Mysql 100

100 Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL
Categoriile generale de valori pe care le poate reprezenta MySQL, inclusiv valoarea ULL!
"ipurile concrete de date pe care le #urnizeaz MySQL pentru coloanele ta$elelor, precum %i propriet&ile care
caracterizeaz #iecare tip de coloan! Unele dintre tipurile de coloane MySQL au un caracter destul de general,
cum este tipul sir C'()! (lte tipuri, cum este "*M+S"(MP, au comportri speciale, pe care tre$uie s le
,n&elege&i pentru a evita surprizele!
(legerea adecvat a tipului de coloan pentru ta$elele dumneavoastr! +ste important s %ti&i modul de a alege
tipul cel mai adecvat intereselor dumneavoastr c-nd construi&i un ta$el, precum %i s alege&i ,ntre un tip %i altul
atunci c-nd se pot aplica mai multe tipuri pentru categoria de valori pe care dori&i s o stoca&i!
)egulile MySQL pentru evaluarea e.presiilor! MySQL o#er o gam larg de operatori %i #unc&ii pe care le
pute&i #olosi pentru a regsi, a#i%a %i manipula date! )egulile pentru evaluarea e.presiilor includ regulile care
controleaz conversiile de tip, atunci c-nd o valoare de un tip este #olosit ,ntr/un conte.t care impune o valoare
de un alt tip!
+ste important s ,n&elege&i c-nd se produce %i cum #unc&ioneaz conversia de tip0 unele conversii nu au nici un
sens si genereaz valori #r nici o semni#ica&ie! Prin repartizarea %irului 1121 ,ntr/o coloan ,ntreag se o$&ine
valoarea 12, dar repartizarea %irului 1a$c1 ,n coloana respectiv are ca rezultat valoarea 3, deoarece 1a$c1 nu
arat ca un numr! Mai ru, dac e#ectua&i o compara&ie #r a cunoa%te regulile de conversie pute&i provoca
pagu$e serioase, cum ar #i actualizarea sau %tergerea tuturor r-ndurilor dintr/un ta$el atunci c-nd inten&iona&i s
modi#ica&i numai c-teva r-nduri!
4ou ane.e con&in in#orma&ii suplimentare despre tipurile de coloane, operatorii %i #unc&iile MySQL! (cestea
sunt (ne.a 5, 6)e#erin& de tipuri de coloane1, respectiv (ne.a C, 6)e#erin& de operatori %i #unc&ii1!
"ipuri de date MySQL
MySQL 6cunoa%te1 numeroase tipuri de date, ,n spe& categorii generale ,n care pot #i reprezentate diverse valori!
7alori numerice
umerele sunt valori precum 89 sau 1:2!;<! MySQL ,n&elege numere speci#icate ca ,ntregi =#r parte
#rac&ionar> sau valori cu virgul mo$il =cu parte #rac&ionar>! ,ntregii pot #i speci#ica&i ,n #ormat zecimal sau
?e.azecimal!
Un ,ntreg const dintr/o secven& de ci#re! Un ,ntreg speci#icat ,n #orm ?e.azecimal const din secven&a 3.
urmat de una sau mai multe ci#re ?e.azecimale =cuprinse ,ntre 0/:, respectiv a/#>! 4e e.emplu, 3.3a este 10 ,n
#ormat zecimal, iar 3.# # # # este ;@@2@ ,n #ormat zecimal! Ci#rele ?e.azecimale non/numerice pot #i speci#icate
cu maAuscule sau minuscule, dar secven&a de ,nceput 3. nu poate #i scris su$ #orma 3B! Cu alte cuvinte, 3.3a
si 3.3( sunt corecte, dar 3B3a %i 3B3( nu sunt!
Un numr cu virgul mo$il const dintr/o secven& de ci#re, o virgul de separare a pr&ii #rac&ionare %i o alt
secven& de ci#re! Una dintre cele dou secven&e de ci#re poate #i vid, dar nu am$ele simultan!
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 101
MySQL ,n&elege nota&ia %tiin&i#ic! (ceasta este indicat prin inser&ia imediat dup un numr ,ntreg sau ,n virgul
mo$il a literei e sau +, unui caracter semn =C sau /> %i unui e.ponent ,ntreg! 1!28+C1< %i 82!<De/1 reprezint
numere scrise ,n nota&ie %tiin&i#ic corect! Pe de alt parte, 1!28+1< nu este scris corect, deoarece lipse%te
caracterul semn ,naintea e.ponentului! umerele ?e.azecimale nu pot #i #olosite ,n nota&iile %tiin&i#ice0 caracterul
e care se a#l la ,nceputul e.ponentului este, de asemenea, o ci#r ?e.azecimal corect %i ast#el se pot crea
con#uzii!
umerele pot #i precedate de un semn minus =/> pentru a semnala o valoare negativ!
7alori %ir =caracter>
Eirurile sunt valori ca 15ucure%ti, )om-nia1 sau 1pacientul se simte mai $ine1! Pentru a delimita o valoare %ir se
pot #olosi g?ilimele simple sau du$le!
,n interiorul %irurilor se pot #olosi numeroase secven&e escape, care se pot #olosi pentru a preciza caractere
speciale, a%a cum se poate vedea ,n ta$elul <!1! Fiecare secven& ,ncepe cu un caracter $acGslas? =H> pentru a
semni#ica o e.cep&ie temporar de la regulile o$i%nuite de interpretare a caracterelor! )e&ine&i c un octet UL nu
este unul %i acela%i lucru cu o valoare ULL0 UL este un octet de valoare zero, ,n timp ce ULL semni#ic
a$sen&a unei valori!
"a$elul <!1 Secven&e escape din %iruri
Secven& Semni#ica&ie
Ho UL =(SC** 0>
v I?ilimele simple
H1 I?ilimele du$le
H$ Etergere caracter anterior
Hn Caracter linie nou
Hr )etur de car
Ht Caracter de ta$ulare
HH 5acGslas?
Pentru a include g?ilimele ,ntr/un %ir, pute&i proceda ast#elJ
4u$la&i g?ilimelele, dac %irul este inclus ,ntre g?ilimele #olosind acela%i caracterJ
K(nii 1D01
1+l ziseJ 11"i/am spus eul111
,ncadra&i %irul #olosind celelalte g?ilimele0 ,n acest caz, nu du$la&i g?ilimelele din %irJ
1(nii KD01
K+l ziseJ 1"i/am spus eul1K
(nula&i semni#ica&ia g?ilimelelor cu un caracter $acGslas?0 aceast metod este aplica$il indi#erent de tipul
g?ilimelelor #olosite pentru a ,ncadra %irul0
K(nii HKD0K K(nii HKD01
10< Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL
1+l ziseJ H1"i/am spus eulH11
K+l ziseJ H1"i/am spus euLH1K
,n conte.tele %irurilor, se pot #olosi constantele ?e.azecimale pentru a speci#ica valorile de tip %ir! Sinta.a este
cea descris anterior pentru valorile numerice, dar perec?ile de ci#re ?e.azecimale sunt interpretate drept coduri
(SC** si sunt convenite ,n caractere! )ezultatul este #olosit su$ #orm de %ir! 4e e.emplu, c-nd este interpretat
su$ #orm de %ir, 0.;1;<;2 este 1a$c1!
7alori de tip dat si or =temporale>
4atele si orele sunt valori precum 1 1::: / 0; /1D1 sau 1 1<J20J821! 4e asemenea, MySQL ,n&elege valorile
datMor com$inate, precum 11:::/0;/1D 1<J20J821! )e&ine&i #aptul c MySQL reprezint datele ,n ordinea an/
lun/zi! (cest lucru ,i surprinde deseori pe ,nceptorii ,n materie de MySQL, de%i acest #ormat este standardul
SQL (S*! Pute&i a#i%a valorile datelor ,n orice mod dori&i #olosind #unc&ia 4("+NF3)M("=>, dar #ormatul de
a#i%are presta$ilit a#i%eaz mai ,nt-i anul, iar valorile de intrare tre$uie speci#icate ,ncep-nd cu anul!
7aloarea ULL
ULL este un #el de valoare 6#r tip1, ,n general, este #olosit cu semni#ica&ia 6#r valoare1, 6valoare
necunoscut1, 6valoare lips1, 6,n a#ara domeniului1, 6nici una din precedentele op&iuni1 %i a%a mai departe!
Pute&i insera valori ULL ,n ta$ele, le pute&i regsi din ta$ele %i pute&i testa dac o valoare este sau nu ULL!
u pute&i e#ectua opera&ii aritmetice cu valori ULL! =4ac ,ncerca&i, rezultatul este ULL!>
"ipuri de coloane MySQL
Fiecare ta$el dintr/o $az de date este alctuit dintr/una sau mai multe coloane! C-nd crea&i un ta$el #olosind o
instruc&iune C)+("+ "(5L+, speci#ica&i un tip pentru #iecare coloan! Un tip de coloan este mai speci#ic dec-t
un tip de date, care este numai o categorie general de genul 6numr1 sau 6%ir1! Un tip de coloan caracterizeaz
cu e.actitate categoria de valori pe care o poate con&ine o coloan a unui ta$el dat, cum este SM(LL*" sau
7()C'()=2<>!
"ipurile de coloane MySQL reprezint miAloacele prin care descrie&i categoriile de valori pe care le con&in
coloanele unui ta$el, care, la r-ndul lor, determin modul ,n care MySQL trateaz aceste valori! 4e e.emplu,
dac ave&i valori numerice, le pute&i stoca #olosind un tip de coloan numeric sau %ir, dar MySQL va trata
valorile oarecum di#erit, ,n #unc&ie de modul ,n care le stoca&i! Fiecare tip de coloan are numeroase
caracteristiciJ
Ce tip de valori pute&i stoca ,n coloana respectiv
Spa&iul pe care ,l ocup valorile, precum %i dac valorile sunt de lungime #i. =toate valorile de acel tip ocup
aceea%i cantitate de spa&iu> sau de lungime varia$il =cantitatea de spa&iu depinde de valoarea particular stocat>
Modul de comparare si stocare a valorilor din tipul respectiv
4ac tipul respectiv accept sau nu valori ULL
4ac tipul respectiv poate #i inde.at sau nu
7om e.amina succint tipurile de coloan MySQL pentru a avea o imagine de ansam$lu, dup care vom discuta
mai detaliat propriet&ile care caracterizeaz #iecare tip!
3 e.aminare a tipurilor de coloane
MySQL #urnizeaz tipuri de coloane pentru valori din toate categoriile generale de tipuri de date, cu e.cep&ia
valorii ULL! 7aloarea ULL acoper toate tipurile, ,n sensul c posi$ilitatea unei coloane de a con&ine sau nu
valori ULL este tratat ca atri$ut de tip! MySQL are tipuri de coloane at-t pentru valorile ,ntregi, c-t %i pentru
cele cu virgul mo$il, a%a cum se poate vedea ,n ta$elul <!<! Coloanele ,ntregi pot #i cu sau #r semn! Un
atri$ut special permite valorilor din coloanele ,ntregi s #ie generate automat, ceea ce este util ,n aplica&ii care
impun numere dintr/o secven& sau de identi#icare unice!
"a$elul <!< "ipuri de coloane numerice
umele tipului
"*O*"
SM(LL*"
M+4*UM*"
*"
5*I*"
FL3("
43U5L+
4+C*M(L
Semni#ica&ie
Un ,ntreg #oarte mic
Un ,ntreg mic
Un ,ntreg de dimensiune medie
Un ,ntreg standard
Un ,ntreg mare
Un numr cu virgul mo$il ,n precizie simpl
Un numr cu virgul mo$il ,n du$l precizie
Un numr cu virgul mo$il, reprezentat su$ #orm de %ir
"ipurile de coloane %ir din MySQL sunt prezentate ,n ta$elul <!2! Eirurile pot con&ine orice, c?iar si date $inare
ar$itrare, cum sunt imaginile sau sunetele! Eirurile pot #i comparate ,n #unc&ie de sensi$ilitatea lor la di#eren&a
,ntre maAuscule %i minuscule! 4e asemenea, pute&i e#ectua cu %iruri sta$ilirea de coresponden&e cu un model! =4e
#apt, ,n MySQL pute&i e#ectua sta$ilirea de coresponden&e cu un model pentru orice tip de coloane, dar aceast
opera&ie se e.ecut cel mai #recvent cu tipuri %ir!>
"a$elul <!2 "ipuri de coloane %ir NNNNNNNNNNNNNNNNN
umele tipului
C'()
7()C'()
"*O5L35
5L35
M+4*UM5L35
Semni#ica&ie
Un %ir de caractere de lungime #i. Un %ir de caractere de lungime varia$il Un 5L35 =o$iect $inar mare> #oarte
mic Un 5L35 mic Un 5L35 de dimensiuni medii
Continuare
108 Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL "a$elul <!2 Continuare
umele tipului
L3I5L35
"*O"+B"
"+B"
M+4*UM"+B"
L3I"+B"
+UM
S+"
Semni#ica&ie
Un 5L35 de dimensiuni mari
Un %ir te.t #oarte mic
Un %ir te.t mic
Un %ir te.t de dimensiuni medii
Un %ir te.t de mari dimensiuni
3 enumerare0 coloanelor li se poate atri$ui un mem$ru al enumerrii
Un set0 coloanelor li se pot atri$ui mai mul&i mem$ri ai unui set
"ipurile date %i or din MySQL sunt prezentate ,n ta$elul <!8! Pentru valori temporale, MySQL #urnizeaz tipuri
pentru date =cu sau #r or>, ore %i amprente de timp =un tip special, care v permite s detecta&i data %i ora
e#ecturii ultimei modi#icri ,ntr/o ,nregistrare>! 4e asemenea, e.ist un tip pentru reprezentarea e#icient a
valorilor anilor, atunci c-nd nu ave&i nevoie de o dat complet!
"a$elul <!8 "ipuri de coloane dat %i or
umele tipului Semni#ica&ie
4("+ 3 valoare pentru dat, ,n #ormat 1((((/LL /<<K
"*M+ 3 valoare pentru or, ,n #ormat K??JmmJssK
4("+"*M+ 3 valoare pentru dat si or, ,n #ormat K((((/LL /PP ?? JmmJssK
"*M+S"(MP 3 valoare pentru amprenta de timp, ,n #ormat ((((LLPP??mmss
O+() 3 valoare pentru an, ,n #ormat ((((
Pentru a crea un ta$el, emite&i o instruc&iune C)+("+ "(5L+ %i speci#ica&i o list a coloanelor care alctuiesc
ta$elul! Fiecare coloan are un nume %i un tip, iar la #iecare tip se pot asocia mai multe atri$ute! *at un e.emplu
care creeaz un ta$el denumit ta$elulAneu, cu trei coloane, denumite #, c %i iJ C)+("+ "(5L+ ta$elulAneu
# FL3("=10,8>,
C C'()=1@> 3" ULL 4+F(UL" 1nimic1,
i "*O*" US*I+4 ULL
Sinta.a pentru declararea unei coloane este urmtoareaJ
numeNcol tipNcol Qatri$uteNcoloanaR Qatri$uteNgeneraleR umele coloanei este dat de numeNcol! umele
coloanelor pot avea o lungime de ma.i/ 1S mum ;8 de caractere %i pot #i alctuite din caractere al#anumerice,
precum si din carac/1 terul de su$liniere %i sim$olul dolarului =,n spe& N %i T>! Un nume de coloan poate S
,ncepe cu orice caracter admis ,ntr/un nume, inclusiv cu o ci#r! "otu%i, urt nume #ltrAl poate #i compus integral
din ci#re, deoarece ast#el ar deveni practic con#unda$il cu unii
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 10@
numr! Cuvinte precum S+L+C", 4+L+"+ sau C)+("+ sunt rezervate %i nu pot #i #olosite drept nume de
coloan! "otu%i, numele #unc&iilor =cuvinte precum P3S %i M* > nu sunt rezervate si pot #i #olosite!
"ipul de coloan tipNcol precizeaz categoria e.act de valori pe care le poate con&ine coloana! Speci#icatorul de
tip mai poate indica %i lungimea ma.im a valorilor pe care le stoca&i ,n coloan! Pentru unele tipuri, speci#ica&i
lungimea ,n mod e.plicit su$ #orm numeric! Pentru altele, lungimea se deduce din numele tipului! 4e
e.emplu, C'() =10> speci#ic o lungime e.plicit de 10 caractere, ,n timp ce valorile "*O5L35 au o lungime
ma.im implicit de <@@ caractere! Unii dintre speci#icatorii de tip v permit s indica&i o l&ime ma.im a#i%at
=numrul de caractere de utilizat pentru a#i%area valorilor>! "ipurile de coloane cu virgul mo$il permit
speci#icarea numrului de ci#re dup virgul, ast#el ,nc-t s pute&i controla nivelul de precizie al valorilor!
4up tipul coloanei, pute&i speci#ica atri$ute op&ionale speci#ice unui anumit tip, precum si atri$ute de ordin mai
general! (tri$utele #unc&ioneaz ca modi#icatori de tip! (cestea determin programul MySQL s modi#ice ,ntr/un
#el sau altul tratamentul aplicat valorilor din coloanJ
(tri$utele permise speci#ice tipului depind de tipul de coloan pe care ,l alege&i! 4e e.emplu, US*I+4 este
permis numai pentru tipurile ,ntregi, iar 5*()O este permis numai pentru tipurile C'() si 7()C'()!
(tri$utele generale pot #i date pentru orice tip de coloan, cu anumite e.cep&ii! Pute&i speci#ica ULL sau 3"
ULL pentru a preciza dac o coloan poate con&ine sau nu valori ULL! 4e asemenea, pute&i speci#ica
4+F(UL" valoareNpresta$ilita pentru a arta c o coloan tre$uie s primeasc valoarea valoareNpresta$ilita
atunci c-nd este creat un r-nd nou #r a se speci#ica ,n mod e.plicit valoarea coloanei! 7aloarea
valoareNpresta$ilita tre$uie s #ie o constant0 nu poate #i o e.presie %i nici nu poate #ace re#erire la alte coloane!
u pute&i speci#ica o valoare presta$ilit pentru coloanele 5L35 sau "+B"!
4ac sunt precizate mai multe atri$ute speci#ice unei anumite coloane, acestea pot #i precizate ,n orice ordine, cu
condi&ia ca acestea s respecte tipul coloanei %i s precead toate atri$utele generale! Similar, dac sunt date mai
multe atri$ute generale, ele pot #i speci#icate ,n orice ordine, cu condi&ia s respecte tipul coloanei %i s #ie
plasate dup toate atri$utele speci#ice de coloan e.istente!
,n continuare, aceast sec&iune discut despre #iecare dintre tipurile de coloan MySQL, pentru a prezenta sinta.a
utilizat la declararea tipului %i propriet&ile care o caracterizeaz, cum ar #i cerin&ele privind domeniul %i
capacitatea de stocare! Speci#ica&iile de tip sunt prezentate a%a cum sunt utilizate acestea ,n instruc&iunile
C)+("+ "(5L+! *n#orma&iile op&ionale sunt ,ncadrate ,ntre paranteze drepte =Q R>! 4e e.emplu, sinta.a
M+4*UM*"Q =M> R arat c l&imea ma.im de a#i%are, speci#icat su$ #orma =M>, este op&ional! Pe de alt
parte, pentru C'() =M>, lipsa parantezelor arat c =M> este o$ligatorie!
10; Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL
"ipuri de coloane numerice
"ipurile de coloane numerice din MySQL se ,ncadreaz ,n dou categorii generaleJ
"ipuri ,ntregi! Pentru numerele #r parte #rac&ionar, precum 1, 82, /2,0 sau /D:;82<! Pute&i #olosi coloanele
,ntregi pentru date reprezentate de numere ,ntregi, precum greutatea apro.imat la cea mai apropiat cantitate ,n
Gilograme, ,nl&imea apro.imat la valoarea ,n centimetri cea mai apropiat, numrul de stele dintr/o gala.ie,
numrul de persoane dintr/o gospodrie sau numrul de $acterii dintr/un vas de cultur!
"ipuri cu virgul mo$il! Pentru numere care pot avea o parte #rac&ionar, precum 2!181@:, /! 00<D2, /8!D9 sau
2:! 2+C8! Pute&i #olosi tipuri de coloane cu virgul mo$il pentru valori care pot avea o parte #rac&ionar sau care
sunt e.trem de mari sau de mici! Printre tipurile de date care pot #i reprezentate su$ #orm de valori cu virgul
mo$il suntJ produc&ia agricol medie, distan&ele, valorile monetare =pre&ul unui articol sau un salariu>, rata
%omaAului sau pre&urile ac&iunilor la $urs! (cestea sunt tratate su$ #orm de valori cu virgul mo$il cu o parte
#rac&ionar zero!
umele %i domeniul #iecrui tip numeric sunt prezentate ,n ta$elul <!@! Cantitatea de spa&iu necesar pentru
valorile de #iecare tip este prezentat ,n ta$elul <!;!
