Universitatea Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

PSIHOPEDAGOGIA INTEGRARII EE!IOR "U
TUBURARI DE "O#PORTA#ENT
Bucuresti$%&'(
SOMNUL I VISELE
Un as)ecte deose*it de i+)ortant care a ,ost studiat -n cadrul
)sihanali.ei este visul/ !isul este un ,eno+en ce a)are -n cursul
so+nului 0i ca atare +area +a1oritate a s)eciali0tilor se re,er2 la
acestea -+)reun2/
3n s,era )sihanali.ei$ Freud consider2 so+nul ca )e o -ntoarcere
la via4a )renatal2/ Prin inter+ediul s2u se creea.2 condi4ii si+ilare
acelui ti) de e5isten42$ condi4ii re)re.entate )rin c2ldur2$ -ntuneric$
i.olare$ a*sen4a e5cita4iilor e5terne$ senti+entul de )rotec4ie/
So+nul a)are 0i ca o atitudine de a)2rare -+)otriva unei realit24i
ne)l2cute sau a unei tensiuni intra)sihice )eni*ile )entru individ/
Din )unct de vedere neuro)sihologic$ so+nul este de % ti)uri6
so+nul lent 0i so+nul )arado5al$ ,iecare dintre acestea av7nd
caracteristici 0i dina+ic2 )ro)rie/
Somnul lent cores)unde st2rii de ador+it$ cu i+o*ilitate 0i
rela5are +uscular2$ res)ira4ie cal+2 0i regulat2/ Prin studierea EEG$
au ,ost de)istate 8 stadii ale acestui ti) de so+n6
stadiul A este caracteri.at )rin r2rirea undelor al)ha )e
traseul EEG9
stadiu B este caracteri.at )rin sc2derea volta1ului traseului
EEG9
%
%
stadiul " este caracteri.at )rin a)ari4ia )e EEG a unor
v7r,uri de unde a+)le 0i a co+)le5elor :a))a ;unde +ari
negative$ lente 0i ele+ente )oli,a.ice<9
stadiile D 0i E se caracteri.ea.2 )rin unde +ari 0i regulate
)e EEG 0i cores)und ,a.ei de so+n )ro,und9
Somnul paradoxal a)are la un interval de '& +inute de la
ador+irea individului
0i se re)et2 de =>? ori )e noa)te/ Aceast2 )erioad2 a so+nului
const2 din ur+2toarele ti)uri de +ani,est2ri6
+i0c2ri glo*ale ale cor)ului9
+i0c2ri ra)ide ale glo*ilor oculari sau ,a.a R/E/# ;ra)id e@es
+ove+ents<9
neregularitatea rit+urilor cardiace 0i res)iratorii/
"aracteristica so+nului este reversi*ilitatea sa$ s)re deose*ire de
st2rile de
stu)oare sau st2rile co+atoase/
3n ti+)ul so+nului se )roduce visul$ acesta ne,iind un ,eno+en
)sihic i.olat/ El ,ace )arte dintr>un ansa+*lu de e5)erien4e su,lete0ti
tr2ite de )ersoana u+an2/ / 3n vi.iunea lui Henc:e$ deoarece o+ul 0i
e5)erien4ele sale a)ar4in antro)ologiei )sihologice$ studiul viselor
tre*uie *a.at )e o anu+it2 conce)4ie des)re o+/
Ele+entul central al e5)erien4elor unui individ -l re)re.int2
)ulsiunile$ +otiv )entru care ele vor constitui ,actorul central al
te+aticii 0i al dina+icii viselor/ !isul a)are ca o e5)erien42
=
=
)sihologic2$ legat2 -n )ri+ul r7nd de satis,acerea )ulsiunilor
individuale/
iteratura de s)ecialitate conse+nea.2 +ai +ulte o)inii ale
s)eciali0tilor )rivind visul/ Porot de,ine0te visul ca ,eno+en
)sihologic ce a)are -n ti+)ul so+nului ,iind alc2tuit dintr>o serie de
i+agini a c2ror des,20urare constituie o situa4ie dra+atic2 +ai +ult
sau +ai )u4in co+)let2 0i coerent2/
Pentru Freud$ visul la )ersoanele nor+ale este un o*i0nuit/ Ele
)ot ,i con,u.e$ chiar a*surde$ uneori -n contradic4ie ,lagrant2 cu
realitatea/ "u toate acestea$ individul este -nclinat s2 ad+it2 calitatea
de realitate o*iectiv2 a visului/ Acest ,a)t se datorea.2 naturii s)eciale
a visului$ care re)re.int2 o e5)erien42 su,leteasc2 deose*it de acut2$ de
vie 0i de intens tr2it2 de individ/
Aung$ ca 0i Freud$ consider2 visele ca ,iind o auto)re.entare a
