Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 7

Eficienta si esecul pietelor


1. Sistemul pietelor
2. Drepturile de proprietate
3. Bunurile publice
4. Externalitatile pozitive si negative
5. Teoria inormatiei asimetrice
!. Teoria "ocurilor
Economia bunastarii
1. #locarea resurselor si eicienta $areto
2. Economia bunastarii intre normativ si pozitiv
3. #legerea publica si interventia guvernamentala
1. Sistemul pietelor
Sistemul pietelor reprezinta cel mai bun cadru de validare a eicientei alocarii si utilizarii
resurselor.
Esecul pietelor reprezinta ansamblul situatiilor in care pietele nu pot asigura utilizarea si
alocarea eicienta a resurselor sau nu pot cuprinde si regla anumite sc%imburi de bunuri si
servicii
Situatiile de esec al pietelor sunt determinate de actori ce tin de drepturile de proprietate
si de costurile tranzactionale.
Cauzele principale ale esecului pietelor:
- deiciente in atribuirea drepturilor de proprietate&
' existenta costurilor de tranzactie&
' concurenta imperecta si inormatia incompleta&
' incertitudinea evolutiei mediului de aaceri.
2. Drepturile de proprietate
Atributele proprietatii: dispozitie( posesiune( utilizare( uzuruct
Bunuri aflate in proprietate comuna mai multe persoane au un drept ara restrictii de a
beneicia de obiectul acelei proprietati )David *ume + tragedia proprietatii comune,
D.ume- este aproape imposibil, ca o mie de persone sa agreeze orice actiune colectiva,
sa se puna de acord asupra unui proiect complicat, din moment ce fiecare va cauta un
pretext de a se elibera de sarcina suportarii cheltuielilor si ar dori sa lase intrega
problema in seama celorlalti
-n absenta unor reguli de utilizare( interesele individuale ale iecarui individ pot intra in
conlict
!ntre ma"imizarea utilitatii indi#iduale pe termen scurt si ma"imizarea utilitatii pe
termen lun$ se #a naste un conflict.
%asa$erul clandestin &blatistul'
$.c. este un individ care nu'si prezinta corect intentiile de a beneicia de un bun alat in
proprietate comuna si prin urmare nu plateste pentru aceste beneicii
.osturile de tranzitie + costurile necesare eectuarii unui sc%imb sau unei tranzactii
economice/ costuri de inormare( de negociere( de inc%eiere a ormelor legale ale
contractelor( de corectare a unor nepotriviri ata de conditiile curente de pe piata( etc.
1
(ra$edia proprietatii comune consta in aptul ca( comportamentul nereglementat al
interesului propriu de a maximiza utilitatea individuala va avea ca rezultat o deteriorare a
resursei commune.
!nter#entia statului de a reglementa comportamentul individului astel incat sa reduca
tragedia proprietatii comune. Statul dispune de o orta coercitiva care este vazuta in sens
beneic deoarece aloca utilizarea resurselor dieritilor indivizi( de'a lungul timpului( astel
incat sa asigure maximizarea interesului tuturor membrilor grupului.
.and alocarea resurselor este reglementata de catre stat( avem de'a ace cu bunuri publice.
). Bunurile publice
Bunurile publice sunt bunuri economice caracterizate prin nonexclusivitate si
nonrivalitate . 0onexclusivitate'poate i utilizat simultan de mai multe persoane.
0onrivalitate'bunul public poate asigura beneicii individuale egale indierent de numarul
consumatorilor )cmg12,. .ele 2 caracteristici sunt intrunite numai pentru bunurile publice
pure.
Clasificarea caracteristicilor bunurilor publice si pri#ate

