DREPTUL UNIUNII EUROPENE.

SURSELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE:

Tratatele:
Sursa primar a ordinii juridice comunitare o constituia (i o constituie) Tratatele
Europene i protocoalele anexe, stabilite n baza acordurilor dintre statele
membre.
Fundamentale pentru E!", EE i EE" sunt, deci, Tratatul de la #aris i
Tratatele de la $oma prin care se decidea apari%ia celor trei omunit%i.
Fundamentale sunt, de asemenea, di&ersele documente care 'i(ureaz, n multe
cazuri, drept anexe la respecti&ele Tratate. ) rele&an% special n acest sens, o
are #rotocolul de la *ruxelles, din +, aprilie +-.,, re'eritor la urtea de /usti%ie.
0i&ersele protocoale i acorduri anexe au, deci, caracter de 1surse comune2
pentru cele trei comunit%i. #rintre documentele ce au contribuit la mbo(%irea
dreptului 3niunii Europene, altele dec4t Tratatele constituti&e, aici &om aminti:
"cordul semnat la $oma simultan cu semnarea Tratatelor constituti&e, re'eritor la
unele institu%ii comune ale omunit%ilor Europene, precum i cu 1Tratatul de
Fuziune al institu%iilor2, semnat la *ruxelles, la 5 aprilie +-6.7 1Tratatul de la
8uxembour(2, din 99 aprilie +-,: care a modi'icat procedura, dar i 1'or%a2
bu(etar;'inanciar a omunit%ilor, substituind 1contribu%ia statelor2 printr;un
1sistem de resurse proprii2, n%eles ca mijloc de 'inan%are a bu(etului comunitar7
1"ctul 3nic European2, semnat la 8uxembour(, la +, 'ebruarie +-56 i la <a(a la
95 'ebruarie +-56, ce includea, n Titlul ==, di&erse modi'icri ale con%inutului
Tratatelor, iar n Titlurile = i === se 'ceau re'eriri la onsiliul European i la
ooperarea #olitic European.
"cordurile din 99 ianuarie +-,9 re'eritoare la condi%iile de aderare i modi'icrile
aduse Tratatelor constituti&e ca urmare a inte(rrii >arii *ritanii, =rlandei i
0anemarcei n omunit%ile Europene,Tratatul de la 95 mai +-,- re'eritor la
ncorporarea !reciei n omunitate2 i 1Tratatul din +9 iunie +-5. re'eritor la
aderarea Spaniei i #ortu(aliei2.
Tratatele europene erau, n principiu, sin(ura surs 1absolut primar2 o ordinii
juridice comunitare. "ceasta nu nsemn c statele membre nu mai a&eau la
ndem4n i posibilitatea de a semna, ntre ele, acorduri, n principiu, c?iar
Tratatele pre&edeau aceast posibilitate, statele membre put4nd realiza acorduri,
n sectoare prestabilite.
>ai important, rm4nea 'aptul c, statele membre i puteau nc?eia acordurile n
'orme simpli'icate i nesupuse rati'icrii, prin intermediul acti&it%ilor i a
n%ele(erilor pe care le 'ceau reprezentan%ii n onsiliu, n 'ine, statele membre
puteau s depeasc e&entualele lacune ale Tratatelor, n scopul dez&oltrii, n
'orme comunitare, a politicilor comune n sectoarele pre&azute n Tratate
1
0reptul primar:
8a nceput, putem spune c, dreptul primar reprezint acea parte a dreptului
comunitar n care:
- se de'inesc omunit%ile Europene
- se enun% obiecti&ele acestora
- se descriu institu%iile responsabile cu realizarea acestor obiecti&e
- se stabilesc competen%ele materiale i 'ormale ale institu%iilor, n scopul
realizrii obiecti&elor
>ajoritatea deciziilor juridice care 'ormeaz 0reptul primar nu reprezint
emana%ii ale institu%iilor comunitare, ci ale statelor membre, cuprinse n Tratatele
constituti&e ale comunit%ilor i n modi'icrile ulterioare.
0e aceea, se poate a'irma c 0reptul primar nu era al omunit%ilor europene, ci
re'eritor la omunit%ile Europene.
0impotri&, dreptul deri&at(secundar), 'iind rezultatul deciziilor adoptate de
institu%iile comunitare n exercitarea competen%elor acestora , se poate de'ini ca
drept al comunit%ilor europene.
@ntr;o ordine cronolo(ic, aceasta este lista actelor juridice care 'ormeaz dreptul
primar:
+.Tratatul constituti& al omunit%ii Europene a rbunelui i )%elului semnat la
#aris, la +5 aprilie +-.+ .
9.Tratatul constituti& al omunit%ii Europene, semnat la $oma la 9. martie +-.,.
A.Tratatul constituti& al omunit%ii Europene a Ener(iei "tomice, semnat la
$oma, la 9. martie +-.,.
B.on&en%ia asupra unor institu%ii comune ale omunit%ilor Europene semnat la
$oma, la 9. martie +-.,. @n baza acestei con&en%ii i a&4nd drept scop e&itarea
unei multiplicri excesi&e a institu%iilor, se decide ca "dunarea #arlamentar i
urtea de /usti%ie ale EE i EE" (ce se creau la acel moment) s 'ie aceleai
cu cele deja existente pentru E" ast'el nc4t "dunarea i urtea celor trei
comunit%i s 'ie comune c?iar dac restul institu%iilor rm4neau separate.
..Tratatul care instituie un onsiliu unic i o omisie unic a comunit%ilor
Europene2, din +-6, i 1#rotocolul asupra pri&ile(iilor i imunit%ilor omunit%ilor,
semnat la *ruxelles, la 5 aprilie +-6..
$especti&ul tratat, cunoscut drept 1Tratatul de Fuziune2 stabilea c at4t onsiliul
&a 'i comun celor trei omunit%i 'unc%ion4nd ca i 1onsiliul omunit%ilor
Europene2, precum i omisia, care &a 'i de asemenea comun celor trei
comunit%i, absorbind competen%e ale 1=naltei "utorit%i2 a E", dar i pe cele
ale omisiei EE i ale omisiei EE" i de&enind, ast'el, omisia
omunit%ilor Europene.
#rin aceasta se termin procesul de simpli'icare institu%ional, nceput prin
on&en%ia de la $oma din 9. martie +-.,, ast'el nc4t, dei rm4n toate cele trei
omunit%i, institu%iile acestora ;onsiliul, omisie, "dunare i urte C &or 'i
comune celor trei comunit%i (ceea ce &a 'ace s existe patru institu%ii comunitare
n loc de +9, c4te ar 'i rezultat dac nu se realiza 'uziunea).
6.10ecizia prin care se modi'ic unele dispozi%ii bu(etare ale tratatelor
constituti&e ale omunit%ilor Europene i a Tratatului care instituie un onsiliu
unic i o omisie unic a omunit%ilor Europene2, semnat la 8uxembour(, la 9+
2
aprilie +-,:. "ceast decizie, modi'ic redactarea ini%ial a tratatelor constituti&e
ale omunit%ilor Europene stabilind, ca mijloc de 'inan%are a acti&it%ilor
comunitare, un sistem de resurse proprii bazat, 'undamental, pe drepturile de
&am i alte taxe pe comer%ul exterior.
,.1Tratatul re'eritor la aderarea la omunit%ile Europene a $e(atului
0anemarcei, $epublicii =rlanda i $e(atului 3nit al >arii *ritanii i =rlandei de
Dord2, semnat la 99 ianuarie +-,9. "cest tratat nu a presupus modi'icri n
articularea tratatelor constituti&e a omunit%ilor Europene, dar le;a precizat n
&ederea adaptrii compozi%iei institu%iilor comunitare la noua situa%ie creat de
aderarea unor noi state.
