sa faca testament
pentru bunurile mobile1 iar cele mostenite de la ai sai1 adica imobilele1 treceau la stapanul de
mosie; daca a murit fara sa lase testament toate bunurile mobile si imobile treceau la stapanul
de mosie.
*. /uccesiunea testamentara
3n ;ara 8omaneasca si <oldova se numea 9se lasa cu limba de moarte9. Aceasta se facea in
scris sau oral. ;estamentul scris se facea in fata donnului iar cel oral in fata martorilor.
$A
.onditiile pentru valabilitatea testamentului
entru testator1 in primul rand varsta "$* ani pentru fete1 $C ani pentru baieti'1 sa aiba
capacitatea de a testa si sa aiba calitatea de proprietar.
entru beneficiar1 in primul rand sa e4iste ca persoana1 in al doilea rand sa nu fi avut o atitudine
condamnabila fata de testator si sa nu fi incercat vreun mi#loc necinstit de obtinere a
testamentului.
)reptul penal
3nfractiunea
otrivit dreptului cutumiar si a celui scris1 constatam doua feluri de infractiuni:
$. 3nfractiuni mari - in cadrul infractiunilor mari putem considera:
A. ;radarea domnului
(. >esupunerea la porunca domneasca
.. 3nfractiuni indreptate impotriva proprietatii "furtul1 tal!aria'
). 3nfractiuni indreptate impotriva persoanei1 a vietii si integritatii corporale "omorul1
vatamarea corporala'
E. 3nfractiuni impotriva moralei si a religiei "violul1 adulterul1 rapitul de femei'
B. >erespectarea conoanelor bisericest
*. 3nfractiuni mici "vini mari si vini mici' - restul infractiunilor
3n ;ransilvania dupa tripartitul lui Jerbotzi1 infractiunile erau impartite in:
A. ?ina tradari
(. 3nfractiuni supuse pedepsei capitale
.. Bapte de mica silnicie
edeapsa
Aceasta institutie s-a caracterizat prin natura de clasa pronuntata si caracterul brutal-barbar.
Astfel ca la fapta legala pedeapsa era diferita1 in functie de clasa sociala din care facea parte
infractorul si victima.
entru boieri e4ista si posibilitatea rascumpararii pedepsei1 iar suma de bani platita se numea
gloaba.
8eferitot la aspectul brutal-barbar1 pedepsele corporale au fost foarte crude. edeapsa capitala
s-a realizat prin tragere in teapa1 taierea capului1 turnarea de plumb topit in gura1 in urec!i1
ingroparea de viu iar pedepsele corporale au constat in sc!ilobiri1 torturi1 batai.
edepsele pecuniare au constat in plata unor sume de bani sau in darea unui numar de vite.
3n cazul tradarii nu se facea deosebire de clasa.
Alte institutii ale acestei ramuri de drept au fost:
$C
2 ;entativa
2 8ecidiva
2 .omplicitatea
2 ;ainuirea
rocedura de #udecata
.a si caracteristici principale ale procedurii de #udecata se cunoaste:
2 formalismul in anumite ritualuri religioase
2 rerogativele largi ale #udecatorilor pentru apararea inetereselor stapanilor feudali
rocesul s-a desfasurat in fata instantei competente dupa conceptia feudala.
rocesul incepe printr-o #alva "actiunea intentata de reclamant' urmata de o contra-#alva
depusa de catre parat in cadrul procesului.
robele in procesul feudal erau: orale1 scrise1 urme materiale si probe preconstituite.
robele orale - marturia1 co#uratoria "trebuia sa fie minim & co#uratorii'1 #uramantul "utilizat mai
ales in procesul de utilitate'
2 Ele se deosebeau prin faptul ca co#uratorii nu depuneau marturie in legatura cu obiectul
procesului1 ci in legatura cu verdicitatea celor spuse de parte care i-a adus.
2 3nfluenta religioasa s-a manifestat prin acele carti de blestem care insoteau marturiile si
#uramantul
robele scrise - au fost folosite in general de catre membrii clasei stapanitoare.
robele preconstituite - sunt fapte care aveau loc anterior pentru a fi utilizate la nevoie ca probe.
>eprezentarea la proces ec!ivala cu pierderea procesului.
3nstanta isi inc!eie activitatea printr-o !otarare care poate sa fie apelabila in anumite conditii la
un for superior. AstfeK au fost cunoscute zavesca si !ieria.
Iavesca - este legatura pe care a facut-o cel ce a pierdut procesul prin a plati domnului o suma
de bani pentru a se relua procesul
6ieraia - este suma de bani platita de cei ce au castigat procesul pentru a li se asigura dreptul
castigat prin !otarare.
