Legatura filosofiei cu muzica

De exemplu El Greco, pe care prietenul sau il gasea cu perdelele trase, in plina zi, si care explica: vreau
sa vad mai bine culorile mele, sau Liszt care a stat inchis in casa timp de 3 ani voind sa auda sunetele
armonice al vibratiilor interioare - sa fie aceasta oare sensul adevarat al muzicii in filosofie?
Exact asa fac si filosofii care se inchid in propriiile dimensiuni pentru a-si cauta armoniile gindurilor
interioare.
Muzica a reusit sa dea forme armoniilor, filosofia a reusit sa schiteze si sa sesizeze provenienta lor.
Muzica in filosofie ia forme mult mai profunde. Cuclin spunea ca muzica e filosofia insasi.
O alta conceptie
Cazul lui Ludwig van Beethoven reprezint o situaie exemplar n ceea ce privete consecinele unei
diversiuni reuite ale muzicii in filosofie si filosofiei n muzic Adic, aproape reuit. Ceea ce nu au putut
ns prevedea filosofii, a fost c, mpotriva prometeicului Ludwig, se va rzbuna, prin voina divin,
propriul lui organism, privndu-l, n jurul vrstei de treizeci de ani de auz , iar muzica lui, mnioas,
trufa, brutal, glgios-isteric i patetic-emfatic, s-acompromis prin nsi felul ei de a fi conceput
att de filosofic, att de antagonist-dialectic i, n final, att de hegelian. A-i urma unui filosof
s-a dovedit a-i fi fatal unui muzician
Din nou filosofia i influenele ei nocive asupra organismului uman. i poate nu ntmpltor, cu o mic
ntrziere fa de naterea filosofiei din castrarea mitologiei, direct din spiritul muzicii se nate
tragedia, exact ca Atena din capul lui Zeus, exact din cntul apului (tragos) sacrificat, exact din cultul
lui Dionysos. Este un alt fel de a face muzica, unul sincretic i ditirambic, triuna choreea greceasc, att
de diferit de cazoneria cntului coral prescris de Platon n vederea educrii unui polis-man autentic.
A fost o stratagem disperat pentru a salva prin muzic i, implicit, prin tragedie mcar ceva din
iraionalitatea i vitalitatea misticismului, extirpat cu atta ndrjire de ctre cruciaii antici ai Gndirii
i Adevrului. Filosofii scot directive i ordonane muzicale, iar Aristofan, comediile sale,
ridiculizeaz filosofii cu tot cu uneltirile lor jdanoviste, iar, pentru a se salva, muzica se ascunde in
rangurile inalte ale filosofiei si sta pitita in intelectul filosofilor?
ns chiar i dup att de durerosul eec cu Beethoven, filosofii pun la cale nc o lovitur i, de aceast
dat, este vorba despre cazul Nietzsche. Spre deosebire de att de nepricepuii n ale muzicii Kant i
Hegel, Nietzsche, singurul, se dovedete a fi cel mai priceput, adic totalmente ne-filosof prin nsi
talentul lui muzical care i cioprete (citete: fragmenteaz) discursul conceptual ntr-unasemenea
hal nct i zdrnicete orice speran de a mai realiza ceva doctrinar i sistemic de tent kantian sau
hegelian. ns, pn la urm, tot el, autorul Naterii tragediei din spiritul muzicii, este acela care i
trdeaz muzicalitatea i pornete un rzboi partinic i prtinitor mpotriva lui Wagner, unificatorul
muzicii i mitologiei. Este de notorietate sfritul genialului filosof, cauzat, dup toate probabilitile, de
alegerea greit fcut n defavoarea muzicii.
TRASATURI ESENTIALE ALE ARTEI SI FILOSOFIEI
Faptul ca ntre filosofie si arta exista o strnsa legatura este de netagaduit, iar acest lucru nu se
datoreaza numai faptului ca att filosofia, ct si arta sunt parti esentiale ale spiritului uman, ca ambele
contureaza omul scotndu-l din animalitate, ci mai ales ca prin filosofie si arta, omul ncearca nu numai
sa cunoasca lumea ci si sa creeze o lume, sa devina demiurg al acestei lumi, o lume de care este n
continuu nemultumit si asupra careia si exercita necontenit efortul creator, ncercnd sa o aduca la
stadiul de perfectiune
Daca filosofia a aparut din nevoia omului de a ntelege, arta a aparut din nevoia omului de a exprima
ceea ce ntelege ( sau, nu ntelege) si ceea ce simte, astfel cele doua discipline sunt complementare, sunt
n strnsa legatura nfluientndu-se reciproc.