)roceselor incon0tientului$ )e care tre*uie s2 le consider2+$ de ,iecare
dat2$ ca )e o co+)ensare a st2rii con0tientului$ ra)ort7ndu>le la o
situa4ie e5isten4ial2 anterioar2 0i )articular2 a vie4ii celui care visea.2/
Aung leag2 at7t travaliul oniric$ c7t 0i con4inutul viselor de te+ele
arheti)ale ale s,erei incon0tientului$ te+e care sunt e5teriori.ate -n
cursul viselor su* ,or+2 de i+agini 0i si+*oluri/ Pentru el$
arheti)urile re)re.int2 +aterialul din care se construiesc scenele din
cursul visului/
"onsider7nd c2 visele -0i au originea -n incon0tient$ Aung
distinge % categorii de vise6
(
(
>vise neto conturate$ *ogate -n detalii 0i care se ra)ortea.2 la o
)ro*le+2 strict )ersonal2 a individului/ Acestea sunt considerate a ,i
visele +ici 0i -0i au originea -n s,era )ro)rie 0i su*iectiv2 a
incon0tientului )ersonal9
>vise +ai )u4in clare$ cu detalii +ai 0terse sau chiar li)site de
detalii$ re)re.ent7nd i+agini -n ra)ort cu +arile )ro*le+e ale lu+ii 0i
ale vie4ii/ Aceste sunt considerate a ,i visele +ari 0i -0i au originea -n
s,era o*iectiv2 a incon0tientului colectiv/
Orice vis are un rol co+)ensator )entru individ/ 3n ca.ul viselor
+ici$co+)ensarea const2 -ntr>o +ai *un2 ada)tare a individului la
)ro*le+ele sale cotidiene/ 3n ca.ul viselor +ari$ se dau r2s)unsuri la
unele )ro*le+e ti)ic su)ra)ersonale cu caracter universal u+an care
,r2+7nt2 individul/ Acest din ur+2 ca. este e5e+)li,icat )rin visele
)ro,etice/ 3n ca.ul viselor )ro,etice este )us2 -n ac4iune ,unc4ia
transcendent2$ cu a1utorul c2reia individul g2se0te solu4ii generale la o
realitate tensionat2$ con,lictual2 sau -nchis2 )e care este che+at s2 o
re.olve/
Henc:e$ +erg7nd +ai de)arte cu anali.a 0i inter)retarea viselor$
a,ir+2 c2 de ,a)t$ e5isten4a visului )une -n discu4ie$ -n s,era vie4ii
)sihice % ,or+e de e5)erien42 su,leteasc2 0i anu+e6
>e5)erien4a con0tiin4ei sau via4a Eului 0i
>e5)erien4a visului sau via4a incon0tientului/
3n vi.iunea lui Henc:e -ntre con0tiin4a clar2 0i starea de vis este
un )aralelis+ a*solut$ )e care tot el -l consider2 ca )e o du*l2 i+agine
-n oglind2$ una re,lect7ndu>se -n cealalt2/ Aceast2 i+agine relev2 -n
8
8
,a)t o serie de as)ecte ,unc4ionale 0i caracteristici de
co+)le+entaritate -ntre con0tient 0i incon0tient sau -ntre Eu 0i Sine/
Ast,el$ con0tiin4a 0i visul se co+)letea.2 reci)roc$ ele ne)ut7nd
,unc4iona se)arat/
Pornind de la acest )aralelis+ -ntre con0tiin42 0i vis$ Henc:e
atri*uie visului ur+2toarele ,unc4ii6
retr2irea a+intirilor uitate de individ ca )ulsiuni re,ulate9
aducerea -n s,era Eului a )ulsiunilor re,ulate 0i )rin aceasta
,avori.area unei desc2rc2ri a tensiunii )sihice a
incon0tientului9
sti+ularea )roduc4iilor i+agina4iei9
o,erirea unor solu4ii co+)ensatorii la situa4iile con,lictuale$
cu caracter dina+ic$ ale vie4ii individuale9
-nt2rirea individului cu transcendentul$ cu +eta,i.ica$
res)ectiv luarea la cuno0tin42 a con4inutului arheti)al al
incon0tientului colectiv9
tr2irea )lenar2$ li*er2 a universului a,ectiv u+an9
su*li+area unor situa4ii s)eciale ale vie4ii sa a unor
tendin4e individuale9
re.olvarea unor rela4ii interu+ane -n )lan i+aginar9
contri*u4ia la +aturi.area individului/
Orice vis este constituit din i+agini care sunt reunite -n scenarii
de co+)le5itate di,erit2$ -n ra)ort cu te+atica lor de re,erin42/ Acest
con4inut al viselor este co+)us din % ele+ente 0i anu+e6
?