E*C+,S!-E ./.E*C+,S!-E
0!-A+E
Bunuri pri#ate pure
1. Costurile de e"cluziune
sunt scazute
2. Sunt produse de firme
pri#ate
). Sunt distribuite prin
intermediul pietelor
1. Sunt finantate din
#eniturile din #anzari
E"emple: alimente2 incaltaminte
Bunuri mi"te
1. Bunuri ale caror beneficii sunt
consumate in mod colecti#
2. Sunt produse de firme pri#ate sau
direct de catre sectorul public
). Sunt distribuite prin piete sau direct
prin bu$ete publice
1. Sunt finantate din #eniturile din
#anzari sau din impozite pe #enituri
E": parcuri publice2 resurse in proprietate
comuna2 bazine de inot
./. 0!-A+E
Bunuri mi"te
1. .unuri pri#ate cu
e"ternalitati
2. Sunt produse de firme
pri#ate
). Sunt distribuite prin
piete cu subsidii sau
impozite corecti#e
1. Sunt dinantate din
#eniturile din #anari
E": sisteme de transport2
ser#icii de sanatate2 tele#iziune
prin cablu
Bunuri publice pure
1. Costuri ridicate de e"cluziune
2. Sunt produse direct de $u#ern sau
de firme pri#ate sub contract cu
$u#ernul
). Sunt distribuite prin bu$etul public
1. Sunt finantate din impozite
obli$atorii pe #enituri
E"emplu: apararea nationala
1.E"ternalitatile
E"ternalitati( orma de esec al pietelor in nerelectarea la nivelul pretului pietei a unora
dintre costurile sau beneiciile asociate productie sau consumului .
E"ternalitati poziti#e , eecte generate de activitati de productie sau consum care aduc
avanta"e unei terte parti. -n acest caz beneiciul social este mai mare( cuprinzand pe langa
beneiciul privat si beneiciul extern.
Ex/ producerea unui vaccin
E"ternalitati ne$ati#e( eecte generate de activitati ale caror costuri private sunt mai reduse
decat costurile sociale( acestea din urma cuprinzand si costurile externe suportate de o terta
persoana. E.n. evidentiaza mecanismul costurilor acelui bun care prin producerea sa
2
antreneaza eecte negative exprimate( la randul lor( prin costuri( suportate de un grup( o
colectivitate sau intreaga societate.
$entru a diminua nivelul poluarii( guvernul poate regulariza activitatea/
' stabilind cote maxime de productie al nivelul 31&
'stabilind niveluri maxime admisibile pentru emisiile poluante&
' vazarea unor tic%ete de poluare )drepturi asupra mediului natural,
Solutia undamentala a rezolvarii externalitatilor negative se reera la internalizarea acestora. -E
+ consta in incorporarea costurilor externe in pretul pietei( costul marginal privat creste la nivelul
costului marginal social( producatorii iind obligati sa tina seama de costurile externe ale activitatii
lor.
.u in toate cazurile este necesara inter#entia statului pentru a re$lementa e"ternalitatile
&#ezi Solutia lui Coase pri#ind problematica poluarii'.
#...$igou + externalitatile negative pot i internalizate printr'un sistem de impozite si subventii.
4n impozit asupra activitatilor poluante poate i combinat cu o subventie pentru cei ce suporta
eectele externe negative
3. (eoria informatiei asimetrice
(eoria i.a. abordeaza situatii in care indivizii coopereaza in diverse ipostaze( avand grade
dierite de cunoastere cu privire la acelasi subiect.
!. Selectia ad#ersa + apare atunci cand obiectul unui contract prezinta o caracteristica
cunoscuta uneia dintre parti( dar necunoscuta celeilalte )5.#6erlo + piata autoturismelor second'
%and,& selectia adversa si salariul de eicienta
!!. azardul moral + reprezinta riscul asociat unui contract( ca una dintre parti sa'si
modiice comportamentul in detrimentul celeilalte parti semnatare a contractului( speculand
lacunele respectivului contract )asigurarile contra incendiilor( iertarea de datorii pentru a evita
lic%idarea activelor proprii( etc.,
!!!. (eoria principal-a$ent + apare atunci cand( intr'un contract( bunastarea unui individ
depinde de actiunile celuilalt individ )realatia actionari + manageri,
4.(eoria 5ocurilor
(eoria 5ocurilor studiaza situatiile in care actiunile iecarui participant depind nu numai de
propriile decizii( ci si de deciziile luate de ceilalti participanti. #legerea optima depinde in
general si de alegerile celorlalti participanti( deci se gasesc in situatia unei interactiuni
strategice.
# ost ondata de von 0eumann si 7orgenstern in 1814
-n 1815 0as% a dezvoltat aceasta teorie pentru "ocurile noncooperante. Ec%ilibrul 0as% este
cel mai bun raspuns al unui "ucator la alegerile celuilalt "ucator.
9ocuri / cooperante( necoopereante( statice )dilema prizonierului,( dinamice.
EC/./6!A B,.AS(A0!!
1. Alocarea resurselor si optimul %areto
Economia bunastarii &7elfare economics,'explica modalitatile si mecanismele de alocare
a resurselor pe baza criteriilor de eicienta social( al caror rezultat se apreciaza ca o agregare de stari
optimale pentru intreaga populatie.
/ptimul lui %areto + exprima acele rezultate eiciente care corespund cel mai bine
preerintelor tuturor indivizilor din societate.
3
(eoria 8celui de-al doilea optim9 + exprima situatia in care existenta unei distorisiuni pe o
piata se rezolva prin diseminarea eectelor sale pe mai multe piete( introducand in mod deliberat alte
distorsiuni pentru a contrabalansa pe prima
(eoria economice a bunastarii demonstreaza ca esecurile pietelor conduc la alocari
ineiciente ale resurselor( care la randul lor sunt sursa unor pierderi de bunastare.
2. Economia bunastarii intre normati# si poziti# &#ezi manual'
). Ale$erea publica si inter#entia $u#ernamentala
:olul guvernului se maniesta prin parg%ii si intrumente de corectare a acelor distorsiuni
aparute in urma conruntarii dintre interesele individului si cele ale pietei. 5uvernul
intervine/
' pentru atenuarea eectelor negative produse de piata asupra unor indivizi)protectie sociala,&
' in scopul imbunatatirii unctionarii acelor piete care nu merg bine
!nstrumentele inter#entiei:
1. Stabilirea unui ansamblu de norme si reglementari
2. $roducerea de bunuri publice
3. $latile de transer cu rolul de a modiica eectele de distribuire a venitului prin redistribuirea
ulterioara
4. -mpozitele
(eoria ale$erii publice &#ezi manual'
4