Filosofia fiind o disciplina de maxima generaltate, una din trasaturile sale fundamentale fiind de a
exprima judecati de valoare, judecati de ordin axiologic, si asuma rolul de a exprima judecati de ordin
etic si estetic asupra tuturor lucrurilor sau faptelor, deci si asupra artei.
Intrnd deseori n conflict cu judecatile de valoare impuse de filosofie, dorind sa si impuna modul de
exprimare ntr-o arie n care sa se sustraga judecatii filosofice, si reprosndu-i acesteia ca ncerca sa
introduca judecati rationale ntr-o sfera n care domina irationalul. Binenteles ca filosofia, fiind prin
trasaturile sale o disciplina iscoditoare, cauta intotdeauna sa cerceteze si sa exprime judecati asupra
tuturor lucrurilor, iar arta nu poate scapa de sub lupa sa iscoditoare si de sub ochiul sau necrutator.
Filosofia- cauta sa gaseasca noi moduri de interpretare si ntelegere, arta cauta noi moduri de
exprimare, fiind n permaneta nemultumita de modurile de exprimare existente. Astfel cele doua
discipline (arta si filosofia) vizeaza originalitatea, ncercnd sa sparga barierele oricare constrngeri si
urmarind ntotdeauna libertatea de exprimare a spiritului uman.
Din punct de vedere istoric
Fie c muzica este divin, ca n timpurile de glorie ale cntului monodic bisericesc[1], sau alchimic,
precum n Evul Mediu, saupsihologic, precum n epoca Renaterii muzicale, sintetizat de Bach i
Haendel, sau descriptiv, sau narativ; sau debordant de viastrlucitoare sau delicat ca la Haydn i
Mozart, sau apostolic, precum la Beethoven, sau mistic, precum la Wagner, sau ncmetafizic, prin
iluminare interioar ca la Franck ea este ntotdeauna ghidat de acelai ideal progresiv,
de complexitate iarmonie transcendental, proprie lrgirii din ce n ce a terenului nostrude via,
funcional.
Revelaia sunetului muzical a marcat momentul umanizrii animalului
La origini, muzica este o practic de cablare a lumilor ntr-o hiper-reea ontologic, iar pentru a o
putea vedea i utiliza era nevoie de un alt fel de vedere, oricum alta dect prin intermediul ochilor, ceva
similar povetii cu labirintul, cu Alef, cu bibliotecarul i cu orbirea. i puterea muzicii nu se oprete aici
este tiina de a deveni asemeni zeilor, deoarece atta timp ct o ascultm, muzica ne scoate din timp.
Situaia se clarific ntr-un mod, putem s-i spunem, dramatic, deoarece, iat, avem dou proceduri cu
efecte opuse, filosofia i muzica, zeii stnd chiar n miezul problemei, iar mitologia fiind cmpul din care
acetia sunt fie alungai, fie readui napoi. i atunci, care ar fi singura atitudine fireasc i explicabil a
filosofilor fa de muzicieni, cu att mai mult cu ct muzica este o filosofie pozitiv, vitalist, i nu
morbid, de resuscitare a zeilor n noi nine, de renviere a memoriei unor timpuri cnd zeii erau printre
oameni i oamenii le erau asemenea
Nu este vorba despre ncastrarea lumii n concept (filosofia), ci despre o tehnic esoteric de a gsi
vibraia lumii i de a intra cu ea n rezonan (muzica), iar efectul muzicii este c, odat cu zeii, ea
readuce Fericirea fiinei rentregite, redat siei n trinitatea aspectelor fundamentale de anima, pneuma
i psyche
Chiar i fr a-i apela contient pe zei, doar gdilnd ntr-un mod plcut urechea (Caragiale),
purificnd sufletul de patimi (Aristotel) sau unduindu-se n arabescuri sonore mobile (Hanslick),
muzica i prezentific pe zei prin nsi efectul de miracol sau vraj pe care l instaureaz pn i n forma
ei slab de art laic i nu de ritual magic. Ea poate fi demonic (Paganini, Liszt sau Berlioz) sau
tribal (Stravinski, 50Cent, Eminem, Bartok), ns toate muzicile sunt nu altceva dect proceduri de
resuscitare a noi i noi panteoane, batalioane, regimente, divizii i armate de diviniti, care slbticite
de atta prigoan, uitndu-ne cu desvrire limba i flmnde de sute de ani fr sacrificii, se revars
din nou, prin portalul deschis al muzicii, ntr-o lume cu memoria castrat de sacru prin truda i migala
acestor practicani ai Gndirii i stpni ai Adevrului, att de pricepui n arta violrii de muze i
sterilizrii de fauni. Iar cnd zeii i vor fi revenit pe deplin, primii din care se vor nfrupta, crud,
rzbuntor, sngeros, vor fi cu siguran filosofii.
