Tesuturile epiteliale

epi=deasupra
thylium=ridicatura
Membrana bazala este o structura care separa tesutul epitelial de tesutul de
sustinere(conjunctiv). Deducem ca aproape in toate cazurile tesuturile epiteliale le gasim in
legatura stransa cu tesutul conjunctiv, pentru ca tesuturile epiteliale sunt avasculare.
Componentele sale isi primesc substantele nutritive din vasele de sange ale tesutului conjunctiv
prin difuziune prin membrana bazala. Desi nu sunt vascularizate, epiteliile sunt tesuturi bine
inervate, prezinta terminatii nervoase fie libere fie incapsulate. In functie de rolul pe care il
indeplinesc epiteliile se clasifica in epitelii de acoperire(tapetare), secretorii(glandulare) in care
celulele sunt specializate pentru functia de secretie si excretie si epitelii senzoriale(de receptie)
care intra in alcatuirea organelor de simt.
Epiteliile de acoperire
Ele sunt prezente fie la suprafata corpului fie tapeteaza cavitatile din organism care comunica
cu exteriorul direct sau indirect la fel cum pot tapeta cavitati care nu comunica deloc cu mediul
extern.
Epiteliile de acoperire se clasifica in functie de 2 parametrii: numarul straturilor sau randurilor
de celule care il alcatuiesc(epitelii simple formate dintr-un singur rand de celule, sau epitelii
alcatuite din 2 sau mai multe randuri celulare-stratificate)-> pentru clasificarea ulterioara
folosim un al doilea parametru, forma celulelor care alcatuiesc acest tesut.
Epiteliile simple pot fi simple pavimentoase, simple cubice si simple cilindrice.
Epiteliul pavimentos=un singur rand de celule turtite, le gasim in endotelii-tapeteaza lumenul
vascular, tapeteaza cavitatile care nu comunica deloc cu exteriorul, cav pleurala, epicardica si
peritoneala-mezotelii, tapeteaza foita externa a capsule Bowman a corpusculului renal,
tapeteaza alveolele pulmonare, le mai gasim la nivelul ansei Henle, pe fata interna a timpanului
sau la nivelul labirintului membranos in urechea interna.
Epiteliile simple cubice au celulele asezate pe un singur rand, de forma cubica. Sunt localizate in
ductele excretorii mici ale glandelor endocrine-canaliculul biliar, epiteliul ovarian si la nivelul
tubilor uriniferi-tubul contort distal.
Epiteliile simple cilindrice- randul unic de celule este format de celule de talie inalta, columnare,
in care inaltimea este mai mare decat celelalte 2 dimensiuni, iar nucleul este de obicei ovalar si
situat in 1/3 bazala a celulei. Se gasesc in epiteliul tubului digestive subdiafragmatic-
stomacul,intenstinul subtire si gros, epiteliul veziculei biliare, epiteliul uterin si al trompelor
uterine, epiteliul canalului ependimar.
Epiteliul pseudostratificat-epiteliu simplu. Este alcatuit din variate tipuri celulare, celule care au
dimensiuni diferite, au nucleii asezati pe niveluri diferite dand falsa impresie de stratificare. Il
mai numit si epiteliu de tip respirator pentru ca este characteristic cailor aeriene superioare de
la mucoasa nazala,laringiana,trahee,bronhii mari pana la nivelul bronhiolelor. Denumirea lui
complete-epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat cu celule caliciforme.
Epiteliile stratificate
Clasificare se face exclusiv dupa forma celulelor din stratul superficial. Descriem urmatoarele
variante: epitelii stratificate pavimentoase in care celulele sunt asezate pe mai multe randuri,
stratul superficial fiind alcatuit din celule aplatizate, este un epiteliu in care principala functie
este de protective si care se afla in organism sub 2 forme diferite: epiteliu stratificat pavimentos
fara keratinizare, epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare.