5.1Tratatul de modi'icare a unor dispozi%ii ale #rotocolului asupra *ncii
Europene de =n&esti%ii2, semnat la +: iulie +-,.. "cest tratat nu a introdus nici o
alt modi'icare n redactarea tratatelor constituti&e n a'ara celei din titlu.
-.1Tratatul de modi'icare a unor dispozi%ii 'inanciare ale tratatelor ce instituie
omunit%ile Europene i ale Tratatului care instituie un onsiliu 3nic i o
omisie 3nic a omunit%ilor Europene, semnat la 99 iulie +-,.. "cest tratat a
modi'icat serios (ntrindu;le) competen%ele #arlamentului European n s'era
bu(etar c4t i sistemul de resurse proprii comunit%ilor (aa cum se stabilise
prin 0ecizia din 9+ aprilie +-,:) incluz4ndu;se, ntre acestea, i posibilitatea
1recoltrii2 unui procent din baza TE" C ini%ial +F C a 'iecrui stat membru.
+:.0ecizia prin care se aprob "ctul re'eritor la ale(erea reprezentan%ilor n
"dunarea #arlamentar prin su'ra(iu uni&ersal direct, semnat la 9: septembrie
+-,6. "ceast decizie a modi'icat redactarea tratatelor constituti&e deoarece
membrii #arlamentului European nu mai erau desemna%i de ctre parlamentele
na%ionale.
++.Tratatul re'eritor la aderarea $epublicii Elene la omunit%ile Europene,
semnat la "tena la 95 mai +-,-. "cest tratat nu a presupus modi'icri n
1articularea2 tratatelor constituti&e, n a'ara celor rezultate din necesitatea
adaptrii componentelor institu%iilor comunitare la noua situa%ie creat prin
aderarea !reciei.
+9.Tratatul prin care se modi'ic tratatele constituti&e ale omunit%ilor Europene
n ceea ce pri&ete !roenlanda, n esen%, prin acesta se codi'ic ncetarea
aplicrii tratatelor constituti&e n cazul !roenlandei.
+A.Tratatul re'eritor la aderarea $e(atului Spaniei i a $epublicii #ortu(alia la
omunit%ile Europene, semnat al 8isabona i >adrid la +9 iunie +-5.. "cest
tratat nu a modi'icat dreptul primar, n a'ara modi'icrilor ce decur( din adaptarea
compozi%iei institu%iilor comunitare la situa%ia dup aderarea noilor membrii.
+B.Tratatul prin care se aprob "ctul 3nic European, semnat n +-56, la
8uxembour( de ctre !ermania, *el(ia, Spania, Fran%a, =rlanda, 8uxembour(,
)landa, #ortu(alia i >area *ritanie, 0anemarca, !recia i =talia. " modi'icat
redactarea unor articole ale tratatului constituti& , n scopul 1punerii n oper2 a
#ie%ei 3nice, ncep4nd cu l ianuarie +--A.
+..0ecizia re'eritoare la sistemul de resurse proprii al omunit%ii Europene, 9B
iunie +-55, prin care se modi'ic sistemul de resurse proprii stabilit prin 0ecizia
de la , mai +-5..
+6.Tratatul 3niunii Europene2, semnat la >aastric?t la , 'ebruarie +--9.
3
#rin acest tratat s;a creat 3niunea European i s;a modi'icat redactarea
tratatelor constituti&e ale omunit%ilor Europene ast'el nc4t s poat 'i
implementat 3niunea Economic i >onetar.
+,.Tratatul re'eritor la aderarea Dor&e(iei, "ustriei, Finlandei i Suediei la
omunit%ile Europene, semnat la or'u, la 9B iunie +--B.
"cest tratat a nsemnat, n 'apt, adaptarea articolelor Tratatului 3niunii i a celor
trei Tratate constituti&e ale omunit%ilor Europene la situa%ia creat de aderarea
noilor membrii.
+5.10ecizia re'eritoare la sistemul de resurse proprii a omunit%ilor Europene,
A+ octombrie +--B, prin care s;a modi'icat sistemul de resurse proprii con'orm
0eciziei din 9B iunie +-55.
+-.1Tratatul de la "msterdam, din 9 octombrie +--, prin care se modi'ic Tratatul
3niunii Europene i tratatele constituti&e ale 'iecreia din cele trei comunit%i
europene.
9:.Tratatul de la Disa, con&enit de ctre e'ii de state i (u&erne cu ocazia
onsiliului European de la Disa, decembrie 9:::.
9+.Tratatul de la Disa se semneaza la 96 'ebruarie 9::+
99.on&entia Europeana elaboreza #roiectul de Tratat de instituire a unei
onstitutii pentru Europa in perioada 'ebruarie;iulie 9::A
9A.Este semnat la "tena,Tratatul de aderare la 3niunea Europeana a zece
state:ipru,Estonia,8etonia,8ituania,>alta,#olonia,e?ia,Slo&acia,Slo&enia si
3n(aria.
9B.=ntra in &i(oare Tratatul de la Disa la + 'ebruarie 9::A
9..Sunt desc?ise lucrarile on'erintei inter(u&ernamentale destinate,in
principal,elaborarii si adoptarii unei &ersiuni 'inale a onstitutiei Europene in data
de B octombrie 9::A.
96.Se semneaza la $oma, Tratatul de instituire a unei onstitutii pentru Europa
la 9- octombrie 9::B.
9,.=n 9. aprilie 9::. este semnat la 8uxembur(, Tratatul de "derare a *ul(ariei
si $omaniei la 3niunea Europeana.
95.+ ianuarie 9::,,$omania si *ul(aria de&in membre ale 3niunii Europene ,prin
intrarea in &i(oare a Tratatului de "derare semnat in 9::.
.
0reptul deri&at:
0reptul deri&at este 'ormat din totalitatea actelor normati&e adop%a%e de ctre
institu%iile comunitare n exercitarea competen%elor atribuite lor de ctre tratatele
constituti&e, n scopul atin(erii 'inalit%ilor acestora.
@n cazul EE i E3$"T)>, puterea de decizie se mani'est prin intermediul a
trei tipuri de acte normati&e:
+. $e(ulamentul7
9. 0irecti&a7
A. 0ecizia.
$e(ulamentele: sunt dispozi%ii sunt adoptate de ctre omisie sau onsiliu
ca urmare a unei propuneri a omisiei. Ele au caracter de norme obli(atorii i nu
de simple rezolu%ii sau recomandri. "u caracter (eneral, sunt obli(atoriii n toate
4
elementele lor i aplicabile tuturor statelor membre. $e(ulamentul constituie
actul cel mai solemn i important din ntre( blocul le(islati& comunitar.
El reprezint principala surs a dreptului secundar, nu at4t prin numrul mare de
sectoare care poate i trebuie s le re(ularizeze, ci ,mai ales , pentru c este
unica surs de drept secundar care permite autorit%ilor comunitare s impun
obli(a%ii sau s creeze drepturi cet%enilor statelor si 'r aprobarea (u&ernelor
na%ionale. @n acest sens, para(ra'ul 9 al art. +5- TE, ca i art. +6+ TEE",
pre&ede c: re(ulamentul &a a&ea aplicabilitate (eneral. Ea 'i obli(atoriu n
elementele sale i direct aplicabil 'iecrui stat2.