;oate aceste proceduri au constituit o sursa de venit pentru visteria statului.
/tatul si dreptul in etapa monar!iei centralizate cu absolutism si a inceputurilor unor principii
moderne in organizarea de stat
Aceasta etapa se intide de la sarfistul secoului D3D pana in $=-H - $=&%.
;ipul istoric de stat - feudal
Borma de stat - in toate cele trei tari romane a fost instaurata monar!ia de tip absolutist. Ea a
imbracat diverse forme dar in toate cazurile a impus transformarea nobilimii in functionari
publici1 a mai impus unificarea sistemului #uridic1 desfiintarea barierelor vamale interne1
formarea unei aramte permanente si dominatia curtii asupra intregii vieti politice a tarii.
$-
<onar!ia de tip absolutist a cunoscut intr-o prima perioada forma regimului politic fanariot in
<oldova si ;ara 8omaneasca1 iar in ;ransilvania i-a corespuns regimul politic iosefinist urmat
apoi de regimul parlamentar.
8egimul politic fanariot s-a caracterizat prin intarirea puterii centrale cu a#utor turcesc.
8egimul iosefinist isi propunea in principal reforme in spirit iluminist.
3nitiata de 3osif al 33-lea acestea nu urmareau inlaturarea vec!ii oranduiri1 ci consolidarea
acesteia prin promovarea fortelor productive.
0rganizarea puterii centrale
$. /eful statului
3n ;ara 8omaneasca si <oldova - domnul insa oada ce apare regimul fanariot domnitorul este
numit dintre straini1 asfel ca domnii fanarioti erau numiti direct de catre poarta1 din randul
familiiilor grecesti bogate si influente care se aflau in slu#ba sultanului.
)in anul $=%* oarta a acceptat propunere 8usiei de a renunta la sc!imbarea la intervale foarte
mici a domnitorilor si agarantat domnia pe + ani.
)ivanul - cu rol consultativ
3n ;ransilvania dupa instaurarea regimului !absburgic1 imparatul de la ?iena si-a asmuat si titlul
de principe1 iar celui mai inalt dregator politic i-a acordat denumia de simplu guvernator.
)ieta propunea mai multi candidati pentru aceasta functie1 insa curtea de la ?iena numea pe
unul dintre ei fara a tine cont de numarul voturilor date de dieta.
8egulamentele organice din $=A$ - $=A* prevedeau ca domnul sa fie ales pe viata de catre
obsteasca adunare e4traordinara dint marii boieri cu o varsta minima de C% de ani. Adtfel ca
domnia devine eligibila1 viagera si aristrocratica.
)omnul a fost a#utat de un aparat in care dregatoria a ramas pana la 8egulamentele 0rganice
cea mai inalta slu#ba dupa domnie. )regatoria a fost salariata si in acelasi timp s-au inmultit
dregatoriile.
8egulamentele 0rganice aduc noi sc!imbari1 astfe ca dregatoria a decazut mentinandu-se
numai & mari dregatori.
/-a creat sfatul administrativ format din trei minstri sub presedentia marelui vornic iar !otararile
adoptate de catre acest sfat trebuiau sa fie aprobate de catre domn.
/ub presedentia domnului1 a functionat sfatul ministrilor convocat pentru e4aminarea
problemelor importante ale tarii.
3n ;ransilvania guvernatorul era a#utat de catre un gubernium care era alcatuit din $* consilieri.
$&
6absburgii au infiintat la ?iena si o cancelarie aulica institutie prin care curtea imperiala isi
e4ercita autoritatea atat asupra guvernatorului cat si a guberniumului.
8egulamentele 0rganice au creat doua organe cu caracter reprezentativ:
$. Adunarea obsteasca e4traordinara - compusa din $H% de membri in ;ara 8omaneasca
si $A* in <oldova
*. Adunarea obsteasca obisnuita - compusa in ;ara 8omaneasca din C* de membri1 iar in
<oldova din A- de membri numiti din randul boierilor. 3n cadrul acestei adunari au e4istat si
membri de drept cum ar fi <itropolitul si Epsicopul.
0rganizarea admisnistrativa
3n ;ara 8omaneasca si <oldova s-au mentinut vec!ile unitati #udetul si tinutul insa de acuma
au fost impartite in in plase sau plaiuri si ocoale.
lasele in ;ara 8oamaneasca au fost conduse de zapcii1 la munte s-au numit plaiuri si au fost
conduse de vatafi.
;inuturile din <oldova au fost conduse de doi ispravnici iar ocoalele au fost conduse de catre
ocolasi.