Epiteliul stratificat fara keratinizare este localizat in cavitatile in care este prezent mediul umed-
cav bucala, esofagiana, epiteliul vaginal si epiteliul anal.
Epiteliul stratificat pavimentos cu keratinizare-exemplul tipic este epidermal, keratinizarea
inseamna acumulare de keratina in celulele din stratul superficial al pielii, keratina fiind o
scleroproteina care indeplineste rol de bariera impotriva deshidratarii.
Epiteliile stratificate cubice-stratul superficial este format din cel de forma cubica. Localizare:
ductele excretorii mari ale glandelor salivare sau sudoripare.
Epiteliile stratificate cilindrice-stratul superficial este format din celule cilindrice. Este rar
intalnit(epiteliul uretrei spongioase)
Ca si la epiteliile simple adaugam in aceasta categorie un tip special de epitelii: epiteliul de
tranzitie/paramalpighian/uroteliu. Se numeste de tranzitie pentru ca isi poate modifica aspectul
si structura in functie de starea de plenitudine a organului pe care il tapeteaza. PRezinta 3
straturi: bazal, intermediar, stratul superficial-cuticula(nu permite reabsorbtia produsilor toxici
din urina inapoi in interstitiu).Localizare: tapeteaza caile urinare extrarenale-pelvisul renal,
ureterele, vezica urinara si o parte din uretra.



Membrana bazala
-structura complex ace se dezvolta la granita dintre epiteliu si tesutul conjunctiv si la formarea
careia participa ambele tipuri de tesuturi. Astfel de structuri sunt insa prezente si in alte
localizari: in jurul adipocitelor, in jurul fibrelor musculare, in jurul nevrogliilor.
La MO este greu de identificat in coloratie HE.Pentru evidentierea ei se folosesc coloratii
special: impregnarea argentica care evidentiaza membrana bazala colorata in negru si coloratia
PAS care determina colorarea in roz a membrane bazale deoarece evidentiaza gruparile din
moleculele de proteoglicani prezente in structura ei.
La ME s-a constatat ca este alcatuita din 3 straturi/aspect trilaminat: lamina lucida aflata intre
celulele epiteliale si stratul mijlociu al membranei bazale, se numeste astfel deoarece este
transparenta la fluxul de electroni si contine niste filamente subtiri de ancoraj cu rolul de a fixa
celulele epiteliale, lamina densa apare compacta, densa la fluxul de electroni, contine fibrile de
collagen tip 9 care aranjeaza membrana bazala de fibrele de collagen din tesutul conjunctiv,
zona profunda-lamina reticularis/fibroreticularis contine defapt fibrile subtiri de reticulina care
apartin in fapt tesutului conjunctiv.
La nivel biochimic este alcatuita din: collagen de tip IV care asigura integritatea structurala a
membranei bazale, molecule de proteoglicani-molecule cu character anionic, puternic
hidratate, asigura volumul necesar membranei bazale si transportul ionic prin membrana
bazala, laminina-face legatura intre membrana bazala si celulele epiteliale, fibrilele de ancoraj
alcatuite de collagen tip VII care stabilizeaza legatura dintre lamina densa si lamina reticularis.
Functii:
-asigura legatura si ancorajul intre tesutul epithelial si cel conjunctiv
-asigura filtrarea selective a substantelor care o traverseaza, functie indeplinita prin incarcatura
ionica specifica
-responsabila de aparitia unei polaritati functionale membranare specific pentru celulele
epiteliale
-orienteaza si ghideaza formarea epiteliului atat in decursul embriogenezei cat si in procesul de
regenerare aparut in timpul vindecarii plagilor
-exista numeroase boli care afecteaza structura si implicit functia membranei bazale(diabetul
zaharat care poate afecta structura de la mb de la nivelul rinichiului,retinei, a vaselor mici,
glomerulonefritele in timpul carora chiar daca mb bazala de la niv glomerulului renal se
ingroasa, ea devine mult mai permeabila si in acest fel apar modificari semnificative ale
compozitiei urinei si modificari metabolice)