*nstruc&iunea C)+("+ "(5L+
+.emplele #olosite ,n acest capitol utilizeaz in e.tenso instruc&iunea C)+("+ "(5L+! *nstruc&iunea ar tre$ui
s v #ie destul de cunoscut, deoarece am #olosit/o ,n sec&iunea de manual a capitolului 1, 6*ntroducere ,n
MySQL %i SQL1! 4e asemenea, vezi in#orma&iile despre instruc&iunea C)+("+ "(5L+ din (ne.a 4, 6)e#erin&
de sinta. SQL1!
"a$elul <!@ 4omenii de e.isten& ale tipurilor de coloane numerice Speci#ica&ie de tip
"*O*"Q=U>R
SM(LL*"Q=M>R M+4*UM*"Q=M>R *"Q=M>R 5*I*"Q=M>R
FL3("Q=U,0>R, FL3("=8> 43U5L+Q=M,4>R, FL3("=9> 4+C*M(L=M,4>
4omeniu
7alori cu semnJ ,ntre /1<9 %i 1<D =,ntre /<D %i <D/1> 7alori #r semn ,ntre 3 %i <@@ =,ntre 3 %i <9/1>
7alori cu semnJ ,ntre/2<D;9 %i 2<D;D =,ntre/<1@ %i <1@/1> 7alori #r semnJ ,ntre 3 %i ;@@2@ =,ntre 3 %i <1;/1>
7alori cu semnJ ,ntre /9299;09 %i 9299;0D =,ntre /<<2 %i <<2/1> 7alori #r semnJ ,ntre 3 %i 1;DDD<1@ =,ntre 3 %i
<<8/1>
7alori cu semnJ ,ntre / <18D892;89 %i <18D892;8D =,ntre /<21 %i <21/1V 7alori #r semnJ ,ntre 3 %i 8<:8:;D<:@
=,ntre 3 %i <2</1>
7alori cu semnJ ,ntre /:<<22D<02;9@8DD@909 %i
:<<22D<02;9@8DD@90D =,ntre/<;2 %i <W/1>,
7alori #r semnJ ,ntre 3 %i 1988;D880D2D0:@@1;1@ =,ntre 3 %i ;8/L>
7alori minime di#erite de zeroJ X1!1D@8:82@1+/29 7alori ma.ime di#erite de zeroJ X2!80<9<28;;+C29
7alori minime di#erite de zeroJ X<!<<@0D29@9@0D<018+/209 7alori ma.ime di#erite de zeroJ
X1!D:D;:21289;<21@D+C209
7ariaz0 domeniul depinde de u %i 4!
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 10D "a$elul <!; ecesit&i de spa&iu de stocare pentru tipurile
de coloane numerice
Speci#ica&ie de tip
"*O*"Q=M>R
SM(LL*"Q=M>R
M+4*UM*"Q=M>R
*"Q=M>R
5*I*"Q=M>R
FL3("Q=M,0>R, FL3("=8>
43U5L+Q=M,4>R, FL3("=9>
4+C*M(L=Y,4>
Spa&iu necesar
1 octet
< octe&i
2 octe&i
8 octe&i 9 octe&i 8 octe&i 9 octe&i
M octe&i =versiune MySQL anterioar versiunii 2!<2>, MC< octe&i =versiune MySQL ulterioar versiunii 2!<2 sau
c?iar versiunea 2!<2>
MySQL #urnizeaz cinci tipuri ,ntregiJ "*O*", SM(LL*", M+4*UM*", *" %i 5*I*Z! *"+I+) este
un sinonim pentru *"! (ceste tipuri variaz din punctul de vedere al domeniului de valori pe care ,l pot
reprezenta! Coloanele ,ntregi pot #i declarate ca US*I+4 pentru a interzice valorile negative0 ast#el,
domeniul pentru coloan este deplasat ,n sus pe a.a numerelor, ,ncep-nd ast#el de la 0! 4e asemenea, tipurile
variaz din punct de vedere al cantit&ii de spa&iu necesare! "ipurile cu un domeniu mai e.tins necesit un spa&iu
de stocare mai mare!
MySQL #urnizeaz trei tipuri cu virgul mo$ilJ FL3(", 43U5L+ %i 4+C*M(L! Spre deose$ire de tipurile
,ntregi, tipurile cu virgul mo$il nu pot #i US*I+4, iar domeniul lor este di#erit de acela al tipurilor ,ntregi,
prin aceea c tipul respectiv nu poate reprezenta numai o valoare ma.im, ci %i o valoare minim di#erit de zero!
7alorile minime #urnizeaz o msur a preciziei tipului, ceea ce este deseori important pentru ,nregistrarea
datelor %tiin&i#ice! =+.ist, desigur, valori ma.ime %i minime negative corespunztoare!>
43U5L+ P)+C*S*3L =M,3>R %i )+(LQ=M,4>R sunt sinonime pentru 43U5L+Q =M,4> R! UM+)*C=Y,4>este
sinonim cu 4+C*M(L=M,4>! FL3("=8> %i FL3("=9> sunt #urnizate pentru compati$ilitatea cu 345C! ,nainte
de MySQL 2!<2, acestea erau sinonime cu FL3("=10,<>, respectiv 43U5L+ =1;,8>! ,ncep-nd de la MySQL
2!<2, FL3(" =8> %i FL3(" =9> ,%i au propriul comportament, descris pe scurt ,n continuare!
C-nd alege&i un tip numeric, v g-ndi&i la domeniul de valori pe care tre$uie s/1 reprezenta&i %i alege&i cel mai
mic tip care va acoperi domeniul! Prin alegerea unui tip mai mare se pierde spa&iu, rezult-nd ast#el ta$ele inutil
de mari, care nu pot #i prelucrate la #el de e#icient ca si atunci c-nd a&i #i ales un tip mai mic! Pentru valori
,ntregi, "*O*" este optim dac domeniul de valori al datelor dumneavoastr este redus, cum ar #i v-rsta unei
persoane sau numrul de #ra&i sau surori! M+4*UM*" poate reprezenta milioane de valori si poate #i #olosit
pentru mult mai multe tipuri de valori, cu pre&ul unui spa&iu de stocare ceva mai mare! 5*I*Z are cel mai mare
domeniu dintre toate tipurile, dar necesit un spa&iu de stocare du$lu #a& de cel mai mic tip ,ntreg urmtor =l">
%i tre$uie s #ie #olosit numai atunci c-nd este ,ntr/adevr nevoie! Pentru valori cu virgul mo$il, 43U5L+
ocup de dou ori mai mult spa&iu dec-t FL3("! Cu e.cep&ia situa&iilor c-nd ave&i nevoie de o precizie
e.cep&ional sau de un domeniu de valori e.trem de mare, pro$a$il c v pute&i reprezenta datele la numai
Aumtate din spa&iul de stocare, #olosind FL3("!
C-nd declara&i o coloan de tip ,ntreg, pute&i speci#ica o dimensiune op&ional de a#i%are M! 4ac este dat, M
tre$uie s #ie un ,ntreg cuprins ,ntre 1 %i <@@ %i reprezint numrul de caractere #olosit pentru a a#i%a valorile din
coloan! 4e e.emplu, M+4*UM*"=8> speci#ic o coloan M+4*UM*" cu o l&ime de a#i%are egal cu 8!
4ac declara&i o coloan de tip ,ntreg #r o l&ime e.plicit, este atri$uit o l&ime presta$ilit! 7alorile
presta$ilite constituie lungimile valorilor 6celor mai lungi1 pentru #iecare tip! 4ac reprezentarea care se poate
a#i%a a unei anumite valori necesit mai mult de M caractere, atunci se va a#i%a valoarea total0 valorile nu vor #i
6amputate1 pentru a se ,ncadra ,n limita celor M caractere!
Pentru #iecare tip de coloan cu virgul mo$il, pute&i speci#ica o dimensiune ma.im de a#i%are M %i numrul de
ci#re dup virgul 4! 7aloarea lui M tre$uie s #ie cuprins ,ntre l si <@@! 7aloarea lui 4 poate #i cuprins ,ntre 3
%i 20, dar nu tre$uie s dep%easc M/<! =4ac sunte&i un cunosctor al terminologiei 345C, M %i 4 corespund
conceptelor 345C de 6precizie1 %i 6scar1!> M %i 4 sunt op&ionale pentru FL3(" %i 43U5L+, dar sunt
o$ligatorii pentru 4+C*M(L!
(colo unde M %i 4 sunt op&ionale, ,n caz de omisiune sunt #olosite valori presta$ilite! Urmtoarea instruc&iune
creeaz un ta$el pentru a ilustra valorile presta$ilite ale op&iunilor M %i 4 pentru tipurile de coloane numerice
=4+C*M(L nu este inclus, deoarece M %i 4 nu sunt op&ionale pentru tipul respectiv>J C)+("+ "(5L+
ta$elulAneu
itiny "*O*", itinyNu "*O*" US*I+4, ismall SM(LL*", ismallNu SM(LL*" US*I+4,
imedium M+4*UM*", imediumNu M+4*UM*" US*I+4, ireg *", iregNu *" US*I+4, i$ig
5*I*", i$igNu 5*I*" US*I+4, #pNsingle FL3(", #pNdou$le 43U5L+
4ac emite&i o instruc&iune 4+SC)*5+ ta$elulNmeu dup crearea ta$elului, coloanele Field si "ype ale
datelor de ie%ire se vor prezenta ast#el<J
Field "ype
itiny tinyint=8>
itinyNu tinyint=2> unsigned
ismall smallint=;>
ismallNu smallint=S> unsigned
imedium mediumint=:>
imediumAA mediumint=9> unsigned
ireg int=11>
ireg u int=*3> unsigned
i$ig $igint=<0>
i$igNu $igint=<0> unsigned
#pNsingle #loat=10,<>
#pNdou$le #loat=1;,8>
< L&imea de a#i%are pentru 5*I*" va #i <1 =nu <0> dac rula&i aceast interogare #olosind o versiuni A MySQL
anterioar versiunii 2!<2, datorit unei erori minore! / !(!
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 10:
Fiecare coloan numeric are un domeniu de valori determinat de tipul coloanei! 4ac ,ncerca&i s insera&i o
valoare care se a#l ,n a#ara domeniului coloanei, se produce o trunc?iereJ MySQL 6taie1 valoarea corespunztor
punctului #inal adecvat al domeniului %i #olose%te rezultatul! La regsirea valorilor nu se produce nici o
trunc?iere!
"runc?ierea valorilor se produce ,n con#ormitate cu domeniul tipului coloanei, nu cu l&imea de a#i%are! 4e
e.emplu, o coloan SM(LL*"=2> are o l&ime de a#i%are egal cu 2 %i un domeniu cuprins ,ntre /2<D;9 si
2<D;D! 7aloarea 1<28@ este mai 6lat1 dec-t l&imea de a#i%are, dar se a#l ,n interiorul domeniului coloanei, deci
este inserat #r 6tiere1 si regsit su$ #orma 1<28@! 7aloarea ::::: se a#l ,n a#ara domeniului, deci este
redus la 2<D;D c-nd este inserat! La regsirile ulterioare, valoarea apare su$ #orma 2<D;D!
,n general, valorile atri$uite unei coloane cu virgul mo$il sunt rotunAite la numrul de zecimale indicat la
speci#icarea coloanei! 4ac stoca&i valoarea 1!<28@;2 ,ntr/o coloan FL3(" =9,1>, rezultatul este 1!<! 4ac
stoca&i aceea%i valoare ,ntr/o coloan FL3(" =9,8>, rezultatul este 1!<28;! (ceasta ,nseamn c tre$uie s
declara&i coloanele cu virgul mo$il cu un numr de zecimale su#icient de mare pentru a v o#eri valori la
precizia dorit! 4ac ave&i nevoie de o precizie de ordinul miimilor, nu declara&i un tip cu numai dou ci#re dup
virgul!
+.cep&ia de la acest mod de manipulare a valorilor cu virgul mo$il const ,n aceea c, ,n MySQL 2!<2,
comportarea tipurilor FL3("=8> si FL3("=9> s/a modi#icat! (ceste dou tipuri sunt acum de tip precizie simpl
=8 octe&i>, respectiv du$l =9 octe&i>, care sunt tipuri cu virgul mo$il autentice, ,n sensul c valorile sunt stocate
a%a cum sunt date, ,n cadrul limitelor impuse de componentele dumneavoastr ?ard[are!
"ipul 4+C*M(L este di#erit de FL3(" %i 43U5L+, ,n sensul c valorile 4+C*M(L sunt, de #apt, stocate su$
#orm de %iruri! 4omeniul ma.im posi$il pentru 4+C*M(L este acela%i ca pentru 43U5L+, dar domeniul
e#ectiv este determinat de valorile parametrilor M %i 4! 4ac M variaz %i 4 rm-ne #i., domeniul cre%te dac M
cre%te! (cest #apt este ilustrat de primele trei r-nduri ale ta$elului <!D! 4ac M rm-ne #i. %i 4 variaz, domeniul
devine mai mic dac 4 creste, de%i precizia creste! (cest #apt este ilustrat de ultimele trei r-nduri ale ta$elului
<!D!
"a$elul <!D *n#luen&a valorilor parametrilor M si 4 asupra domeniului tipului 4+C*M(L =M,4>
Speci#ica&ie de tip
4+C*M(L=8,1> 4+C*M(L=@,1> 4+C*M(L=;,1> 4+C*M(L=;,<> 4+C*M(L=;,2>
4omeniu =pentru MySQL \ 2!<2>
,ntre /:,: %i ::,: ,ntre /::,: %i :::,: ,ntre /:::,: %i ::::,: ,ntre /::,:: %i :::,:: ,ntre /:,::: %i ::,:::
4omeniu =pentru MySQL 2!<2>
,ntre /:::,: %i ::::,: ,ntre /::::,: %i :::::,: ,ntre /:::::,: %i ::::::,: ,ntre /::::,:: %i :::::,:: ,ntre
/:::,::: %i ::::,:::
4omeniul unui tip 4+C*M(L dat depinde de versiunea dumneavoastr de MySQL! Pentru versiunile MySQL
anterioare versiunii 2!<2, coloanele de tip 4+C*M(L =M, 4> sunt stocate #olosind M octe&i per valoare, iar
caracterul semn =dac este necesar> %i virgula sunt incluse ,n cei M octe&i! (st#el, pentru un tip 4+C*M(L=@,<>,
domeniul este cuprins ,ntre /:,:: si ::,::, deoarece ,n acest interval se ,ncadreaz toate valorile de @ caractere
posi$ile!
# 8! "WP/] K
*/ , S5W' ,
/iSP
K ,n lim$a englez, virgula zecimal se reprezint ca punct zecimal! MySQL #olose%te acest sistem! / !"
,ncep-nd de la MySQL 2!<2, valorile 4+C*M(L sunt manipulate ,n con#ormitate cu speci#ica&ia (S*, care
precizeaz c un tip 4+C* M(L =M, 4> tre$uie s poat reprezenta toate valorile cu M ci#re %i 4 ci#re dup
virgul! 4e e.emplu, 4+C*M(L=@,<> tre$uie s poat reprezenta valori cuprinse ,ntre /:::,:: %i :::,::!
Caracterul semn si virgula tre$uie si ele stocate, deci valorile 4+C*M(L ,ncep-nd de la versiunea MySQL 2!<2
#olosesc MC< octe&i! Pentru 4+C*M(L=@,<> sunt necesari D octe&i pentru 6cea mai lung1 valoare =/:::,::>! La
e.tremitatea pozitiv a domeniului, octetul de semn nu este necesar pentru memorarea unui caracter semn, deci
MySQL ,l #olose%te pentru a e.tinde domeniul dincolo de cel cerut prin speci#ica&ia (S*! Pentru
4+C*M(L=@,<>, valoarea ma.im poate #i ::::,::, deoarece sunt disponi$ili D octe&i!
Pe scurt, domeniul tipului 4+C*M(L=M,4> pentru versiunile de la MySQL 2!<2 6,n sus1 este ec?ivalent cu
domeniul tipului 4+C*M(L=MC<,4> din versiunile anterioare!
,n toate versiunile de MySQL, dac 4 este egal cu 3 pentru o coloan 4+C*M(L, virgula nu este stocat!
+#ectul este o e.tindere a domeniului coloanei cu un ordin de mrime suplimentar, deoarece octetul #olosit ,n
mod normal pentru stocarea virgulei se poate utiliza pentru o alt ci#r!
(tri$utele tipului de coloan numeric
(tri$utul P+)3F*LL poate #i speci#icat pentru toate tipurile numerice! (cesta determin completarea cu zerouri
ini&iale a valorilor a#i%ate pentru coloan, pentru a se o$&ine l&imea de a#i%are! Pute&i #olosi P+)3F*LL c-nd
dori&i s v asigura&i c valorile din coloane sunt ,ntotdeauna a#i%ate #olosind un numr de ci#re dat! 4e #apt, este
mai $ine s spunem 6un numr minim dat de ci#re1, deoarece valorile cu un numr de ci#re mai mare dec-t
l&imea de a#i%are sunt a#i%ate complet, #r a #i 6tiate1! Pute&i vedea acest lucru emi&-nd urmtoarele
instruc&iuniJ
C)+("+ "(5L+ ta$elulAneu =completareNzerouri *"=@> P+)3F*LL> *S+)" *"3 ta$elulAneu
7(LU+S=1>,=100>,=10000>,=1000000> S+L+C" completareNzerouri F)3M ta$elulAneu
4atele de ie%ire ale instruc&iunii S+L+C" sunt prezentate ,n continuare! 3$serva&i c valoarea #inal, care are un
numr de ci#re mai mare dec-t l&imea de a#i%are a coloanei, este a#i%at completJ
completareNzerouri
00001
00100
10000
1000000
(lte dou atri$ute pot #i speci#icate numai pentru tipurile de coloane ,ntregiJ
(U"3N*C)+M+"! Folosi&i atri$utul (U"3N*C)+M+" c-nd dori&i s genera&i identi#i/,0 catori unici
sau valori ,n serie, ,n mod normal, valorile (U"3N*C)+M+" ,ncep de la 7 %i cresc cu o unitate pentru
#iecare r-nd! C-nd insera&i ULL ,ntr/o coloana0A (U"3N*C)+M+", MySQL insereaz o valoare cu o
unitate mai mare dec-t valoare^^ ma.im curent din acea coloan, ,ntr/un ta$el pute&i avea ma.imum o coloanA
(U"3 *C)+M+"!
Pentru orice coloan unde dori&i s #olosi&i (U"3N*C)+M+", coloana tre$uie s #ie declarat 3" ULL
%i, de asemenea, ca P)*M()O ]+O sau drept c?eie U*QU+! 4e e.emplu, pute&i declara o asemenea coloan
,n oricare din urmtoarele moduriJ C)+("+ "(5L+ ai =i *" (U"3N*C)+M+" 3" ULL P)*M()O
]+O> C)+("+ "(5L+ ai =i *" (U"3N*C)+M+" 3" ULL, P)*M()O ]+O =i>> C)+("+
"(5L+ ai =i *" (U"3N*C)+M+" 3" ULL, U*QU+=i>> Comportarea atri$utului
(U"3N*C)+M+" este discutat mai apro#undat ,n paragra#ul 6Lucrul cu secven&e1!
US*I+4! (cest atri$ut interzice valorile negative! 4ac o coloan prime%te atri$utul US*I+4,
dimensiunea domeniului tipului de date de $az nu se modi#ic, ci pur %i simplu este deplasat ,nainte =spre
dreapta> pe a.a numerelor! I-ndi&i/v la aceast speci#ica&ie de ta$elJ !
C)+("+ "(5L+ ta$elulAneu
=
itiny "*O*",
itinyNu "*O*" US*I+4
>
itiny si itinyAA sunt am$ele coloane de tip "*O*", cu un domeniu de <@; de valori, dar domeniul lui itiny este
cuprins ,ntre /1<9 si 1<D, ,n timp ce domeniul lui itinyNu este cuprins ,ntre 3 %i <@@!
US*I+4 este util pentru coloane ,n care inten&iona&i s stoca&i date care nu iau valori negative, cum sunt
valorile popula&iilor sau ci#rele privind prezen&a la un curs! 4ac #olosi&i o coloan o$i%nuit, cu semn, pentru
asemenea valori, #olosi&i numai Aumtate din domeniul tipului de coloan! C-nd coloana prime%te atri$utul
US*I+4, e#ectiv ,%i du$leaz domeniul! 4ac #olosi&i coloana pentru numere ,n secven&, ve&i avea nevoie de
un numr du$lu de valori pentru a epuiza domeniul dac declara&i coloana cu atri$utul US*I+4!
