3.4.

Dezvoltarea neuropsihic la copiii de 1-3 ani

3.4.1. Caracterizare general
Perioada de dezvoltare cuprins n intervalul 1-3 ani, numit si perioad
anteprescolar sau mica copilrie, se caracterizeaz prin mari progrese psihice.
Copilul anteprescolar este n general instabil din punct de vedere psihomotor (pe
plan cognitiv, afectiv si intentional. Conduita copilului este de cutare-miscare,
urmat de cresterea nervozittii copilului. !l este absorbit de noutatea mediului a
crui cunoastere devine o necesitate.
" Perioada anteprescolar este mprtit n trei etape#
Etapa I (1$-1% luni n care#
o &ntre 1$-1' luni - moment de echilibru(
o &ntre 1'-1% luni - moment de mobilitate si nestatornicie.
Etapa a II-a (1% luni - $.' ani, nceput cu un moment de echilibru si continuat cu
o predominant a strii de nervozitate.
Etapa a III-a ($.' - 3 ani, caracterizat prin echilibru.
" )ctivitatea fundamental a copilului anteprescolar este manipularea
obiectelor, mna devenind organ de cunoastere.
" Elementele principale prin care se concretizeaz dezvoltarea anteprescolarului
sunt#
o Perfectionarea mersului(
o *ezvoltarea limba+ului cu lrgirea contactelor si a comunicrii(
o Cresterea capacittilor de cunoastere (dezvoltarea reprezentrilor,
memoriei, imaginatiei, g,ndirii,limba+ului(
o Cresterea independentei copilului si constituirea mai evident a
constiintei de sine cu delimitarea mai clar a eului de noneu(
o -uantarea vietii afective(
o Constituirea primelor conduite civilizate.
" Pornind de la aceste elemente, ne retin atentia cinci mari achizitii la v,rsta
anteprescolarittii#
o dezvoltarea motricittii(
o dezvoltarea limba+ului(
o dezvoltarea functiilor cognitive si a activittii de cunoastere(
o dezvoltarea comportamentului social(debutul personalittii infantile cu
formarea constiintei de sine.
3.4.2. Dezvoltarea motricittii
*ezvoltarea motricittii la anteprescolar contribuie nu doar la dilatarea
e.trem a realittii ncon+urtoare, ci si la accesibilizarea si stp,nirea ei. Progrese
nsemnate face locomotia.
" &n +urul v,rstei de 1 an copilul se ridic n picioare, se deplaseaz dac este
sustinut. /a 1'-1% luni si nsuseste bine mersul. /a $0 luni copilul se poate deplasa
singur, n toate directiile 1ind stp,n pe sine. 2reptat se trece de la mersul normal la
alergat si de la mersul pe v,rfuri la salt.
" 3e dezvolt intens si activitatea de m,nuire a obiectelor.
/a 1 an si 3 luni suprapune cu plcere $ cuburi, bea singur din can si foloseste
nendem,natic lingurita.
/a 1 an si 4 luni suprapune 3 cuburi, ncearc s duc singur lingurita la gur.
/a $ ani suprapune 5 cuburi, rsfoieste o carte, si scoate ciorapul, desurubeaz sau
pune dopul unui 6acon, duce lingurita fr s verse m,ncarea, deseneaz ghemul.
/a $ ani si 4 luni suprapune 4 cuburi, nsir inele si bile de lemn, nsurubeaz un
capac, si pune singur cciula, deseneaz cuibul.
/a 3 ani suprapune 7-10 cuburi, mrgele pe s,rm, apar +ocurile cu tem (+ocul cu
ppusa, mn,nc singur, si pune panto1i, se spal pe m,ini, deseneaz cercul,
linii verticale si orizontale.
P,n la v,rsta de 3 ani, copiii dob,ndesc abilitatea de a trece de acte globale,
elementare, de manipulare a obiectelor la actiuni utile (e.emplu ngri+irea ppusii.
3.4.3. Dezvoltarea limbajului vorbit
/imba+ul oral, una dintre achizitiile cele mai importante ale
anteprescolarittii, se dezvolt din nevoia copilului de a 1 nteles de cei din +ur si din
nevoia de a utiliza corect denumirile obiectelor.
" Componentele limba+ului sunt importante#
Componenta senzorio-motorie.
Copilul se +oac cu vocea cum se +oac cu m,inile, apoi treptat actiunea verbal se
detaseaz de actiunea material, se interiorizeaz si devine actiune mental.
Componenta intelectual.
Prin repetare, cuvintele se integreaz n situatiile respective si devin evocatoare.
Capacitatea copilului de a vorbi este precedat de o ntelegere global a realittii.
Componenta afectiv.
3entimentele de dragoste ale mamei constituie factori de manipulare a limba+ului.