0rasele aveau o conducere proprie. 3n fruntea acestora se aflau inalti dregatori care purtau
diferite denumiri. 3n orase a aparut ca organ au4iliar al acestora epitropia orasului, targului1
foramata din boieri si negustori numiti de catre domni.
rin 8egulamentele 0rganice s-a creat sfatul orasenesc care era compus din cinci membri1 iar
presedintele sfatului a fost desemnat de adunarea obsteasca1 iar guvernul a numit pe langa
fiecare sfat un comisar pentru apararea intereselor statului.
3n ;ransilvania au e4istat $$ comitate1 * districe1 + - = scaune secuiesti1 H scaune sasesti iar in
(anat H districte.
3n ;ransilvania in furntea unitatilor administrative se gaseau comitii1 vice-comitii si #uzii in
comitate si #uzi scaunali si regali in scaunele secuiesti si in cele sasesti.
0rganizarea #udecatoreasca
3n cadrul masurilor luate de .onstantin <avrocordat a avut loc o reforma a #ustitiei1 efectuate in
$+A% - $+A$ in ;ara 8omaneasca si $+C$ - $+CA in <oldova1 instituindu-se ispavnici si
#udecatoria de #udet1 divanul domnesc si divanul e4traordinar.
/e creeaza o categorie de #udecatori de profesie1 salariati de catre stat1 randuiti pe langa fiecare
ispravnicie1 putand #udeca si in lipsa ispravnicilor ceea ce poate fi considerat ca un inceput de
separare a puterilor.
3n perioada urmatoare se trece la organizarea unui organ #udiciar1 format din marii boieri1
realizat in <oldova in $++$ ca departamentul #udecatii.
;ot in aceasta perioada Ale4andru 3psilanti prin !risovul din $++- inclus in pravilniceasca
condica1 organizeaza instante de diferite grade. /i anume1 la nivel de #udete efectuate de
ispravnici1 la nivel central un departamentul civil si unul penal cu #udecatori1 o instanta pentru
$+
marii boieri si cu grad suprem divanul domnesc.
Institutiile juridice din aceasta perioada:
3zvoarele dreptului:
<arile coduri elaborate in aceasta perioada cuprind unele reglementari si dispozitii noi1 adica
norme #uridice destinate sa ocroteasca raporturile sociale in curs de infiintare. )intre aceste legi
amintim:
$. ravielniceasca condica a domnitorului Ale4andru 3psilanti din anul $+=%1
*. <anualul lui )omici $=$C1
A. .odul .alima! $=$+
C. 7egiuirea .aragea $=$=.
Pravielniceasca condica:
Este data in $+=% de domnul Ale4andru 3psilanti. A avut ca sursa de inspiratie obiceiul
pamantului si legiuirile bizantine. 3n aceasta condica se prevede ca claca impusa locuitorului de
pe mosia altuia a fost fi4ata la $* zile pe an1 putand fi convertita si in bani. 3ar pi#ma s-a mentinut
la $,$% la toate produsele agricole.
Aceasta lege a cuprins reglementari precise in legatura cu monopolurile semioriale. Astfel ca
nici un clacas nu avea voie sa vanda vin sau rac!iu pe mosie fara voia stapanului.
8eferitor la mostenire1 legea prevede dispozitii cu privire la aplicarea principiului masculinitatii si
la dreptul de mostenire al stapanului asupra bunului clacasului sau.
Codul carimah
Acesta a fost promulgat de domnul tarii: /carlat .arima!1 printr-un 6risov in $=$+. Astfel ca
/carlat .ari!mat i-a insarcinat pe Anania 6uzanos si .ristian Blet!enmater cu traducerea
imparatestilor pravile.
7a redactarea codului s-a tinut seama de cele mai noi coduri europene si in primul rand1 de
codul civil austriac din $=$+. /-au avut in vedere si obiceiul panamtului 1 precum si legiuirile
bizantine in special bazilicalele.
.odul are A parti:
$. entru drictul persoanelor "dreptul persoanelor'
*. entru drictul lucrurilor1 cu * sectiuni si anime1 realnice dricturi si personalice dricturi
A. entru inmarginirile ce privesc catre drictul persoanelor dimpreuna si a lucrurilor.
.odul mai are o introducere si * ane4e si anume ane4a pentru randuiala concursului creditorilor
si ane4a a *-a pentru licitatie dupa obiceiul pamantului.
3n cod e4ista o serie de reglementari noi in materia obligatiilor. /e vorbeste despre
condamnarea robiei1 insa s-a oprit la condamnarea teoretica pentru ca nu a desfiintat-o.