4up atri$utele pe care tocmai le/am descris, care sunt caracteristice coloanelor numerice, mai pute&i speci#ica si
atri$utele generale ULL %i 3" ULL! 4ac nu speci#ica&i ULL sau 3" ULL, valoarea presta$ilit este
ULL! 4e asemenea, pute&i speci#ica o valoare presta$ilit #olosind atri$utul 4+F(UL"! 4ac nu speci#ica&i o
valoare presta$ilit, aceasta va #i aleas automat! Pentru toate tipurile de coloane numerice, valoarea presta$ilit
este ULL pentru coloanele care pot con&ine ULL, respectiv 3 pentru celelalte!
+.emplul urmtor creeaz un ta$el cu trei coloane * ", cu valorile presta$ilite /l, l %i ULLJ
C)+("+ "(5L+ t
=
11 *" 4+F(UL" /1,
1< *" 4+F(UL" 1,
12 *" 4+F(UL" ULL
K C 1
Yt1_! !
7``,!
Lucrul cu secven&e
Multe aplica&ii tre$uie s #oloseasc numere unice pentru motive legate de identi#icare! ecesitatea unicit&ii
valorilor survine ,ntr/un numr de conte.teJ numere de mem$ri, numerotarea mostrelor sau a loturilor,
identi#icatori de clien&i, etic?ete ale rapoartelor privind ?i$ele sau ale tic?etelor de semnalare a pro$lemelor %i
altele!
Mecanismul sistemului MySQL pentru #urnizarea de numere unice #olose%te coloanele (U"3N*C)+M+"!
(cestea v permit s genera&i automat numere ,n secven&! 4in pcate, (U"3N*C)+M+" este o #acilitate
uneori prost ,n&eleas, #enomen determinat poate de modi#icrile aduse acestei caracteristici ,n MySQL 2!<2!
(ceast sec&iune descrie modul de comportare a coloanelor (U"3N*C)+M+" ast#el ,nc-t dumneavoastr s
le pute&i #olosi ,n mod e#icient, #r a cdea ,n capcanele care deseori iau oamenii prin surprindere! 4e asemenea,
sec&iunea v prezint modul de generare a secven&elor #r utilizarea unei coloane (U"3N*C)+M+"!
(U"3N*C)+M+" pentru versiunile MySQL anterioare versiunii 2<2
Pentru versiunile sistemului MySQL anterioare versiunii 2!<2, coloanele (U"3N*C)+/M+" se comport
dup cum urmeazJ
*nser&ia unei valori ULL ,ntr/o coloan (U"3N*C)+M+" determin MySQL s genereze automat
urmtorul numr din secven& %i s insereze ,n sc?im$ acea valoare ,n coloan! Secven&ele
(U"3N*C)+M+" ,ncep cu l, deci prima ,nregistrare inserat ,n ta$el prime%te ,n coloan o valoare
secven&ial egal cu l, iar ,nregistrrile ulterioare primesc valori egale cu <, 2 etc! ,n general, #iecare valoare
generat automat va #i cu o unitate mai mare dec-t valoarea ma.im curent stocat ,n coloan!
*nser&ia unui 3 ,ntr/o coloan (U"3N*C)+M+" este similar cu inser&ia valorii ULL ,n coloan! *nser&ia
unui r-nd #r speci#icarea unei valori pentru coloana (U"3N*C)+M+" este de asemenea similar cu
inser&ia unei valori ULL!
4ac insera&i o ,nregistrare si speci#ica&i ,n mod e.plicit o valoare pentru coloana (U"3N*C)+M+", se va
,nt-mpla unul din urmtoarele dou lucruri! 4ac e.ist deAa o ,nregistrare cu valoarea respectiv, se va produce
o eroare, deoarece valorile din coloanele (U"3N*C)+M+" tre$uie s #ie unice! 4ac nu e.ist o ,nregistrare
cu acea valoare, ,nregistrarea este inserat %i, dac valoarea din coloan este noua valoare ma.im, secven&a
continu cu valoarea urmtoare aceleia pentru r-ndurile ulterioare! Cu alte cuvinte, pute&i 6#or&a1 contorul prin
inser&ia unei ,nregistrri cu o valoare din secven& mai mare dec-t valoarea curent a contorului!
For&area contorului poate determina goluri ,n secven&, dar pute&i e.ploata aceast comportare ,n avantaAul
dumneavoastr! S presupunem c a&i creat un ta$el cu o coloan (U"3N*C)+M+", dar dori&i ca o secven&
s ,nceap cu 1000, nu cu 1! Pute&i realiza acest lucru ,n dou moduri! Mai ,nt-i, pute&i insera prima ,nregistrare
cu o valoare de secven& e.plicit egal cu 1000, dup care insera&i ,nregistrrile ulterioare prin intro/ ^ ducerea
valorii ULL ,n coloana (U"3N*C)+M+"! ,n al doilea r-nd, pute&i insera o #als K\^ ,nregistrare ,n coloana
(U"3N*C)+M+", cu valoarea :::! Prima ,nregistrare real pe a, care o insera&i dup aceea va primi un
numr de secven& egal cu 1000, dup care pute&i %terge ,nregistrarea #als!
syY
4ac insera&i o valoare incorect ,ntr/o coloan (U"3N*C)+M+", nu v a%tepta&i s se ,nt-mple ceva util!
)ezultatul nu poate #i anticipat!
4ac %terge&i ,nregistrarea care con&ine cea mai mare valoare dintr/o coloan (U"3N*C)+/M+", valoarea
respectiv va #i reutilizat la urmtoarea generare a unei valori noi! 4ac %terge&i toate ,nregistrrile din ta$el,
vor #i re#olosite toate valorile %i secven&a este reluat, pornind de la 1!
*nstruc&iunile )+PL(C+ #unc&ioneaz normal!
*nstruc&iunile UP4("+ #unc&ioneaz #olosind reguli similare celor care se aplic inser&iei de noi ,nregistrri!
4ac actualiza&i o coloan (U"3N*C)+M+" cu valoarea ULL sau 3, aceasta este actualizat la urmtorul
numr de secven&! 4ac ,ncerca&i s actualiza&i coloana la o valoare care e.ist deAa, se va produce o eroare =cu
e.cep&ia situa&iilor c-nd se ,nt-mpl s con#igura&i coloana la o valoare pe care o are deAa>! 4ac actuali/Kza&i
coloana la o valoare mai mare dec-t orice valoare e.istent ,n coloan, secven&a va continua cu numrul urmtor
celui pentru ,nregistrrile ulterioare!
7aloarea celui mai recent numr de secven& generat automat este disponi$il prin apelarea #unc&iei
L(S"N*S+)"N*4=>! (ceasta v permite s #ace&i re#erire la valoarea (U"3N*C)+M+" ,n alte instruc&iuni,
#r a cunoa%te care este de #apt valoarea! L(S"N*S+)"N*4=> este legat de valorile (U"3N*C)+M+"
generate ,n timpul sesiunii curente a serverului0 nu este a#ectat de activitatea (U"3N*C)+M+" asociat cu
al&i clien&i! 4ac nici o valoare (U"3N*C)+M+" nu #ost generat ,n timpul sesiunii curente, #unc&ia
L(S"N*S+)"N*4=> returneaz 0!
Posi$ilitatea de a genera automat numerele dintr/o secven& este e.trem de util! "otu%i, comportarea descris
anterior are dou dezavantaAe! PrimulJ reutilizarea valorilor dintr/o secven& atunci c-nd sunt %terse ,nregistrrile
din partea superioar a secven&ei ,ngreuneaz generarea unui set de valori monotone =strict cresctoare> pentru
aplica&ii care pot %terge, dar careW pot %i insera ,nregistrri, ,n al doilea r-nd, miAloacele prin care ,ncepe&i o
secven& la o valoare mai mare dec-t l sunt greoaie!
(U"3N*C)+M+" pentru versiunile MySQL ,ncep-nd de la 222
MySQL 2!<2 a introdus urmtoarele sc?im$ri ,n comportarea atri$utului (U"3N*C)+/M+" ,n ceea ce
prive%te aspectele re&inute anteriorJ
7alorile dintr/o serie generat automat sunt strict cresctoare si nu sunt re#olosite! 4ac valoarea ma.im este
182 %i dumneavoastr %terge&i ,nregistrarea care con&ine valoarea respectiv, MySQL va genera valoarea
urmtoare egal cu 188!
Pute&i speci#ica numrul de secven& ini&ial ,n mod e.plicit atunci c-nd crea&i ta$elul! +.emplul urmtor
creeaz un ta$el cu o coloan (U"3N*C'+M+" denumit sec, care ,ncepe de la valoarea 1!000!000J
=sec *" US*I+4 (U"3N*C)+M+" 3" ULL P)*M()O ]+O>
(U"3N*C)+M+" b 1000000
C-nd un ta$el are mai multe coloane =ca maAoritatea ta$elelor>, nu e.ist nici un du$iu cu privire la coloana
creia i se aplic clauza #inal (U"3N*C)+M+" b 1000000, deoarece ,ntr/un ta$el e.ist o singur coloan
(U"3N*C)+M+"!
KcV7MO
K S ddedfdVeK
0d,_i/l#
i,Ws_
118 Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL (specte de re&inut privind atri$utul
(U"3N*C)+M+"
"re$uie s re&ine&i urmtoarele elemente pentru a evita surprizele atunci c-nd #olosi&i coloane
(U"3N*C)+M+"J
(U"3N*C)+M+" nu este un tip de coloan0 este un atri$ut al unui tip de coloan! Mai departe,
(U"3N*C)+M+" este un atri$ut destinat a #i utilizat numai pentru tipuri ,ntregi! 7ersiunile de MySQL
anterioare versiunii 2!<2 nu aplic aceast restric&ie cu stricte&e si v vor permite s declara&i un tip de coloan
cum ar #i C'() cu atri$utul (U"3N*C)+/M+"! "otu%i, numai tipurile ,ntregi #unc&ioneaz corect drept
coloane (U"3N*C)+M+"!
Scopul principal al mecanismului (U"3N*C)+M+" este acela de a v permite s genera&i o secven& de
,ntregi pozitivi0 cel mai indicat este s #olosi&i coloanele (U"3N*C)+M+" numai ,n acest mod! 4in acest
motiv, tre$uie s declara&i coloanele (U"3N*C)+M+" ca #iind US*I+4, ceea ce are ,n plus %i avantaAul
de a v o#eri de dou ori mai multe numere ,n secven& ,nainte de a aAunge la limita superioar a domeniului
tipului de coloan!
,n anumite circumstan&e, este posi$il s genera&i secven&e de valori negative #olosind o coloan
(U"3N*C)+M+", dar nu v recomand aceast opera&ie! 4ac sunte&i ?otr-t s o ,ncerca&i, nu uita&i s
e#ectua&i testri adecvate %i s re/e#ectua&i testrile dac trece&i la o versiune mai recent, di#erit, de MySQL!
Propriile mele e.perien&e au scos ,n eviden& o comportare oarecum inconsecvent a versiunilor ,n ceea ce
prive%te secven&ele de numere negative!
u v lsa&i amgit de ideea c adugarea atri$utului (U"3N*C)+M+" la o declara&ie de coloan este o
modalitate magic de a o$&ine o secven& nelimitat de numere! ici i vor$ de a%a ceva0 secven&ele
(U"3N*C)+M+" sunt limitate de domeniul tipului deR coloan! 4e e.emplu, dac #olosi&i o coloan
"*O*" US*I+4, numrul ma.im de A secven& este <@@! C-nd aAunge&i la aceast limit, aplica&ia
dumneavoastr va ,ncepe s A ,nregistreze erori de genul 6c?eie duplicat1!
MySQL 2!<2 a introdus noile caracteristici ale atri$utului (U"3N*C)+M+" de a tail re#olosi numerele de
secven& si de a v permite s speci#ica&i un numr ini&ial del secven& ,n instruc&iunea C)+("+ "(5L+! (ceste
caracteristici sunt anulate dac %terge&i0R toate ,nregistrrile din ta$el #olosind o instruc&iune 4+L+"+ de #orma
urmtoareJ
4+L+"+ F)3M numeNta$el
,n acest caz, secven&a va ,ncepe de la l, ,n loc s continue ,ntr/o ordine strict cresctoare,0 Secven&a reia
numrtoarea de la l c?iar dac instruc&iunea dumneavoastr C)+("+* "(5L+ speci#ic ,n mod e.plicit un
numr ini&ial de secven&! (cest lucru se produc datorit modului ,n care MySQL optimizeaz instruc&iunile
4+L+"+ care golesc ,n, ,ntregime un ta$elJ re/creeaz datele si #i%ierele inde. de la zero, ,n loc de a %terge #ie
,nregistrare, ceea ce determin pierderea tuturor in#orma&iilor despre numerele de secven&! 4ac dori&i s
%terge&i toate ,nregistrrile, dar s pstra&i in#orma&iile d\^ secven&, pute&i suprima optimizarea si #or&a&i MySQL
s e.ecute ,n sc?im$ o opera&iW de %tergere r-nd cu r-nd, ast#elJ
4+L+"+ F)3M numeNta$el U'+)+ 1 V 3 Ce pute&i #ace pentru a pstra o serie strict cresctoare dac ave&i
o versiune de MySQll mai vec?e dec-t 2!<2g 3 solu&ie este de a #olosi un ta$el separat, pe care ,l #olosi&i numa
pentru generarea de valori (U"3N*C)+M+" %i din care nu %terge&i niciodat ,nregistrrii
dK_r
d2'
S#a
ddgd /S V
Af@1/S Ag Sd! / W M
(st#el, valorile din ta$el nu sunt re#olosite niciodat! C-nd tre$uie s genera&i o ,nregistrare nou ,n ta$elul
dumneavoastr principal, mai ,nt-i insera&i o valoare ULL ,n ta$elul cu numere de secven&! (poi, insera&i
,nregistrarea ,n ta$elul dumneavoastr principal #olosind valoarea #unc&iei L(S"N*S+)"N*4=> pentru coloana
care dori&i s con&in un numr de secven&J
*S+)" *"3 aiNt$l S+" aiNcol b ULL
*S+)" *"3 t$lNprincipal S+" idbL(S"N*S+)"N*4=>! !!
S presupunem c dori&i s scrie&i o aplica&ie care genereaz valori (U"3N*C)+M+", dar dori&i ca secven&a
s ,nceap cu 100 ,n loc de 1! S mai presupunem c dori&i ca aplica&ia s #ie porta$il la toate versiunile de
MySQL! Cum pute&i realiza acest dezideratg 4ac dori&i s realiza&i porta$ilitatea, nu pute&i conta pe #aptul c
MySQL 2!<2 asigur speci#icarea numrului de secven& ini&ial ,n instruc&iunea C)+("+ "(5L+, ,n sc?im$,
c-nd dori&i s insera&i o interogare, mai ,nt-i veri#ica&i dac ta$elul este gol sau nu prin emiterea urmtoarei
instruc&iuniJ
S+L+C" C3U"=d> F)3M numeNta$el
(ceasta este o etap suplimentar, dar care nu v cost prea mult, deoarece instruc&iunea S+L+C" C3U"=d>
#r nici o clauz U'+)+ este optimizatL s se e.ecute rapid! 4ac ta$elul este vid, insera&i ,nregistrarea %i
speci#ica&i ,n mod e.plicit valoarea 100 pentru coloana numerelor de secven&! 4ac ta$elul nu este vid, pur %i
simplu speci#ica&i ULL pentru valoarea din coloana cu numrul de secven& si permite&i programului MySQL
s genereze automat urmtorul numr!
(ceast metod v permite s insera&i ,nregistrri cu numerele de secven& 100,101 si a%a mai departe si
#unc&ioneaz indi#erent dac MySQL permite sau nu speci#icarea valorii ini&iale a secven&ei! (ceast a$ordare nu
#unc&ioneaz dac impuneri ca numerele de secven& s #ie strict cresctoare c?iar %i atunci c-nd sunt %terse
,nregistrri din ta$el, ,n cazul respectiv, pute&i com$ina aceast metod cu te?nica descris anterior, de utilizare a
unui ta$el secundar strict pentru generarea numerelor de sec7en& care vor #i #olosite ,n ta$elul dumneavoastr
principal!
4e ce s ,ncepe&i o secven& cu o valoare mai mare dec-t l g Un motiv este de a determina toate numerele de
secven& s ai$ acela%i numr de ci#re! 4ac genera&i numere de identi#icare a clien&ilor si nu v a%tepta&i la mai
mult de un milion de clien&i, pute&i ,ncepe seria de la numrul 1!000!000! 7e&i putea insera cu mult peste un
milion de ,nregistrri ale clien&ilor ,nainte ca numrul de ci#re al identi#icatorului de client s se modi#ice!
3 alt modalitate de a #or&a o anumit dimensiune a numerelor de secven& este de a #olosi o coloan
P+)3F*LL, desigur! (cest procedeu poate ridica pro$leme, ,n #unc&ie de conte.tul ,n care v #olosi&i datele! 4e
e.emplu, dac manipula&i numere de secven& cu zerouri ini&iale ,n scripturi Perl sau P'P, va tre$ui s le #olosi&i
numai ca %iruri0 dac vor #i convertite ,n numere, zerourile ini&iale se vor pierde! Urmtorul script Perl scurt ilus/
treaz pericolele lucrului cu numere de acest genJ
hL usrM$inMperl
Ts b 1000101J h creeaz 1numr1 cu zerouri ini&iale
7Vt ddKKdK!!
/0YYg _,
prin& TsCC0
TsHn1
h #olose%te incrementul inteligent din Perl
#olose%te Ts intr/un conte.t numeric
print 1TsHn10 Ts Cb 10 print 1TsHn10 C-nd este e.ecutat, acest script a#i%eaz urmtoarele date de ie%ireJ
00010 3]
00011 3]
1< 'opaL
3peratorul CC de auto/incrementare din Perl este inteligent si poate crea valori secven&iale din %iruri sau numere,
dar operatorul Cb #unc&ioneaz numai cu numere, ,n datele de ie%ire a#i%ate mai sus, pute&i vedea c operatorul
Cb cauzeaz o conversie %ir/numr, iar zerourile ini&iale din valoarea lui Ts se pierd!
(lte motive pentru a nu ,ncepe o secven& cu l s/ar putea s nu ai$ nici o legtur cu anumite considera&ii de
natur te?nic! 4e e.emplu, dac atri$ui&i numere de mem$ru, pute&i dori s ,ncepe&i o secven& la un numr mai
mare dec-t l, pentru a deAuca manevrele politice legate de identitatea mem$rului nr! l %i pentru a v asigura c un
asemenea numr nu e.ist! Se mai ,nt-mpl %i a%a ceva!!! "rist, dar adevrat!
Ienerarea secven&elor #r (U"3!*C)+M+"
3 alt metod de generare a numerelor secven&iale nu #olose%te o coloan (U"3N*C)+M+"! ,n sc?im$,
#olose%te #orma alternativ a #unc&iei L(S"N*S+)"N*4=>, care preia un argument! =(ceast #orm a #ost
introdus ,n MySQL 2!<<!:!> 4ac insera&i sau actualiza&i o coloan #olosind tN(S"N*S+)"N*4=e.pr>,
urmtorul apel la L(S"N*S+)"N*4=> #r nici un l argument va returna valoarea e.pr! Cu alte cuvinte, e.pr
este tratat ca %i cum ar #i #ost l generat de ctre mecanismul (U"3N*C)+M+"! (ceasta v permite s
genera&i un numr l de secven& %i apoi s/1 #olosi&i ,ntr/o instruc&iune ulterioar ,n cadrul sesiunii client, #r "
ca valoarea s #ie a#ectat de al&i clien&i!
3 modalitate de a #olosi aceast strategie este de a crea un ta$el cu un singur r-nd,d!^ con&in-nd o valoare care
este actualizat de #iecare dat c-nd ave&i nevoie de urmtoarea # valoare din secven&! 4e e.emplu, pute&i crea
ta$elul ,n acest modJ
C)+("+ "(5L+ secNta$el =sec *" US*I+4 3" ULL>
*S+)" *"3 secNta$el 7(LU+S=3> (ceste instruc&iuni creeaz ta$elul secNta$el si ,l ini&ializeaz cu un
singur r-nd, care con&ine o valoare sec egal cu 0! Pentru a #olosi ta$elul, genera&i urmtorul numr din l
secven&, dup cum urmeazJ
UP4("+ secNta$el S+" sec b L(S"N*S+)"N*4=secC1> (ceast instruc&iune regse%te valoarea curent a
coloanei sec %i o incrementeaz cu l %l pentru a genera urmtoarea valoare din secven&! Ienerarea noii valori
#olosindA, L(S"N*S+)"N*4=secC1> determin tratarea acesteia ca %i cum ar #i #ost o valoareW
(U"3N*C)+M+", iar valoarea poate #i regsit printr/o instruc&iune ulterioar, apel-ndL #unc&ia
L(S"N*S+)"N*4 => #r argument! (cest procedeu #unc&ioneaz c?iar dac un al&i client a generat ,ntre timp
un alt numr din secven&, deoarece L(S"N*S+)"N*4=> estel speci#ic #iecrui client ,n parte!