?
con4inutul +ani,est$ re)re.entat )rin i+aginile onirice
)ro)riu>.ise$ a0a cu+ i se -n,24i0ea.2 ele )ersoanei care
visea.29
con4inutul latent$ cu caracter si+*olic$ re)re.ent7nd
se+ni,ica4ia con4inutului +ani,est$ sensul i+aginilor din
cursul visului$ ,iind -n rela4ie direct inteligi*il2 cu +otivele
care stau la *a.a lor/
I+aginile onirice )rovin din trans,or+area ,igurativ> si+*olic2 a
con4inutului latent al visului ;)ulsiuni re,ulate$ co+)le5e ideoa,ective$
arheti)uri$ situa4ii con,lictuale$ si+)to+e nevrotice$ etc<$ iar )rocesul
)rin care acestea se trans,or+2 -n +ani,est se nu+e0te travaliu oniric/
Travaliul oniric const2 din trans,or+2rile con4inutului latent -n
con4inut +ani,est sau i+agini onirice/ Acest +ecanis+ )sihologic se
reali.ea.2 )rintr>o ela*orare incon0tient2 a g7ndirii )recon0tiente$
con,or+ lui Freud/
#ecanis+ele care )artici)2 la reali.area )rocesului de
ela*orarea incon0tient2 a g7ndirii )recon0tiente$ du)2 Freud$ sunt6
condensarea> aglutinarea> const2 -n ,or+area unor i+agini
noi din ele+ente dis)arate$ o,erite de e5)erien4a anterioar2
a individului9
de)lasarea const2 -n trans,erul unei -nc2rc2turi a,ective a
unui o*iect c2tre un alt o*iect de su*stitu4ie sau de)lasarea
sensului o*iectului )ri+ar c2tre un altul9
dra+ati.area> const2 -n ,or+area unei idei a*stracte )rintr>
o i+agine cu o +are -nc2rc2tur2 a,ectiv2$ i+agine care are
B
B
ca rol trans)ortarea tensiunii intra)sihice din incon0tient -n
a,ara acestuia9
si+*oli.area> const2 -n e5tragerea esen4ialului 0i -n redarea
sau re)re.entarea sche+atic2 sau stili.at2 a i+aginilor
onirice9
neo+or,i.area> const2 -n crearea unor i+agini si+*olice
noi$ neo*i0nuite$ ireale$ ,a*uloase sau teri,iante$ ine5istente
-n realitate$ dar care e5)ri+2 ,or+al> concret sensurile noi
)e care le e5)ri+2 st2rile de tensiune con,lictual2 ale
incon0tientului -ntr>o +anier2 alegorico> si+*olic2/
Semnificaia i interpretarea viselor
Freud a,ir+a c2 orice vis -n curs de ,or+are i+)une$ cu
concursul incon0tientului$ ceva anu+e din )artea Eului/ "eea ce
re+arc2 visul este ,ie satis,acerea unei )ulsiuni$ ,ie lichidarea unui
con,lict$ -nl2turarea unei -ndoieli$ reali.area unui )roiect$ etc/
3n )ri+ele )agini ale lucrarii sale intitulate CNoi con,erinte de
introducere -n )sihanali.aC$ datata ? dece+*rie 'D=%$ Sig+und Freud
a,ir+a ca teoria visului Cocu)a un loc s)ecial -n istoria )sihanali.ei si
+archea.a o turnanta/ 3nce)-nd cu ea )sihanali.a a ,acut )asul de la
)rocedeu )sihotera)eutic la )sihologie a )ro,un.i+ilor/C
Teoria visului este as)ectul cel +ai caracteristic si singular al
stiintei )sihanalitice$ Cceva ce nu are egal -n restul otiintei noastre$ o
)ortiune de )a+-nt nou$ sustras credintelor )o)ulare si +isticiiC/
E
E
;versiunea ,rance.a6 CNouvelles con,erences dFintroduction a la
)s@chanal@seC$ Galli+ard$ 'DE(</
Anali.a viselor -n )sihanali.a o,era )osi*ilitatea sa desci,ra+ +isterul
a,ectiunilor nevrotice$ -n s)eta isteria$ si$ -n al doilea r-nd$ deschide
calea s)re inconotient/ A devenit cele*ra e5)resia lui Freud 6 Gvisul
este via regia Hcalea regalaI s)re inconstient/ G
Pri+ele +ari intuitii legate de vis au ,ost +ateriali.ate -n anul
'ED8 c-nd Freud considera ca a desco)erit +isterul viselor/ Este vor*a
de cele*rul vis al in1ectiei Ir+ei $ anali.at a)roa)e co+)let de Freud si
)u*licat -n )aginile +onu+entalei sale lucrari CInter)retarea viselorC