" &n evolutia limba+ului sunt parcurse mai multe stadii#
8 Stadiul cuvntului - fraz n perioada 1$-1% luni, n care cuv,ntul contine o mare
ncrctur informational.
8 Stadiul "pre-frazei" n perioada 1%-$5 luni, n folosirea cuvintelor nsirate unele
dup altele, mai ales dup importanta lor afectiv.
8 Stadiul "preconceptelor" dup $ ani, care se a6 la +umtatea drumului ntre
general si individual.
8 Stadiul "frazei gramaticale" ncep,nd de la $ ani si c,teva luni, n care copilul
e.prim pre-+udecti, relatii ntre notiuni.
8 Stadiul "structurii sintactice" la nceputul celui de-al treilea an de viat.
8 Stadiul "diferentierii formelor gramaticale" n cursul celui de-al treilea an, cu
e.istenta constiintei de sine. Copilul diferentiaz persoana nt,ia a pronumelui
personal.
" &ntre 1 si 3 ani copilul trece prin numeroase subetape de perfectionare a
comunicrii verbale, n care au loc urmtoarele fenomene#
8 2recerea de la holofraze (cuvinte propozitii la propozitii scurte formate n limba+ul
mic cu cuvinte primare conservate prin traditie n familie (dup 15-1' luni. *esi
foloseste acest limba+ copilul ntelege si corespondentii acestor cuvinte n limba+ul
curent. &ntelegerea verbal a adultului de ctre copil poate 1 numit competent,
iar capacitatea de a produce si folosi cuvintele n comunicare - performant.
8 !.ist trei situatii de asimilare a vorbirii curente#
- perceperea obiectului si a cuv,ntului prin care acesta este
denumit(
- reconstituirea de ctre copil a unor situatii trecute(
- reproducerea de ctre copil, pe cale imaginativ, a unei povesti
accesibile.
" /a v,rsta de $ ani apare ntrebarea 9ce este asta:9, moment denumit 9marea
identi1care9.
/a $ ani si +umtate copilul creaz prin cuvinte situatii si imagini (povesti. )re loc o
dezvoltare rapid a e.primrii verbale n propozitii gramaticale.
/a aceast v,rst se manifest structura generativ a limba+ului, un cuv,nt odat
nsusit, poate 1 folosit n numeroase combinatii, fr a 1 intervenit o nvtare
suplimentar.
/imba+ul copilului de 3 ani este situativ, copilul povesteste ca si cum ar participa el
nsusi la evenimente.
" *ezvoltarea treptat a auzului fonematic cu functie corectoare asupra vorbirii,
favorizeaz defectele de vorbire la v,rsta anteprescolar.
;ai frecvente sunt#
8 reducerea si nlocuirea articulatiilor comple.e cu articulri simple (sarpe - salpe,
avionul - onul, n perioada 1 an si 5 luni - 1 an si 10 luni(
8 eliziunea de sunete din corpul cuvintelor, nltur,ndu-se de obicei cele
neaccentuate (busu n loc de autobuz(
8 contaminarea n domeniul 6e.ionrii cuvintelor (am mergut n loc de am fcut(
8 fenomenul perseverrii n pronuntie (miau-miau, cucurigu -rigu -rigu(
8 mutarea confortabil a silabelor (cribit - chibrit.
3.4.4. Dezvoltarea functiilor cognitive si a activittii de cunoastere
Treapta senzorial
< 3ensibilitate, perceptie
3e dezvolt perceptiile gustative si olfactive, dar nc mai duce obiectele la gur.
;anifest preferinte pentru unele alimente. Copilul diferentiaz mai clar
dimensiunile prin intermediul a trei simturi a6ate n legtur# tactil, vizual si
chinestezic. Perceptia timpului si spatiului nu sunt nc bine dezvoltate. /a un an si
+umtate copilul manifest simtul muzical, apoi simtul ritmului si auzul fonematic,
interes pentru 1gurile colorate din revist. Percepe mai greu obiectele mai mici si pe
cele a6ate la distant. *up v,rsta de 1$ luni, la cerere, copilul arat ochii, gura,
nasul, imit gesturi, actiuni simple, chiar ndeplineste ordine simple av,nd
capacitatea de a analiza perceptiv comportamentele simple n actiuni cu scop. /a
1% luni identi1c obiecte simple n planse n care sunt reproduse aceste obiecte.
/a $1 luni poate arta 5-' prti ale corpului propriu.
/a 33 luni observ lipsa unei prti din corpul unei ppusi.
/a 34 luni percepe raporturi ntre obiectele reprezentate.
Comple.e activitti perceptive sunt prile+uite de +ocul cu cuburi.
< =eprezentri
)nteprescolarul are reprezentri. !l caut obiectul pierdut, la denumirea obiectului l
evoc n mod corespunztor. =eprezentrile sunt ns saturate de nsusiri senzoriale
nesemni1cative n detrimentul celor importante.