1 /!, yid!Y
W#dg!tK
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 11D
4e asemenea, pute&i #olosi aceast metod dac dori&i s genera&i valori secven&iale care se incrementeaz cu o
valoare di#erit de l, respectiv valori secven&iale negative! 4e e.emplu, urmtoarele dou instruc&iuni pot #i
#olosite pentru a genera o secven& de numere care cresc cu c-te 100 de unit&i, respectiv o secven& de numere
negativeJ
UP4("+ secAta$el S+" sec b L(S"N*S+)"N*4=secC100>
UP4("+ secAta$el S+" sec b L(S"N*S+)"N*4=sec/1>
Mai pute&i #olosi aceast metod %i pentru generarea unei secven&e care ,ncepe de la o valoare ar$itrar prin
sta$ilirea ,n coloana sec a unei valori ini&iale adecvate!
Pentru o aplica&ie a acestei metode de generare a secven&elor pentru mai multe contoare, vezi 6Con#igurarea unui
ta$el contor1 ,n capitolul 2, 6Sinta.a %i utilizarea SQL ,n MySQL1!
"ipuri de coloana %ir
MySQL #urnizeaz numeroase tipuri de %iruri pentru stocarea datelor de tip caracter! Eirurile sunt #recvent
#olosite pentru valori ca acesteaJ
1lonescu, Popescu ` Co!1
1Creioane =mina nr! <>1
1Str! Lunga, nr! 1<2d
1Seria Monograp? *B1
4e #apt, %irurile sunt ,ntr/un #el tipuri generice, deoarece le pute&i #olosi pentru a reprezenta orice valoare! 4e
e.emplu, pute&i #olosi tipurile %ir pentru a stoca date $inare, cum sunt imaginile sau sunetele, respectiv date de
ie%ire din programul g zip, dac dori&i s stoca&i date comprimate!
Pentru toate tipurile %ir, valorile prea lungi sunt 6tiate1 pentru a corespunde lungimii sta$ilite! 4ar tipurile %ir
variaz de la #oarte mici la #oarte mari, iar tipul cel mai mare poate con&ine aproape 8I5 de date, deci tre$uie s
pute&i gsi ceva su#icient de lung pentru a evita trunc?ierea in#orma&iilor dumneavoastr8!
"a$elul <!9 prezint tipurile #urnizate de MySQL pentru declararea coloanelor cu valori de tip %ir, precum %i
dimensiunea ma.im %i spa&iul de stocare necesar pentru #iecare tip! Pentru tipuri de coloane cu lungime
varia$il, cantitatea de spa&iu ocupat de o valoare variaz de la un r-nd la altul %i depinde de lungimea valorilor
e#ectiv stocate ,n coloan! (ceast lungime este reprezentat ,n ta$el prin litera L!
3cte&ii suplimentari necesari ,n a#ara lui L reprezint numrul de octe&i necesari pentru a stoca lungimea valorii!
MySQL manipuleaz valorile de lungime varia$il prin stocarea at-t a con&inutului valorii, c-t %i a lungimii sale!
(ce%ti octe&i suplimentari sunt trata&i ca un ,ntreg #r semn! 3$serva&i coresponden&a ,ntre lungimea ma.im a
unui tip de lungime varia$il, numrul de octe&i suplimentari necesari pentru tipul respectiv %i domeniul tipului
,ntreg #r semn care #olose%te acela%i numr de octe&i! 4e e.emplu, valorile M+4*UM5L35 pot avea
ma.imum <<8/l octe&i lungime si necesit 2 octe&i pentru ,nregistrarea rezultatului! "ipul ,ntreg pe 2 octe&i
M+4*UM*" are o valoare #r semn ma.im de <<8/l! (ceasta nu este o coinciden&!
KdtHs W
1! K11Ki eKK r ,, vg1g#c!
4atorit limitrilor impuse de dimensiunea ma.im a pac?etului ,n protocolul de comunica&ie clientMserver,
limita e#icace a valorilor din coloan este de <8M5! / !(!
119 Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL "a$elul <!9 "ipuri de coloane %ir!
Speci#ica&ia tipului
C'()=M> 7()C'() =U> "*O5L35, "*O"+B" 5L35, "+B"
M+4*UM5L35, M+4*UM"+B" L3I5L35, L3I"+B" +UM =1val17val<1,!!!> S+" =1vair,1val<1,!!!>
4imensiune ma.im
M octe&i u octe&i <9/1 octe&i <1;/1 octe&i <<8/1 octe&i <2</1 octe&i ;@@2@ mem$ri ;8 mem$ri
Spa&iu necesar
U octe&i
L C1 octe&i
L C1 octe&i
L C < octe&i
L C 2 octe&i
L C 8 octe&i
1 sau < octe&i
1,<,2,8 sau 9 octe&i
"ipurile de coloane C'() %i 7()C'()
C'() si 7()C'() sunt cele mai #olosite tipuri %ir! 4i#eren&a dintre ele const ,n aceea c C'() este un tip
de lungime #i., iar 7()C'() este un tip de lungime varia$il! 7alorile dintr/o coloan C'() =M> ocup
#iecare c-te M octe&i0 valorile mai scurte sunt completate la dreapta cu spa&ii atunci c-nd sunt stocate! ="otu%i, la
regsirea acestor valori, spa&iile #inale sunt eliminate!> 7alorile dintr/o coloan 7()C'() =M> sunt stocate
#olosind numai cantitatea de octe&i necesar, plus un octet pentru ,nregistrarea lungimii@!
4ac lungimea valorilor dumneavoastr nu variaz prea mult, C'() este o op&iune mai $un dec-t 7()C'(),
deoarece ta$elele cu r-nduri de lungime #i. pot #i prelucrate mai e#icient dec-t ta$elele cu lungime varia$il!
4ac valorile dumneavoastr au toate aceea%i lungime, 7()C'() va #olosi, de #apt, un spa&iu mai mare,
datorit octetului suplimentar utilizat pentru ,nregistrarea lungimii valorilor!
(nterior versiunii MySQL 2!<2, coloanele C'() %i 7()C'() pot #i declarate cu o lungime ma.im M
cuprins ,ntre l si <@@! ,ncep-nd de la versiunea MySQL 2!<2, C'()=3> este de asemenea o valoare permis!
C'()=3> este util ca element de ,nlocuire atunci c-nd dori&i s declara&i o coloan, dar nu vre&i s aloca&i spa&iu
pentru aceasta dac nu sunte&i sigur de l&imea pe care dori&i s i/o atri$ui&i! Pute&i #olosi (L"+) "(5L+ pentru
a mri ulterior l&imea coloanei! 3 coloan C'()=3> poate #i de asemenea #olosit pentru a reprezenta valorile
pornitMoprit, dac ,i permite&i s ia valoarea ULL! 7alorile dintr/o asemenea coloan pot lua dou valori, ,n
spe& ULL si %irul vid! 3 coloan C'()=3> ocup un spa&iu de stocare #oarte redus ,n interiorul ta$eluluiJ un
singur $it!
Cu anumite e.cep&ii limitate, nu pute&i com$ina C'() %i 7()C'() ,n interiorul aceluia%i ta$el! MySQL va
proceda c?iar la modi#icarea coloanelor de la un tip la altul, ,n #unc&ie de circumstan&e! =(cesta este un lucru care
nu se ,nt-mpl ,n cadrul altor sisteme de $aze de date!> Principiile care se aplic sunt urmtoareleJ
"a$elele cu r-nduri de lungime #i. sunt prelucrate mai u%or dec-t ta$elele cu r-nduri de lungime varia$il!
=Motivele vor #i discutate ,n sec&iunea 6(legerea tipurilor de coloane1!>
K Spa#iile #inale sunt eliminate la stocarea valorilor0 acest procedeu di#er de standardul (S* pentru SQL ,n ceea
ce prive%te valorile de tip 7()C'()! / !(!
)-ndurile unui ta$el au lungime #i. numai dac toate coloanele din ta$el sunt tipuri cu lungime #i.! 4ac #ie
%i o singur coloan are lungime varia$il, r-ndurile ta$elului devin %i ele de lungime varia$il!
4eoarece avantaAele de per#orman& ale r-ndurilor de lungime #i. se pierd atunci c-nd r-ndul devine de
lungime varia$il, toate coloanele de lungime #i. pot #i convertite ,n ec?ivalente de lungime varia$il, atunci
c-nd o atare msur poate duce la economii de spa&iu!
(ceasta ,nseamn c, dac ave&i coloane 7()C'() ,ntr/un ta$el, nu pute&i avea %i coloane C'()0 MySQL le
converte%te 6pe tcute1 ,n 7()C'()! S presupunem c a&i creat un ta$el ca acestaJ
c1 C'()=10>, c< 7()C'()=10> > 4ac emite&i o interogare 4+SC)*5+ ta$elulAneu, datele de ie%ire se
prezint ast#elJ
Field "ype uli ]ey 4e#ault +.tra
C1
c<
varc?ar=10>
varc?ar=10>
O+S
O+S
ULL
ULL

3$serva&i c prezen&a coloanei 7()C'() determin programul MySQL s converteasc %i coloana c1 la tipul
7()C'()! 4ac ,ncerca&i s #olosi&i (L"+) "(5L+ pentru a converti c1 la C'(), nu ve&i reu%i! Unica
modalitate de a trans#orma o coloan 7()C'() ,n coloan C'() este de a converti toate coloanele
7()C'() din ta$el ,n acela%i timpJ
(L"+) "(5L+ ta$elulAneu M34*FO c1 C'()=10>, M34*FO c< C'()=10> "ipurile de coloane 5L35 %i
"+B" sunt de lungime varia$il, ca %i 7()C'(), dar nu au nici un ec?ivalent de lungime #i., deci nu pute&i
#olosi coloane C'() ,n acela%i ta$el ca si coloanele 5L35 %i "+B"! 3rice coloan C'() va #i convertit la
7()C'()!
+.cep&ia de la regula neutilizrii ,n acela%i ta$el a coloanelor de lungime #i. %i a celor de lungime varia$il
const ,n aceea c acele coloane de tip C'() mai scurte de patru caractere nu sunt convertite la 7()C'()! 4e
e.emplu, MySQL nu va trans#orma coloana C'() din urmtorul ta$el ,n 7()C'()J C)+("+ "(5L+ ta$elul
meu
C1 C'()=<>,
c< 7()C'()=10> >
Motivul pentru care coloanele mai scurte de patru caractere nu sunt convertite este acela c, ,n medie, economia
de spa&iu pe care o pute&i o$&ine prin nestocarea spa&iilor #inale este anulat de octetul suplimentar necesar ,ntr/o
coloan 7()C'() pentru ,nregistrarea lungimii #iecrei valori! 4e #apt, dac toate coloanele dumneavoastr
sunt scurte, MySQL va converti la C'() orice coloan declarat ca 7()C'()! MySQL procedeaz ast#el
deoarece conversia nu va mri, ,n medie, cantitatea de spa&iu necesar %i va ,m$unt&i
1<0 Partea l Utilizarea general a! sistemului MySQL
per#orman&ele prin trans#ormarea r-ndurilor ta$elului ,n r-nduri de lungime #i.! 4ac crea&i un ta$el cu
urmtoarea speci#ica&ie, coloanele 7()C'() vor #i toate convertite 6discret1 ,n C'()J
C)+("+ "(5L+ ta$elul meu
c1 7()C'()=1>, C< 7()C'()=<>, C2 7()C'()=2>
Pute&i veri#ica modi#icarea coloanelor prin e.aminarea datelor de ie%ire ale interogrii * 4+SC)*5+ ta$elul meuJ
Field "ype uli ]ey 4e#ault +.tra
C1
c< c2
c?ar=1> c?ar=<>
c?ar=2>
O+S
O+S
O+S
ULL
ULL
ULL

"ipurile de coloane 5L35 %i "+B"
Un 15L351 este un o$iect $inar mare =$inary Marge o$Aect>, ,n esen& un container care poate stoca orice dori&i s
pune&i ,n el %i pe care ,l pute&i #ace aproape oric-t de mare i dori&i, ,n MySQL, tipul 5L35 este de #apt o #amilie
de tipuri ="*O5L35, 5L35, M+4*UM/5L35, L3I5L35> care sunt identice, cu e.cep&ia cantit&ii
ma.ime de in#orma&ii pe care o pot stoca =vezi ta$elul <!9>! MySQL mai are o #amilie de tipuri "+B"
="*O"+B", "+B"0 ^ M+4*UM"+B", L3Q"+B">! (cestea sunt identice din toate punctele de vedere cu
tipurile i 5L35 corespunztoare, cu e.cep&ia #aptului c, la comparare si sortare, valorile 5L35 sunt A sensi$ile
la di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule, ,n timp ce valorile "+B" nu sesizeaz S aceast di#eren&! Coloanele
5L35 si "+B" sunt utile pentru stocarea datelor care po&i deveni #oarte mari sau care pot varia #oarte mult ca
dimensiune de la un r-nd la altul! \ Printre e.emple se numr documentele create cu procesoarele de te.t,
imaginile sunetele, datele compuse %i articolele de %tiri!
Coloanele 5L35 %i "+B" pot #i inde.ate ,ncep-nd de la MySQL 2!<2!<, de%i tre$uie s^ speci#ica&i o dimensiune
a pre#i.ului care va #i #olosit pentru inde., cu scopul de a evitai intrrile de inde. care pot deveni enorme si care
pot, ca atare, s anuleze toate av-ntagL Aele do$-ndite prin utilizarea acelui inde.! 4e asemenea, ,n general nu se
e#ectueaz cutri ,n coloane 5L35 sau "+B", deoarece coloane ca acestea con&in deseori date $inare A =precum
imaginile>! Se o$i%nuie%te mai #recvent s se utilizeze alte coloane din ta$el pen/1 tru ,nregistrarea unui anumit
tip de in#orma&ii de identi#icare re#eritoare la valorile 5L35 ^ sau "+B" %i s se #oloseasc acele in#orma&ii
pentru a determina r-ndurile dorite!
Coloanele 5L35 %i "+B" pot necesita o aten&ie specialJ
4atorit varia&iilor mari caracteristice ale dimensiunilor coloanelor 5L35 %i "+B", lele care le con&in sunt
supuse unor #ragmentri de propor&ii dac sunt e#ectuate nug i meroase %tergeri %i actualizri! 7a #i necesar s
rula&i periodic instruc&iunea 3P"*M*P(* "(5L+ pentru a reduce #ragmentarea %i pentru a pstra un nivel ridicat
de per#orman&ii S 7ezi capitolul 8, 63ptimizarea interogrilor1, pentru mai multe in#orma&ii! til
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 1 <1
4ac #olosi&i valori #oarte mari, poate #i necesar s aAusta&i serverul ,n vederea cre%terii valorii parametrului
ma.Nallo[edNpacGet! 7ezi capitolul 11, 6(dministrarea general a sistemului MySQL1, pentru mai multe
in#orma&ii! 4e asemenea, va tre$ui s mri&i dimensiunea pac?etului pentru orice client care dore%te s #oloseasc
valori #oarte mari! (ne.a +, 6)e#erin& de programe MySQL1, descrie aceast opera&ie pentru clien&ii mysjl %i
mysjldump!
"ipurile de coloane +UM %i S+"
+UM %i S+" sunt tipuri de %iruri speciale pentru care valorile coloanelor tre$uie alese dintr/un set #i. de %iruri!
Principala di#eren& dintre cele dou tipuri este c valorile coloanelor de tip +UM tre$uie s #ie alctuite dintr/
un singur mem$ru al setului de valori, ,n timp ce valorile dintr/o coloan S+" pot con&ine oricare mem$ru al
setului sau c?iar pe to&i mem$rii! Cu alte cuvinte, +UM este #olosit pentru valori mutual e.clusive, ,n timp ce
S+" permite mai multe op&iuni dintr/o list de valori!
"ipul de coloan +UM de#ine%te o enumerare, ,n coloanele +UM se pot repartiza valori alctuite din e.act un
mem$ru ales dintr/o list de valori speci#icat ,n momentul crerii ta$elului! 3 enumerare poate avea ma.imum
;@@2; mem$ri =din care unul este rezervat de ctre MySQL>! +numerrile se #olosesc #recvent pentru a
reprezenta valorile dintr/o categorie! 4e e.emplu, valorile dintr/o coloan declarat ca +UM = 11 , 141 > pot
#i numai 11 sau 141! (lternativ, pute&i #olosi +UM pentru rspunsuri la ,ntre$ri cu op&iuni multiple dintr/un
c?estionar sau studiu, respectiv pentru mrimile %i culorile unui produsJ
salaria&i +UM=1su$ 1001, 1100/@001 ,1@01 /1@001, 1peste 1@001>
culoare +UM=1rosu1 ,1 verde1 Mal$astru1, 1negru1>
mrime +UM=1S1, 1M1 , 1L1 ,1BL1 , 1BBL1>
4ac prelucra&i selec&ii din pagini Ue$, pute&i #olosi +UM pentru a reprezenta op&iunea pe care un vizitator al
sitului dumneavoastr o alege dintr/un set de $utoane radio mutual e.clusive plasate ,ntr/o pagin! 4e e.emplu,
dac averi un serviciu pe *nternet pentru comenzi de pizza, se poate #olosi o enumerare pentru a reprezenta tipul
de coaA comandat de un clientJ
coaAa +UM= 1su$&ire1 Mnormala1, 1stil pan1>
,n cazul ,n care categoriile de enumerare reprezint numere, este important s v alege&i categoriile ,n mod
corespunztor atunci c-nd crea&i enumerarea! 4e e.emplu, c-nd ,nregistra&i numrul de leucocite rezultat ,n
urma unui test de la$orator, pute&i grupa numerele ,n categorii ,n acest modJ
leucocite +UM= 10/1001 ,1101 /2001 , 1V2001 >
C-nd rezultatul testului este dat su$ #orma unei valori e.acte, pute&i ,nregistra valoarea su$ #orma categoriei ,n
care se ,ncadreaz aceasta! u pute&i ,ns reveni la valoarea original dac decide&i s converti&i coloana dintr/o
enumerare $azat pe categorii ,ntr/o coloan de ,ntregi, compus din valori e.acte!
"ipul S+" este similar cu +UM ,n sensul c, atunci c-nd crea&i o coloan S+", speci#ica&i o list cu nem$rii
permi%i ai setului! 4ar, spre deose$ire de +UM, #iecare valoare a coloanei poate #i alctuit din orice numr de
mem$ri ai setului! Setul poate avea ma.imum ;8 de mem$ri! Pute&i #olosi un S+" atunci c-nd ave&i un set #i. de
valori care nu sunt mutual e.clusive, a%a cum este cazul ,n coloana +UM! 4e e.emplu, pute&i #olosi S+"
pentru a reprezenta op&iunile disponi$ile pentru un autoturismJ
,! W6(y,,,_, 7ScAi K K,"d/LiK VLhM
1<< Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL
S+"=1port$agaA1,1pilot automat1,1aer condi&ionat1,1trapa1> (poi, valorile particulare din S+" vor reprezenta
op&iunile e#ectiv comandate de clien&iJ
S+"=1pilot automat,trapa1>
S+"=1port$agaA,aer condi&ionat1>
S+"=1port$agaA,pilot automat,aer condi&ionat1>
S+"=1aer condi&ionat1>
S+"=11>
Eirul vid indic #aptul c un client nu a comandat nici o op&iune! (ceasta este o valoare admis pentru S+"!
7alorile din coloana S+" sunt reprezentate su$ #orma unui %ir unic! 4ac o valoare este alctuit din mai mul&i
mem$ri ai unui set, mem$rii sunt separa&i ,n interiorul %irului prin virgule! +vident, aceasta ,nseamn c nu
tre$uie s #olosi&i un %ir care include o virgul ca mem$ru al unei coloane S+"!
Coloanele S+" mai pot #i utilizate pentru reprezentarea unor in#orma&ii precum diagnosticele unor pacien&i sau
rezultate din selec&ii e#ectuate ,n pagini Ue$! Pentru un diagnostic, poate e.ista o list standard de simptome a
cror =in>e.isten& tre$uie a#lat de la pacient, iar acesta poate prezenta oricare simptom sau pe toate! Pentru
serviciul dumneavoastr de comenzi de pizza prin *nternet, pagina Ue$ pentru comenzi poate avea un set de
casete de validare pentru ingredientele din pizza pe care le dore%te clientul, ingrediente din care se pot alege mai
multe!
Modul ,n care declara&i lista cu valori admise pentru o coloan +UM sau S+" este important din mai multe
puncte de vedereJ
Lista determin valorile admise posi$ile care pot #i incluse ,n coloan, a%a cum s/a artat anterior!