;'D&&</ !isul este a*ordat -n +aniera care va deveni s)eci,ica )entru
)racticienii )sihanali.ei6 cu a1utorul asociatiilor visatorului/ Anali.a
visului scoate la iveala senti+entele de vinovatie ale lui Freud ,ata de
Ir+a$ una din tinerele sale )aciente$ a carei trata+ent nu a adus
re.ultatele scontate/ Freud se a)ara de aceste senti+ente negative
arunc-nd vina$ -n vis$ asu)ra )acienta -nsasi$ care$ chi)urile$ nu ar ,i
,ost o )acienta docila si ascultatoare$ sau asu)ra unuia din con,ratii
sai$ dr/ Otto$ care s>ar ,i ,acut vinovat de o interventie +edicala
negli1enta ;o in1ectie cu o seringa in,ectata</
Du)a anali.a visului sau care se dovedeote a ,i c-t se )oate de
coerent$ Freud declara )e *una dre)tate6 Cvisul nu este ceva li)sit de
sens$ nu este o a*surditate si$ s)re a ni>l e5)lica$ nu este necesar sa
)resu)une+ ca o )arte din te.aurul nostru de re)re.entari doar+e$ -n
ti+) ce o )arte -nce)e a se tre.i/ Este un ,eno+en )sihic -n -ntreaga
acce)tiune a ter+enului si de ,a)t este -+)linirea unei dorinte/ !isul$
D
D
)rin ur+are$ se cere integrat -n suita actelor )sihice inteligi*ile din
starea de veghe9 activitatea s)irituala care -l structurea.a este o
activitatea e5tre+ de co+)le5a/C Aceasta a,ir+atie e5)ri+a de ,a)t o
+are deschidere s)re activitatea )sihicului a*isal si +ai ales$ credinta
-n deter+inis+ul )sihic$ -n ideea ca toate ,a)tele )sihice au
se+ni,icatie$ sens$ si se conectea.a la activitatea diurna$ chiar daca
-ntr>o +aniera +ai )utin vi.i*ila/ "ontrar o)iniei generale a lu+ii
stiinti,ice a e)ocii sale$ )entru Freud visul este o activitate )sihica
coerenta$ care )oate ,ace o*iectul unei anali.e )ro,unde/
De,initia co+)leta a visului include -nsa si alte desco)eriri
inedite$ care constituie -ntr>adevar )ecetea originalitatii a*ordarii
,reudiene6 reali.area ;deghi.ata< a unei dorinte ;-na*uoite$ re,ulate<C$
)reci.ea.a Freud ;o)/ cit/$ ca)/ CTrans,igurarea oniricaC$)/'=E>'=D</
Aceasta de,initie )une accentul )e doua as)ecte esentiale ale teoriei
visului6
'/ visul este -+)linirea deghi.ata a unei dorinte
%/ aceasta dorinta este re,ulata/
Pute+ conchide ca deghi.area ei este cau.ata de ,a)tul ca este
re,ulata/ Iata +otivul )entru care toti cercetatorii visului )-na la Freud
nu au )utut desco)eri aceste ,a)te6 ei au anali.at e5clusiv continutul
+ani,est al visului$ adica ,or+a )e care o are el la tre.ire$ ,atada
visului$ ,ara sa se sinchiseasca de g-ndurile latente care au dus la
,or+area lui$ g-nduri la care a1unge+ )rin +etoda asociatiilor )usa la
)unct de Freud/
Freud +erge -nca si +ai de)arte si anali.ea.a natura
'&
'&
de,or+arii visului$ care este )artial o)era cen.urii si )artial cea a
travaliului visului > )rocesul co+)le5 )rin care g-ndurile latente s-nt
trans,or+ate -n visul )ro)riu>.is/ Anali.a lui Freud +ai include
travaliul visului$ iar -n ,inalul cartii sale ave+ si consideratii legate de
)sihologia )rocesului oniric6 )rocesele )ri+are si secundare $
re,ularea$ inconstientul etc/
Inter)retarea viselor -n )sihanali.2 se ,ace du)2 +ai +ult
tehnici$ ,iecare dintre acestea e5)ri+7nd o anu+it2 conce)4ie
re,eritoare la o+ 0i su,let/ "ele +ai cunoscute tehnici sunt6 +etoda lui
Freud 0i +etoda lui Aung/
#etoda lui Freud de inter)retare a viselor const2 -n desci,rarea
se+ni,ica4iei con4inutului latent$ cu caracter si+*olic al visului$ )rin
inter+ediul +etodei li*erei asocia4ii de c2tre su*iectul condus de