@n alt cod important in aceasta perioada este 7egiuirea .aragea. Aceasta este redactata din
porunca domnului tarii 3on .aragea de catre * boieri Atanasie 6ristopol si >estor la care li s-au
adaugat .onstantin si 3onita (alaceanul. Aceasta a fost aprobata de catre sfatul de obste in
$=$+ "s-a intrat efectiv in vigoare in $=$='. entru redactarea acestei legiuiri au avut ca sursa
de inspiratie basilicalele1 obiceiul pamantului1 previelniceasca condica si codul civil francez din
$=%C.
7egiuirea are & parti:
- entru persoane
- entru lucruri miscatoare si nemiscatoare
- )e obste pentru tocmei
- entru daruri
- entru vin
$=
- entru ale #udecatilor
.onform acestei legiuiri1 persoanele erau impartite dupa situatia lor sociala1 in slobozi1 robi si
sloboziti. )atoriile clacasilor erau mult mai apasatoare decat in pravielniceasca condica1 adica
la cele $* zile de claca s-au mai adaugat o zi la plug si un car de lemne. )e asemenea s-a
legalizat di#ma la pogoni.
atrunderea spiritului modern in opera de legiferare se vede de asemenea si in cuprinsul unor
legi aparte pe ramuri de drept1 astfel:
3n domeniul penal1 avem .ondica .riminala a <oldovei "$=*%-$=*&'1 .ondica .riminala a lui
(arbu Ltirbei din ;ara 8omaneasca "$=-%-$=-*'.
3n domeniul comercial s-a tradus codul comercial francez din $=%+.
3n domeniul militar a aparut asezamantul ostasesc pentru stra#a pamanteasca a vala!iei in
$=A*.
3n ;ransilvania un izvor de drept de larga aplicare1 l-au constituit in epoca !absburgica
!otararile dietei1 dintre care cele mai importante au fost: Articuli 7overales in $+CC-$+C= si
Articuli rovizionales $+H$-$+H*1 la care se adauga o bogata legislatie austriaca de ramura
civila1 penala1 financiara si comerciala.
)reptul civil in aceasta perioada:
Bamilia
7a baza familiei a stat casatoria care a fost precedata de logotna care in conceptia codului
calima! a fost desavarsita "care a avut valoare' si nedesavarsita.
7ogotna desavarsita nu se putea face inaintea implinirii varstei de $C ani la baieti si $* ani la
fete1 iar cea nedesavarsita inaintea implinirii celui de-al +-lea an.
.asatoria a fost supusa la o serie de conditii1 adica nu se puteau casatorii slobozii cu robii1
crestinii cu necrestinii si nevarstnicii fara consimtamantul parintilor. 3n privinta desfacerii
casatoriei1 legislatia etapei a stabilit sarcini sau motive atat in sarcina femei cat si a barbatului.
3n ceea ce priveste zestrea intervin unele sc!imbari in sensul ca ea se pierdea in cazul
adulterului sotiei1 iar aceasta putea fi inc!isa la manastire.
3n caz de deces dupa codul calima! in lipsa copiilor toata dezstrea ramanea barbatului.
7egiuirea caragea nu da barbatului decat M din zestrea femeii si nu admitea inc!idereai ei la
manastire in caz de adulter.
3n privinta raporturilor dintre soti a fost reglementata raspunderea personala in cazul raspunderii
civile si penale.
3n privinta raporturilor dintre parinti si copii1 codul calima! a fi4at pentru parinti obligatii cresterii
educarii si pregatirii profesionale a copiilor.
Au fost reglementate de asemenea tutela si curatela in spri#inul ocrotirii minorului. 3n privinta
infierii s-au stabilit conditiile in care aceasta s-a realizat1 precizandu-se ca raporturile dintre
infietori si infiat erau aceleasi ca intre parinti legitimi si copii lor.
0bligatiile:
3zvoarele obligatiilor au fost:
-legea
-contractul
-delictul.
.ontractele au fost clasificate in scrise si nescrise1 iar codul calima! le-au mai clasificat in
unilaterale si bilaterale.
.onditiile de valabilitate pentru inc!eierea contractelor:
$H
$. (unul sa fie in proprietatea partilor contractante
*. .onsimtamantul neviciat al partilor
A. 7ucrul sa fie in circuitul comercial
.ontractele cele mai importante pentru aceasta perioada au fost:
- contractul de vanzare-cumparare
- de locatiune
- de imprumut
- de societate
- de sc!imb
- de depozit
3n legatura cu contractul de vanzare-cumparare s-a stabilit ca acesta se putea face in scris sau
verbal1 cu mentiunea ca imobilele si robii se puteau vinde numai prin contract scris. <omentul
inc!eierii contractului a fost stabilit de codul calima! ca fiind momentul predarii lucrului. 3n
legatura cu acest contract s-a introdus o procedura obligatorie bazata pe publicitatea controlata
de catre stat. /-a stabilit ca publicitatea era obligatorie in cazul de vanzare intre rude sau intre
rzeNi.