Pute&i insera valori +UM si S+" #olosind at-t maAuscule, c-t %i minuscule, dar mrimea literelor pentru
%irurile speci#icate ,n declara&ia coloanei determin mrimea literei valorilor coloanei atunci c-nd acestea sunt
regsite ulterior! 4e e.emplu, dac ave&i o coloan +UM =1 41,1 1> si stoca&i ,n coloan valorile 1 d1 %i1 n1,
valorile sunt a#i%ate su$ #orma 141 %i 11 atunci c-nd le regsi&i! (cest #apt nu a#ecteaz comportarea tipurilor
respective la compara&ie sau sortare, deoarece coloanele +UM %i S+" nu sunt sensi$ile la di#eren&a ,ntre
maAuscule %i minuscule!
3rdinea valorilor dintr/o declara&ie +UM este ordinea #olosit pentru sortare! 3rdinea valorilor dintr/o
declara&ie S+" determin de asemenea ordinea de sortare, de%i rela&ia este mai complicat ,n acest caz, deoarece
valorile coloanelor pot con&ine mai mul&i mem$ri ai setului!
3rdinea valorilor dintr/o declara&ie S+" determin ordinea ,n care apar su$/%irurile atunci c-nd sunt a#i%ate
valorile din coloana S+" care sunt alctuite din mai mul&i mem$ri ai unui set!
+UM %i S+" sunt clasi#icate ca tipuri %ir, deoarece mem$rii enumerrii, respectiv ai setului, sunt speci#ica&i su$
#orm de %ir atunci c-nd crea&i coloane de aceste tipuri! "otu%i, mem$rii sunt stoca&i intern su$ #orm de numere
%i pute&i lucra cu ei ca atare! (ceasta ,nseamn c tipurile +UM %i S+" sunt mai e#iciente dec-t alte tipuri %ir,
deoarece pot #i
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 1<2
manipulate #recvent #olosind opera&ii numerice ,n locul opera&iilor cu %iruri! 4e asemenea, ,nseamn c valorile
+UM %i S+" pot #i #olosite at-t ,n conte.te numerice, c-t %i ,n conte.te cu %iruri!
Mem$rii +UM din declara&ia coloanei sunt numerota&i secven&ial, ,ncep-nd de la 1! =3 este #olosit de MySQL
pentru mem$rul 6eroare1, care este reprezentat su$ #orm de %ir prin %irul vid!> umrul valorilor dintr/o
enumerare determin dimensiunea spa&iului de stocare al unei coloane +UM! Un octet poate reprezenta <@; de
valori, doi octe&i pot reprezenta ;@@2; de valori! =Compara&i aceste valori cu domeniile tipurilor ,ntregi pe un
octet si pe doi octe&i "*O*" US*I+4 si SM(LL*" US*I+4!> (st#el, numrul ma.im de mem$ri ai
unei enumerri este ;@@2; =inclusiv mem$rul 6eroare1>, iar dimensiunea spa&iului de stocare depinde de
e.isten&a sau nu a unui numr de mem$ri mai mare de <@;! Pute&i speci#ica un numr ma.im de ;@@2@ =nu
;@@2;> de mem$ri ,n declara&ia +UM, deoarece MySQL rezerv un spa&iu pentru mem$rul 6eroare1 ca mem$ru
implicit al #iecrei enumerri! C-nd atri$ui&i o valoare incorect ,ntr/o coloan +UM, MySQL repartizeaz ,n
sc?im$ mem$rul 6eroare1!
*at un e.emplu pe care ,l pute&i ,ncerca #olosind clientul mysjl! +.emplul prezint ordonarea numeric a
mem$rilor unei enumerri %i demonstreaz, de asemenea, c valoarea ULL nu are nici un numr ,n cadrul
ordonriiJ
mysjlV C)+("+ "(5L+ eNta$el =e +UM=1ana1,1ion1,1nae1,1ela1>>0
mysjlV *S+)" *"3 eNta$el
7(LU+S=1ana1>,=1ion1>,=1nae1>,=1ela1>,=11>, =ULL>0
mysjlV S+L+C" e, eC0, eC1, ed2 F)3M eNta$el0
e eC0 eC1 ed2
ana 1 < 2
ion < 2 ;
nae 2 8 :
ela 8 @ 1<
0 1 0
ULL ULL ULL ULL
Pute&i e#ectua opera&ii cu mem$rii enumerrii ,n #unc&ie de nume sau de numrJ mysjlV S+L+C" e F)3M
eNta$el U'+)+ ebKnae10
nae
nae
mysjlV S+L+C" e F)3M eAta$el U'+)+ eb20 e
Se poate declara %irul vid ca mem$ru permis al unei enumerri! (cestui %ir i se va! atri$ui o valoare numeric
di#erit de zero, ca oricrui alt mem$ru men&ionat ,r declara&ie! "otu%i, utilizarea unui %ir vid poate provoca
oarecare derut, deoarece %irul respectiv este de asemenea #olosit pentru mem$rul 6eroare1, a crui valoare
numeric este 0! ,n e.emplul urmtor, repartizarea valorii de enumerare incorecte 1.1 ,n coloana +UM
determin
0/0WVV!
\, `i,sdV
m/
1<8 Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL
repartizarea mem$rului de eroare! (cesta poate #i di#ereren&iat de mem$rul %ir vid numai atunci c-nd este regsit
,n #orm numericJ
mysjlV C)+("+ "(5L+ t =e +UM=1a1,11,K$K>>0
mysjlV *S+)" *"3 t 7(LU+S=Ka1>,=11>,=1$1>,=1.1>0
mysjlV S+L+C" e eC0 F)3M t0
)eprezentarea numeric a coloanelor S+" este pu&in di#erit de aceea a coloanelor +UM! Mem$rii unui set nu
sunt numerota&i secven&ial, ,n sc?im$, #iecrui mem$ru ,i corespunde unui $it individual ,n valoarea S+"! Primul
mem$ru al setului corespunde $itului 3, al doilea mem$ru corespunde $itului l etc! 3 valoare S+" numeric
egal cu 3 corespunde %irului vid! Mem$rii S+" sunt stoca&i ca valori pe $i&i! ,n acest mod se pot stoca ,n #iecare
octet c-te opt valori ale unui set, deci dimensiunea spa&iului de stocare a unei coloane S+" este determinat de
numrul de mem$ri ai setului, p-n la o valoare ma.im de ;8 de mem$ri! 7alorile S+" pot ocupa l, <,2,8 sau 9
octe&i pentru dimensiuni ale setului cuprinse respectiv ,ntre 1/9, :/1;, 1D/<8, <@/2< si 22/;8!
)eprezentarea unei valori S+" su$ #orma unui set de $i&i este cea care ,i permite unei asemenea valori s #ie
alctuit din mai mul&i mem$ri ai unui set! ,ntr/o valoare se poate sta$ili orice com$ina&ie de $i&i, deci valoarea
poate #i alctuit din orice com$ina&ie de %iruri din declara&ia S+" care corespund acestor $i&i!
*at un e.emplu care ilustreaz rela&ia dintre #orma %ir si #orma numeric a unei coloane S+"0 valoarea numeric
este a#i%at at-t ,n #orm zecimal, c-t si ,n #orm $inarJ
mysjlV C)+("+ "(5L+ sNta$el =s S+"=1ana/,1ion1,/nae1,1ela1>>0
mysjlV *S+)" *"3 sNta$el
7(LU+S=1ana1>, =1ion1>, =1naeK>,Cela1>,=1>,=ULL>0
mysjlV S+L+C" s, sC0, 5*=sC0> F)3M sNta$el0
s sCo 5*=sC0>
ana 1 1
ion < 10
nae 8 100
ela 9 1000
0 0
ULL ULL ULL
4ac repartiza&i ,ntr/o coloan S+" o valoare care con&ine su$/siruri ce nu au #o%ti men&ionate ca mem$ri ai
setului, aceste %iruri sunt eliminate si ,n coloan este repartizatL o valoare care const din su$/%irurile rmase!
C-nd repartiza&i valori ,n coloanele Sft,^ nu este necesar ca su$/%irurile s #ie men&ionate ,n aceea%i ordine pe
care a&i #olosit/oi atunci c-nd a&i declarat coloana! "otu%i, c-nd regsi&i valoarea ulterior, mem$rii vor #ii
men&iona&i ,n ordinea de declarare! S presupunem c speci#ica&i o coloan S+" pentru a^ reprezenta articole de
mo$ilier, #olosind urmtoarea declara&ieJ
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 1<@
S+"=1masa1,1lampa1,1scaun1>
4ac repartiza&i ,n aceast coloan valoarea 1scaun,canapea,masa1, se vor ,nt-mpla dou lucruri! PrimulJ %irul
1canapea1 dispare, deoarece nu este un mem$ru al setului! (l doileaJ c-nd regsi&i valoarea ulterior, aceasta apare
su$ #orma1 masa, scaun1! (cest lucru se produce deoarece MySQL determin $i&ii care corespund #iecrui su$/
%ir al valorii care tre$uie repartizate %i ,i activeaz ,n cadrul valorii stocate! Su$/%irul1 canapea1 nu corespunde
nici unui $it si este ignorat! La regsire, MySQL construie%te valoarea %irului din valoarea numeric prin
parcurgerea $i&ilor ,n ordine, #apt care are ca e#ect reordonarea automat a su$/%irurilor ,n ordinea #olosit la
declararea coloanei! (ceast caracteristic mai are %i urmtoarea semni#ica&ieJ dac speci#ica&i un mem$ru al
setului de mai multe ori ,ntr/o valoare, acesta va aprea o singur dat la regsirea valorii! 4ac repartiza&i
valoarea 1lampa,lampa,lampa1 ,ntr/o coloan S+", la regsire aceasta va avea numai valoarea 1 lampa1!
Faptul c MySQL modi#ic ordinea mem$rilor dintr/o valoare S+" ,nseamn c, ,n cazul ,n care cuta&i valori
#olosind un %ir, tre$uie s enumera&i mem$rii ,n ordinea adecvat! 4ac insera&i 1scaun,masa1 si apoi cuta&i
1scaun,masa1, nu ve&i gsi nimic0 tre$uie s cuta&i valoarea 1masa, scaun1!
Sortarea %i inde.area coloanelor +UM %i S+" se realizeaz ,n con#ormitate cu valorile interne =numerice> ale
valorilor din coloana! +.emplul urmtor ar putea prea alt#el incorect, deoarece valorile nu sunt sortate ,n ordine
al#anumericJ mysjlV S+L+C" e F)3M eNta$el 3)4+) 5O e0
ULL
ana ion nae ela
7aloarea ULL apare dup sortare ,naintea altor valori =sau dup acestea, la sortarea ,n ordine descendent>!
Pute&i e.ploata sortarea +UM dac ave&i un set #i.at de valori %i dori&i s le sorta&i ,ntr/o anumit ordine!
(tri$ui&i coloanei tipul +UM c-nd crea&i ta$elul %i men&iona&i valorile din enumerare ,n declara&ia coloanei, ,n
ordinea ,n care dori&i s #ie sortate!
Pentru situa&ii ,n care dori&i ca o coloan +UM s #ie sortat ,n ordine le.icogra#ic normal, pute&i converti
coloana ,ntr/un %ir non/+UM #olosind C3C("= >%i sort-nd rezultatulJ mysjlV S+L+C" C3C("=e> (S
eNstr F)3M eNta$el 3)4+) 5O eNstr0
eNstr ULL
ana ela ion nae
1<; Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL (tri$utele coloanelor de tip %ir
(tri$utul 5*()O poate #i speci#icat pentru tipurile C'() %i 7()C'() pentru a determina tratarea valorilor
din coloan su$ #orm de %iruri $inare =adic sensi$ile la di#eren&a ,ntre maAuscule si minuscule ,n cazul
opera&iunilor de comparare %i sortare>!
(tri$utele generale ULL sau 3" ULL pot #i speci#icate pentru oricare dintre tipurile %ir! 4ac nu speci#ica&i
nici unul din acestea, atri$utul presta$ilit este ULL! "otu%i, declararea unei coloane de tip %ir ca 3" ULL nu
,mpiedic introducerea unui %ir vid! 3 valoare vid este di#erit de o valoare ine.istent, deci nu #ace&i gre%eala
de a crede c pute&i #or&a o coloan %ir s con&in valori nevide declar-nd/o 3" ULL, ,n cazul ,n care cere&i ca
valorile %irurilor s #ie nevide, aceasta este o restric&ie pe care tre$uie s o impune&i ,n cadrul propriilor
dumneavoastr aplica&ii!
4e asemenea, pute&i speci#ica o valoare presta$ilit #olosind atri$utul 4+F(UL" pentru toate coloanele de tip %ir,
cu e.cep&ia tipurilor 5L35 %i "+B"! 4ac nu speci#ica&i o valoare presta$ilit, o asemenea valoare va #i aleas
,n mod automat! Pentru coloanele care potK0 con&ine ULL, valoarea presta$ilit este ULL! Pentru coloane care
nu pot con&ine ULL, valoarea presta$ilit este %irul vid, cu e.cep&ia tipului +UM, unde valoarea presta$ilit H
este primul mem$ru al enumerrii! =Pentru S+", valoarea presta$ilit ,ntr/o coloan care nu poate con&ine ULL
este de #apt setul vid, dar acesta este ec?ivalent cu %irul vid!>
Coloane de tip dat %i or
MySQL #urnizeaz numeroase tipuri de coloane pentru valorile temporaleJ 4("+, 4("+"*M+, A "*M+,
"*M+S"(MP %i O+()! "a$elul <!: prezint tipurile #urnizate de MySQL pentruR declararea coloanelor care
con&in valori pentru dat %i or, precum %i domeniul valorilorR permise pentru #iecare tip! "ipul O+() a #ost
introdus ,n MySQL versiunea 2!<<! Celelalte A tipuri au #ost prezente ,n toate versiunile MySQL! 4imensiunile
necesare ale spa&iului deA stocare pentru #iecare tip sunt prezentate ,n ta$elul <!10!
"a$elul <!: Coloane de tip dat %i or
Speci#ica&ia tipului 4omeniu #
4("+ ,ntre 11000/01/011 %i 1::::/1</211
"*M+ ,ntre 1/929J@:J@:1 %i 1929J@:J@:1 =
4("+"*M+ ,ntre 11000/01/01 00J00J001 %i 1::::/1</21 <2J@:J@:1
"*M+S"(MP Q=M>R ,ntre 1:D00101000000 %i undeva ,n anul <02D
O+()Q=M>R ,ntre 1:01 Ei <1@@
W
"a$el <!10 4imensiunile spa&iului de stocare necesare pentru coloanele de tip dat %i oral Speci#ica&ia tipului
4imensiuni necesare ale spa&iului de stocare
4("+ 2 octe&i =anterior versiunii MySQL 2!<<,8 octe&i>
"*M+ 2 octe&i
4("+"*M+ 9 3Cte&i
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 1<D
"*M+S"(MP O+()
4imensiuni necesare ale spa&iului de stocare
8 octe&i 1 octet
Fiecare tip dat %i or are o valoare 1 zero1 care este stocat atunci c-nd insera&i o valoare care este incorect
pentru tipul respectiv, a%a cum se poate vedea ,n ta$elul <!11! (ceast valoare este, de asemenea, valoarea
presta$ilit pentru coloanele de tip dat %i or care sunt declarate 3" ULL!
"a$elul <!11 7alorile 6zero1 pentru coloanele de tip dat %i or
4("+
"*M+
4("+"*M+
"*M+S"(MP
O+()
7aloare 6zero1
10000/00/001 100J00J001
10000/00/00 00J00J001 3Q333333333333 0000
MySQL reprezint ,ntotdeauna datele ,ncep-nd cu anul, ,n con#ormitate cu speci#ica&ia (S*! 4e e.emplu, 2
decem$rie 1::: este reprezentat su$ #orma 11:::/1</021! MySQL este oarecum leAer privind modul ,n care
permite speci#icarea datelor de intrare! 4e e.emplu, va converti valorile anilor compuse din dou ci#re ,n valori
din patru ci#re, iar dumneavoastr nu tre$uie s #urniza&i un zero ini&ial pentru valorile lunilor %i zilelor care sunt
mai mici dec-t 10! "otu%i, tre$uie s speci#ica&i mai ,nt-i anul! Formatele cu care sunte&i mai o$i%nuit, precum
11<M2M::1 sau 12M1<M::1 vor #i interpretate incorect! )egulile #olosite de MySQL pentru interpretarea datelor sunt
discutate ,n detaliu ,n paragra#ul 6Lucrul cu coloanele de tip dat %i or1!
7alorile de tip or sunt returnate con#orm #usului orar local al serverului0 MySQL nu e.ecut nici un #el de
modi#icri ,n #unc&ie de #usul orar ale valorilor pe care le returneaz clientului!
"ipurile de coloane 4("+, "*M+ %i 4("+"*M+
"ipurile 4("+, "*M+ %i 4("+"*M+ con&in valori de date, ore %i valori com$inate de tip dat/or! Formatele
sunt 1((((/LL/PP1, 1??JmmJss1, 1((((/LL/PP ??JmmJss1! Pentru tipul 4("+"*M+, partea de dat %i cea
de or sunt o$ligatorii0 dac atri$uiri o valoare 4("+ unei coloane 4("+"*M+, MySQL adaug automat o parte
de or su$ #orma 1 00J00J001!
MySQL trateaz ora din valorile 4("+"*M+ %i "*M+ ,n moduri u%or di#erite! Pentru 4("+"*M+, partea de or
reprezint o or din zi! Pe de alt parte, o valoare "*M+ reprezint timpul scurs =iat de ce domeniul este at-t de
mare si de ce sunt permise %i valorile negative>! Partea din e.tremitatea dreapt a valorii este considerat ca
indic-nd secunde deci, dac insera&i o valoare de or 6scurt1 =incomplet de#init>, precum 11<J201 ,ntr/o
coloan "*M+, valoarea stocat este 100J1<J201, ceea ce este interpretat su$!#orma 61< minute, 20 de secunde1!
Pute&i #olosi coloanele de tip "*M+ pentru a reprezenta ora din zi dac dori&i, dar nu uita&i de aceast regul de
conversie dac dori&i s evita&i pro$lemele! Pentru a insera valoarea 61< ore, 20 de minute1, tre$uie s o
speci#ica&i su$ #orma 1 1<J20J001!
1<9 Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL "ipul de coloan "*M+S"(MP
Coloanele "*M+S"(MP reprezint valorile ,n #ormatul ((((LLPP??mmss, cu un domeniu cuprins ,ntre
1:D00101000000 %i undeva ,n anul <02D! 4omeniul este legat de ora U*B, unde prima zi din 1:D0 este 6ziua
zero1, cunoscut %i su$ numele de 6epoc1, ,nceputul lui 1:D0 determin e.tremitatea in#erioar a domeniului
"*M+S"(MP! +.tremitatea superioar a domeniului corespunde limitei de 8 octe&i a orei U*B, care poate
reprezenta valori ,iV anul <02D;!
"ipul "*M+S"(MP are aceast denumire =amprent de timp / !"!> deoarece are proprietatea special de a
,nregistra momentul crerii sau al modi#icrii unei ,nregistrri! 4ac insera&i o valoare ULL ,ntr/o coloan
"*M+S"(MP, valoarea coloanei devine automat aceea a datei si orei curente! (cest lucru se ,nt-mpl si atunci
c-nd crea&i sau actualiza&i un r-nd, dar nu atri$ui&i coloanei nici o valoare e.plicit! "otu%i, numai prima coloan
"*M+S"(MP dintr/un r-nd este tratat ,n acest mod %i, c?iar %i pentru prima coloan, pute&i anula aplicarea
amprentei de timp prin inser&ia ,n coloan a unei date %i a unei ore e.plicite ,n locul valorii ULL!
4eclara&ia unei coloane "*M+S"(MP poate include o speci#ica&ie pentru o l&ime ma.im de a#i%are M! "a$elul
<!1< a#i%eaz #ormatele de a#i%are pentru valorile permise ale lui M! 4ac M este omis dintr/o declara&ie
"*M+S"(MP sau are o valoare egal cu 3 sau mai mare dec-t 18, coloana este tratat ca "*M+S"(MP=18>!
7alorile impare ale lui M cuprinse ,n intervalul 1/12 sunt asimilate urmtorului numr par imediat superior!
"a$elul <!1< Formate de a#i%are pentru valorile "*M+S"(MP Speci#ica&ia tipului
"*M+S"(MP=18> "*M+S"(MP=1<> "*M+S"(MP=10> "*M+S"(MP=9> "*M+S"(MP=;> "*M+S"(MP=8>
"*M+S"(MP=<>
Formatul de a#i%are
((((LLPP??mmss
((((LLPP??mm
((LLPP??mm
((((LLPP
((LLPP
((LL
((
L&imea de a#i%are pentru coloanele "*M+S"(MP nu are nici o legtur cu dimensiunea spa&iului de stocare sau
cu valorile stocate intern! 7alorile "*M+S"(MP sunt ,ntotdeauna stocate su$ #orm de 8 octe&i %i sunt #olosite ,n
calcule cu precizie complet de 18 ci#re, l indi#erent de l&imea de a#i%are! Pentru a vedea acest lucru, s
presupunem ca declara&i un ta$el dup cum urmeaz, dup care insera&i c-teva r-nduri ,n ta$el %i le regsi&iJ
; Limita superioar a valorilor "*M+S"(MP va cre%te pe msur ce sistemele de operare vor #i modi#i/ S cate
pentru a e.tinde limita superioar a valorilor orei U*B! (cesta este un aspect care tre$uie a$ordat la nivelul
$i$liotecii de sistem! MySQL va e.ploata aceste modi#icri pe msur ce acestea sunt e#ectuate! / !(!