) prim caracteristic, deci, este cea a caracterului (eneral, alt caracteristic
este cea a obli(ati&it%ii sale pentru to%i destinatarii, 'ie ei state membre sau
autorit%i comunitare, i n 'ine, $e(ulamentul este direct aplicabil n statele
membre, este automat 1parte a ordinii juridice statale2. Spre deosebire de ceea
ce se nt4mpl cu 0irecti&ele (pentru E i EE") i cu $ecomandrile E"),
drepturile i obli(a%iile deri&ate din $e(ulament au aplicabilitate imediat n
teritoriul 'iecrui stat, 'r necesitatea ca o norm na%ional s dez&olte sau s
'ac aplicabil respecti&ul $e(ulament. Dorma na%ional poate clari'ica
$e(ulamentul, dar nu l poate mpiedica, i aplicarea $e(ulamentului se 'ace de
la intrarea sa n &i(oare i nu de la intrarea n &i(oare a e&entualei norme
na%ionale re'eritoare la el. $e(ulamentul reprezint 1ade&rata putere
european2 deoarece, prin el, 3niunea dob4ndete dreptul de 1a le(isla direct,
'r intermediere na%ional2.
$e(ulamentul intr n &i(oare la o dat pre&zut n textul su, iar dac nu se
precizeaz acest lucru intr n &i(oare automat de la publicarea sa (art. +-+ TE
i art. +69 TEE") .
0reptul comunitar ini%ial cunotea:
; $e(ulamentul de *az7
; $e(ulamentul de "plicare sau 0ez&oltare.
#rimul, este cel de care am &orbit p4n acum7 cellalt l nt4lnim atunci c4nd se
elaboreaz un $e(ulament pentru dez&oltarea normati& a celui dint4i.
$e(ulamentele, con'orm art. +5- TE, pot 'i adoptate de ctre onsiliu i
omisie, n redactarea dat acestui articol prin T3E, se stabi=ete c
$e(ulamentele pot 'i adoptate de onsiliu i #arlamentul European, n comun. @n
practic, $e(ulamentele de *az sunt cele elaborate de ctre onsiliu,, iar cele
de "plicare sunt ale onsiliului sau ale omisiei (art. +.. TE sau +9B TEE").
@ntre $e(ulament i 0irecti& nu exist ierar?ie. Dici. unul nu este subordonat
juridic celuilalt, ci am4ndou dreptului primar. Sin(ura ierar?ie este cea deja
amintit ntre cele dou tipuri de $e(ulamente. "lt'el spus, dac ce&a a 'ost
re(ularizat prin 0irecti& aceasta nu nseamn c nu &a putea 'i re(ularizat i
prin $e(ulament, sau in&ers
0irecti&a: obli( toate statele membre n le(tur cu 'inalitatea lor, dar las la
ni&elul instan%elor na%ionale C ale(erea 'ormei i a mijloacelor necesare atin(erii
acesteia. 0irecti&a poate 'i (eneral sau particular, se adreseaz statelor
membre i se aplic prin intermediul acestora.
on'orm para(ra'ului trei al art. +5- TE i art. +6+ TEE", 10irecti&a &a obli(a
statul membru cruia i se adreseaz, asupra rezultatului la care &a trebui s
5
ajun( ls4ndu;i acestuia libertatea de a ale(e 'orma i mijloacele2. "lt'el spus,
0irecti&a apare ca o 1le(e;cadru2, pe care 'iecare stat trebuie s o aplice pun4nd
n &i(oare, n acest sens, normele sale na%ionale.
@n cazul 0irecti&ei, se poate &orbi despre o 1re(ularizare omo(en la ni&elul 3E2,
doar dup intrarea sa n &i(oare n toate statele membre (prin re(ularizri
na%ionale subsec&ente adoptrii acesteia). 0oar adoptarea normelor interne duce
la aplicarea 0irecti&ei, acestea urm4nd procedurile constitu%ionale din 'iecare
%ar.
Toate acestea demonstreaz simplitatea aplicrii unui $e(ulament (aplicare
direct) i caracterul complicat al 0irecti&ei. 0irecti&a continu ns s existe,
'iind o expresie a respectrii su&eranit%ii statelor membre n anumite sectoare,
n ziua de astzi, 0irecti&a este criticat, at4t n sensul c, 'iind prea detaliat
uneori, nu las statului membru capacitate su'icient de 1micare2 n raport cu
dreptul intern, c4t i n sensul c, dimpotri&, 'iind prea 1(eneral2 las prea
mult marj de mane&r statelor.
eea ce caracterizeaz 0irecti&a este c nu &orbim de un act a&4nd caracter
(eneral ci de un act a&4nd un 1adresant precis2. 0irecti&a nu este, deci, direct
aplicabil, spre deosebire de $e(ulament, n sensul c nu creeaz direct drepturi
i obli(a%ii statelor crora li se adreseaz.
0irecti&ele sunt adoptate de ctre #E mpreun cu onsiliul, de ctre onsiliu i
omisie, n (eneral, onsiliul este cel care elaboreaz directi&e, n baza
propunerilor omisiei, prin unanimitate sau majoritate cali'icat.
#ublicarea 0irecti&elor n /)EG0)E nu nseamn i aplicabilitate, dat 'iind
1caracterul normati& indirect2 al acestora, normele na%ionale ce dez&olt directi&a
'iind cele care re(ularizeaz aplicarea propriu;zis a lor.
0ecizia:este obli(atorie n toate elementele sale pentru destinatarii ei. Este &orba
despre un act indi&idual, al crui destinatar nu trebuie s 'ie neaprat un stat
membru. @n art. +5- al TE i art. +6+ al TEE" se semnaleaz c, ntre actele
normati&e ce pot 'i adoptate de ctre #arlamentul European i onsiliu
(mpreun), onsiliu i omisie, se a'l i 0ecizia. 0ecizia poate 'i considerat
ca act administrati&, adic un act de &aloare juridic limitat la un sector sau caz.
Decizia se di'eren%iaz i de $ecomandri i "&ize, prin aceea ca acestea nu
sunt an(ajante. Exista ns i 0ecizii (ale onsiliului) de caracter (eneral, ale
cror e'ecte se aseamn cu cele ale $e(ulamentelor sau ale 0irecti&e)
@n cate(oria 0eciziilor se nscriu actele adoptate (con'orm art. TE i art. +6+
TEE") de ctre omisie, n &irtutea competen%i proprii ale acesteia (art. 5., art.
5-, art. -9, art. -A, art. ++. etc. TE).
on'orm art. +-+ TE i +6A TEE", 0eciziile ca i 0irecti&ele au e'ect
ncep4nd cu noti'icarea acestora, celor interesa%i, 'r a 'i necesar publicarea n
/)EG0)E. "ceasta se 'ace doar spre in'ormare. on'orm art. +-: al TE i
art. +69 al TEE" 0irecti&ele, la 'el ca i $e(ulamentele sau 0eciziile, trebuie
moti&ate. >oti&area n cazul 0eciziilor trebuie s 'ie mai detaliat, dat 'iind 'aptul
c, nea&4nd un caracter (eneral, ele nu pot a'ecta 'unc%ionarea de ansamblu a
3niunii
6
"ctele nean(ajante de drept deri&at :
$ecomandri i "&ize
=ndependent de deciziile juridice an(ajante, onsiliul i omisia pot adopta unele
decizii nean(ajante a cror 'or% politic di'er n 'unc%ie de (radul de inte(rare a
respecti&ei acti&it%i comunitare. Este &orba despre "&ize sau $ecomandri al
cror con%inut, cum indic tratatele de la $oma, nu obli( statele membre.
8a acestea se re'er art. +5- TE i art. +6+ TEE". 8a r4ndul lui art. +-: al
TE arat c 1$e(ulamentele, 0irecti&ele i 0eciziile adoptate n comun de ctre
#arlamentul European i onsiliu, c4t i $e(ulamentele, 0irecti&ele sau 0eciziile
adoptate de ctre onsiliu sau omisie trebuie moti&ate i trebuie s se re'ere la
#ropuneri sau "&ize. "lt'el spus, $ecomandarea sau "&izul sunt anterioare
adoptrii de acte normati&e obli(atorii, precum $e(ulamentele, 0eciziile sau
0irecti&ele.
