Curs 5

Tesutul cartilaginos

Se caracterizeaza printr-o origine mezenchimatoasa, substanta fundamentala este dura si elastica , prin aceste
proprietati, substanta fundamentala asigura rezistenta la fortele de presiune.
Dpdv microscopic structura include celule, condroblaste si condrocite, si matricea extracelulara, in care exista atat
fibre cat si substanta fundamentala. Este un tesut foarte slab vascularizat, =braditrof. La exteriorul fiecarei piese
cartilaginoase exista o membrana tot de natura conjunctiva, pericondru, care asigura hranirea cartilajului si
cresterea in grosime a acestui tesut.
In functie de caracteristicile matricei extracelulare, tesutul cartilaginos se clasifica in 3 tipuri:
a)cartilajul hialin: este cel mai raspandita in organism, il folosim ca model de descriere pentru structura
microscopica . Localizare: la embrion si fat inca din primele luni de viata , atunci cand formeaza practic totalitatea
scheletului fetal. La adult ramane localizat in cartilajele articulare , la nivelul cartilajelor costale, in caile aeriene
superioare, in peretele traheei, sept nazal), formeaza si cartilajul diafizo-epifizar, apendicele xifoid al sternului,
cartilajele mari laringiene( tiroid, cricoid, aritenoid). Este cu aspect translucid, culoare albicioasa cu tenta
albastruie, de consistenta dura, compact dar prezinta si elasticitate. Componentele microscopice: celulele
reprezentate de condroblaste si condrocite. Condroblastele apar prin diferentiere din celula mezenchimala, dar si
din mezoblast prin metaplazia acestora. Au forma rotund-ovalara, nucleu situat excentric, nucleolul e vizibil,
citoplasma bazofila. Principalele organite dezvoltate sunt cele care folosesc in sinteza proteica. Functie: sunt celule
care sintetizeaza fibre ale tesutului cartilaginos si componente ale substantei fundamentale. Pastreaza capacitatea de
diviziune. Ele sunt localizate in matricea extracelulara , in lacune sau condroplaste. In interiorul unei astfel de
lacune, pot fi localizate fie o singura celula sau un grup de celule, grupurile se numesc izogene(se dezvolta prin
diviziuni celulare repetate ale aceleasi celule de baza- celula mama).In functie de aranjamentul celulelor in aceste
grupuri ele pot fi grupuri izogene axiale, cand celule sunt dispuse liniar sau in fisicuri, sau grupuri coronare atunci
cand celule sunt dispuse radiar sau circular. Condrocitele sunt celule fara prelungiri citoplasmatice , cu nucleu
hipercrom situat central , citoplasma este foarte slab bazofila, organitele slab dezvoltate, iar activitatea metabolica
este moderata. Fibrele cartilajului hialin sunt reprezentate de fibre de colagen de tip II. Fibrilele de colagen tip II
au diametru de 20 nm , nu se grupeaza in benzi groase, orientarea lor se face fie sub forma de retea , fie se
organizeaza in functie de directia de actiune a factorilor mecanici asupra cartilajului. In MO, ele sunt dificil de
identificat pentru ca au acelasi indice de refractie ca substanta fundamentala. Subtanta fundamentala este
componenta cea mai abundenta din acest tesut, este bazofila, Pas-pozitiva si metacromatica. Contine cantiatea mare
de apa , saruri minerale, dar si substante organice(glicozaminoglicani: condroitinsuflat, acid hialuronic;
proteoglicani; numeroase glicoproteine: cu rol de legatura intre elemente ale matricei ex: condronectina,
fibronectina; fluid tisular= un ultrafiltrat de plasma sanguina). Prezinta afinitate mare pentru coloratia bazica pentru
ca in aceste zone cantitatea de gag sulfatati este cea mai mare. Aceasta zona foarte intens colorata este impropriu
numita capsula, defapt nu exista o structura anatomica, ci aceasta coloratie vine datorita .. Zona cu cea mai scazuta
afinitate pentru colorantii bazici se afla intre grupurile izogene, apare foarte palida.Aceasta zona se numeste arie
interteritoriala. Iar zona cu concentratie medie de GAG-sulfatati si cu afinitate medie pentru coloranti bazici, se
numeste arie teritoriala si se afla intre capsula si condroblaste.
b)cartilajul elastic: pe preparatele proaspete are culoare galbuie, iar flexibilitatea lui este semnificativ mai mare
decat la cel hialin. Structura microscopica este asemanantoare cu cea a cartiliajului hialin, ce il deosebeste este
prezenta numeroaselor fibre elastice prezenta in matricea extracelulare, aceste fibre putand avea o dispozitie
ramificate sau pot fi asnatomozate sub forma de retea. Fibrele eleastice sunt condensate in zona centrala a
cartilajului. Folosim coloratii speciale:cu orceina sau cu rezoxin-fuxina. Grupurile izogene sunt prezente in lacune,
iar numarul este mai mare decat in cel hialin. La exterior prezinta pericondru. Localizare: este formeaza pavilionul
auricular, peretele conductului auditiv extern, trompa lui Eustachio, alcatuieste peretele aripilor nazale, si formeaza
numeroase cartilaje laringiene (cartilajul epiglotic,varfurile cartilajelor aritenoide, cuneiforme). Principala functie
pe care o indeplineste acest tesut este aceea ca asigura flexibilitate pentru structurile in componenta carora se afla.
c)cartilajul fibros: sau fibro-cartilajul, pe care il definim ca o asociere intre 2 tipuri de tesut: pe de-o parte un tesut
conjuntiv dens , fibros, cu numeroase fibre de colagen de tip I, care asigura o buna rezistenta a acestui tesut , printre
care se afla spatii ocupate de insule de tesut cartilaginos hialin. Substanta fundamentala se afla cantitati relativ egal
atat de condroitinsuflat cat si de . Condrocitele formeaza grupuri izogene axiale localizate printre fibrele de colagen
tip I. Coloratiile speciale care evidentiaza colagenul de tip I sunt coloratiile tricromice, fie Van fie Masson. Este
lipsit de pericondru. Este un tesut foarte rezistent. Localizare: la nivelul simfizelor pubiene, in structura inelului