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL %i SQL 1<:
ts "*M+S"(MP=9>, i *"
*S+)" *"3 ta$elulAneu 7(LU+S=1:::09011<0000,2> *S+)" *"3 ta$elulAneu
7(LU+S=1:::09011<0001,<> *S+)" *"3 ta$elulAneu 7(LU+S=1:::09011<000<,1>
*S+)" *"3 ta$elulAneu 7(LU+S=1:::09011<0002,0> S+L+C" d F)3M ta$elulAneu 3)4+) 5O ts, i
4atele de ie%ire ale instruc&iunii S+L+C" se prezint ast#elJ
,n aparen&, r-ndurile sunt stocate ,ntr/o ordine gre%it / valorile din prima coloan sunt toate identice, deci se
pare c sortarea ar tre$ui s aranAeze r-ndurile ,n con#ormitate cu valorile din a doua coloan! (cest rezultat
aparent anormal se datoreaz #aptului c MySQL sorteaz ,n #unc&ie de valorile complete, cu 18 ci#re, inserate ,n
coloana "*M+S"(MP!
MySQL nu are nici un tip de coloane care s primeasc data %i ora crerii ,nregistrrii %i care s rm-n imua$il
dup aceea! 4ac dori&i s realiza&i acest lucru, pute&i proceda ,n dou moduriJ
Folosi&i o coloana "*M+S"(MP! C-nd ,nregistrarea este creat pentru prima dat, atri$ui&i coloanei valoarea
ULL pentru a o ini&ializa cu valoarea datei si a orei curenteJ
*S+)" *"3 numeNta$el =tsNcol, !!!> 7(LU+S=ULL, !!!> 4e #iecare dat c-nd actualiza&i ,nregistrarea la o
dat ulterioar, atri$ui&i ,n mod e.plicit coloanei valoarea pe care o are deAa! Prin atri$uirea unei valori e.plicite
se contracareaz mecanismul de aplicare a amprentei de timp, deoarece ,mpiedic actualizarea automat a valorii
coloaneiJ
UP4("+ numeNta$el S+" tsNcolbtsNcol U'+)+ !!!
Folosi&i o coloan 4("+"*M+! C-nd crea&i o ,nregistrare, ini&ializa&i coloana la valoarea 3U=>J
*S+)" *"3 numeNta$el =dtNcol, !!!> 7(LU+S=3U=>, !!!> La #iecare actualizare ulterioar a ,nregistrrii,
lsa&i coloana nemodi#icatJ
UP4("+ nutneNta$el S+" Md orice * (F()( 4+ coloana dtNcol dM U'+)+ !!! 4ac dori&i s #olosi&i coloanele
"*M+S"(MP pentru a pstra at-t o valoare a orei crerii, c-t %i a orei ultimei modi#icri, puteri #ace aceasta
#olosind o coloan "*M+S"(MP pentru valoarea orei modi#icrii, respectiv o alt coloan "*M+S"(MP pentru
valoarea orei crerii! 7eri#ica&i ca ora modi#icrii s #ie inclus ,n prima coloan "*M+S"(MP, ast#el ,nc-t s #ie
con#igurat c-nd ,nregistrarea este creat sau modi#icat! Face&i din coloana cu ora crerii cea de/a doua coloan
"*M+S"(MP si ini&ializati/o la valoarea 3U=> atunci c-nd crea&i ,nregistrri noi! (st#el, valoarea sa va
re#lecta momentul crerii ,nregistrrii %i nu se va modi#ica ulterior!
vKtt`,
! #i#1
120 Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL "ipul de coloan O+()
O+() este un tip de coloan pe un octet #olosit pentru reprezentarea e#icient a valorilor anilor! 4omeniul de
valori este cuprins ,ntre 1:01 %i <1@@! Pute&i #olosi tipul O+() atunci c-nd dori&i s stoca&i in#orma&ii despre
date calendaristice, dar ave&i nevoie numai de an, cum ar #i anul na%terii, anul alegerii ,n #unc&ia de pre%edinte si
altele! C-nd nu ave&i nevoie de o valoare de tip dat complet, O+() este mult mai e#icient din punctul de
vedere al spa&iului utilizat dec-t alte tipuri de date!
4eclara&ia unei coloane O+() poate include o speci#icare a l&imii de a#i%are M, care poate #i 8 sau <! 4ac M
este omis dintr/o declara&ie de tip O+(), valoarea presta$ilit este 8!
"*O*" are aceea%i dimensiune a spa&iului de stocare ca si O+() =un octet>, dar nu %i acela%i domeniu! Pentru
a acoperi aceea%i perioad de timp ca %i O+() #olosind un tip ,ntreg, ave&i nevoie de un SM(LL*", care
necesit o cantitate du$l de spa&iu! 4ac intervalul de timp ,n ani pe care tre$uie s/1 reprezenta&i coincide cu
domeniul tipului O+(), cel din urm #olose%te spa&iul ,ntr/un mod mai e#icient dec-t SM(LL*"! Un alt
avantaA al coloanei O+() #a& de o coloan cu valori ,ntregi este acela c MySQL va conveni valorile din dou
ci#re ,n valori cu patru ci#re, #olosind regulile o$i%nuite de 6g?icire1 a anului din MySQL! 4e e.emplu, :D %i 18
devin 1::D, respectiv <018! "otu%i, re&ine&i c inser&ia valorii numerice 00 va avea ca rezultat stocarea valorii
0000, nu a valprii <000! 4ac dori&i ca o valoare zero s #ie convertit la <000, tre$uie s o speci#ica&i su$ #orm
de%irJ 1001!
(tri$utele coloanelor de tip dat %i or
u e.ist nici un atri$ut speci#ic coloanelor de tip dat %i or! (tri$utele generale ULL sau S 3" ULL pot #i
speci#icate pentru oricare dintre tipurile dat %i or! 4ac nu speci#ica&i niciAA unul din aceste atri$ute, ULL este
cel presta$ilit! 4e asemenea, pute&i speci#ica o valoare^ presta$ilit #olosind atri$utul 4+F(UL"! 4ac nu
speci#ica&i o valoare presta$ilit, o aseme/^ nea valoare va #i aleas automat! 7aloarea presta$ilit este ULL
pentru coloanele care pot con&ine ULL, ,n caz contrar, valoarea presta$ilit pentru tipul respectiv este 6zero1!
Lucrul cu coloane de tip dat %i or
MySQL ,ncearc s interpreteze valorile de tip dat %i or ,ntr/o varietate de #ormatei 7alorile 4("+ pot #i
speci#icate ,n oricare din urmtoarele #ormate, inclusiv #ormele %ir J numerice! "a$elul <!12 prezint #ormatele
permise pentru #iecare dintre tipurile dat %i or
"a$elul <!12 Formate de intrare pentru coloanele de tip dat si or "ip
4("+"*M+, "*M+S"(MP
Formate permise
((((/LL/PP ??JmmJss1 1((/LL/PP ??JmmJss1 1((((LLPP??mmss1 1 ((LLPP??mmss1
((((LLPP??mmss ((LLPP??mmss
"ip
4("+
"*M+
O+()
Formate permise
1((((/Ll/PP1
1((/LL/PP1
1((((LLPP1
1((LLPP1
((((LLPP
((LLPP
1??JmmJss1
1??mmss1
??mmss
11((1
((((
((
Formatele cu dou ci#re pentru valoarea anului sunt interpretate #olosind regulile descrise ,n sec&iunea
6*nterpretarea valorilor am$igui ale anilor1! Pentru #ormate de tip %ir care includ caractere de delimitare, nu
tre$uie s #olosi&i cratimele pentru date, respectiv caracterul dou puncte pentru ore! Ca delimitator poate #i
#olosit orice semn de punctua&ie! *nterpretarea valorilor depinde de conte.t, nu de delimitator! 4e e.emplu, de%i
orele sunt speci#icate de o$icei #olosind delimitatorul dou puncte, MySQL nu va interpreta o valoare care
con&ine acest caracter ca o or ,ntr/un conte.t unde se a%teapt o dat! ,n plus, pentru #ormatele de tip %ir care
includ delimitatori, nu tre$uie s speci#ica&i dou ci#re pentru valorile lunilor, zilelor, orelor, minutelor sau
secundelor care sunt mai mici dec-t 10! Urmtoarele #ormate sunt toate ec?ivalente ,ntre eleJ
1<01</0</02 0@J08J0:1 K
1<01</</02 0@J08J0:1
1<01</</2 0@J08J0:1
1<01</</2 @J08J0:1
1<01</</2 @J8J0:1
1<01</</2 @J8J:1
3$serva&i c valorile cu zerouri ini&iale pot #i interpretate di#erit, ,n #unc&ie de #aptul dac sunt speci#icate ca
%iruri sau ca numere! Eirul 1001<211 va #i vzut ca o valoare cu %ase ci#re si va #i interpretat su$ #orma 1<000/1</
211 pentru o coloan 4("+, respectiv ca 1 <000 /1< / 21 00J00J001 pentru o coloan 4("+"*M+! Pe de alt
parte, numrul 001<21 va #i asimilat cu 1<21 dup ce a 6trecut1 prin analizor, moment dup care interpretarea
devine pro$lematic! (ceasta este o situa&ie unde cel mai $ine este s #urniza&i o valoare de tip %ir sau s #olosi&i
o valoare complet determinat ,n cazul ,n care utiliza&i numere =adic <0001<21 pentru 4("+, respectiv
<0001<210000 pentru 4("+"*M+>!
,n general, pute&i atri$ui la discre&ie valori ,ntre tipurile 4("+, 4("+"*M+ si "*M+S"(MP,
de%i tre$uie s &ine&i cont de anumite restric&iiJ
4ac repartiza&i o valoare 4("+"*M+ sau "*M+S"(MP ,ntr/o coloan 4("+, partea de or
este eliminat!
4ac repartiza&i o valoare 4("+ ,ntr/o coloan 4("+"*M+ sau "*M+S"(MP, partea de or a valorii
rezultante prime%te valoarea zero!
"ipurile respective au domenii di#erite, ,n particular, "*M+S"(MP are un domeniu mai limitat =,ntre 1:D0 si
<02D> deci, de e.emplu, nu pute&i repartiza o valoare 4("+"*M+ anterioar lui 1:D0 ,ntr/o coloan
"*M+S"(MP si s v a%tepta&i la rezultate rezona$ile! 4e asemenea, ,ntr/o coloan "*M+S"(MP nu pute&i plasa
valori din viitorul ,ndeprtat!
MySQL #urnizeaz multe #unc&ii pentru lucrul cu valorile de tip dat %i or! Pentru mai multe in#orma&ii, vezi
(ne.a C!
*nterpretarea valorilor am$igue ale anilor
Pentru toate coloanele de tip dat si or care includ o parte care con&ine anul =4("+, 4("+"*M+,
"*M+S"(MP, O+()>, MySQL manipuleaz valori care con&in ani e.prima&i prin dou ci#re convertind aceste
valori ,n ani e.prima&i cu patru ci#re! (ceast conversie se produce ,n con#ormitate cu urmtoarele reguliDJ
7alorile anilor cuprinse ,ntre 00 %i ;: se trans#orm ,n valori din intervalul <000/<0;:
7alorile anilor cuprinse ,ntre D0 si :: se trans#orm ,n valori din intervalul 1:D0/1:::
Pute&i vedea cel mai u%or e#ectul acestor reguli prin repartizarea a dou valori cu dou ci#re di#erite ,ntr/o
coloan O+() si apoi regsind rezultatele! 4e asemenea, e.emplul va scoate ,n eviden& ceva ce merit re&inutJ
mysjlV C)+("+ "(5L+ yNta$el =y O+()>0
mysjlV *S+)" *"3 yAta$el 7(LU+S=;9>,=;:>,=::>, =00>0
mysjlV S+L+C" d F)3M yNta$el0
<0;9 1:;: 1::: 0000
3$serva&i c 00 a #ost convertit ,n 0000, nu ,n <000! (ceasta deoarece 3 este o valoare a$solut corect pentru
tipul O+()0 dac insera&i un zero numeric, atunci ve&i o$&ine un^ zero numeric! Pentru a o$&ine <000, insera&i
%irul 131 sau 1001! 7 pute&i asigura MySQL 6vede1 un %ir si nu un numr prin inser&ia valorilor O+() #olosind
C3C(" =>A (ceast #unc&ie returneaz ,ntotdeauna un rezultat %ir, indi#erent dac argumentul sli este un %ir
sau un numr!
,n orice caz, re&ine&i c regulile pentru conversia anilor compu%i din dou ci#re ,n compu%i din patru ci#re asigur
numai intuirea ,n limite rezona$ile a valorii! u e.ist nici o modalitate ca MySQL s #ie sigur de semni#ica&ia
unui an e.primat prin dou ci#r%5 atunci c-nd nu se speci#ic secolul! 4ac regulile de conversie din MySQL nu
genere valorile dorite, solu&ia este evidentJ #urniza&i date #r ec?ivoc, cu ani e.prima&i prii patru ci#re!
D ,n MySQL 8!0, regulile vor su#eri o oarecare sc?im$are, prin aceea c ;: va #i convertit ,n 1:;:,J ,n <0;:, ,n
con#ormitate cu regulile speci#icate prin standardul U*B BM3pen! / !(!
(legerea tipurilor de coloan
Sec&iunea anterioar descrie di#eritele tipuri de coloane MySQL din care pute&i alege, precum si propriet&ile
generale ale acestor tipuri, ca tipurile de valori pe care le pot con&ine, cantitatea de spa&iu de stocare pe care o pot
ocupa %i altele! 4ar cum alege&i tipurile de coloane pe care le ve&i #olosi c-nd crea&i un ta$elg (ceast sec&iune
discut despre aspectele care tre$uie avute ,n vedere pentru a v aAuta s alege&i!
Cele mai 6generale1 tipuri de coloane sunt tipurile %ir! ,n aceste coloane pute&i stoca orice, deoarece numerele si
datele pot #i reprezentate su$ #orm de %ir! 4eci, de ce n/a&i declara toate coloanele su$ #orm de %iruri %i s
termina&i povesteag S ne g-ndim la un singur e.emplu! S presupunem c ave&i valori care arat ca ni%te
numere! Le pute&i reprezenta ca numere, dar c?iar tre$uie s o #ace&ig Ce se ,nt-mpl dac proceda&i ast#elg
,n primul r-nd, pro$a$il c ve&i #olosi o cantitate mai mare de spa&iu, deoarece numerele pot #i stocate ,ntr/un
mod mult mai e#icient dec-t %irurile! 4e asemenea, ve&i remarca unele di#eren&e ,ntre rezultatele interogrilor,
datorit modalit&ilor di#erite de manipulare a %irurilor %i a numerelor! 4e e.emplu, ordinea de sortare pentru
numere nu este aceea%i ca pentru %iruri! umrul < este mai mic dec-t numrul 11, dar %irul 1<1 este, din punct
de vedere le.icogra#ic, mai mare dec-t %irul 1111! Pute&i rezolva aceast pro$lem #olosind coloana ,ntr/un
conte.t numeric, ca acestaJ S+L+C" numeNcoloana C 3 (S num!!! 3)4+) 5O num
MySQL ore 6pro$lema anului <0001g
MySQL nu are pro$lema anului <000, deoarece stoc?eaz datele intern su$ #orm de ani cu patru ci#re, dar este
rspunderea dumneavoastr s #urniza&i de la $un ,nceput date care s ai$ ca rezultat stocarea valorilor
adecvate! (devrata pro$lem cu interpretarea anilor cu dou ci#re nu este dat de MySQL, ci de dorin&a uman
de a 6o lua pe scurttur1 %i de a #urniza date ec?ivoce! 4ac dori&i s v asuma&i riscul, sunte&i li$er s o #ace&i!
+ste riscul dumneavoastr, iar regulile de determinare a anului din MySQL sunt adecvate ,n multe situa&ii! +ste
$ine s %ti&i, ,ns, c e.ist situa&ii c-nd tre$uie s introduce&i ani din patru ci#re! 4e e.emplu, pentru a introduce
datele de na%tere %i de deces ,n ta$elul pre%edinte, care con&ine pre%edin&ii americani ,ncep-nd din secolul al
B7***/lea, se impune utilizarea a patru ci#re! 7alorile din aceste coloane acoper mai multe secole, deci a lsa
MySQL s !g?iceasc1 secolul pe $aza unui an din dou ci#re este categoric o op&iune eronat!
Prin adugarea unui zero la coloan se #or&eaz o sortare numeric, dar este oare rezona$ilg ,n general, pro$a$il
c nu! ( determina MySQL s trateze coloana ca pe un numr, nu ca pe un %ir, are c-teva implica&ii importante!
Se #or&eaz o conversie %ir/numr pentru #iecare valoare din coloan, ceea ce este ine#icient! 4e asemenea,
trans#ormarea coloanei ,ntr/o coloan cu valori calculate ,mpiedic MySQL s #oloseasc un inde. pentru
coloan, ceea ce reduce %i mai mult viteza interogrii! ici una din aceste degradri ale per#orman&ei nu se va
produce dac stoca&i de la $un ,nceput valorile su$ #orm de numere! Simpla op&iune de a #olosi o reprezentare ,n
locul alteia are implica&ii pentru cerin&ele privind dimensiunea spa&iului de stocare, manipularea interogrilor %i
per#orman&ele de prelucrare!
+.emplul anterior ilustreaz #aptul c la alegerea tipurilor de coloane intr ,n Aoc mai mul&i #actori! Lista
urmtoare parcurge rapid #actorii la care tre$uie s v g-ndi&i atunci c-nd selecta&i un tip pentru o coloan!
Ce tip de valori va con&ine coloanag umereg Eirurig 4ate calendaristiceg (ceasta este o ,ntre$are evident, dar
tre$uie s o pune&i! Pute&i reprezenta orice tip de valoare su$ #orm de %ir, dar, a%a cum am vzut anterior,
pro$a$il ve&i o$&ine per#orman&e superioare dac #olosi&i alte tipuri mai adecvate pentru valorile numerice! =(cest
lucru este de asemenea vala$il pentru valorile de tip dat %i or!> "otu%i, evaluarea tipului de valori cu care lucra&i
nu este ,n mod o$ligatoriu ceva $anal, mai ales dac este vor$a despre datele altcuiva! +ste deose$it de important
s ,ntre$a&i care este tipul de valori pe care ,l vor con&ine coloanele ,n cazul ,n care con#igura&i un ta$el pentru
altcineva si tre$uie s #i&i sigur c pune&i destule ,ntre$ri cu scopul de a primi su#iciente in#orma&ii pentru a lua
o decizie inspirat!
7alorile dumneavoastr se gsesc ,ntr/un anumit domeniu particularg 4ac sunt ,ntregi, vor #i ,ntotdeauna
di#erite de zerog 4ac da, pute&i #olosi US*I+4! 4ac sunt %iruri, vor #i ,ntotdeauna selectate dintr/un set
#i.at de valorig 4ac da, ve&i gsi util tipul +UM sau S+"!
+.ist un compromis ,ntre domeniul unui tip %i cantitatea de spa&iu de stocare pe care o #olose%te! C-t de 6mare1
este tipul de care ave&i nevoieg Pentru numere, pute&i alege i tipuri mici, cu un domeniu limitat de valori,
respectiv tipuri mari, care sunt, ,n esen&, A nelimitate! Pentru %iruri, le pute&i #ace scurte sau lungi %i nu ve&i alege
declara&iaR C'() =<@@> dac toate valorile pe care dori&i s le stoca&i con&in mai pu&in de l 3 caractere, i
Care sunt aspectele legate de per#orman& %i e#icien&g Unele tipuri pot #i prelucrate ^ mai e#icient dec-t altele!
3pera&iile numerice, ,n general, pot #i e#ectuate mai rapidl dec-t opera&iile cu %iruri! Eirurile scurte pot #i
comparate mai u%or dec-t %irurile lungii %i implic, de asemenea, o suprasarcin mai redus asupra discului!
Per#orman&ele sunt, mai ridicate pentru tipurile de lungime #i. dec-t pentru cele de lungime varia$il!
Cum dori&i s #ie comparate valorile dumneavoastrg Pentru %iruri, compara&iite^ pot sesiza sau nu di#eren&a
,ntre maAuscule %i minuscule! (ici, op&iunile dumneavoasM tr mai pot a#ecta %i sortarea, care este $azat pe
compara&ii!