Trebuie s mai spunem c, dei nu sunt obli(atorii, ele 1delimiteaz subiectul2 ce
urmeaz a 'i re(ularizat prin actele an(ajante, ceea ce le d o deosebit
rele&an%, n ceea ce le pri&ete, n timp ce "&izele au mai mult un caracter
te?nic, 1$ecomandrile2 constituie un instrument utilizat pentru a 1incita2,
1pro&oca2 statele membre n adoptarea de 1atitudini 'a% de problematica
speci'ic di'eritelor sectoare comunitare2.
#rincipiile (enerale ale dreptului:
Spre deosebire de urtea =nterna%ional de /usti%ie care n statutul su (art. A5
para(ra'ul + lit. c) este abilitat s aplice 1principiile (enerale de drept
recunoscute de na%iunile ci&ilizate2, urtea European de /usti%ie nu dispune de
o pre&edere asemntoare n tratatele constituti&e sau n protocoalele relati&e la
statutul su.
Totui, urtea a recurs i recur(e 'rec&ent la principii (enerale sau 'undamentale
pe care ea le desemneaz ca principii de drept al 3niunii Europene i pe care ,
cu acest titlu , le impune n exercitarea misiunii care i incumb potri&it tratatului,
misiunea asi(urrii respectrii dreptului. "cest demers al ur%ii, care s;a
ampli'icat i mbo(%it n cursul timpului, a suscitat ntrebri %in4nd de justi'icarea
lui i de ori(inea principiilor ast'el consacrate.
0reptul 3niunii Europene (ori(inar ori deri&at) este conceput pentru realizarea
unor scopuri economice determinate, 'iind , de aceea ,departe de a re(lementa
toate problemele pe care ordinea juridic le poate ridica. #entru a rspunde
acestei necesit%i, urtea nu putea 'ace apel dec4t la principii (enerale.
>etodele de interpretare pe care ea le 'olosete au jucat un rol deosebit n
dez&oltarea dreptului comunitar, dar interpretarea surselor scrise nu putea
acoperi ntrea(a ne&oie de re(lementare. @n acest context, n ?otr4rile ur%ii au
aprut din ce n ce mai 'rec&ent re'eriri la 1principiile (enerale comune drepturilor
statelor membre2.
@n ce pri&ete ori(inea principiilor ast'el consacrate, ea este di&ers, o enumerare
neput4ndu;se 'ace n absen%a unei clasi'icri. @n doctrin au 'ost e&iden%iate
clasi'icri di'erite, una din cele mai des 'olosite 'iind cea tripartit, n:
;principii inerente oricrui sistem juridic or(anizat,
;principii (enerale comune sistemelor juridice ale statelor membre
; principii deduse din natura omunit%ilor Europene.
7
Examenul con%inutului principiilor (enerale comport dou aspecte:
- cel al n%elesului principiului.
; cel al modalit%ilor concrete de punere a sa n practic.
#str4nd delimitarea ntre principiile (enerale de drept (cele inerente oricrui
sistem juridic or(anizat i cele comune sistemelor juridice ale statelor membre) i
principiile deduse din natura comunit%ilor, putem enumera ca 'c4nd parte din
prima cate(orie principiul securit%ii juridice, cel al protec%iei ncrederii le(itime,
principiile care deri& din exi(en%ele statului de drept.
@n ce pri&ete cate(oria principiilor (enerale deduse din natura comunit%ilor, ea
este 'ormat din ansamblul re(ulilor pe care judectorul comunitar le de(aj din
dispozi%iile tratatelor, crora el le atribuie o &aloare 'undamental. Se remarc n
s4nul acestei cate(orii o di&iziune ntre principiile (enerale cu caracter
institu%ional i principiile (enerale deduse din no%iunea de #ia% comun.
#rincipii (enerale cu caracter institu%ional sunt aplicabilitatea direct a dreptului
3niunii Europene i preeminen%a sa dar i acela al solidarit%ii, le(at de no%iunea
nsi de comunitate, solidaritatea impun4ndu;se statelor membre at4t n rela%iile
lor reciproce c4t i n ce pri&ete atitudinea pe care ele trebuie s o adopte n
cadrul unor structuri externe crora le apar%in.
3n alt principiu din aceast cate(orie este cel al ec?ilibrului institu%ional,
reprezentat , potri&it jurispruden%ei ur%ii , de un ec?ilibru al puterilor, adic de o
reparti%ie a 'unc%iilor i atribu%iilor ntre cele trei institu%ii comunitare. urtea &ede
n ec?ilibrul institu%ional un principiu cu caracter constitu%ional, care trebuie
aplicat mai ales rela%iilor interinstitu%ionale.
#rincipiile (enerale deduse din no%iunea de #ia% comun sunt cele enun%ate de
dispozi%iile tratatelor ca inerente crerii i 'unc%ionrii unei pie%e comune i sunt
reluate n dispozi%iile proprii domeniilor di'erite re(lementate de aceste tratate.
aracterul jurispruden%ial al principiilor (enerale le con'er acestora o autoritate
care este aceeai cu cea de care dispune judectorul comunitar n exercitarea
puterilor cu care el este in&estit. @n al%i termeni, aceste principii au o autoritate
care le plaseaz pe acelai ran( cu tratatele n ierar?ia re(ulilor dreptului
comunitar. $espectarea lor se impune ast'el institu%iilor, condi%ion4nd le(alitatea
actelor adoptate de ele.
#arte inte(rant a sistemului dreptului 3niunii Europene, principiile mprumut de
la acest drept calit%ile sale n raport cu dreptul na%ional. Ele se impun ast'el ca
atare autorit%ilor statelor membre n exercitarea puterilor de care acestea dispun
n domeniile re(lementate de dreptul 3niunii Europene.
@n ipoteza n care n aceeai situa%ie mai multe principii ar aprea concurente,
c?iar opuse, i apar%ine judectorului comunitar s l determine pe acela care se
aplic 'c4nd s pre&aleze principiul care n opinia sa trebuie s se impun.
/urispruden%a ur%ii de /usti%ie a omunit%ii Europene i Tribunalului de prim
instan% ca iz&oare ale dreptului comunitar
@n concep%ia continental a dreptului, rolul jurispruden%ei ca iz&or de drept este
redus n (eneral. Du aceeai este i situa%ia jurispruden%ei E/, date 'iind
caracteristicile i natura dreptului comunitar. "rticolul , al Tratatului instituind
omunitatea European plaseaz urtea n r4ndul institu%iilor comunitare, a&4nd
acelai ran( cu #arlamentul european, onsiliul sau omisia.
8
Tratatul de la >aastric?t;sursa a dreptului comunitar.
0up ne(ocierile din decembrie +--+ de la >aastric?t tratatul a 'ost semnat
deja la , 'ebruarie +--9. 0in cauza unor probleme aprute n procesul de
rati'icare (n 0anemarca a 'ost ne&oie de un al ==;lea re'erendum, n !ermania s;
a naintat o excepie de neconstituionalitate mpotri&a acordului parlamentar dat
tratatului) Tratatul 3E a intrat n &i(oare de;abia la + noiembrie +--A. Tratatul 3E
este considerat ca o Hnou treapt pe calea n'ptuirii unei uniuni tot mai str4nse
a popoarelor Europei2.
#e l4n( o serie de modi'icri pe care le aduce, acest document este i actul
constituti& al 3niunii Europene. "cesta a 'ost un prim pas pe calea adoptrii unei
onstituii de'initi&e a 3E, care ulterior &a nlocui toate tratatele europene.
