TEMPERAMENTUL

Definitie
Temperamentul se refera la dimensiunea energetico-dinamica a personalitatii si se
exprima in particularitati ale activitatii intelectuale si a afectivitatii, cat si in comportamentul
exterior: limbaj si motricitate, in conduita.
Temperamentul, ca subsistem al personalitatii, se refera la o serie de particularitati si
trasaturi innascute care sunt importante in procesul devenirii socio-morale a fiintei umane.
Trasaturile temperamentale sunt foarte usor de observat si identificat si in opinia
majoritatii specialistilor in domeniu sunt legate de aspectele biologice ale persoanei
respective, in special de sistemul nervos si cel endocrin.
Exista mai multe tipologii ale temperamentului, aceasta problema fiind o preocupare
constanta de-a lungul istoriei si evolutiei stiintei.
Tipologia lui Hipocrate
Prima incercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram
medicilor Antichitatii, Hipocrate !"" i.e.n.# si $alenus %&" e.n.#.
'n concordanta cu filosofia epocii, care considera ca intreaga natura este compusa din
patru elemente fundamentale - aer, pamant,foc si apa - acestia au socotit ca predominanta in
organism a uneia dintre cele patru (umori) hormones#: sange, saliva, bila neagra si bila
galbena, determina temperamentul. Pe aceasta ba*a se stabilesc cele patru tipuri clasice de
temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric.
Colericul este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipeste
energia. El este inegal in manifestari. +tarile afective se succed cu rapiditate. ,scilea*a intre
entu*iasm si deceptie, care tendinta de exagerare in tot ceea ce face. Este o persoana foarte
expresiva,usor (de citit), gandurile si emotiile i se succed cu repe*iciune.Are tendinta de
dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cau*e.
Sangvinicul se caracteri*ea*a prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si
se adaptea*a cu usurinta la orice situatie. -ire activa, schimba activitatile foarte des deoarece
simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt
superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste
usor contacte cu alte persoane.
Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare a dispune
de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita poate obtine performante
deosebite mai ales in muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce
face. -ire inchisa, greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.
Melancolicul este la fel de lent si inexpresiv ca felgmaticul,dar ii lipseste forta si
vigoarea acestuia, emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor exagerate
exigente fata de sine si a unei neincrederi in fortete proprii. Este putin re*istent la eforturi
indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala.
.ebitul verbal este sca*ut, gesticulatia redusa.
Clasificarea temperamentului
/riteriile care au stat la ba*a schemelor de clasificare pot fi impartite in 0 categorii:
%. criterii morfologice sau bioconstitutionale
1. criterii psihofi*iologice
0. criterii psihologice
TIPOLOGIILE MORFOLOGICE/ CONSTITUTIONALE
/riteriile de ordin morfologic, bioconstitutional au fost identificate si utili*ate pentru
prima data de Hipocrate. El a folosit notiunea de tip corporal, determinat de: aspectul
constitutional exterior, raportul dintre tesutul musculos si cel osos si dintre cutia toracica si
abdomen.
Astfel el a determinat urmatoarele categorii:
%. tipul corporal fti*ic 2 caracterizat prin aspect scheletic, fragil, alungit, temperamental
rece, calculat, tacut, reflexiv.
1. tipul apoplectic 2 aspect musculos-obez, statura mijlocie sau mica, temperamental
jovial, afectuos, impulsiv, instabil, emotional, necontrolat; medical
Tipologia lui E. 3retschmer
E. 3retschmer, medic german, a sesi*at o corespondenta intre: simptomatologia
psihocomportamentala si aspectul bioconstitutional extern.
Astfel, a ajuns la ideea elaborarii unei tipologii pe criterii morfologice. 4imitata la
inceput la 1 tipuri principale, clasificarea lui E.3retschmer va ajunge in final sa cuprinda 0
tipuri principale ai un tip accesoriu, mai putin individuali*at.
%. picnic-ciclotim
1. leptosom astenic#-schi*otim
0. atletic-vascos
%. Tipul picnic-ciclotim: din punct de vedere morfologic, acesta se caracteri*ea*a prin:
constitutie ori*ontala, abdomen voluminos, obe*itate, piele intinsa, fata moale, sistem osos
fragil.
1. Tipul leptosom sau astenic#-schi*otim: constitutie verticala, trunchi cilindric, cutie toracica
plata turtita#, umeri apropiati si ingusti, cap mic si rotund, muschi si oase subtiri aspect
scheletic#, nas lung si ascutit, paloarea fetei, trasaturi feminine la barbati si masculine la
femei.