)sihanalist/
Ast,el$ con4inutul +ani,est al visului a)are ca un verita*il li+*a1
)urt2tor de sens/ 3n4elesul acesta este cel care$ lu7nd ,or+a
con4inutului latent$ cu)rinde con,licte$ dorin4e$ tendin4e re,ulate$ st2ri
co+)le5uale$ si+)to+e nevrotice$ etc/
E5ist2 o si+ilitudine -ntre +odelul de inter)retare a viselor du)2
Freud re,eritor la con4inutul +ani,est 0i la con4inutul latent al visului
cu discursul narativ a lui acan -n )sihanali.2/
Structura discursului narativ$ )entru acan$ este si+*olic2 0i se
caracteri.ea.2 )rin ur+2toarele ele+ente6
o*iective.2 con4inutul su*iectiv al )acientului )rin
inter+ediul si+*olurilor9
''
''
discursul )acien4ilor ne introduce -n lu+ea su*iectului$
,2c7nd -n ,elul acesta leg2tura -ntre lu+ea e5terioar2 0i
lu+ea intra)sihic2 a )acientului9
-n ti+)ul )roducerii discursului$ )acientului -i sca)2
se+ni,ica4iile acestuia/
Identi,ic7ndu>se -n discursul s2u cu )ersona1ul la care ,ace
re,erin42$ )acientulse )ierde )e sine ca o*iect/ "eea ce ur+2re0te )rin
discursul narativ nu este evocarea trecutului$ ci$ de ,a)t$ antici)area
viitorului )entru care )acientul se )reg2te0te s2 ,ie sau s2 devin2 un
altul -n cursul ac4iunii tera)eutice/
Ast,el$ discursul narativ va a1uta la reconstruc4ia i+aginii
)acientului ca si+*ol/ Acesta este de ,a)t 0i rolul )ersona1ului
nara4iunii$ cu care analistul va o)era actul de vindecare a )acientului
s2u/
De0i$ )ersona1ul este i+aginea din trecut a )acientului$ du)2
inter)retare sa de c2tre analist$ i+aginea )re.ent2 cu care )acientul
este invitat s2 se co+)are sau s2 se con,runte -n +od direct/ Din
aceast2 con,runtare se vor deta0a i+aginea 0i istoria
)sihotrau+ati.ant2 a trecutului )acientului$ reali.7ndu>se ast,el$
)rintr>un )roces de desc2rcare cathartic2$ actul de vindecare/
#etoda lui Aung/ Pentru Aung$ visul este un ti) )articular de
Gestalt$ o totalitate$ +ai +ult sau +ai )u4in reali.at2 -n -ntregi+e
analoag2 unei dra+e/ 3n consecin42$ visele se )ot decu)a -n ele+entele
lor co+)onente$ gru)7ndu>le -n scenarii$ du)2 sche+a unei dra+a
clasice/
'%
'%
Ast,el$ Aung distinge ur+2toarele )2r4i ale visului9
e5)unerea ac4iunii9
)ersona1ele visului9
cli+atul ac4iunii sau intriga9
li.a sau solu4ia ac4iunii onirice9
Toate aceste ele+ente ale dra+ei onirice se des,20oar2 e5tre+ de
ra)id 0i ele i+)un o o*serva4ie 0i o aten4ie deose*ite din )artea
analistului/
3n ra)ort cu con4inutul lor te+atic$ visele )ot ,i de +ai +ulte
,eluri$ at7t cele +ici$ individuale$ c7t 0i cele +ari$ universale/ Ast,el$ se
disting ur+2toarele categorii6
visele co+)ensatorii$ care )rin des,20urarea lor$ re> ,ac o
situa4ie de.agrea*il2 sau chiar o e5)erien42 e0uat2 din via4a
individului$ )rin a)ortul unei re)ara4ii co+)ensatorii9
visele con,lictuale sunt visele care au o te+atic2
con,lictual2$ legat2 de situa4ii de via42 ale individului care>l
)un )e acesta -n i+)osi*ilitatea de a se +ani,esta li*er sau
care di+)otriv2$ reduc -n )ri+> )lan con,licte )e care
individul nu le )oate re.olva 0i care -l do+in29
visele )eni*ile$ cu caracter an5ios$ contrare +odului de a
g7ndi 0i de a ac4iona ale individului$ -n s)ecial -n )lan
+oral/ Ele sunt legate de situa4ii con,lictuale care au
generat st2ri co+)le5uale$ -n s)ecial de in,erioritate sau de
cul)a*ilitate9
'=
'=
co0+arurile sunt vise teri,iante$ cu o )uternic2 -nc2rc2tur2
an5ioas2$ agresivitate 0i )ericol$ tortur7nd )ersoana 0i ,iind