3niunea European ast'el constituit nu nlocuiete ns &ec?ile omuniti
Europene, ci le reunete sub un numitor comun, acela al unei noi Hpolitici i
'orme de colaborare2. @mpreun cu celelalte elemente omunitile Europene
alctuiesc cei trei piloni ai 3niunii Europene:
Edi'iciul construit de tratatul de la $oma si completat de "ctul 3nic European a
an(ajat comunitatea catre o politica economica si monetara 'oarte ambitioasa ce
si;a propus ca scop 'inal moneda unica. 0atorita derularii rapide a e&enimentelor
ntre tarile 3niunii Europene, S>E a trebuit sa e'ectueze o serie de modi'icari
care sa 'aciliteze, libera circulatie a capitalurilor n spatiul comunitar.
@n +-5- a 'ost prezentat un raport pri&ind crearea 3>E de catre #resedinte si
n decembrie +--+ la >aastric?t a 'ost 'inalizat. 3niunea este 'ondata pe
omunitatea Europeana si ntre(ita de noi 'orme de cooperare.
"st'el, la + noiembrie +--A a intrat n &i(oare Tratatul asupra 3E, dupa ce a
'ost rati'icat de catre cele +9 state membre ale 3E n +--9.
Tratatul aduce modi'icari si completari celor trei tratate nc?eiate anterior
(E);+-.+, EE;+-., si Euratom;+-.,) pe linia re'ormei nceputa de "ctul
3nic European. )data cu punerea n aplicare a acestui tratat, omunitatile
Europene se &or numi 3niunea Europeana si EE se &a numi omunitatea
Europeana.
"ctul 3nic European a intrat n &i(oare la + iulie +-5,, el a stabilit data
realizarii de'initi&e a #ietei 3nice la A+ decembrie +--9, pre&az4nd libera
circulatie a bunurilor, ser&iciilor,capitalului si persoanelor pe tot cuprinsul
comunitatii.
@nainte, majoritatea ?otar4rilor erau supuse deciziilor unanime al onsiliului,
procesul era 'oarte lent si ast'el "ctul 3nic european a pre&azut ca toate
?otar4rile necesare realizarii #ietei 3nice, sa 'ie luate cu &ot majoritar.
3n principiu de baza al "ctului este acela al Hsubsidiaritatii2. "cesta nseamna
ca nici o ?otar4re care trebuie luata la ni&el in'erior sa nu 'ie luata la ni&elul
(u&ernului european. 8e(ile si re(ulamentele care asi(ura e(alitate de
tratament se re'era la un numar mare de domenii, ncep4nd cu le(ea asupra
companiilor, a libertatii de stabilire ; permit4nd oamenilor de a'aceri sa creeze
ntreprinderi proprii n statele membre ; si a armonizarii standardelor te?nice si
9
s'4rsind cu taxele, le(islatia n domeniul transportului si recunoasterea reciproca
a diplomelor.
Standardele de prelucrare si calitatea produselor au trebuit sa 'ie armonizate ,
iar pietele de capital au 'ost liberalizate.
8a + ianuarie +--A comunitatea celor AB6 de milioane de persoane a de&enit
cea mai mare piata uni'icata din lume. Firmele europene &or bene'icia de
productia pe scara lar(a, de care se bucura p4na acum doar /aponia si Statele
3nite. #retul de cost &a 'i mai scazut pentru 'irmele capabile sa &4nda pe o
imensa piata interna, iar aceasta &a 'ace ca si pretul la export sa 'ie mai scazut.
"st'el prin Tratatul de la >aastric?t, liderii celor +9 tari europene au reusit sa
treaca peste di&er(entele care i separa de /aponia si S3". #rin acest tratat se
instituie 3E> p4na la s'4rsitul anului +--- c4nd se &a putea &orbi 'ara ec?i&oc
de HStatele 3nite ale Europei2, bloc inte(rationist cu o putere politica si probabil
militara ce ar putea ri&aliza cu S3".
Elementele de noutate pe care le aduce Tratatul de la >aastric?t sunt: n
primul r4nd ideea de uniune politica &est;europeana, iar n al doilea r4nd
introducerea unei monede comune europene cel mai t4rziu n +---7 la care se
adau(a drepturile ci&ice europene , competentele noi ale omunitatii Europene,
intensi'icare protectiei comunitare a consumatorilor, etc.
#otri&it acestui document 3E si propune urmatoarele obiecti&e:
+) sa promo&eze un pro(res economic si social ec?ilibrat si durabil, prin
crearea unui spatiu 'ara 'rontiere interioare, prin accentuarea coeziunii
economice si sociale si prin crearea unei uniuni economice si monetare care sa
dispuna n perspecti&a de o moneda unica.
9) sa;si a'irme identitatea pe plan international, n special prin promo&area
unei politici externe si de securitate comuna, inclusi& de'inirea n perspecti&a a
unei politici de aparare comuna.
A) sa dez&olte o cooperare restr4nsa n domeniul justitiei si a'acerilor interne
B) sa mentina acIuis;ul comunitar si sa;l dez&olte n scopul de a examina n
ce masura politicile si 'ormele de cooperare instaurate prin tratat &or trebui sa 'ie
re&izuite n &ederea asi(urarii e'icacitatii mecanismelor institutiilor comunitare.
#oliticile Tratatului de la >aastric?t pre&ad ca statele membre sa considere
politicile lor economice comune , si sa le coordoneze n cadrul onsiliului7 de
asemenea ca la propunerea omisiei, onsiliul sa adopte cu majoritate cali'icata
de &oturi, proiectul marilor orientari ale politicilor economice ale statelor membre
si ale comunitatii, si sa prezinte un raport despre aceasta onsiliului European.
Tratatul pre&ede si obli(atia ca statele membre sa e&ite de'icitele publice
excesi&e. Europa unita nu &a 'i un stat centralizat cu structuri ri(ide. 0i&ersitatea
re(iunilor tarilor &a 'i mentinuta.
Tratatul de la >aastric?t asupra 3niunii Europene are doua parti:
;prima parte se re'era la 3E>,
; iar cea de;a doua la 3niunea #olitica.
3niunea Economica si >onetara (3E>).
3niunea Economica: liniile (enerale ale politicii economice ale statelor
10
membre si ale 3niunii sunt adoptate de catre onsiliul de ministri, care, n
acelasi timp, supra&e(?eaza e&olutia economiei n 'iecare stat membru si n
cadrul 3niunii.
0aca aceasta politica nu corespunde directi&elor sau risca sa puna n pericol
'unctionarea nsasi a 3niunii Economice si >onetare, onsiliul ia masuri n
consecinta. Statele membre &or ncerca sa e&ite de'icitele (u&ernamentale
excesi&e.
3niunea monetara: de la nceputul 'azei 'inale a 3E> (cel mai t4rziu la +
ianuarie +---), 3niunea &a a&ea o sin(ura politica monetara. Ea exista de
asemenea un sin(ur etalon monetar ; E3 (E3$)) si o noua institutie, *anca
entrala Europeana care &a 'orma, mpreuna cu bancile centrale ale statelor
membre, Sistemul European al *ancilor entrale (SE*).
#rin Tratat se stabilesc masurile ce urmeaza a 'i luate pentru realizarea 3E>,
esalonata pe trei etape distincte.
@n prima etapa, care a nceput n iulie +--: prin liberalizarea miscarii
capitalurilor ntre statele membre ale omunitatii Europene si care a expirat n
decembrie +--A prin realizarea con&er(entei economice a statelor7 'iecare stat
stabileste, n caz de necesitate pro(rame plurianuale menite sa asi(ure
con&er(enta durabila, indispensabila realizarii 3E>, n special n ceea ce
pri&este stabilitatea preturilor si starea sanatoasa a 'inantelor publice.