*nten&iona&i s inde.a&i o coloang 4ac da, acest lucru in#luen&eaz op&iunea dum/&l neavoastr privind tipul
coloanei, deoarece unele versiuni de MySQL nu v permit si inde.a&i anumite tipuri, precum 5L35 %i "+B"! 4e
asemenea, unele versiuni de MyS= impun ca o coloan inde.at s #ie declarat ca 3" ULL, ceea ce
a#ecteaz posi$ilitatea dumneavoastr de a #olosi valori ULL!
(cum, s lum ,n considerare #iecare dintre aceste pro$leme ,n detaliu! 4ar, ,nainte de f trece la #apte, permite&i/
mi un punct de vedereJ dori&i s #ace&i cele mai $une alegeri posi# $ile privind tipurile de coloane atunci c-nd
crea&i un ta$el, dar, dac #ace&i o alegere ca nu se dovede%te a #i optim, nu este s#-r%itul lumii! Pute&i #olosi
(L"+) "(5L+ pentru l ,nlocui tipul cu unul mai $un, ceea ce se poate reduce la ,nlocuirea unui SM(LL*" cu
M+4*UM*" dup ce a&i descoperit c datele dumneavoastr con&in valori mai mari de cele la care v/a&i g-ndit
ini&ial! (ceast opera&ie poate #i, ,ns, complicat, cum ar ,nlocuirea unui C'() cu un +UM cu un set $ine
precizat de valori permise, ,n MySQL 2!J
%i versiunile ulterioare, pute&i #olosi P)3C+4U)+ ((LOS+=> pentru a o$&ine in#orma&ii despre coloanele
ta$elului dumneavoastr, cum ar #i valorile minime si ma.ime, precum %i un tip optim propus care s acopere
domeniul de valori dintr/o coloan! (ceast #unc&ie v poate aAuta s concluziona&i c se poate #olosi un tip mai
mic, care poate ,m$unt&i per#orman&ele interogrilor care implic ta$elul si care reduce cantitatea de spa&iu
necesar pentru stocarea ta$elului!
Ce tip de valori va con&ine coloanag
Primul lucru la care v g-ndi&i atunci c-nd ,ncerca&i s v decide&i asupra unui tip de coloan este genul de valori
pentru care va #i #olosit coloana, deoarece acesta este #aptul cu implica&iile cele mai evidente pentru tipul pe
care ,l alege&i, ,n general, proceda&i ,ntr/un mod previzi$ilJ stoca&i numerele ,n coloane numerice, %irurile ,n
coloanele %ir, respectiv datele si orele ,n coloane de tip dat si or! 4ac numerele dumneavoastr au o parte
#rac&ionar, ve&i #olosi un tip de coloan cu virgul mo$il ,n locul unui tip ,ntreg %i a%a mai departe! Uneori
e.ist %i e.cep&ii! (ici, principiul este c tre$uie s ,n&elege&i natura datelor dumneavoastr, pentru a #i capa$il s
alege&i tipul de coloan ,ntr/o manier 6in#ormat1! 4ac v ve&i stoca propriile date, pro$a$il c %ti&i $ine cum
s le caracteriza&i! Pe de alt parte, dac alte persoane v solicit s le con#igura&i un ta$el, uneori datele
pro$lemei se sc?im$! S/ar putea s nu a#la&i prea u%or care sunt elementele pe care le #olosi&i! u uita&i s pune&i
su#iciente ,ntre$ri pentru a a#la tipurile de valori pe care tre$uie s le con&in ta$elul!
S presupunem c vi se spune c o coloan tre$uie s stoc?eze 6cantitatea de precipita&ii1! +ste vor$a de un
numrg Sau este 6,n cea mai mare parte1 numeric / adic de regul, dar nu ,ntotdeauna, este codi#icat su$ #orma
unui numrg 4e e.emplu, c-nd urmri&i %tirile la televizor, $uletinul meteorologic include, ,n general, o msur a
precipita&iilor! Uneori este vor$a de un numr =de e.emplu 6; mm de ploaie1>, dar alteori este o 6urm1 de pre/
cipita&ii, ceea ce ,nseamn 6#oarte pu&in1! "oate $une %i #rumoase ,n ceea ce prive%te $uletinul meteorologic, dar
ce ,nseamn asta pentru stocarea ,ntr/o $az de dateg Fie tre$uie s cuanti#ica&i no&iunea de 6urm1 su$ #orma
unui numr, ast#el ,nc-t s pute&i #olosi o coloan numeric pentru a ,nregistra cantit&ile de precipita&ii, #ie
tre$uie s #olosi&i un %ir, ast#el ,nc-t s pute&i ,nregistra cuv-ntul 6urm1! (lternativ, pute&i veni cu un aranAament
mai complicat, #olosind o coloan numeric %i o coloan %ir, caz ,n care completa&i o coloan si insera&i ,n
cealalt valoarea ULL! +ste evident c dori&i s evita&i acea op&iune, dac este posi$il0 ta$elul ar deveni mai
di#icil de ,n&eles si ,ngreuneaz semni#icativ scrierea interogrilor!
Pro$a$il c eu as ,ncerca s stoc?ez toate r-ndurile ,n #ormat numeric %i apoi s le convertesc con#orm
necesit&ilor de a#i%are! 4e e.emplu, dac orice cantitate de precipita&ii mai mic de 0,<@ mm, dar di#erit de
zero, este considerat o cantitate de tip 6urm1, pute&i a#i%a valori din coloan ast#elJ
S+L+C" *F=precipV0 (4 precip\!<@, 1urma1 !precip> F)3M !!!
,_!,/dK
1 L_0
13g
Pentru calcule monetare, lucra&i cu valori care con&in dolari %i cen&i9! (cestea par a #i valori cu virgul mo$il,
dar FL3(" %i 43U5L+ sunt supuse la erori prin rotunAire %i pot #i inadecvate, cu e.cep&ia ,nregistrrilor ,n care
ave&i nevoie numai de o precizie apro.imativ! 4eoarece oamenii sunt destul de sensi$ili c-nd este vor$a de
$anii lor, pro$a$il c ve&i avea nevoie de un tip de coloane care s permit o precizie per#ect! (ve&i la dispozi&ie
c-teva op&iuniJ
Pute&i reprezenta sumele de $ani ca un tip 4+C*M(L=M, <>, aleg-nd M ca l&ime ma.im adecvat pentru
domeniul de valori de care ave&i nevoie! (st#el, o$&ine&i valori cu virgul mo$il cu precizie de dou ci#re dup
virgul! (vantaAul tipului 4+C*M(L este acela c valorile sunt reprezentate su$ #orm de %iruri %i nu sunt supuse
erorilor prin rotunAire! 4ezavantaAul este c opera&iile cu %iruri sunt mai pu&in e#iciente dec-t cele cu valori
reprezentate intern su$ #orm de numere!
Pute&i reprezenta intern toate valorile monetare su$ #orm de cen&i, #olosind un tip ,ntreg! (vantaAul este c
toate calculele sunt e#ectuate intern #olosind ,ntregi, ceea ce determin o mare vitez de calcul! 4ezavantaAul este
c va tre$ui s converti&i valorile la intrare sau ie%ire, prin ,nmul&ire sau ,mpr&ire la 100!
Unele valori sunt ,n mod evident numerice, dar tre$uie s determina&i dac ve&i #olosi un tip ,ntreg sau cu virgul
mo$il! "re$uie s ,ntre$a&i care sunt unit&ile de msur %i precizia cerut! Precizia dat de unit&ile ,ntregi este
su#icient sau tre$uie s reprezen/d ta&i %i unit&i #rac&ionareg (ceast ,ntre$are v poate aAuta s #ace&i di#eren&a
dintre A tipurile de coloan ,ntregi %i cele cu virgul mo$il! 4e e.emplu, dac reprezenta&ii greut&i, pute&i #olosi
o coloan cu valori ,ntregi dac ,nregistra&i valorile p-n la cea mai l apropiat cantitate e.primat ,n Gilograme!
7e&i #olosi o coloan cu virgul mo$il daci l dori&i s ,nregistra&i unit&i #rac&ionare, ,n unele situa&ii, pute&i
#olosi c?iar %i c-mpuri A multiple, de e.emplu dac dori&i s ,nregistra&i greutatea ,n Gilograme si grame,
,nl&imea este un alt tip numeric de in#orma&ii pentru care e.ist numeroase posi$ilit&ii de reprezentareJ
SS
Un %ir de genul 1;/<1 pentru o valoare de genul 6; picioare %i < inc?:1! (ceasti#A op&iune are avantaAul de a
avea o #orm simplu de e.aminat side ,n&eles =categoric ma,^ simpl dec-t 6D8 inc?1>, dar aceast categorie de
valori este mai di#icil de utilizat pent opera&ii matematice, precum ,nsumarea sau calculul mediei!
Un c-mp numeric pentru valorile e.primate ,n picioare %i altul pentru valoriUA e.primate ,n inc?! (ceasta este
o #orm ceva mai u%or de ,ntre$uin&at pentru
&iile matematice, dar dou c-mpuri sunt mai di#icil de #olosit dec-t unul singur!
Un c-mp numeric reprezent-nd valorile ,n inc?! +ste cel mai u%or de utilizat ctre o $az de date, dar cel mai
greu de ,n&eles pentru oameni! 4ar nu uita&i c nu i $uie s prezenta&i valorile ,n #ormatul pe care ,l #olosi&i
pentru a lucra cu ele! Pute^^ re#ormata valorile pentru o a#i%are mai semni#icativ #olosind numeroasele #unc&ii
9 (m pre#erat s pstrm te.tul original, deoarece 6marea1 noastr moned na&ional a aAuns at-t \ mic, ,nc-t
vor$ind despre lei %i $ani =adic a suta parte dintr/un leu> ,n momentul actual riscm i nu producem dec-t r-sul
=amar sau ironic> al cititorului rom-n!!! k !"!
: *n sistemul metric anglo/sa.on, unit&i de msur a lungimii, l picior b 22 cm, l inc? b <,@8 cm! / !
sistemului MySQL! (ceasta ,nseamn c op&iunea de #a& este cea mai $un modalitate de reprezentare a
,nl&imii!
4ac tre$uie s stoca&i in#orma&ii despre date calendaristice, valorile respective includ %i orag Cu alte cuvinte, va
#i vreodat nevoie s includ %i orag MySQL nu #urnizeaz un tip de date care s ai$ o parte op&ional pentru
orJ 4("+ nu are niciodat o or, iar 4("+ /"*M+ tre$uie s ai$ o or! 4ac ora este ,ntr/adevr op&ional,
#olosi&i o coloan 4("+ pentru a ,nregistra data, respectiv o coloan "*M+ separat pentru a include ora! (poi
permite&i coloanei "*M+ s ia valoarea ULL si interpreta&i aceast valoare ca 6#r or1J C)+("+ "(5+L
ta$elul meu
data 4("+ 3" ULL,
ora "*M+ ULL >
Un tip de situa&ie c-nd este deose$it de important s determina&i dac ave&i sau nu nevoie de o valoare a orei se
produce atunci c-nd uni&i dou ta$ele cu o rela&ie de tip master/detaliu, ta$ele care sunt 6legate1 ,n #unc&ie de
in#orma&iile legate de dat!
S presupunem c sunte&i coordonatorul unei activit&i de cercetare care implic su$iec&i ce intr ,n $iroul
dumneavoastr pentru a #i testa&i! 4up un set ini&ial standard de teste, pute&i e#ectua mai multe teste
suplimentare ,n aceea%i zi, unde op&iunea testelor variaz ,n #unc&ie de rezultatele testelor ini&iale! Pute&i
reprezenta aceste in#orma&ii #olosind o rela&ie master/detaliu, ,n care in#orma&iile de identi#icare a su$iectului %i
testele standard ini&iale sunt stocate ,ntr/o ,nregistrare ma%ter, iar toate testele suplimentare sunt stocate su$
#orm de r-nduri ,ntr/un ta$el secundar cu detalii! (poi, corela&i cele dou ta$ele ,n #unc&ie de identi#icatorul
su$iectului %i data la care au avut loc testele!
,ntre$area la care tre$uie s rspunde&i ,n aceast situa&ie este dac pute&i #olosi numai data sau dac v tre$uie
at-t data, c-t %i ora! (cest lucru depinde de #aptul dac un su$iect poate parcurge procedura de testare de mai
multe ori, pe durata aceleia%i zile! 4ac da, ,nregistra&i ora =de e.emplu ora la care ,ncepe procedura> #olosind #ie
o coloan 4("+"*M+, #ie coloane 4("+ %i "*M+ separate, care tre$uie completate am-ndou! Fr valoarea
orei, nu ve&i putea asocia ,nregistrrile detaliu ale unui su$iect cu ,nregistrrile ma%ter adecvate dac su$iectul a
#ost testat de dou ori ,ntr/o zi!
(m auzit oameni spun-ndJ 6/am nevoie de or0 nu voi testa niciodat un su$iect de dou ori ,n aceea%i zi!1
Uneori au dreptate, dar i/am vzut pe o parte din aceia%i oameni aAung-nd ulterior s se ,ntre$e cum pot preveni
asocierea ,nregistrrilor detaliu cu o ,nregistrare ma%ter gre%it, dup ce au introdus date pentru su$iec&i care au
#ost testa&i de mai multe ori ,ntr/o zi! Scuze, dar atunci e prea t-rziuL
Uneori pute&i rezolva aceast pro$lem prin inser&iaMVortMdrtYm ,n ta$ele a unei coloane "*M+! 4in pcate,
,nregistrrile e.istente sunt di#icil de remediat, cu e.cep&ia situa&iilor c-nd ave&i o surs independent de date,
cum sunt ,nregistrrile originale scrise! (lt#el, nu ave&i nici o modalitate de a 6clari#ica misterul1 ,nregistrrilor
detaliu am$igui, pentru a le asocia cu ,nregistrarea ma%ter adecvat! C?iar dac ave&i o surs independent de
in#orma&ii, aceasta este o opera&ie ,ncurcat %i poate cauza pro$leme aplica&iilor pe care le/a&i scris deAa cu scopul
de a utiliza ta$elele! Cel mai $ine este s e.plica&i pro$lema
posesorilor ta$elelor %i s v asigura&i c dispune&i de o $un caracterizare a valorilor datelor ,nainte de a le crea
ta$elele!
Uneori pute&i avea date incomplete, lucru ce poate in#luen&a op&iunea dumneavoastr privind tipurile de coloane!
4e e.emplu, aduna&i date de na%tere si deces pentru cercetri de natur genealogic, iar uneori tot ce pute&i a#la
este anul ,n care cineva s/a nscut sau a decedat, nu %i data e.act! 4ac #olosi&i o coloan 4("+, nu pute&i
introduce o dat dec-t dac dispune&i de toate elementele acesteia! 4ac dori&i s pute&i ,nregistra in#orma&iile pe
care le ave&i, oricare ar #i acestea, c?iar dac sunt incomplete, s/ar putea s #i&i o$ligat s #olosi&i c-mpuri
separate pentru an, lun %i zi! (poi pute&i introduce pr&ile de in#orma&ii pe care le ave&i si insera&i valoarea
ULL pentru celelalte in#orma&ii, ,n MySQL 2!<2 si versiunile ulterioare e.ist si o alt posi$ilitate, care permite
pr&ilor care con&in ziua, respectiv luna %i data, s ia valoarea 0! (semenea date 6neclare1 pot #i #olosite pentru a
reprezenta valori de date incomplete!
7alorile dumneavoastr se ,ncadreaz ,ntr/un anumit domeniug
4ac v/a&i oprit asupra unei categorii generale din care s selecta&i un tip pentru o coloan, sta$ilirea domeniului
de valori pe care dori&i s/1 reprezenta&i v va aAuta s reduce&i plaAa de op&iuni la un anumit tip din cadrul acelei
categorii! S presupunem c dori&i s stoca&i valori ,ntregi! 4omeniul valorilor dumneavoastr determin tipurile
pe care le pute&i #olosi! 4ac ave&i nevoie de valori ,n domeniul 0/1000, pute&i #olosi orice tip cuprins ,ntre
SM(LL*" %i 5*I*"! 4ac valorile dumneavoastr aAung p-n la dou milioane, nu pute&i #olosi SM(LL*",
iar op&iunile dumneavoastr variaz de la M+4*UM*" la 5*I*"! (poi, tre$uie s selecta&i un tip dintre
posi$ilit&ile e.istente!
Pute&i, desigur, s #olosi&i pur si simplu cel mai mare tip pentru categoria de valoare pe care dori&i s o stoca&i
=5*I*" pentru e.emplele din paragra#ul anterior>, ,n general, totu%i, tre$uie s #olosi&i cel mai mic tip care este
su#icient de mare pentru inten&iile0 dumneavoastr! Proced-nd ast#el, ve&i reduce la minimum cantitatea de spa&iu
#olosit de ta$elele dumneavoastr, iar acestea v vor o#eri per#orman&e superioare, deoarece coloanele mai mici
pot #i, de o$icei, prelucrate mai rapid dec-t coloanele mai mari!
4ac nu cunoa%te&i domeniul de valori pe care va tre$ui s/1 pute&i reprezenta, tre$uie0 s v #olosi&i intui&ia sau
s utiliza&i 5*I*" pentru a lua ,n calcul cel mai ru caz cuA putin&! =)e&ine&i c, dac v da&i cu prerea si
#olosi&i un tip care se dovede%te a #i prea^ mic, nu este totul pierdut0 pute&i #olosi mai t-rziu (L"+) "(5L+
pentru a #ace coloana m0 6,ncptoare1!>
,n capitolul l, am creat un ta$el puncte pentru proiectul de eviden& a rezultatelor %co care con&inea o coloan
puncte pentru ,nregistrarea punctaAelor o$&inute la c?estionare %i teste! "a$elul #usese creat #olosind * " pentru a
pstra simplitatea e.punerii, dar pute&i vedea c, dac punctaAele se a#l ,n domeniul 0/100, o op&iune mai $un
ar #i "*O* US*I+4, deoarece ar #olosi un spa&iu de stocare mai redus!
4omeniul de valori din datele dumneavoastr in#luen&eaz de asemenea atri$utele pe cai#e le pute&i #olosi pentru
tipul coloanei dumneavoastr! 4ac valorile nu sunt niciodat in gative, pute&i #olosi US*I+40 ,n caz contrar,
nu pute&i!
"ipurile %ir nu au un 6domeniu1 ,n sensul domeniului coloanelor numerice, dar ele au o lungime, iar lungimea
ma.im de care ave&i nevoie a#ecteaz tipurile de coloane pe care le pute&i #olosi! 4ac %irurile dumneavoastr
sunt mai scurte de <@; caractere, pute&i #olosi C'(), 7()C'(), "*O"+B" sau "*O5L35! 4ac ave&i
nevoie de %iruri mai lungi, pute&i #olosi un tip "+B" sau 5L35, dar asta ,nseamn c C'() si 7()C'() nu
mai constituie op&iuni via$ile pentru dumneavoastr!
Pentru coloanele %ir pe care le ve&i #olosi pentru a reprezenta un set #i. de valori, pute&i lua ,n considerare
utilizarea unui tip de coloane +UM sau S+"! (cestea pot constitui op&iuni utile, deoa!ece sunt reprezentate
intern su$ #orm de numere! 3pera&iile cu aceste tipuri sunt e#ecoiate numeric, deci sunt mai e#iciente dec-t alte
tipuri de %iruri! 4e asemenea, pot #i mai compacte dec-t alte tipuri de coloane %ir, ceea ce determin economii de
spa&iu!
C-nd caracteriza&i domeniul de valori cu care tre$uie s lucra&i, termenii cei mai inspira&i sunt 6,ntotdeauna1 si
6niciodat1 =de e.emplu 6,ntotdeauna mai mic dec-t 10001 sau 6niciodat negativ1>, deoarece v aAut s
reduce&i mai mult op&iunile privind tipurile de coloane! 4ar pzi&i/v s #olosi&i ace%ti termeni atunci c-nd nu
sunt pe deplin Austi#ica&i! Fi&i atent mai ales c-nd v consulta&i cu alte persoane cu privire la datele lor si
respectivii ,ncep s v $om$ardeze cu ace%ti doi termeni! C-nd omul zice 6,ntotdeauna1 sau 6niciodat1,
asigura&i/v c vor$e%te serios! Uneori oamenii spun c datele lor au ,ntotdeauna o anumit caracteristic, pe
c-nd ,n realitate vor s spun 6aproape ,ntotdeauna1!