legate -n s)ecial de st2ri anterioare sau de situa4ii de
a+enin4are$ )ri+e1die$ catastro,29
visele a*surde sunt vise a)arent ine5)lica*ile$ cu o
-nc2rc2tur2 si+*olic2 e5tre+ de co+)le52 0i de greu de
desci,rat$ legate de e5)erien4ele s)eciale ale )acientului
)sihic sau ale unor )ersoane cu tul*ur2ri clinice latente9
visele )ro,etice sunt visele cu caracter de )re+oni4ie$ care
au la *a.a lor +aterialul arheti)al ce este de)o.itat -n s,era
incon0tientului colectiv 0i care redau -ntr>o ,or+2 si+*olic2
deose*it de co+)le52 ,r2+7nt2rile individului sau ale
gru)ului sociale al acestuia$ ,iind legate de o )ro*le+2
su)raindividual2/
Toate visele$ indi,erent de ,or+a lor$ au rolul de a satis,ace Eul
individual 0i de a desc2rca -ntr>o ,or+2 su*li+at2 incon0tientul sau
tensiunea )ulsiunilor sale acu+ulate/
Anali.a viselor constituie$ -n +od incontesta*il$ calea de acces
cea +ai direct2$ cea +ai *ogat2 0i cea +ai sigur2 -n re.ultate$ la care
,ace a)el )sihanali.2 )entru investigarea incon0tientului )acien4ilor$ a
con4inutului con,lictual al acestora/
'(
'(
TIPOLOGIILE PSIHOLOGICE
Indivi.ii se di,eren4ia.2 unii de al4ii )rin inter+ediul unor
tr2s2turi 0i caracteristici )ro)rii/ Se )ot distinge ast,el ti)uri care sunt
gru)ate -n ,unc4ie de tr2s2turile lor caracteristice/
Pentru +a1oritatea autorilor ti)urile se )re.int2 su* = as)ecte6
ti)urile ,i.ice$ deter+inate su* as)ectul so+ato>
+or,ologic e5terior9
ti)urile )sihologice$ de,inite du)2 tr2s2turile caracteriale$
a)titudini$ )ersonalitate9
ti)urile caracterologice$ di,eren4iate du)2 +odul de reac4ie
o*i0nuit2 a acestora la circu+stan4ele vie4ii tr2ite de
individ/
Pe l7ng2 aceste ti)uri$ +ai e5ist2 0i ti)urile culturale care sunt
di,eren4iate )rininter+ediul siste+ului de valori )e care le e5)ri+2/
a nivelul )sihanali.ei e5ist2 o serie de ti)ologii/
Caracterologia lui reud se *a.ea.2 )e cunoa0terea as)ectelor
)sihanalitice ale stadiilor de.volt2rii )ersonalit24ii/ 3n acest sens$ se
eviden4ia.2 ur+2toarele ti)uri> caractere6
caractere )regenitale de,inite )rin ,i5area i+)ortant2 a
con,lictelor )reodi)iene -n care intr26 a< caracterul oral9 *<
caracterul anal$ sado> +asochist9 c< caracterul )siho)atic
caractere genitale de,inite )rin ,i52ri legate de con,lictele
stadiului oedi)ian$ -n care sunt incluse6
a< caracterul ,alic> narcisist9
'8
'8
*< caracterul uretral9
c< caracterul isteric$ cu cei doi )oli ai s2i6 )olul genital 0i
)olul uretral
Ti)urile )sihologice descrise +ai sus au ur+2toarele
caracteristici individuale6
Tipul oral se caracteri.ea.2 )rintr>o de)enden42 e5cesiv2
de ceilal4i )entru a>0i )utea +en4ine res)ectul de sine/
Aceast2 atitudine de ti) )asiv> de)endent se -nso4e0te cu
tr2s2turi cu caracter a+*ivalent de ti)ul6 a da$ a )ri+i
;genero.itate$ avari4ie9 ver*alitate> t2cere -nc2)247nat2<
Tipul anal se caracteri.ea.2 )rin irita*ilitate$ )edanterie sau
alt,el s)us$econo+ie$ -nc2)247nare$ ordine
Tipul uretral are ca tr2s2turi a+*i4ia 0i dorin4a de
co+)eti4ie/
Tipul falic este te+erar$ re4inut$ ur+2re0te reali.area
dorin4elor$ ,iind do+inat de angoasa de castrare
Tipul genital este cel care cores)unde nor+alit24ii ideale a
)ersonalit24ii/
Caracterologia relaiilor voluntare/
A/ Boutonier reali.ea.2 o clasi,icare ti)ologic2 av7nd -n vedere
,or4a sau
sl2*iciunea Eului$ a Su)ra> Eului sau a Sinelui/ Ast,el$ sunt
descrise ur+2toarele ti)uri6
'?