0eci, aceasta etapa &izeaza crearea 3niunii >onetare, obiecti&ul stabilit 'iind
cresterea per'ormantelor economice, ntarirea coordonarii politicilor economice si
monetare n cadrul institutional existent si renuntarea n totalitate de catre tarile
S>E la controlul asupra capitalurilor.
" doua etapa a nceput la + ianuarie +--B si s;a nc?eiat la 'inele anului +--6.
Este considerata 'aza de tranzitie catre etapa 'inala si &izeaza realizarea 3niunii
>onetare. 0i'icultatea acestei tranzactii reiese din or(anizarea trans'erului puterii
de decizie a autoritatilor nationale n m4na unei institutii europene.
@n cadrul acestei etape statele membre sunt c?emate sa actioneze pentru
e&itarea nre(istrarii de de'icite publice excesi&e si sa realizeze independenta
'ata de bancile lor centrale. @n +--:, se creeaza *anca entrala Europeana
(E3$)FE0)7 aceasta este precedata de crearea =nstitutului >onetar European
(=>E), care este embrionul &iitoarei *anci entrale Europene (*E), si care a
nceput sa 'unctioneze de al + ianuarie +--B, a&4nd sediul la FranJ'urt.
$e'eritor la miscarile de capitaluri ntre statele membre si tarile terte, Tratatul
pre&ede, prin dero(area de al principiul totalei liberalizari a circulatiei capitalurilor
ntre statele membre si tarile terte, ca statele membre care bene'iciaza la A+
decembrie +--A, de o dero(are n &irtutea dreptului 3niunii Europene n &i(oare,
&or 'i autorizate sa mentina, p4na cel t4rziu A+ decembrie +--., restrictiile pri&ind
circulatia capitalurilor autorizate prin dero(arile existente la aceasta data.
) tara se poate alatura 3niunii daca ndeplineste urmatoarele criterii de
con&er(enta:
; rata in'latiei sa nu 'ie mai mare de +,.F 'ata de media celor mai mici rate ale
in'latiei n primele trei tari, cele mai per'ormante din acest punct de &edere (adica
sa 'ie sub AF).
11
; rata dob4nzii, pe termen lun( sa nu depaseasca cu mai mult de 9F media
acesteia n trei tari cu cele mai mici rate de dob4nda (adica sa 'ie sub 5,.F).
sa nu 'i procedat la o de&alorizare a monedei proprii pe parcursul a doi ani ce
preced intrarea n 3niune.
; de'icitul bu(etar sa nu reprezinte mai mult de AF din #=*.
; datoria publica sa nu depaseasca 6:F din #=*.
; &aluta nationala sa 'aca parte din E$> de minim 9 ani.
0aca majoritate tarilor S>E ar 'i ndeplinit aceste conditii, cea de;a a treia ar 'i
nceput de la + ianuarie +--,, dar p4na la data preconizata nici una din tarile 3E
nu ndeplineau simultan cele . criterii de con&er(enta si ast'el, trecerea la cea
de;a treia etapa a nceput la + ianuarie +---.
"u 'ost incluse urmatoarele +9 state: "ustria, =rlanda, )landa, Finlanda,
*el(ia, 8uxembur(, Spania, #ortu(alia, !ermania, =talia, Franta, Turcia.
@n raportul publicat de =>E si omisia Europeana n martie +--5 se 'acea
re'erire la 'aptul ca +B tari din +. au nre(istrat o rata a in'latiei sub 9F pe o
perioada de un an (p4na la + ianuarie +--5). "celeasi +B tari au respectat
criteriul stabilitatii preturilor, criteriul ratelor dob4nzii pe termen lun(.
>onedele a +: state membre au participat pe o perioada mai lun(a de , ani
la mecanismele de sc?imb europene, +9 tari din +. au participat la mecanismul
de sc?imb european, iar cursul monedelor acestora s;au situat aproape la ni&elul
central stabilit,+B tari din +. au nre(istrat un de'icit bu(etar mai mic sau e(al cu
AF di #=* n +--,.
@n majoritatea statelor membre raportul datoriei publice n #=* s;a situat sub
6:F din #=*. Este interesant de &azut cum se prezinta situatia economiilor
mondiale n aceasta perioada importanta a lansarii E3$). 0atele luate n
consideratie au 'ost publicate n $aportul Semestrial al )E0 din noiembrie
+--5, urmata de o relaxare n 9:::.
a o concluzie (enerala, perspecti&ele zonei )E0 se caracterizeaza printr;o
relansare a cresterii n +---, urmata de o relaxare n 9:::. #=* a crescut n +--5
cu numai 9,9F n 9- de tari considerate cele mai dez&oltate. resterea (lobala
&a 'i mai mica cu +,,F n +---, pentru a re&eni al un ni&el superior cu 9,AF n
9:::.
" treia etapa a 'ost pre&azuta sa nceapa la + ianuarie +--, dar s;a am4nat
pentru + ianuarie +--- si se nc?eie n anul +---. @n aceasta etapa intra n
'unctiune sistemul european al bancilor entrale (SE*) 'ormat din banca
entrala Europeana (*E) si bancile centrale nationale (*D) ale statelor
membre, si sa 'ie adoptata o moneda unica E3, apoi E3$) care &a nlocui
monedele nationale ale statelor membre.
"ceasta etapa &a debuta cu trecerea la paritati 'ixe si atribuirea competentelor
economice si monetare institutiilor comunitare. @n domeniul monetar 'ixarea
ire&ocabila a paritatilor &a de&eni e'ecti&a, iar tranzitia catre o politica monetara
unica &a 'i asi(urata de =>E. 0eciziile pri&ind inter&entiile pe pietele de sc?imb
ntr;o terta moneda &or 'i luate sub sin(ura raspundere a =>E p4na la
constituirea *E. "n(lia a mani'estat rezer&e pre&az4ndu;se pentru ea o clauza
de optiune care i &a permite sa se alature atunci c4nd &a dori celorlalte state
membre, 'ara a 'i le(ata de un anumit termen. ; stabilitatea preturilor ; in'latia
12
din aceste tari nu trebuia sa 'ie mai mare de +,. puncte procentuale 'ata de
media celor mai per'ormante trei state comunitare n materie de in'latie,).
a urmare, ncep4nd cu + iulie +--5, a nceput sa 'unctioneze *E care a
preluat o parte din atributiile autoritatilor monetare ale celor ++ state.
#articiparea la un spatiu monetar comun, presupune bene'icii (a&antaje) dar si
costuri. @n cadrul bene'iciilor includem:
a. reducerea costurilor pentru sc?imburile &alutare. 4nd un importator
plateste pentru mar'urile importate, trebuie sa con&erteasca la o banca, moneda
nationala n moneda exportatorului sau n moneda con&enita pentru contract.
*anca &a adau(a un comision pentru operatiunea de sc?imb &alutar e'ectuata.
#entru 'irmele care importa sau exporta un &olum mare de mar'uri ntr;un numar
extins de tari, asemenea tranzactii de sc?imb &alutar au si ele un &olum
nsemnat, deci si costurile &or 'i ridicat, ceea ce determina recuperarea lor prin
majorarea preturilor, costuri suportate de consumatori. Se estimeaza ca
asemenea costuri s;au ridicat la circa :,BF din #D* al tarilor membre.
b. reducerea riscului &alutar.
u toate ca n multe tari se lucreaza cu mecanisme 'lexibile ale cursurilor de
sc?imb, tarile membre au stabilit limite de 'luctuatie a cursurilor &alutare si s;au
putut pune n practica ajustari ale cursurilor n momentul c4nd modi'icarile dintr;o
tara erau mult mai mari dec4t n alte tari. Desi(uranta n ceea ce pri&este ni&elul
&iitor al cursului &alutar al unei monede nationale a dus la o serie de riscuri ale
importatorilor si exportatorilor. S;au (asit metode de H?ed(in(2 al riscului &alutar,
prin contracte H'orKard2 sau H'utures2, dar acestea au implicat costuri pentru
participanti.