Metamorfoze Arta-Filosofie

Platon si muzica sferelor
n opinia profesorului Jay Kennedy de la Universitatea Manchester, una dintre cele mai
importante teorii ale lui Platon este ascuns n textele sale: Operele lui Platon au jucat un rol major n
apariia culturii occidentale, ns ele sunt misterioase i se ncheie prin ghicitori. n Antichitate, muli
dintre discipolii lui au declarat c operele sale conin o serie de coduri secrete, ns aceast teorie a fost
respins de savanii din epoca modern. Este o poveste veche i lung, ns eu am reuit s sparg acest
cod. Am dovedit faptul c operele sale conin ntr-adevr coduri i simboluri, iar descifrarea lor va
conduce la descoperirea filosofiei secrete a lui Platon. Cheia codului folosit de Platon const n
portativul muzical grec, alctuit din 12 note, foarte popular n rndul discipolilor lui Pitagora. Profesorul
Jay Kennedy a descoperit faptul c frazele, cuvintele i temele folosite de Platon sunt desprite de
intervale regulate n scrierile sale, iar acestea coincid cu spaiile dintre cele 12 note muzicale ale
portativului grec, profesorul englez sustine ca in dialogurile lui Platon se ascund structuri muzicale
intentionate, dovedind filiatia pitagoreana a acestuia

Lumea ideilor lui Platon in opera lui Mozart
Dac pn la Mozart, subiectele operelor erau luate din lumea mitologic i istoric, problemele sociale
fiind atinse i dezbtute n mod indirect i colateral prin librete bufe fr angajament social concret, fiind
atins mai mult adevrul istorico eroic mitologic i colateral binele i frumosul, Mozart aduce prin
operele sale un suflu puternic de rennoire prin art.
n cele nou opere ale lui Mozart se ntlnesc lumi diferite n contraste i asemnri. Astfel n toate
operele adevrul i virtutea uman i divin par s fie dominate de minciuna laitii i a viciului, dar i
ntrit de sublimul frumuseii sacrificiului pn la moarte n lupt cu grotescul urtului i a vulgului, n
timp ce binele pare s fie nfrnt de ru, renviind n cele din urm din propria cenu.
Prin toate operele, Mozart a demascat minciuna i falsitatea multor indivizi din societatea de atunci,
putndu-l compara n acest sens cu marele filozof grec Socrate care a combtut n mod vehement
minciuna i falsitatea tagmei sofitilor care considerau c dreptatea i adevrul trebuie s stea n minile
celor bogai i puternici i c vrednic de cinste este cel ce se folosete de puterea sa n detrimentul
altora
Dac pn acum am prezentat triada filozofic din operele lui Mozart prezentnd-o printr-o analiz
aproximativ sintetic i extern n comparaie cu morala filozofic socratian, s ncercm s ptrundem
n esena lucrurilor i s analizm felul n care genialul compozitor vienez a rezolvat conflictul dintre
cele trei idei filozofice cu antitezele lor.
n operele sale Mozart ne prezint n mod magistral o lume plin de contradicii i imperfect, lupta
dintre bine i ru, adevr i minciun, frumos i urt, avnd nevoie n derularea evenimentelor att de
personaje eroice i puternice ct i de caractere josnice i murdare. Gsim astfel n operele mozartiene
spiritul de sacrificiu pentru triumful binelui frumuseea iubirii umane transformat n mod sublim prin
sacrificiul personal n trire divin.