@n alt contract important ar fi contractul de imprumut. .onditiile de valabilitate pentru acesta
au fost: forma scrisa1 inscrierea numelui partilor si prezenta a A martori. 7egiuirea caragea
prevede ca femeia maritata nu putea contracta un imprumut fara autorizatia sotului ei.
Contractul de inchiriere:
Acesta s-a dezvoltat mult cunoscundu-se si arenda mosiilor.
.odul calima! a reglementat inc!irierea imobilelor. Au mai fost reglementate in materie de
contracte si garantiile "zalogul si c!ezNia'.
/uccesiunea
/uccesiunea legala:
.u privire la desc!iderea succesiunii codul calima! a reglementat ca si moartea civila a dus la
desc!iderea succesiunii.
8eferitor la mostenirea regala s-au mentinut cele A clase de mostenitori si anume: descendenti1
ascendenti si colaterali.
3n ;ara 8omaneasca s-a aplicat principiul masculinitatii. 7egislatia etapei s-a ocupat de
mostenirea caminurilor. ravielniceasca condica a stabilit ca partea barbateasca trecea
inaintea celei femeiesti1 in linie coboratoare pana la nepoti de feciori1 iar numai in lipsa barbatilor
caminul se mostenea de femei. <ostenirea vacanta revenea statului.
<ostenirea testamentara:
A fost reglementata atat forma scrisa cat si verbala a testamentului1 iar prin testament se puteau
institui mostenitori si se puteau face dezmosteniri stabilindu-se cu atentie cazurile cand se
puteau dezmosteni.
8eferitor la rezerva succesorala pravielniceasca condica a stabilit ca parintii si copii iau din
averea mortului a A-a parte. )upa manualul lui )onici obligatia tatalui a fost de a lasa daca avea
pana la C copii $,A din averea sa1 iar pentru mai multi copii M .
)reptul penal:
3nfractiunea: rincipiile ce guverneaza regimul infractiunilor si pedepselor se mentin in toate
cele A tari romane. 7egiuirea .aragea a facut un pas inainte vorbind despre omorul cu
premeditare si fara premeditare.
3nfractiunile noi specifice acestei etape1 sunt:
*%
$. Abuzurile slu#basilor
*. 3nfractiuni comise pentru folosirea dovezilor in proces
A. ;raficul de influenta
C. )ezvoltarea comertului a determinat incriminarea sustragerii de la ac!itarea creantelor
.ondica criminaliceasca din <oldova a denumit toate infractiunile crime si a clasificat faptele
criminale in:
$. Bapte pricinuitoare de tulburarea linistii si sigurantei obstesti "e4: razvratirea'
*. Bapte pricinuitoare de vatamare corporala
)e asemenea in aceasta etapa s-a dat o atentie deosebita infractiunilor contra stapanirii si a
domnului si in acest caz pedeapsa era capitala.
)e asemenea condica criminaliceasca a reglementat si prescriptia in penal.
3n legatura cu pedeapsa s-au mentinut pedepsele feudalismului "bataia1 mutilarile'1 iar in
stabilirea pedepsei si in aceasta etapa s-a mentinut discriminarea dupa starea sociala.
rocedura de #udecata:
Aceasta cunoaste un progres insemnat. rin pravielniceasca condica s-a trecut la #udecarea
separata a faptelor civile penale comerciale. )easemena s-a stabilit ca nimeni sa nu fie arestat
fara o porunca domneasca sau fara o !otarare #udecatoreasca.
3n <oldova manualul lui )onici reglementeaza intr-un sistem unitar procedura de #udecata1
ocupandu-se de #udecatori1 avocati si partile in proces.
8egulamentul organic din $=A=reglementeaza pentru prima oara principiul separatiilor puterilor
in stat si organizeaza noi instante de #udecata.
3n ;ara 8omaneasca in sec al $=-lea apar instante si proceduri noi de #udecata1 astfel ca
Ale4andru 3psilanti infiinteaza in $++- un condicar de #udet1 iar prin pravielniceasca condica se
introduc instante speciale1 precum si institutia avocaturii. 3n ;ransilvania diploma leocoldina din
$&H$ reglementeaza instantele si normele de #udecata stabilind ca instanta superioara 1
instantele inferioare si procedurile de #udecata vor ramane nesc!imbate1 pastrandu-se insa
dreptul de apel la imparat la problemele mai importante.
Statul si dreptul in etapa monarhiei centralizate cu absolutism si a inceputurilor unor
principii moderne in organizarea de stat
Aceasta etapa se intinde de la sfarsitul sec D?333 pana in $=-H-$=&%
;ipul istoric de stat a fost in aceasta perioada de stat.