>ulti economisti considera ca unul din cele mai mari bene'icii deri&a de la
e'ectul 'a&orabil asupra comertului international prin cresterea competitiei.
c. pre&enirea de&alorizarilor competiti&e.
0upa cum se stie, n perioada dintre cele doua razboaie mondiale, tarile
europene s;a an(ajat n actiuni care au 'ost denumite (eneric H de&alorizari
competiti&e2. ) tara si;a de&alorizat moneda nationala pentru a sprijini cresterea
exporturilor7 partenerii ei comerciali au procedat la 'el cu monedele lor nationale
pentru a contracara masurile din tara partenera si a sprijini exporturile lor.
0e&alorizarea monedei poate 'i o masura in'lationista n decursul unei
perioade, c?iar si n tarile n care cursurile de sc?imb erau stabilite de catre
autoritati si nu de 'ortele pietei.
d. prent4mpinarea unor atacuri speculati&e.
>ecanismul &alutar premer(ator monedei unice era &ulnerabil din perspecti&a
atacurilor speculati&e, daca un speculator pre&edea o de&alorizare a unei
monede nationale, el &indea imediat cantitati detinute din ast'el de moneda.
0aca un asemenea trend era &azut de mai multi jucatori de piata, con'identa
n acea moneda ncepea sa scada, ceea ce 'orta (u&ernul tarii de ori(ine sa o
de&alorizeze n continuare 'ortat, c?iar daca aceasta nu era intentia initiala.
*inenteles ca (u&ernele au actionat mpotri&a speculatiilor cu moneda
nationala prin majorarea dob4nzilor, in'luent4nd ast'el cresterea detinerilor n
moneda respecti&a7 dar re&ersul unei asemenea politici nu se lasa mult asteptat,
cresterea dob4nzilor duc4nd la cresterea costurilor la mprumuturi, costuri care
13
trebuie sa 'ie respectate de catre mprumutati, acestia put4nd decide sa scada
&olumul acti&itatii si al in&estitiilor si deci sa in'luenteze ne(ati& cresterea
economica.
e. >oneda unica &a 'a&oriza extinderea si 'uzionarea pietelor 'inanciare.
"cestea &or de&eni mai lic?ide, adica se &a opera pe termen scurt sau la &edere
si &a scadea mult sau de tot ponderea operatiunilor la termen. #rin urmare nu &a
mai 'i ne&oie de acoperire mpotri&a riscului.
#rin utilizarea monedei unice n tranzactiile comerciale se asteapta si o
scadere a rolului dolarului american .
Emisiunea si (estionarea monedei unice &or 'i ncredintate *ancii entrale
Europene care trebuie creata, si p4na atunci SE*. "ceasta institutie &a realiza
emisiunea monetara si politica monetara a 3niunii Europene
.
3niunea #olitica:
#rin Tratatul de la >aastric?t apar noi obiecti&e in politica 3niunii Europene:
. ; o politica externa de securitate si de aparare comuna (#ES), care are ca
obiecti& ntarirea identitatii si rolului 3niunii ca actor pe scena internationala7
cuprinde 'ormularea pe termen lun( a unei politici de aparare, procesul
con'erintei asupra securitatii si ooperarii n Europa (SE), dezarmare si
controlul armamentului n Europa.
0eciziile care pri&esc politica de securitate si implicatiile n s'era apararii pot 'i
puse n practica n cadrul institutional al 3E).
; cresterea rolului #arlamentului European7
; sporirea competentei omunitatii7
; o politica comuna n domeniul juridic si al a'acerilor interne, ca de exemplu
imi(ratie, azil, &iza, etc. un *irou European de #olitie (E3$)#)8) a 'ost creat n
scopul or(anizarii sc?imbului de in'ormatii asupra dro(urilor la ni&elul celor
cincisprezece state membre.
"ctul 3nic european din +-5,, care a 'acilitat crearea #ietei 3nice cinci ani
mai t4ziu si Tratatul de la >aastric?t, cu an(ajamentul de creare a 3E> si a
uniunii politice demonstreaza ca mersul catre 3niunea Europeana este acum
ire&ersibil.
@n Tratatul 3E, se'ii de state si de (u&erne au ?otar4t sa continue dez&oltarea
(raduala a unei politici externe si de securitate comune, axata pe urmatoarele
obiecti&e:
; sal&(ardarea &alorilor comune, a intereselor 'undamentale si a
independentei 3niunii,
;ntarirea securitatii 3niunii si a statelor membre sub toate 'ormele sale7
; mentinerea pacii mondiale si ntarirea securitatii internationale, con'orm
principiilor cartei )D3, ca si a principiilor si obiecti&elor on'erintei pentru
Securitate si ooperare n Europa (SE) stabilita prin "ctul 'inal de la <elsinJi
din +-,. si n arta de al #aris din +--:7
; promo&area cooperarii internationale7
; dez&oltarea si consolidarea democratiei si a statului de drept si asi(urarea
respectului pentru drepturile si libertatile 'undamentale ale omului.
#olitica externa si de securitate este prin de'initie un domeniu plasat
14
traditional n zona n care statele insista asupra pastrarii su&eranitatii. 0atorita
di&ersitatii statelor comunitare si al statutelor de putere di'erite, interesele
comune sunt di'icil de 'ormulat. ) problema suplimentara o reprezinta 'aptul ca
doar unele state apartin unei aliante militare, n speta D"T) sau 3E), n timp ce
altele sunt state membre, dornice sa;si conser&e acest statut.
0omeniile de actiune comuna de'inite de politica externa sunt: )r(anizatia
pentru Securitate si ooperare ()SE), politica de dezarmare si controlul
armamentelor n Europa, neproli'erarea armelor nucleare, aspectele economice
ale securitatii.
Tratatul impune n mod explicit obli(atia statelor membre de a se consulta,
in'orma si coordona ntre ele. Forumul unde au loc toate acestea este onsiliul
3niunii Europene.
#olitica de securitate comuna se sprijina pe structurile 3E) care este pri&ita
ca o parte inte(ranta a dez&oltarii 3niunii Europene. Sarcina sa este de elabora
si implementa decizii si actiuni ale 3niunii, care au implicatii de securitate.
Statele membre ale 3niunii Europene care sunt n acelasi timp si membre 3E),
au stabilit un pro(ram al &iitoarei cooperari, al carui obiecti& este de a construi
3E) n etape, ca pe componenta de aparare a 3E, si de a ntari 'lancul
european al "liantei "tlantice. 0eciziile &iitoare se &or lua exclusi& prin
unanimitate.
#olitica de aparare comuna nu 'ace p4na n prezent parte din politica de
securitate comuna: scopul a'irmat este de a dez&olta un cadru pentru 'ormularea
unei politici de aparare.
@n raport cu tratatele anterioare,Tratatul de la >aastric?t aduce un supliment
de natura politica unei constructii p4na atunci esentialmente economica si
comerciala.
0up cum reiese din dispozi%iile Tratatului de la >aastric?t, 3niunea European
se sprijin pe trei piloni, unul de natur institu%ional (omunit%ile Europene) i
doi piloni inter(u&ernamentali L #ES i /"=.
#ilonul central (care este i cel mai 1solid2), este cel comunitar, cuprinz4nd, n
'apt, cele trei omunit%i europene L E), EE ; de&enit E i EE", ale
cror tratate constituti&e au 'ost modi'icate prin Tratatul de la >aastric?t.