'?
Tipurile dependente$ cu o de.voltare a*u.iv2 a Su)ra> Eului$ li)a
de integrare a acestuia -+)iedic7nd orice voin42 )ersonal2 de a se
+ani,esta/ Ele sunt de % ti)uri6
a< ti)ul su)us 0i *< ti)ul revoltat
Tipurile in!i"ate$ caracteri.ate )rintr>o su)resiune a ac4iunii$
,or+a )atologic2 ,iind re)re.entat2 )rin a*ulie sau )rin li)sa de
i+)uls/ Ele sunt de % ti)uri6 a< ti)ul idealist 0i *< ti)ul logicist/
Tipurile dereglate# care dau ac4iunii un caracter )articular$ actele
lor sunt ra)ide$ dar integrate$ alegerea ac4iunii este indecis2/ Ji acestea
sunt de % ti)uri6
a< ti)ul )asionat de via42 0i *< ti)ul hi+eric
Caracterologia lui S$ondi/ S.ondi )ro)une o ti)ologie$ )lec7nd
de la datele
,urni.ate de )siho)atologie -n ra)ort cu alegerea )ro,esiunii/
Ast,el el distinge ur+2toarele ti)uri6
ti)ul ho+ose5ual6 coa,or$ der+atolog$ ginecolog$ croitor9
ti)ul sadic6 argat$ chirurg$ anato+ist$ )ietrar$ ci.+ar9
ti)ul e)ile)tic6 +arinar$ )o+)ier$ )reot$ asistent social9
ti)ul isteric6 artist$ )olitician9
ti)ul schi.o,renic6 soldat$ +anechin$ )ro,esor$ conta*il9
ti)ul )aranoic6 constructor$ arheolog$ )sihiatru$ ,ar+acist$
1udec2tor9
ti)ul ciclo,renic6 anticar$ )ictor$ *rutar$ critic9
'B
'B
ti)ul +aniac6 *uc2tar$ inter)ret de 1a..$ v7n.2tor$
sto+atolog$ lingvist
Tipologia lui romm )leac2 de la interac4iunea cu )2rin4ii )rin
care estedeter+inat ti)ul de orientare social2/ 3n acest ,el sunt
eviden4iate 8 categorii de ti)uri 0i anu+e6
ti)ul de orientare rece)tiv26 individul a0tea)t2 tot ceea ce
dore0te dintr>o surs2 e5terioar29
ti)ul de orientare e5)loratorie6 individul ia totul de la al4ii
)rin ,or42 0i *rutalitate9
ti)ul de orientare acu+ulatoare6 su*iectul -0i -nte+eia.2
securitatea )e econo+ia 0i conservarea a ceea ce )osed29
ti)ul de orientare co+ercial26 su*iectul -0i consider2
)ro)ria )ersonalitate ca )e o +ar,2 ce )oate ,i v7ndut2 sau
cu+)2rat2/
ti)ul de orientare )roductiv26 su*iectul care do+in2
,acultatea de a>0i reali.a -n )ractic2 )ro)riile sale
)oten4ialit24i/
Tipologia lui %orsc!ac! porne0te de la re.ultatele o*serva4iilor
,2cute )e *a.a testului )roiectiv a )etelor de culoare/ Sunt descrise
ur+2toarele ti)uri6
ti)ul e5tratensiv$ cores)ondent cu e5travertitul lui Aung9
ti)ul introtensiv$ cores)ondent cu introvertitul lui Aung9
'E
'E
ti)ul coartat sau retractat c2ruia -i cores)unde o sl2*ire a
energiilor instinctuale$ cu o a*sen42 a orient2rii ,ie c2tre
o*iecte$ ,ie c2tre via4a interioar2/
"unoa0terea ti)ologiei -n )sihanali.2$ )e l7ng2 relevarea
rolurilor )e care le 1oac2 instan4ele a)aratului )sihic$ este *ene,ic2 0i
)rin )ris+a instituirii unor ,or+e adecvate de )sihotera)ie -n situa4ii
deose*ite/
Cosmarul
"os+arul este de,init ca a)aritia unui vis teri,iant ce tre.este
individul din so+n$ acesta a,landu>se a)oi in stare co+)let alerta si
care )oate duce la dis,unctionalitati )e )lan social sau )ro,essional
)rin intreru)erile re)etate ale so+nului/ De o*icei acestea a)ar in