0. Tipul atletic-vascos: constitutie fi*ica proportionata, de*voltare robusta a sistemului osos
si muscular, umeri lati si ba*in ingust.
TIPOLOGIE PSIHOFIZIOLOGICE

/riteriile considerate 5n cadrul tipologiilor psihofi*iologice sunt at6t psihologice c6t 7i
fi*iologice, reali*6ndu-se o sinte*8 5ntre subiectiv 7i obiectiv.
Tipologia lui I.P. Palo
Plec6nd de la unul din postulatele de ba*8 ale psihologiei 7tiintifice, conform c8ruia
psihicul este o functie a creierului, Pavlov consider8 c8 principalii factori care conditionea*8
tipul temperamental sunt propriet8tile naturale 5nn8scute 2 intensitatea forta#, echilibrul 7i
mobilitatea 2 ale celor dou8 procese nervoase fundamentale: excitatia 7i inhibitia. /ele trei
propriet8ti definesc tipul de activitate nervoas8 superioar8 sau tipul de sistem nervos. 9n
functie de cele trei criterii fundamentale ale activit8tii nervoase superioare, distingem: tipuri
puternice 7i slabe dup8 criteriul fortei#, tipuri echilibrate 7i neechilibrate dup8 criteriul
echilibrului#, tipuri mobile 7i inerte dup8 criteriul mobilit8tii#.
v Forta !au e"ergia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se exprima prin
re*istenta mai mare sau mai mica la excitanti puternici sau la eventualele situatii conflictuale.
.in acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puternic si sistem nervos slab:
v Mo#ilitatea desemnea*a usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie si invers, in
functie de solicitarile externe. .aca trecerea se reali*ea*a rapid, sistemul nervos este mobil,
iar daca trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert:
v Ec$ili#rul !i!te%ului "ero! se refera la repartitia fortei celor doua procese excitatia si
inhibitia#. .aca ele au forte aproximativ egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibrat.
Exista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia.
.in combinarea acestor insusiri re*ulta patru tipuri de sistem nervos, corelate cu
tipologia din antichitate a lui Hipocrate:
%. tipul puternic, neechilibrat,excitabil corelat cu temperamentul coleric#
1. tipul puternic, echilibrat, mobil corelat cu temperamentul sangvinic#
0. tipul puternic, echilibrat, inert corelat cu temperamentul flegmatic#
!. tipul slab corelat cu temperamentul melancolic#
TIPOLOGII PSIHOLOGICE
/u toate ca tipologiile fi*iologice deschid posibilitati mai largi pentru anali*a
psihologica a temperamentului decat tipologiile morfologice, nici ele nu satisfac toate
exigentele. +ub motivul ca un fenomen trebuie identificat si anali*at pe ba*a unor dimensiuni
de aceeasi natura calitativa, s-a trecut la elaborarea unor tipologii temperamentale specific
psihologice.
Tipologia lui &u"g !i E'!e"c(
Psihiatrul elvetian /arl ;ung a constatat, pe ba*a unei impresionante experiente clinice,
ca in afara unor diferente individuale, intre oameni exista si deosebiri tipice. <nii oameni sunt
orientati predominant spre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii
sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor.
Cla!i)icare*
%. E+traertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori,
se inteleg sau se cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei.
1. I"troertitii sunt firi inchise, greu de patruns, timi*i, putini comunicativi, inclinati
spre reverie si greu adaptabili.


Tipologia lui He'%a"!,-ier!%a,Le Se""e
Psihologii olande*i $. He=mans si E. .. >iersma propun o tipologie a
temperamentelor mult mai nuantata. Ei pornesc de la trei factori fundamentali: emotivitatea,
activitatea si rasunetul (ecoul). .in combinarea lor re*ulta opt tipuri temperamentale.
E%otiitatea exprima reactiile afective ale persoanelor in fata diferitelor evenimente.
Emotivii au tendinta de a se tulbura puternic chiar si pentru lucruri marunte. .impotriva, non-
emotivii sunt aceia care se emotionea*a greu si ale caror emotii nu sunt prea violente.
Actiitatea desemnea*a dispo*itia spre actiune a unei persoane. Persoanele active au
o continua dispo*itie spre actiune, nu pot sta locului. /ele non-active actionea*a parca
impotriva vointei lor, cu efort si plangandu-se continuu.
Ra!u"etul se refera la ecoul pe care il au asupra noastra diferite evenimente, impresii.
Persoanele care traiesc puternic pre*entul, extraversive sunt numite persoane primare.