@n ceea ce pri&ete ceilal%i doi piloni, aa cum precizam anterior, Tratatul de la
>aastric?t aeaz, simultan, 3niunea European i pe o baz
inter(u&ernamental. 3nul dintre pilonii inter(u&ernamentali l reprezint articolul
/ (Titlul E) care cuprinde #olitica Extern i de Securitate omun (#ES),
1urmaul2 normati& al 'ostului art. A: al "ctului 3nic European (abro(at prin art. #
al T3E) . ellalt pilon inter(u&ernamental al 3niunii, este reprezentat de art. M
(Titlul E=) care con%ine ooperarea n materie de /usti%ie i "'aceri =nterne (/"=).
@n 'inal, urmrind (ra'ica ima(inar a aa;numitului 1templu (recesc2 (cum a 'ost
numit structura Tratatului de la >aastric?t n literatura de specialitate ), 3niunea
are i o baz comun constituit din Titlul E== (0ispozi%ii Finale), ce cuprinde art.
8;S i n care se descriu urmtoarele teme:
;conser&area acIuis;ului comunitar7
; competen%ele ur%ii de /usti%ie7
; procedura unic a re&izuirilor i a noilor aderri7
15
; dero(ri7
; intrarea n &i(oare i &alabilitatea tratatelor
0at 'iind noua structur 'ormal a T3E (existen%a unei 1baze 'inale comune2),
Tratatele E, E" i EE" 1pierd2, cu aceast ocazie, respecti&ele articole.
"st'el, dac p4n la T3E, Tratatele constituti&e dispuneau de proceduri proprii i
distincte de re&izuire (de exemplu, art. -6 E", 9A6 EE i 9:B Euratom), o
dat cu T3E aceste articole au 'ost abro(ate i s;a stabilit o procedur unic de
re&izuire (art. D) bazat pe sistemul existent n Tratele EE i Euratom.
0e la intrarea n &i(oare a T3E, statele europene care au solicitat calitatea de
membru al 3E au urmat o procedur unic pentru a;i 'ormaliza inte(rarea.
#rocedura de modi'icare a Tratatului:
#4n la Tratatul de la 8isabona, modi'icarea Tratatului s;a 'cut ; cu excepia
proiectului euat al Tratatului onstituional , dup acelai tipar: mai nt4i a 'ost
constituit o on'erin inter(u&ernamental, care mai apoi a discutat i elaborat
modi'icrile. Tratatul de la 8isabona a desc?is dou ci noi pentru modi'icarea
Tratatului (&ezi "rticolul B5 din T3E). @n primul r4nd este &orba de o aa numit
Hprocedur de modi'icare ordinar2. #rin aceast procedur se constituie o
adunare 'ormat din reprezentani ai parlamentelor naionale, din e'ii de state i
de (u&erne din statele membre, din reprezentani ai #arlamentului European i
ai omisiei, care urmeaz s cad de acord asupra modi'icrilor propuse.
"cestea sunt mai apoi transmise unei on'erine internaionale care le
inte(reaz n noul Tratat. "cesta urmeaz mai apoi s 'ie rati'icat de toate statele
membre.
"poi mai exist i Hprocedura de modi'icare simpli'icat2, care nu poate 'i ns
aplicat dec4t n cazul modi'icrii coninutului celei de;a treia pri a TF3E,
re'eritoare la domeniile politice ale 3niunii Europene cu excepia #oliticii Externe
i de Securitate omun. @n acest caz, modi'icrile se pot implementa i prin
&otul unanim al membrilor onsiliului. Ele nu pot ns &iza o extindere a
competenelor 3E i trebuie, dup caz , n 'uncie de le(islaiile naionale ,s 'ie
rati'icate de parlamentele naionale.
lauze pasarel:
>odi'icarea re(lementrilor se mai poate 'ace i prin intermediul aa numitelor
2clauze pasarel2. "ceste clauze permit onsiliului s ia decizii cu unanimitate de
&oturi, s treac, n anumite domenii, de la principiul &otului unanim la cel al
majoritii cali'icate sau de la procedurile le(islati&e speciale la cele ordinare
("rt. B5, alin. , din T3E).
=eirea din 3niune i aderarea la 3niune:
#entru prima oar n istoria EE, E i 3E, Tratatul de la 8isabona
re(lementeaz n cadrul "rticolului .: din T3E procedurile de urmat n cazul n
care un stat membru decide s prseasc 3niunea. ) asemenea situaie nu a
existat dec4t o sin(ur dat p4n acuma, c4nd !roenlanda (ca parte a
0anemarcei) a ?otr4t, n anul +-5., s ias din 3niune. "rticolul B- din T3E
re(lementeaz procedurile de aderare.
>odi'icri la ni&el instituional:
@nainte de a analiza sc?imbrile aduse de Tratat la ni&elul or(anismelor
16
indi&iduale, ne &om concentra asupra modi'icrilor rele&ante la ni&el (eneral
instituional.
) contribuie nsemnat n acest sens a a&ut i distribuia mult mai clar a
competenelor ntre 3niunea Europeana i statele membre L de'init n "rticolul
"rtiJel 9 al TF3E ; care pre&edea, de pe acum, doar trei cate(orii:
ompetente 3E ompetente partajate
(3E N state membre)
ompetente 3E de asistent
@n acest caz, 3niunea este sin(ura
care are 'unctii le(islati&e si poate
emite documente juridice cu
caracter obli(atoriu.
Statele membre nu se pot implica
n aceste domenii dec4t cu acordul
3inunii.
@n acest caz, at4t 3niunea c4t si
statele membre au 'unctii
le(islati&e.
Statele membre pot 'ace uz de
prero(ati&ele lor doar n cazul n
care 3niunea nu se implic.
@n acest caz, 3niunea are dreptul
s ia msuri de asistent,
coordonare sau completare a
msurilor luate de statele membre,
'r ca 3niunea s &in s
nlocuiasc prero(ati&ele statelor
membre.
Exemple: Exemple: Exemple:
3niunea &amal
Stabilirea re(ulilor concurentiale
necesare 'unctionrii pietei interne
#olitica monetar (pentru statele
care au adoptat moneda Euro)
onser&area &alorilor biolo(ice
maritime
#olitica comercial comun
#iata intern
#olitica social
"(ricultur si pescuit
>ediu
#rotectia consumatorilor
Ener(ie
onser&area spatiului liberttii,
securittii si justitiei
etc.
#rotejarea si ameliorarea snttii
umane
=ndustrie
ultur
Turism
Educatie (eneral si pro'esional,
tineret si sport
#rotectie n cazul producerii
catastro'elor
ooperarea n domeniu
administristrati&

17
oncluzii:
0e la Tratatul de la >aastric?t prin care a 'ost ntemeiat 3niunea Europeana,
3niunea s;a sprijinit pe trei piloni . 0intre aceti trei piloni, doar pilonul omunitii
Europene era o persoan juridic autonom, din care cauz 3niunea nu putea
'unciona n cadrul #oliticii Externe i de Securitate omun dec4t prin
intermediul statelor sale membre i nu ca o instituie de sine stttoare. Tratatul
de la 8isabona a pus ns capt acestei situaii.
"cest Tratat a dizol&at structura pe trei piloni, 3E prelu4nd personalitatea
juridic a omunitatii Europene i put4nd, ast'el, semna n nume propriu tratate
internaionale i ntreine relaii diplomatice cu alte state prin intermediul noului
Ser&iciu European de $elaii Externe.
#oliticile Tratatului de la >aastric?t pre&ad ca statele membre sa considere
politicile lor economice comune , si sa le coordoneze in cadrul onsiliului7 de
asemenea ca la propunerea omisiei, onsiliul sa adopte cu majoritate cali'icata
de &oturi, proiectul marilor orientari ale politicilor economice ale statelor membre
si ale comunitatii, si sa prezinte un raport despre aceasta onsiliului European.
18