fibros al discurilor intervertebrale,in art sterno-costale si temporo-mandibulara, meniscurile genunchiului, in zonele

de legatura intre tendon si os. Este prezent acolo unde mobilitatea este redusa dar unde rezistenta la deformare sub
actiunea factorilor mecanici este importanta.
Pericondrul este o membrana conjunctiva care acopera la exteriorul piesele de cartilaj. In examinarea cu MO se
observa ca este format din 2 straturi suprapuse, un strat superficial, pericondrul extern , si un strat profund sau
pericondrul intern. Stratul superficial este dpdv histologic, un strat cu componenta fibrilare , fibre de colagen ,
pintre care se gasesc fibroblaste si mult mai putin fibre elastice. Contine de asemenea vase de sange , responsabile
de hranirea cartilajului. Hranirea se face prin difuziune in special prin continutul in apa al matricei extracelulare in
care substantele nutrititve pot fi dizolvate. Pericondrul intern are o strucutra MO predominant celulara. Celulele
reprezentate de fibroblaste , printre care pot fi prezente si fibre subtiri de colagen. Desi contine vase de sange, are
un nr mai redus decat foita externa. Fibroblastele au capacitatea de a se transforma in condroblaste, si prin aceasta
asigura cresterea prin apozitie a cartilajului, pericondrul intern mai numindu-se si strat condrogen. Pericondrul
aceste este absent la nivelul cartilajelor articulare , pentru ca acestea se hranesc prin difuziune din lichidul sinovial
articular. Rolurile principale ale pericondrului : de protectie, de hranire si vascularizatie, functia de crestere a
cartilajului.
Cresterea cartilajului se real prin 2 mecanisme diferite:
1)cresterea interstitiala, procesul de formare a matricei cartilaginoase incepe prin multiplicare condrocitelor aflata
in piesa de cartilaj. Apar grupurile izogene, fiecare celula nou formata depoziteaza in jurul ei matrice dar continua
sa se divida si da nastere unor noi grupuri izogene. Caracterizeaza cartilajele tinere, ex: cartilajul care formeaza
scheletul fetal, cartilajele articulare sau cartilajele din placile diafizo-epifizar.
2)crestere prin apozitie, are ca punct de plecare fibroblastele din , care se transforma in condroblaste, acestea
depun matrice in jurul lor, si apoi se tranforma in condrocite. Prin apozitie, cartilajul creste in suprafata. Factorii
care influenteaza: hormonul somatotrop, tiroxina, testosteron. Factori care inhiba: estradiol si exces de cortizon.
In caz de lezare refacerea se face cu dificultate, fiind un tesut foarte slab vascularizat, iar daca pericondrul
lipseste practic regenerarea devine imposibila, cartilajul se poate necroza.Lezarea cartilajului duce la o inlocuire a
tesutului cu unul de tip fibros, conjunctiv.