.a forma de stat in toate cele A tari romane a fost instaurata monar!ia de tip absolutist.
Ea a imbracat diverse forme dar in toate cazurile a impus:
2 ;ransformarea nobilimii in functionari publici
2 unificarea sistemului #uridic
2 desfiintarea barierelor vamale interne
2 formarea unei armate permanente
2 dominatia curtii asupra intregii vieti politice a tarii.
<onar!ia de tip absolutist a cunoscut intr-o prima perioada forma regimului politic fanariot in
<oldova si ;ara 8omaneasca iar in ;ransilvania i-a corespuns regimul politic iosefinist urmat
apoi de regimul parlamentar.
8egimul politic fanariot s-a caracterizat prin intarirea puterii centrale cu a#utor turcesc.
8egimul iosefinist isi propunea in principal reforme in spirit iluminist initiate de 3osif al 33-lea
*$
acestea nu urmareau inlaturarea vec!ii oranduiri ci consolidarea acesteia prin promovarea
fortelor productive.
0rganizarea puterii centrale
rimul este seful statului.3n ;ara 8omaneasca si <oldova a fost in aceasta perioada )omnul
insa o data cu aparitia regimului fanariot domnitorii sunt numiti dintre straini. )omnii fanarioti
erau numiti direct de catre poarta1 din randul famililor grecesti bogate si influente care se aflau
in slu#ba sultanului.
)in anul $=%* poarta a acceptat propunerea de a renunta la sc!imbarea la intervale foarte mici
a domnitorilor si a garantat domnia pe + ani.
@rmatorul organ a fost 3vanul dar care a avut un rol consultativ. 3n ;ransilvania dupa instauratea
regimului !absburgic imparatul de la ?iena si-a asumat si titlul de principe1 iar celui mai inalt
dregator politic i-a acordat denumirea de simplu guvernator. )ieta propunea mai multicandidati
pt aceasta functie1 insa curtea de la ?iena numea pe unul dintre ei fara a tine cont de nr
voturilor date de dieta.
8egulamentele organice din$=A$-$=A* prevedeau ca domnul sa fie ales pe viata de catre
obsteasca adunare e4traordinara dintre marii boieri cu o varsta minima de C% ani. )omnia
devine eligibila1 viagera si aristocratica.
)omnul a fost a#utat de un aparat in care dregatoria a ramas pana la regulamentele organice
cea mai inalta slu#ba dupa domnie. )regatoria a fost salariata si in acelasi timp s-au inmultit
dregatoriile.
8egulamente organice aduc noi sc!imbari astfel ca dregatoria a decazut mentinandu-se numai
& mari dregatori1 s-a creat sfatul administrativ format din A ministrii sub presedentia marelui
vornic iar !otararile adoptate de catre acest sfat trebuiau sa fie aprobate ca catre domn. /ub
presedentia domnului a functionat sfatul ministrilor convocat pt e4aminarea pb importante ale
tarii.
3n ;ransilvania guvernatorul era a#utat de catre un gubernu care era alcatuit din $* consilieri.
6absburgii au infiintat la ?iena si o cancelarie aulica 1 institutie prin care curtea imperiala isi
e4ercita autoritatea atat asupra guvernatorului cat si a guvernului.
8egulamentele organice au creat doua organe cu caracter reprezentativ:
$. Adunarea obsteasca e4traordinara compusa din $H% de membrii in ;ara 8omaneasca si
$A* in <oldova
*. Adunarea obsteasca obisnuita compusa in ;ara 8omaneasca din C* membrii in <oldova
din A- membrii numiti din randul boierilor. 3n cadrul acestei adunari au e4istat si membrii de
drept cum ar fi mitropolitul si episcopul.
0rganizarea administrativa 3n tr si moldova s-au mentinut vec!ile unitati si anume #udetul si
tinutul insa de acuma au fost impartite in clase sau plaiuri si ocoale. .lasele in ;.8 au fost
conduse de zapcii 1 la munte s-au numit plaiuri si au fost conduse de vatafi.
;inututirle din <oldova au fost conduse de doi ispravnici iar ocoalele au fost administrate de
ocolasi.0rasele aveau o conducere proprie in fruntea acestora se aflau inalti dregatori care
purtau diferite denumiri. 3n orase au aparut ca organ au4iliar al acestora epitropia orasului sau
targului formata din boieri si negustori numiti de catre domni.rin regulamentele organice s-a
**
creat sfatul orasenesc care era compus din - membrii iar presedintele sfatului a fost desemnat
de adunarea obsteasca iar guvernul a numit pe langa fiecare sfat un comisar pt apararea
intereselor statului. 3n ;ransilvania1 au e4istat $$ comitate1 doua districte1 +-= scaune secuiesti1
H scaune sasesti iar in (anat H districte.
