STUDIU DE NIVEL PRIVIND SUBANSAMBLUL DE DIRECIE

Mecanismele de directie sunt intalnite in mai multe variante: melc globoidal-sector dintat central, melc cilindric-sector dintat frontal, melc globoidal-rola. Mecanismul de actionare cu melc globoidal si rola (mecanismul studiat de mine) este unul dintre cele mai tipurile cele mai raspandite si foloseste o rola care utilizeaza proprietatile frecari prin rostogolire, avand un randament crescut (d=0.65,iar i=0.50).

Mecanism de actionare cu melc globoidal si rola

Melcul globoidal 4 este montat prin presare la capatul arborelui volant 3 si se sprijina in caseta prin intermendiul a doi rulmenti cu role conice 9 si 12. Etansarea arborelui volantului la intrarea in caseta este asigurata de inelul de etansare 13. Rola dubla 6 este montata pe boltul 5, intre bratele furcii 14, prin intermediul a doi rulmenti cu bile. Furca 14 este montata dintr-o bucata cu axul 7 al

levierului de directie 23, fixat cu piulita 24. Axul levierului de directie este montat in caseta 8 prin intermediul unei bucse, iar la un capat se reazama in rulmentul cu role cilindrice 19, montat in capacul 20. La intrarea axului in caseta, etansarea este asigurata cu ajutorul simeringului 15 si a garniturii de pasla 22. Garniturile de reglare 2, de sub capacul casetei 10, servesc la reglarea jocului axial al melcului. In capacul lateral al casetei 8 se gaseste bulonul 18 (protejat de piulita 17), care se sprijina pe proeminenta axului levierului. Reglajul jocului angrenajului dintre angrenajului dintre melcul globoidal si rola, care sunt montate excentric se face prin bulonul de de reglare 18, care deplaseaza axial rola inpreuna cu axul 7. Stiftul 16 serveste la fixarea piulitei 17 dupa reglare. Mecanismul cu manivela poate fi de doua tipuri : melcmanivela cu un singur bolt (virf) si melc-manivela cu doua bolturi.

Aceste mecanisme se caracterizeaza prin posibilitatea obtinerii unui raport de transmitere care poate sa varieze dupa o lege dorita, in asa fel incat raportul de transmitere poate sa fie variabil sau constant. Pentru obtinerea raportului de transmitere variabil, la taierea melcului cu freza deget, acesta se deplaseaza cuviteza de avans variabila la timp cu melcul se roteste cu viteza constanta. Ca urmare, pasul melcului nu este constant, ceea ce face ca la deplasarea boltului din pozitia neutra, raportul de transmitere sa se mareasca sau sa se micsoreze in functie de valoarea pasului. O asemenea variatie este aratata in figura B,

unde este prezentata si variatia randamentului. In figura A, este aratat un mecanism melc-manivela cu un singur bolt. Daca boltul este montat pe rulmenti cu ace, randamentul ajunge la valori de peste 0,7. Mecanismele de acest tip permit compensarea uzurii si se recomanda pentru autoutilitare, autocamioane si autobuze. Servomecanismul cu axe incrucisate este prezentat in figura urmatoare, unde arborele volantului este legat de surubul 1 iar intre surubul 1 si piulita 2 se aseaza bilele 3, in scopul mariri randamentului.

Pentru ca lungimea piulitei sa nu fie mare, bilele sunt introduse in circuit inchis prin tubul 4. Piulita 2 este prevazuta cu un pinten care intra intrun canal al sertarului de distributie 5. In axa radiala piulita este ixata in pistonul 6 prin rulmenti. Miscarea axiala a cilindrului se transmite prin articulatia sferica 8 la arborele levierului 7. Compensarea uzuri din articulatia sferica se face automat prin arcul 9 iar arborele 7 este asezat pe rulmenti cu ace. Functionarea servomecanismului este prezentata in schema din figura urmatoare cand la intoarcerea volanului spre dreapta, piulita 2, deplaseaza sertarul 5 in sus.

Prin aceasta, lichidul din pompa intra prin conducta 10 prin partea stanga a pistonului 6, forta lui adaugandu-se efortului depus la volan. Conducta 11 din partea stanga a pistonului conduce la volan. La incetarea efortului la volan, sertarul 5 este readus in pozitie neutra de arcul 13 astfel incetand servo efectul. Stabilitatea servomecanismului se realizeaza prin reglarea presiunii in functie de marimea momentului de redresare, in felul acesta si efortul la volan ramane proportional cu momentul de redresare. La manevrarile de parcare unele momente de redresare sunt mari si nedorite efortul la volan nu mai trebuie sa fie proportional cu ele. Aceasta se obtine, pentru cazul intoarceri la dreapta ,prin pistonasul de reactie 14 asupra caruia actioneaza presiunea de lucru, care se opune deplasari sertarului cand forta reactiva scade. Mecanismul de actionare cu surub, piulita si sector dintat, conform figuri, observam ca surubul 3 antreneaza piulita cremaliera 1, care roteste sectorul dintat 4, fixat de axul 5 al levierului de directie.

La randul ei , piulita 1 este ghidata, printr-un canal, de butonul 2. Tendinta de marire a randamentului a dus la realizarea mecanismelor de actionare la care frecarea cu alunecare a fost inlocuita cu frecarea cu rostogolire. Arborele volantului este prevazut in partea inferioara cu o portiune filetata 1 care se sprijina in caseta de directie prin intermediul a doi rulmenti cu role conice. Pulita 8 si partea filetata a arborelui volantului sunt prevazute cu un filet special cu profil semi circular. Prin suprapunerea canalelor piulitei si ale surubului, se formeaza un canal elicoidal care, impreuna cu tubul de ghidaj 5 se umple cu bile, asigurandu-se circulatia neintrerupta a acestora. Piulita are taiata la exterior o cremaliera 2 care angreneaza cu sectorul dintat 3, executat dintro bucata cu axul 4 al levierului de directie. Mecanismul permite obtinerea unui randament direct cu valoarea d=0.8...0.85, iar cel invers i=0.65...0.7.

BIBLIOGRAFIE
Antal. A., Tataru. O., Elemente privind proiectarea angrenajelor, Ed. ICPIAF, Cluj-Napoca, 1998. Constantinescu,M., Ariesanu,M., Peptea,GH., Automobile si tractoare- Manual pentru licee si scoli de maistri, Ed. didactica si petagogica, Bucuresti, 1976. Motoc. I., Popescu. I., Autobuze cu motoare diesel orizontale, Ed. tehnica, Bucuresti, 1979. Tabacu.I. Transmisii mecanice pentru autoturisme , Editura tehnica, Bucuresti, 1999. Untaru. M., Campian. V., s.a., Automobile, Ed. didactica si petagogica, Bucuresti 1975. Untaru. M., Fratila. GH., Seitz. N., s.a., Calculul si constructia automobilului, Ed. didactica si petagogica, 1982.