Prin reprezentri este posibil formarea patern-urilor perceptive care favorizeaz
perceptia obiectelor (faza de identi1care n procesul perceptiv.
Treapta logic
2reapta logic cuprinde atentia, memoria, g,ndirea, limba+ul si imaginatia
anteprescolarului.
< *ezvoltarea atentiei
)ntrenarea copilului mic n +ocul de m,nuire a obiectelor, n relatiile si dialogurile cu
adultii, faciliteaz concentrarea atentiei pentru aceeasi activitate, a+ung,nd la
v,rsta de 3 ani la o durat de 1' minute.
< *ezvoltarea memoriei
/a v,rsta anteprescolar memoria copilului are un pronuntat caracter afectogen,
mecanic si involuntar. 3e memoreaz pe baza asociatiei de contiguitate (memoria
de scurt durat si pe baza pregnantei afectogene a evenimentelor.
< *ezvoltarea g,ndirii si limba+ului
>,ndirea anteprescolarului se dezvolt n cadrul actiunii cu obiectele si a actiunii
verbale. Conduitele verbale contribuie la dezvoltarea g,ndirii.
8 Prima, numit si 9marea identi1care9 prin ntrebrile copilului 9Ce este asta:9
permite identi1carea si diferentierea obiectelor, desprinderea lor de fond. )ceast
etap este prezent n +urul v,rstei de $ ani.
8 Cea de-a doua etap a obsedantului 9*e ce:9 n care copilul asteapt nu o
e.plicatie cauzal, ci una 1nalist (la ce foloseste obiectul respectiv:, debuteaz la
3 ani si se prelungeste si n stadiul urmtor.
8 >,ndirea anteprescolarului este primitiv si egocentric. Copilul nu poate depsi
propriile sale dorinte. 2otul functioneaz dependent de el. )pare animismul g,ndirii
(tot ce ncon+oar copilul este nsu6etit, copilul ncepe s cread n propria lui
putere de a produce anumite efecte (dac bate ppusa aceasta se va cuminti.
Piaget a elaborat cel mai coerent sistem de periodizare a dezvoltrii cognitive n
mica copilrie.
3tadiile dezvoltrii cognitive n perioada 1-3 ani sunt#
- 3tadiul schemelor tertiare (1$-1% luni. Copilul e.perimenteaz activ, prin
ncercare si reluare a actiunilor, conduite cognitive pentru a a6a efecte noi.
- 3tadiul inventiei si reprezentrii (1-$ ani. &n rezolvarea unor probleme noi copilul
inventeaz solutii spontane, ncercarea si eroarea av,nd loc la nivel de
reprezentare.
- 3tadiul operatiilor simbolice ($-5 ani caracterizat prin imitatia actelor si actiunilor,
+ocul simbolic si dezvoltarea limba+ului. &n acest stadiu copilul dispune de
preconcepte.
8 ?mitatia actelor si actiunilor sale este deopotriv instinct, nvtare, integrare. Prin
imitatie, copilul este pus n posesia functiilor necesare n esenta lui de om, 1ind
comparabil cu ereditatea si e.perienta personal a acestuia.
8 &n centrul +ocului simbolic sunt folosite simbolurile (btul n loc de clut. 3emnele
si simbolurile reprezint semni1cantele (entitti distincte n raport cu obiectele
semni1cate, iar obiectele reprezint semni1catele. *iferenta ntre semn si simbol
este aceea c semnul nu se aseamn cu obiectul, este arbitrar si presupune viat
social, iar simbolul se aseamn cu obiectul, nu presupune viat social dar poate
1 socializat (valabil pentru mai multi copii.
*ezvoltarea limba+ului are loc initial sub forma folosirii cuvintelor ca simboluri.
@unctia simbolic si face aparitia cel mai devreme la 1,4 ani, c,nd prin actiunea sa
imitativ, i apar copilului pe plan mintal schemele simbolice (scheme de actiune ce
ies din conte.tul obisnuit - prezentul si evoc o situatie absent devenind simulare.
8 *e la aparitia limba+ului p,n la v,rsta de 5 ani nt,lnim perioada inteligentei
preconceptuale.
Preconceptul se a6 la +umtatea drumului ntre generalitatea conceptului si
individualitatea sferei sale. Copilul nu face distinctia ntre toti si c,tiva.
/a aceast v,rst nt,lnim 9realismul optic9, termen introdus de Aean Piaget si care
nseamn re6ectarea lumii obiective dincolo de continutul actiunii sale conform
datelor aparente ale perceptiei. Copilul nt,mpin di1cultti n cunoastere deoarece
el nu dispune de rezultate ale propriilor sale e.plorri (e.emplu# copilul consider c
umbra care dispare e tot at,t de putin izolabil ca orice obiect de pe mas pe care-l
ascundem.