3n ;ransilvania1 in frunetea unitatiilor administrative se gaseau comitii1 vicecomitii si #uzii in
comitate1 si #uzi scaunali si regali in scaunele secuiesti si in cele sasesti.
0rganizarea #udecatoreasca - in cadrul masurilor luate de .onstantin <avrocordat1 a avut loc o
reforma a #ustitiei efectuata in $+A%-$+A$ in ;ara 8omaneasca si $+C$-$+CA in <oldova1
instituindu-se ispravicia si #udecatoria de #udet 1 divanul domnesc si divanul e4traordinar. 3n
aceasta etapa din istorie se creaza o categorie de #udecatori de profesie1 salariati de catre stat 1
randuiti pe langa fiecare ispravicie1 putand #udeca si i. 7ipsa ispravnicilor 1ceea ce poate fi
considerat ca un inceput de separare a puterilor.in perioada urmatoare1 se trece la organizarea
unui organ #udiciar format din marii boieri realizat in <oldova in $++$ ca departamentul #udecatii.
3n aceasta perioada Ale4andru 3psilanti prin crisovul din $++- inclus in travinirniceasca condica
instituie instante de diferite grade si anume: la nivel de #udete efectuate de ispravnici 1 la nivel
central un departament civil si unul penal cu #udecatori 1 o instanta pt marii boieri si cu grad
suprem divanul domnesc.
0bligatii:
.odul civil roman din $=&C a reglementat ca izvoarele obligatiilor au fost contractul si delictul.
Elementele contractului :
$. artile contractante sa fie capabile de a contracta.
*. ?ointa lor sa fie libera si neviciata
A. 0biectul contractului este cel cu privire la care partile se obliga
C. .auza licita intelegandu-se prin cauza scopul obligatiei
.ontractul de vanzare-cumparare :
Acesta este un contract sinalagmatic1 oneros1 consensual si translativ de drepturi . Biind un
contract sinalagmatic1 contractul de vanzare-cumparare de nastere la relatii reciproce.
.ontratul de inc!iriere:
Acest contract a fost reglementat in mod vadit in interesul proprietarilor. 7egea proprietarilor din
$H%A a reglementat o procedura rapida de e4pulzare a c!iriasilor1 in caz de neplata a c!iriei sau
de nerespectare a obligatiilor stabilind ca e4pulzarea c!iriasilor se putea face fara #udecata. 3n
legatura cu delictul1 codul civil roman a reglementat ca oricine cauza altuia un pre#udiciu1 acesta
era dator a-l repara.
Aceasta raspundere insa putea sa imbrace mai multe forme:
$. 8aspunderea pentru fapta proprie
*. 8aspunderea pentru fapta altuia "parintii pentru copii minori '
A. /tapanii raspundeau pentru pre#udiciile cauzate de servitori in functiile ce le-au fost
incredintate
C. 8aspunderea pentru daunele cauzate de animale si lucruri.
Succesiunea:
/uccesiunea regala:
.ategoriile de succesori legali au fost:
*A
$. /uccesorii legitimi " toti ascendentii descendentii si colateralii '
*. /uccesorii neregulati " statul si sotul supravietuitor '
A. /uccesorii anomali O raporturile succesorale dintre adoptat si adoptatorul sau si rudele
lor
)e asemenea succesiunea putea fi acceptata sub mai multe modalitati:
$. ura si simpla
*. Bortata O acceptarea fiind determinata de o serie de impre#urari
A. /ub beneficiul de inventar
/uccesiunea testamentara:
;estamentul este o dispozitie mortis cauza " pentru cauza de moarte ' revocabila solemna
personala si unilaterala. 3n aceasta perioada testamentele au fost de * feluri: ordinare si
e4traordinare.
3n cazul testamentelor ordinare au intrat urmatoarele.
$. ;estamentul olograf O acesta era scris datat si semnat de mana testatorului
*. ;estamentul autentic O era cel facut in fata organului competent a-l autentifica
A. ;estamentul mistic O acesta era semnat de catre testator1 era strans1 sigilat si prezentat
tribunalului pentru a-l autentifica1 iar acest testament de obicei ramanea secret pana la
deces.
3n cazul testamentelor e4traordinare intra:
$. ;estamentul militarilor in timpul unei campanii
*. .el facut in timp de boala contagioasa pe mare
P.ele * testamente sunt considerate a fi testamente autentice.
Dreptul Penal:
.odul penal din $=&C a fost modificat si completat in $=+C cand au fost transformate $=
crime in delicte. /-a facut aceasta modificare pentru a fi scoase de sub competenta curtilor
cu #uri.