Persoanele care au tendinta de a ramane sub influenta impresiilor trecute, introversive sunt
numite persoane secundare.
Exista opt tipuri de temperament care re*ulta din combinarea acestor factori, si anume:
pasionatii emotivi, activi, secundari#, colericii emotivi, activi, primari#, sentimentalii
emotivi, non-activi, secundari#, nervosii emotivi, non-activi, primari#, flegmaticii non-
emotivi, activi, secundari#, sangvinicii non-emotivi, activi, primari#, apaticii non-emotivi,
non-activi, secundari#, amorfii non-emotivi, non-activi, primari#.
Pri"cipalele tra!aturi ale celor opt tipuri
Pa!io"atii .EAS/ - ambitiosi care reali*ea*a tensiune extrema a intregii personalitati:
activitate concentrata pentru un scop unic: dominatori, apti pentru a conduce. +tiu sa-si
stapaneasca si sa utili*e*e violenta. +erviabili, onorabili, iubesc societatea. Avand simt
profund al grandorii, stiu sa-si reduca nevoile organice, merg uneori pana la ascetism.
?aloare dominanta: opera de infaptuit.
Colericii .EAP/ - generosi, cordiali, plini de vitalitate, si exuberanta, optimisti: in
general excitabili, adesea fara gust si masura. Activitatea lor e intensa, febrila, si multipla. +e
interesea*a de politica, iubesc poporul, cred in progres, sunt revolutionari. .otati cu aptitudini
oratorice, plini de impetuo*itate, antrenea*a oamenii.
?aloare dominanta: actiunea.
Se"ti%e"talii .E"AP/ - ambitiosi ce raman mereu in stadiul de aspiratie. @editativi,
introvertiti, schi*otimi. Adesea melancolici si nemultumiti de ei insisi: timi*i, vulnerabili,
scrupulosi: isi alimentea*a viata interioara prin ruminatia trecutului. Au stiu prea bine sa intre
in relatii cu oamenii, si cad usor in mi*antropie. Aeabili, se resemnea*a dinainte cu ceea ce
puteau totusi sa evite. 'ndividualisti, au un sentiment viu al naturii.
?aloare dominanta: intimitatea.
Nero!ii .E"AS/ - cu dispo*itie variabila vor sa epate*e si sa atraga atentia.
'ndiferenti la obiectivitate, simt nevoia de a infrumuseta realitatea ajungand de la minciuna la
fictiune poetica#. Au un gust pronuntat bi*ar, oribil, macabru. @uncesc neregulat si numai ce
le place. Au nevoie de excitatii pentru a se smulge inactivitatii si plictiselii. 'nconstanti in
afectiunile lor: repede sedusi, repede consolati.
?aloare dominanta: divertismentul.
Fleg%aticii ."EAS/ - oamenii obisnuintelor, respecta principiile, punctuali, obiectivi,
demni de credinta, ponderati, cu dispo*itie afectiva egala. 'n general impasibili, rabdatori,
tenaci, lipsiti de orice afectare. /ivismul lor e profund, religia lor are caracter mai ales moral.
Agreea*a sistemele abstracte.
?aloarea dominanta: legea.
Sa"gi"icii ."EAP/ - extrovertiti, pot face observatii exacte si dovedesc un remarcabil
simt practic. 4e place lumea, unde se comporta politicos, sunt spirituali, ironici, sceptici. +tiu
sa manevre*e oamenii, sunt abili diplomati. 4iberali si talentati in politica, au putin respect
pentru marile sisteme si pun accent pe experienta. Probea*a initiativa si o mare suplete de
spirit. ,portunisti.
?aloare dominanta: succesul social.
Apaticii ."E"A!/ - inchisi, secretosi, repliati in ei insisi, dar fara viata interioara
frematatoare. +umbri si taciturni, rad rareori. +clavi ai obisnuintelor, conservatori. Tenaci in
aversiunile lor, sunt dificil de reconciliat. /ei mai putin vorbareti dintre oameni, le place
singuratatea. .esi indiferenti la viata sociala, ei sunt in general cinstiti, iubesc adevarul,
onorabili.
?aloare dominanta: linistea.
A%or)ii ."E"AP/ - disponibili, concilianti, toleranti prin indiferenta, dau adesea
dovada de o incapatanare pasiva tenace. 'n ansamblu au Bcaracter bun). Aeglijenti, lenesi,
nepunctuali. 'ndiferenti fata de trecut mai mult decat fata de viitor. Au adesea aptitudini catre
mu*ica executanti# si teatru.
?aloare dominanta: placerea.