Preconceptul este asociat cu cuv,ntul dar rm,ne doar simbol ne1ind nc desprins
de imaginea concret. !ste semn deoarece functioneaz n mintea copilului ca o
etichet nedesprins de obiectul respectiv.
=ationamentul ce leag preconceptele este numit 9transductie9 (copilul e.plic
fenomenul, nu 9cum s-a petrecut9, ci c s-a petrecut 9ca si9.
< *ezvoltarea imaginatiei
?maginatia anteprescolarului se manifest sub forma pasiv (a visului si sub forma
activ reproductiv (a scurtelor povestioare concrete, realul ne1ind delimitat clar
de fantastic.
3.4.5. Dezvoltarea comportamentului social
;anifestrile afective ale copilului sunt induse n special de formele si intensitatea
afectelor celor din +ur.
" )nteprescolarul are multiple triri afective#
o )fectiunea fat de mam si persoanele din familie si gelozie c,nd
mama m,ng,ie alt copil(
o 2imiditate fat de strini(
o Beselie n situatiile comice(
o 3atisfactie si sur,s c,nd este ludat(
o Compasiune pentru cel suprat(
o 2eam si resentimente fat de persona+ele negative(
o ;,nie mpotriva autorittii adultului.
2ririle afective ale anteprescolarului, desi intense si e.plozibile, nu sunt profunde,
nici durabile.
" 3e remarc dou perioade de instabilitate n viata anteprescolarului cu
comportamente recalcitrante, irascibilitate, nervozitate si anume#
o /a 1' luni, datorit contradictiei dintre nevoia de miscare a copilului si
dependenta sa nc foarte mare de adult(
o /a $ ani si +umtate, datorit posibilittilor sale mici de adaptare la
cerintele comple.e ale adultului.
" &n ceea ce priveste evolutia relationrii sociale, n aceast perioad putem oferi
c,teva e.emple#
o /a $1 luni gseste foarte amuzante +ocurile cu adultii.
o *up $ ani se apropie de ceilalti copii pe care i trateaz ca pe +ucrii.
o /a 3 ani simte nevoia unei apropieri active de alti copii pentru +ocuri
sau activitti de instruire.
3.4.6. Debutul personalittii infantile
" Biata interioar a copilului, perfectionat fat de perioada anterioar, constituie
premisadebutului personalittii.
" Psihologii C. Dallon, D. 3tern, si E. >. )naniev au e.plicat aparitia si
dezvoltareaconstiintei de sine la copilul anteprescolar, prin dob,ndirea de ctre
acesta a dou capacitti nsemnate#
Capacitatea copilului de a separa propriile sale actiuni de obiectele supuse
actiunii.
Capacitatea copilului de a delimita, pe plan mental, propria persoan fat de
alte persoane si fat de propriile actiuni. )stfel, copilul realizeaz o delimitare
tot mai clar a urmtoarelor raporturi#
=aportul ntre sine si obiectele actiunii(
=aportul ntre sine si ceilalti membrii ai familiei(
=aportul ntre sine si actiunea sa.
" @ormele constiintei de sine sunt#
Sinele material# copilul recunoaste obiectele personale, caracteristicile
corporale proprii, se instituie autocontrolul s1ncterian.
Sinele spiritual# copilul consider e.perienta sa personal singura valabil.
Sinele social# copilul cunoaste unele reguli de conduit civilizat (merge la
toalet, se spal pe m,ini, retine ceea ce este permis si ce nu si apreciaz
dup criteriul bineFru propriile fapte si faptele celorlalti.
" Procesul conturrii propriei identitti a copilului (diferentierea lui ca persoan
printre celelalte persoane se observ n trei situatii#
o *up $ ani copilul foloseste pronumele personal 9eu9(
o Cresterea opozitiei copilului n anumite situatii, fapt ce marcheaz
e.primarea crispat a constiintei de sine(
o =aportarea cunoasterii se face 9la sine9 si 9pentru sine9 datorit
caracterului limitat al adaptrii si cunoasterii sale generale. Copilul
este ca si n 9centrul lumii9, nimic nu se nt,mpl fr legtur cu el.
Identitatea de sine apare n momentul n care copilul se recunoaste n oglind.
?dentitatea de sine este un proces care se realizeaz progresiv si capt constant
c,nd copilul vorbeste despre sine, folosind pronumele personal 9eu9. 2otodat se
formeaz si imaginea de sine, copie 1del a imaginii pe care i-o propun altii despre
el.
Pe fondul identittii de sine si a strilor afective frecvent trite de copil se instaleaz
primele trsturi caracteriale# dependenta e.cesiv, capriciozitatea, agresivitatea,
timiditatea