3nfractiunea s-a adoptat diviziunea tripartita a infractiunii in crime delicte si contraventii.
Bazele infractiunii:
$. Baza oratorica O aceasta a e4istat numai atunci cand ideea criminala a fost comunicata
unei alte persoane sau c!iar victimei. 8egimul penal in aceasta faza este impunitatea
" fara pedeapsa '
*. Baza actelor preparatorii este faza in care ideea criminala s-a materializat prin pregatirea
materiala a infractiunii fara a se incepe e4ecutarea ei. /i in aceasta faza regimul penal
este impunitatea. 3ncepe e4ecutarea ei.
A. ;entativa este faza in care se incepe e4ecutarea infractiunii inventionate1 dar nu se
consuma. 8egimul penal este impunitatea " in aceasta faza se pedepseste '
C. 3nfractiunea consumata O atunci cand infractiunea este de#a infaptuita
8eferitor la pedeapsa putem spune ca ceea ce este infaptuit la modelul burg!ez este faptul ca
s-a inscris principiul legalitatii pedepsei. Adica nu e4ista pedeapsa in afara legii si nu se mai
prevad pedepse barbare inumane.
.odul penal a clasificat pedepsele in pedepse pentru crime1 pentru delicte si pentru contraventii
si de asemenea a mai clasificat pedepsele in:
- principale
- accesorii
- complementare
*C
)reptul procesual:
)rept procesual civil:
.odul de procedura civila a fost pus in aplicare in $=&-. 7a redactarea codului1 legiuitorul a tinut
seama de codul de procedura civila a cantonului Feneva din $=$H1 care la randul sau se
inspirase din codul de procedura civila francez din $=%&.
3nstitutiile dreptului procesual civil:
$. .ompetenta instantelor:
a' .ompetenta absoluta O dreptul de #udecata il avea o instanta cu e4cluderea tuturor
instantelor de alt grad
b' .ompetenta relativa O dreptul de #udecata il avea instanta D cu e4cluderea tuturor
instantelor de acelasi grad
/ubiectele procesului civil:
Erau reclamantul si paratul1 iar #udecatorul era un arbitru al partilor.
robele in procesul civil:
$. 3nscrisurile O acestea au cuprins actul autentic1 care era redactat de catre functionarul
competent
a'Actul sub semnatura privata O care trebuia sa fie semnat cu mana proprie de catre
partile care l-au inc!eiat
*. 3nscrisurile speciale O cum ar fi de e4emplu registrele de comert
A. robele orale:
a' roba cu martori1 admisa de catre un fapt material
b' <arturisirea partilor
c' Guramantul care era folosit mai ales in procesele de drept de proprietate1 care putea
sa fie decizoriu1 adica deciziv in cauza si sumpletoriu daca era dat din oficiu de catre
#udecatori.
e langa acestea au mai fost cunoscute ca mi#loace de proba si e4pertiza1
cercetarea la fata locului si diferite probe preliminare
rocesul civil se inc!eia printr-o !otarare #udecatoreasca1 care trebuia sa fie prountata in
prezenta ambelor parti si comunicate partilor. Ea se e4ecuta dupa investirea cu formula
e4ecutorie.
.aile de atac au fost: opozitia1 apelul si recursul.
)reptul procesual penal:
.odul de procedura penala a fost promulgat in $=&C si a fost pus in aplicare in $=&-.
3nstitutiile importante in cazul procesului penal:
$. Actiunea O actiunea publica se putea inventa in conditiile stabilite de lege1 fie in urma
unei denuntari1 fie in urma unei plangeri sau din proprie initiativa a functionarului
competent.
*. Actiunea penala lua sfarsit prin ac!itare cand inculpatul nu era raspunzator de fapta
imputata prin absolutiune cand fapta imputanta nu cadea sub prevederile nici unui te4t
de lege.
A. rin condamnare
/ubiectele procesului penal:
$. Gudecatorul
*. ersoana impotriva caruia s-a pornit actiunea penala1 adica inculpat acuzat sau
condamnat
A. <inisterul public1 adica parc!etul care a fost organul abuzarii
C. artea civila1 adica persoana vatamata direct sau indirect prin infractiunea comisa
*-
-. artea civilmente responsabila1 adica persoana civila raspunzatoare care este o terta
persoana care putea fi osandita petumiar
Bazele procesului penal:
$. 3nstructia prealabila1 care la randul ei a cuprins primele cercetari1 urmarirea si instructia
*. Gudecata propriu-zisa1 impartita la randul ei in #udecata de prima instanta si #udecata cu
folosirea cailor de atac
*&