cursul unei secvente de so+n lungi si ela*orate iar continutul lor este
a5at cel +ai des )e i+inenta unor )ericole de natura ,i.ica ;ur+arire$
atac$ vata+are< sau unora +ai su*tile$ i+)licand esecuri sau di,icultati
)ersonale/ "os+arurile ce a)ar du)a o e5)erienta trau+ati.anta de
o*icei re)roduc situatia res)ectiva dar aceasta nu este o caracteristica
,recventa a cos+arului deoarece de o*icei ele nu i+)lica eveni+ente
reale/ "ei ce au ase+enea +ani,estari )ot de o*icei re)roduce cu
e5actitate$ la tre.ire$ visul res)ectiv/ De ase+enea unii indivi.i )ot
relata secvente +ulti)le de cos+ar )e )arcursul unei singure no)ti$
te+a ,iind recurenta in +a1oritatea ca.urilor/
"os+arul a)are a)roa)e e5clusiv in )erioada RE#
;+iscari oculare ra)ide< a so+nului/ Perioadele RE# au o recurenta la
'D
'D
a)ro5i+ativ D& > ''& +inute in cursul so+nului ast,el incat
cos+arurile )ot sa a)ara in toata )erioada de so+n$ insa acestea ,iind
+ai lungi$ cu vise +ai intense in a doua 1u+atate a no)tii$ este )osi*il
ca ,recventa cos+arului sa ,ie +ai crescuta +ai tar.iu in cursul
so+nului/ De regula acestea se ter+ina cu deste)tarea din so+n$ cu o
revenire ra)ida la starea de vigilitate si cu )ersistenta unei sen.atii de
tea+a sau an5ietate care )oate adesea duce la di,icultati in reluarea
so+nului/ A,ectarea )e )lan social sau )ro,esional in acest ca. )oate
surveni daca deste)tarile cau.ate de cos+ar sunt ,recvente si cu
di,icultati de reinitiere a so+nului sau daca )ersoana evita so+nul din
cau.a ,ricii de recurenta a acestuia/ "a ur+are a acestor ,actori$
individul )oate e5)eri+enta so+nolenta diurna e5cesiva$ scaderea
concentrarii$ de)resie$ irita*ilitate sau an5ietate$ ,eno+ene ce
a,ectea.a des,asurarea nor+ala a activitatilor cotidiene/ Unii indivi.i
asocia.a +ani,estari vegetative cu+ ar ,i trans)iratie$ tahicardie$
tahi)nee/
Se+ni,icatia atri*uita cos+arului este varia*ila in ,unctie de
,ondul cultural$ unele culturi asociindu>l cu ,eno+ene s)irituale sau
su)ranaturale$ altele )rivindu>l ca )e un indicator al unor tul*urari
+entale sau so+atice/
Prevalenta a)aritiei cos+arului nu este cunoscuta in +od real$
insa din adultii tineri a)ro5i+ativ =K relatea.a ca au cos+aruri
,recvent sau intotdeauna/
!arsta la care ince) sa a)ara cos+arurile este intre = si ? ani/
%&
%&
Acestea )ot sa devina o )ertur*are )e toata viata intr>un nu+ar redus
de ca.uri$ daca nu este de)asita )ro*le+a in ti+)ul co)ilariei/
"os+arurile tre*uie di,eretiate de teroarea de so+n ca diagnostic
di,erential$ )ot sa a)ara ,recvent ca +ani,estari in cursul deliriu+>ului
sau altor tul*urari +entale cu+ ar ,i tul*urarile a,ective$ stress
)osttrau+atic$ schi.o,renie$ alte tul*urari an5ioase$ tul*urari de
ada)tare sau de )ersonalitate/
%'
%'
Bibliografie:
Freud, Noi conferine de introducere n !"i#anali$%&, 'alli(ard,
)*+,
Sig(und Freud ,&Inter!retarea -i"elor&, trad. dr. Leonard 'a-riliu,
Editura tiinific%, )**/
Urea 0o1ana, cur": 2once!tia !"i#analitica de"!re -i"3
%%
%%