Oprindu-ne la operele din tineree ale lui Platon: Apologia lui Socrate i Criton, ntlnim n mod clar i
pregnant ideea frumuseii sacrificiului pentru dreptate. n Criton, Socrate primete moartea cu
senintate, nu dup puine lupte interioare. Rspunde chiar cu hotrre n faa admiratorilor i
discipolilor venii la nchisoare ca s-i propun evadarea: Nu trebuie s rspunzi la o nedreptate cu alta,
nici la ru cu ru, orice i-ar face cineva (Criton 49 d ). Mai mult, nainteaz pe plan moral mpingnd
sacrificiul suprem la imperativ de datorie, de onoare, considernd dezertarea de la acesta o trdare de
sine i fa de cei din jur: Chiar dac legile patriei au greit fa de tine, nu trebuie s provoci un ru i
mai mare greind la rndul tu fa de ele, nesupunndu-te i desconsiderndu-le
Avem n fa dou firi platoniene. Una uscat de btrnee Platon i un filozof al clasicismului
Mozart, care la prima vedere par ascuni n deziluzii, ajuni n neputina de mai rezista mersului
pragmatic i istoric al omenirii, un antic i un clasic Don Quijote al filosofiei n lupt cu morile de vnt ale
antifilosofiei cotidiene, i alta renscut din propria cenu o lume platonician a umbrelor
pmntene ce strlucete de milenii n cultura universal, prin montrii sacri din lumea ideilor lui Platon
regsit prin excelen i prin creaia mozartian, o lume a vieii i a morii dar i o lume a nvierii, o
lume filosofic a muzicii care se aproprie ca structur i destin de lumea perfeciunii atemporale.
Cazul EMIL CIORAN
Cazul Emil Cioran este un caz model al clasicei si celebrei relatii filosof-muzica . Intreaga opera a lui
Cioran este impregnata de pasaje muzicale. Ca un ecou, el vine sa completeze ceea ce nu au reusit sa
spuna altii despre muzica
E greu,daca nu chiar cu neputinta, sa spui ceva clar despre muzica. De indata ce incerci sa spui ceva, te
intilnesti , dureros, cu incapacitatea de a face acest lucru. Cioran e printre cei fericiti la acest capitol
El defineste muzica ca un:
.mod suprem de simtire: ,, E greu de stiut la ce face apel in noi muzica: ceea ce este sigur e ca ajunge
intr-o zona atit de profunda, incit insasi nebunia nu ar purtaa ajunge pina acolo,,
.mod suprem de traire,,Totul porneste de la a exista.In numele acestui act, se fac toate cite se fac.
Trairea suprema insa, dupa Cioran, s-ar afla in muzica..
. absolutul trait ,,Muzica e singura arta care confera un sens cuvintului absolut,, Infinitul aievea, un
nonsens pentru filosofie, e realitatea, esenta inssasi a muzicii. Ea e ,,Convertirea infinitului in forma, e
mijlocul princare ne vorbeste timpul,,.
mod de gindire suprema ,,Meditatia muzicala sa fie prototipul gindirii in genere? Oare a urmarit vre-
un filosof un motiv pina la capat, pina la epuizare si pina la limita lui asa cum face un Bach sau un
Beethoven? Gindire exhaustiva exista numai in muzica, numai muzica da raspunsuri definitive.
depasirea sentimentului de moarte ,, Numai in muzica si in iubire exista bucuria de a muri,
inseamna asta oare altceva decit a muri cu gratie?
suprafilosofie ,, Fara patimile tulburi ale muzicii, ce-om face oare cu simtirea caligrafica a filosofilor?
Ce-o fi vrut sa spuna Cioran prin astfel de afirmatii? Ca filosofia, stiinta stiintelor se lasa dezarmata in
fata muzicii, arta artelor? Nu cred ca e o intrebare prea indrazneata Schopenhauer zice ca daca s-ar
putea traduce in cuvinte arta sunetului am putea obtine o explicatie completa a lumii.
In simtirea si intelegerea a ceea ce spune muzica, Cioran pare sa fi ajuns pina la capat.El a reusit sa
obtina acest lucru pentru ca a stiut cum s-o interogheze.
In afara de muzica totul e minciuna!
Octavian Renea: A fi preocupat de imaginea sonor , de abundena strilor i a nuanelor pe care
fiecare pies le conine. Dind un sens fiecrei note, s transmii oamenilor acest entuziasm al confirmrii
tririlor interioare iar cei ce ascult s fie cuprini de aceeai fericire: a pierderii de sine, a regsirii prin
muzic
Muzica este refugiul sufletelor pe care le-a rnit fericirea Ca un fulger; a fost culminaia, implinirea
acelei interiorizate stri i toate acestea in deplin armonie cu toamna muzicii lui Brahms. Nu pot uita
unicitatea momentului; exist intr-adevar mplinire in singuratate de fapt, in singuratatea fizic.
Spiritual, mai putem oare vorbi de singuratate cind suntem alturi de muzic i prin muzic?