4e e.emplu, s presupunem c proiecta&i un ta$el pentru anumite persoane si c acestea v spunJ 6)ezultatele la
test sunt ,ntotdeauna cuprinse ,ntre 3 %i 100!1 5az-ndu/v pe aceast a#irma&ie, alege&i tipul "*O*" %i ,i da&i
atri$utul US*I+4, deoarece valorile sunt ,ntotdeauna di#erite de zero! (poi, descoperi&i c persoanele care
codi#ic datele pentru introducerea ,n $aza de date #olosesc uneori /l pentru a semnala c un elev a lipsit pe
motiv de $oal! Mi s #ieL P/asta nu v/au spus/o! Poate #i accepta$il s #olosi&i ULL pentru a reprezenta
asemenea valori dar, dac nu se poate, va tre$ui s ,nregistra&i un /l, dup care nu mai pute&i #olosi o coloan
US*I+4! =Pas alergtor, direc&ia (L"+) "(5L+L>
Uneori, deciziile despre aceste tipuri de cazuri se pot lua mai u%or pun-nd o ,ntre$are simplJ +.ist vreodat
e.cep&iig 4ac se produce vreodat un caz e.cep&ional, c?iar si o singur dat, tre$uie s #i&i pregtit! 7e&i
descoperi c persoanele care discut cu dumneavoastr despre proiectarea unei $aze de date sunt invaria$il de
prere c, dac e.cep&iile nu se produc #oarte #recvent, atunci nu conteaz! C-nd crea&i un ta$el, nu pute&i g-ndi
ast#el, ,ntre$area pe care tre$uie s o pune&i nu este c-t de #recvent se produc e.cep&ii, ci dac acestea se produc!
4ac e.cep&iile se produc, tre$uie s &ine&i cont de ele!
Care sunt pro$lemele de per#orman& %i de e#icien&g
3p&iunea dumneavoastr privind tipul de coloane poate in#luen&a per#orman&ele interogrilor ,n numeroase
moduri! 4ac ave&i ,n vedere ,ndrumrile generale discutate ,n sec&iunile anterioare, ve&i putea alege tipurile care
vor contri$ui la prelucrarea mai e#icient ,n MySQL a datelor dumneavoastr!
180 Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL 3pera&ii numerice sau cu %iruri
3pera&iile numerice sunt, ,n general, mai rapide dec-t opera&iile cu %iruri! S ne g-ndim la opera&iile de
compara&ie! umerele pot #i comparate dintr/o singur opera&ie! Compara&iile ,ntre %iruri pot necesita mai multe
compara&ii ,ntre octe&i, care sunt cu at-t mai multe cu c-t %irurile devin mai lungi!
4ac o coloan %ir are un numr limitat de valori, #olosi&i un tip +UM sau "OP+, pentru a $ene#icia de
avantaAele opera&iilor cu numere! (ceste tipuri sunt reprezentate intern su$ #orm de numere %i pot #i prelucrate
mai e#icient!
S ne g-ndim la reprezentrile alternative pentru %iruri! Uneori, pute&i ,m$unt&i per#orman&ele prin
reprezentarea valorilor %ir su$ #orm de numere! 4e e.emplu, pentru a reprezenta numerele *P ,n nota&ia cu
puncte, cum este 1:<!1;9!0!8, a&i putea #olosi un %ir! 4ar, ca alternativ, pute&i converti numerele *P ,n ,ntregi
prin stocarea #iecrei pr&i a #ormei cu puncte ,ntr/un octet din cei patru ai unui tip *" US*I+4! (st#el, se
va economisi spa&iu %i va creste viteza de cutare! Pe de alt parte, reprezentarea numerelor *P su$ #orm de
valori * " ar #ace di#icil sta$ilirea de coresponden&e cu un model, cum sunt cele pe care le/a&i #ace dac dori&i
s cuta&i numere dintr/o su$re&ea dat! 4eci, nu pute&i &ine cont numai de aspectele legate de spa&iu0 tre$uie s
decide&i reprezentarea cea mai adecvat ,n #unc&ie de modul ,n care dori&i s utiliza&i valorile!
"ipuri mai mari sau mai mici
"ipurile mai mici pot #i prelucrate mai rapid dec-t tipurile mai mari! Unul din motive ar #i acela c ocup spa&iu
mai pu&in %i implic o suprasarcin mai redus pentru activitatea discului! Pentru %iruri, timpul de prelucrare se
a#l ,ntr/o rela&ie direct cu lungimea %irului!
,n general, ta$elele mai mici sunt mai rapide, deoarece prelucrarea interogrilor necesita mai pu&ine opera&ii de
intrare/ie%ire cu discul! Pentru coloane care #olosesc tipuri de dimensiune #i., alege&i cel mai mic tip care va
con&ine domeniul impus de valori! 4e \ e.emplu, nu #olosi&i 5*I*" dac se poate utiliza M+4*UM*"! u
#olosi&i 43U5L+ dacR ave&i nevoie numai de o precizie FL3("! Pute&i economisi spa&iu c?iar %i ,n cazul
tipurilor de dimensiune varia$il! Un 5L35 #olose%te < octe&i pentru a ,nregistra lungimea valorii, un
L3I5L35 #olose%te 8 octe&i! 4ac stoca&i valori care nu dep%esc niciodat ;80]5V R utilizarea tipului
5L35 v economise%te < octe&i pentru #iecare valoare! =Considera&ii si1 milare sunt vala$ile %i pentru tipurile
"+B", desigur!>
"ipuri de lungime #i. sau varia$il
,n general, tipurile de lungime #i. pot #i prelucrate mai rapid dec-t tipurile de lungir varia$ilJ
,n cazul coloanelor de lungime varia$il, un ta$el ,n care se e#ectueaz numeroa actualizri sau %tergeri va
prezenta un grad superior de #ragmentare, datorit dime siunilor di#erite a ,nregistrrilor! 7a tre$ui s rula&i
periodic procedura 3P"*M*< "(5L+ pentru conservarea per#orman&elor! (ceasta nu constituie o pro$lem ,n
cazd r-ndurilor de lungime #i.!
"a$elele cu r-nduri de lungime #i. sunt mai u%or de reconstruit ,n cazul 6cderii1 unui ta$el, deoarece poate #i
determinat ,nceputul #iecrei ,nregistrri! (cest lucru mi
este vala$il la ,nregistrrile de lungime varia$il %i nu constituie o pro$lem de per#orman& ,n ceea ce prive%te
prelucrrile interogrilor, dar poate accelera ,n mod evident procesul de re#acere a ta$elului!
4ac ,n ta$elul dumneavoastr e.ist coloane cu lungime varia$il, conversia lor la coloane cu lungime #i. va
determina o ,m$unt&ire a per#orman&elor, deoarece ,nregistrrile cu lungime #i. sunt mai u%or de prelucrat,
,nainte de a ,ncerca aceast opera&ie, &ine&i cont de urmtoarele aspecteJ
Utilizarea coloanelor cu lungime #i. implic un compromis! (ceste coloane sunt mai rapide, dar ocup o
cantitate mai mare de spa&iu! Coloanele C'() =n> ocup ,ntotdeauna n octe&i pentru #iecare valoare =c?iar %i
pentru valorile vide>, deoarece valorile sunt completate cu spa&ii #inale atunci c-nd sunt stocate ,n ta$el!
Coloanele 7()C'()=n> ocup mai pu&in spa&iu, deoarece este alocat numai spa&iul necesar pentru stocarea
#iecrei valori, plus un octet ,n #iecare valoare pentru ,nregistrarea lungimii! (st#el, dac alege&i ,ntre coloanele
C'() %i 7()C'(), se #ace un compromis ,ntre timp %i spa&iu! 4ac viteza este pro$lema dumneavoastr
principal, #olosi&i coloanele C'() pentru a o$&ine avantaAele de per#orman& ale coloanelor de lungime #i.!
4ac spa&iul este la mare pre&, #olosi&i coloanele 7()C'()!
u pute&i converti o singur coloan de lungime varia$il0 tre$uie s le converti&i pe toate! 4e asemenea,
tre$uie s converti&i simultan toate coloanele de lungime varia$il #olosind o singur instruc&iune (L"+)
"(5L+0 ,n caz contrar, demersul dumneavoastr nu va avea nici un e#ect!
Uneori, nu pute&i #olosi un tip de coloan cu lungime #i., c?iar dac dori&i acest lucru! u e.ist tipuri de
lungime #i. pentru %iruri mai lungi de <@@ caractere, de e.emplu!
"ipuri inde.a$ile
*nde.urile mresc mult viteza interogrilor, deci alege&i tipuri pe care le pute&i inde.a! 7ezi sec&iunea 6(specte
legate de inde.are1 pentru mai multe in#orma&ii!
"ipuri ULL sau 3" ULL
4ac declara&i o coloan ca #iind 3" ULL, aceasta poate #i manipulat mai rapid, deoarece MySQL nu
tre$uie s veri#ice valorile coloanelor ,n timpul prelucrrii interogrilor, pentru a vedea dac acestea con&in sau
nu valoarea ULL! 4e asemenea, se economise%te un $it pentru #iecare r-nd din ta$el!
+vitarea valorii ULL ,n coloane poate simpli#ica interogrile, deoarece nu tre$uie s v mai g-ndi&i la ULL ca
la un caz special, ,n general, interogrile mai simple sunt prelucrate mai rapid!
,ndrumrile legate de per#orman& prezentate mai sus intr uneori ,n con#lict! 4e e.emplu, un r-nd cu lungime
#i. care con&ine coloane C'() va #i mai rapid dec-t un r-nd cu lungime varia$il care con&ine coloane
7()C'(), din punctul de vedere al capacit&ii sistemului MySQL de localizare a r-ndurilor! Pe de alt parte,
un asemenea r-nd va ocupa mai mult spa&iu, deci implic o activitate suplimentar a discului! 4in acest punct de
vedere, 7()C'() poate #i mai rapid! Ca regul empiric, pute&i presupune c r-ndurile cu lungime #i. vor
determina o cre%tere a per#orman&elor, c?iar dac se #olose%te o cantitate mai mare de spa&iu! Pentru o aplica&ie
deose$it de important, pute&i implementa
un ta$el ,n am$ele moduri %i eventual e#ectua&i teste pentru a determina alternativa cea mai $un pentru aplica&ia
respectiv!
Cum dori&i s #ie comparate valorile dumneavoastrg
Pute&i determina compararea %i sortarea tipurilor %ir ,ntr/un mod sensi$il sau nu la di#eren&a ,ntre maAuscule si
minuscule prin modul ,n care declarau aceste tipuri! "a$elul <!18 prezint #iecare tip care nu este sensi$il la
di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule, precum %i ec?ivalentul su sensi$il la o atare di#eren&! Unele tipuri
=C'(), 7()C'()> sunt $inare sau nu ,n #unc&ie de prezen&a sau a$sen&a cuv-ntului c?eie 5*()O ,n
declara&ia coloanei! Caracterul $inar al altor tipuri =5L35, "+B"> este con&inut implicit ,n numele tipului!
"a$elul <!18 Sensi$ilitatea tipurilor %ir la di#eren&a ,ntre maAuscule si minuscule
"ip non/$inar =insensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule>
C'()=M>
7()C'()=U>
"*O"+B"
"+B"
M+4*UM"+B"
L3I"+B"
"ip $inar =sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule>
C'()=M> 5*()O
7()C'()=M> 5*()O
"*O5L35
5L35
M+4*UM5L35
L3I5L35
)e&ine&i c tipurile $inare =sensi$ile la di#eren&a ,ntre maAuscule si minuscule> di#er de omoloagele lor non/
$inare =insensi$ile la di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule> numai ,n ceea ce prive%te comportarea ,n materie de
comparare %i sortare! 3rice tip %ir poate con&ine orice categorie de date! ,n particular, tipurile "+B" pot con&ine
date $inare #r nici un #el de pro$leme, ,n ciuda men&iunii 6"+B"1 din numele tipurilor de coloane!
4ac dori&i s #olosi&i o coloan at-t pentru compara&ii sensi$ile la di#eren&a ,ntre maAusr l cule %i minuscule, c-t
%i pentru compara&ii insensi$ile la o asemenea di#eren&, #olosi&i un l tip non/$inar! (poi, de #iecare dat c-nd
dori&i o compara&ie sensi$il la di#eren&a ,ntre i maAuscule %i minuscule, #olosi&i cuv-ntul c?eie 5*()O pentru a
#or&a tratarea unui %ir c pe o valoare de tip %ir $inar! 4e e.emplu, ,n cazul ,n care coloanaAnea este o coloana l
C'(), o pute&i compara ,n moduri di#eriteJ
coloanaAnea b 1(5C1 *nsensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule %i
5*()O coloanaAnea b 1(5C1 Sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule V^
coloanaAnea b 5*()O 1(5C1 Sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule si minuscule 1^

4ac ave&i valori %ir pe care dori&i s le sorta&i ,ntr/o anumit ordine ne/le.icogra#ic ave&i ,n vedere utilizarea
unei coloane +UM! Sortarea valorilor +UM se produce ,n con8 #ormitate cu ordinea ,n care men&iona&i
valorile din enumerare ,n declara&ia coloaneiil deci pute&i determina sortarea acestor valori ,n orice ordine dori&i!
Capitolul < Lucrul cu date ,n MySQL si SQL 182
*nten&iona&i s inde.a&i o coloang
*nde.urile permit sistemului MySQL s prelucreze interogrile mai rapid! (legerea inde.urilor este o pro$lem
discutat mai detaliat ,n capitolul 8, dar un principiu general precizeaz c acele coloane pe care le #olosi&i de
o$icei ,n clauzele U'+)+ pentru selectarea r-ndurilor constituie cele mai $une op&iuni pentru inde.are!
4ac dori&i s inde.a&i o coloan sau s o include&i ,ntr/un inde. cu mai multe coloane, e.ist restric&ii privind
tipurile pe care le pute&i alege, ,n versiunile MySQL anterioare versiunii 2!<2!<, coloanele inde.ate tre$uie
declarate 3" ULL, dup cum tipurile 5L35 si "+B" nu pot #i inde.ate! (ceste restric&ii au #ost eliminate ,n
MySQL 2!<2!<, dar, dac #olosi&i o versiune anterioar %i nu pute&i sau nu dori&i s trece&i la o versiune mai
recent, tre$uie s lucra&i cu aceste restric&ii! "otu%i, pute&i ocoli restric&iile ,n urmtoarele situa&iiJ
4ac pute&i speci#ica o anumit valoare ca #iind special, o pute&i trata ca si cum ar avea aceea%i semni#ica&ie ca
%i ULL! Pentru o coloan 4("+, pute&i desemna valoarea 10000/00/001 ca av-nd semni#ica&ia 6#r dat1, ,ntr/
o coloan de tip %ir, pute&i preciza c un %ir vid are semni#ica&ia 6valoare lips1, ,ntr/o coloan numeric, pute&i
#olosi /l dac, ,n mod normal, coloana va con&ine numai valori non/negative!
u pute&i inde.a tipurile 5L35 sau "+B", dar, dac %irurile dumneavoastr nu dep%esc <@@ de caractere,
#olosi&i tipul de coloan ec?ivalent 7()C'() si inde.a&i/l pe acela! Pute&i #olosi 7()C'() =<@@> 5*()O
pentru valorile 5L35, respectiv 7()C'() =<@@> pentru valorile "+B"!
*ntercorelarea pro$lemelor legate de selectarea tipului de coloan
u pute&i lua ,ntotdeauna ,n considerare pro$lemele legate de selectarea tipurilor de coloane ca %i cum acestea ar
#i independente una de alta! 4e e.emplu, ,n cazul tipurilor numerice domeniul este corelat cu dimensiunea
spa&iului de stocare0 c-nd domeniul creste, ave&i nevoie de o cantitate mai mare de spa&iu, ceea ce a#ecteaz
per#orman&ele! Ca alt e.emplu, lua&i ,n considerare implica&iile op&iunii de utilizare a atri$utului
(U"3N*C)+M+" pentru crearea unei coloane care s con&in numere de secven& unice! 3p&iunea
respectiv are numeroase consecin&e, care implic tipul coloanei, inde.area %i utilizarea valorii ULLJ
(U"3N*C)+M+" este un atri$ut de coloan care tre$uie #olosit numai cu tipuri ,ntregi! (st#el, op&iunile
dumneavoastr sunt imediat limitate la tipurile cuprinse ,ntre "*O*"%i5*I*"!
Coloanele (U"3N*C)+M+" tre$uie inde.ate de a%a manier ,nc-t numrul curent ma.im din cadrul
secven&ei s poat #i determinat rapid, #r a necesita o parcurgere complet a ta$elului, ,n continuare, pentru a
preveni reutilizarea numerelor din secven&, inde.ul tre$uie s #ie unic! (ceasta ,nseamn c tre$uie s declara&i
coloana ca P)*M()O ]+O sau ca inde. de tip U*QU+!
4ac versiunea dumneavoastr de MySQL este anterioar versiunii 2!<2!<, coloanele inde.ate nu pot con&ine
valori ULL, deci tre$uie s declara&i coloana ca #iind de tip 3"
ULL!
"oate acestea ,nseamn c nu pute&i declara o coloan (U"3N*C)+M+" ast#elJ
col tipNar$itrar (U"3N*C)+M+" 3 ast#el de coloan se declar dup cum urmeazJ
col tipNintreg (U"3N*C)+M+" 3" ULL P)*M()O ]+O Sau ast#elJ
col tipNintreg (U"3N*C)+M+" 3" ULL, U*QU+=col>
3 consecin& suplimentar a utilizrii atri$utului (U"3N*C)+M+" este aceea c, atri$utul #iind destinat
generrii unei secven&e de valori pozitive, pute&i la #el de $ine s declara&i o coloan (U"3N*C)+M+" ca
#iind US*I+4J
col tipNintreg US*I+4 (U"3N*C)+M+" 3" ULL P)*M()O ]+O
col tipNintreg US*I+4 (U"3N*C)+M+" 3" ULL, U*QU+=col>
+valuarea e.presiilor %i conversia de tip
MySQL v permite s scrie&i e.presii care includ constante, apeluri la #unc&ii si re#erin&e A la coloane dintr/un
ta$el! (ceste valori pot #i com$inate #olosind di#erite categorii de & operatori, precum operatorii aritmetici sau de
compara&ie, iar termenii unei e.presii pot A #i grupa&i cu aAutorul parantezelor!
+.presiile apar cel mai #recvent ,n lista de selec&ie a coloanei %i ,n clauza U'+)+ a A instruc&iunilor S+L+C"J
S+L+C"
C3C("=nume, 1, 1, prenume>,
="3N4(OS=dataNdeces> / "3N4(OS=dataNnastere> M 2;@> F)3M pre%edinte U'+)+
dataNnastere V 11:00/1/11 (4 dataNdeces *S 3" ULL Fiecare coloan selectat reprezint o e.presie, ca %i
con&inutul clauzei U'+)+! 4e asemenea,L e.presiile mai apar ,n clauza U'+)+ a instruc&iunilor 4+L+"+ si
UP4("+, ,n clauza 7(LU+S => instruc&iunilor *S+)" si a%a mai departe!
C-nd MySQL ,nt-lne%te o e.presie, o evalueaz pentru a calcula un rezultat! 4e e.emplu =8d2> M =8/<> are
rezultatul ;! +valuarea e.presiilor poate necesita conversii de tiAG 4e e.emplu, MySQL converte%te numrul
:;09<1 ,ntr/o dat, %i anume 11::;/09/<v atunci c-nd numrul este #olosit ,ntr/un conte.t care necesit o valoare
de tip dat!
(ceast sec&iune discut modul ,n care pute&i scrie e.presii ,n MySQL, precum %i sunt regulile care guverneaz
di#eritele categorii de conversii de tip pe care le e.ecul MySQL ,n decursul procesului de evaluare a e.presiilor!
Fiecare dintre operator MySQL este prezentat aici, dar MySQL are un numr at-t de mare de #unc&ii, ,nc-t vot
a$orda numai c-teva! "otu%i, #iecare operator %i #iecare #unc&ie sunt prezentate ,n det ,n (ne.a C!
Scrierea e.presiilor
3 e.presie se poate reduce la o singur constantJ 3 Constant numeric
1 a$c1 Constant de tip %ir
+.presiile #olosesc apeluri la #unc&ii! Unele #unc&ii iau argumente =valori plasate ,ntre paranteze>, altele nu!
(rgumentele multiple tre$uie s #ie separate prin virgul! C-nd invoca&i o #unc&ie, argumentele pot #i delimitate
prin spa&ii, dar ,ntre numele #unc&iei si paranteza de desc?idere nu tre$uie s e.iste nici un spa&iuJ
3U=> Func&ie #r argumente
S")CMP =1 a$c1,1 de#1> Func&ie cu dou argumente
S")CMP= 1a$c1, 1de# > Sunt permise spatiile ,n Aurul argumentelor
S")CMP =1 a$c1,1 de#1> Spa&iile plasate dup numele #unc&iei sunt
interzise
4ac e.ist un spa&iu dup numele #unc&iei, analizorul MySQL poate interpreta numele #unc&iei ca pe un nume
de coloan! =umele #unc&iilor nu sunt cuvinte rezervate %i le pute&i #olosi pentru nume de coloan, dac dori&i!>
)ezultatul o$i%nuit este o eroare de sinta.!
,n e.presii se pot #olosi si valori din coloanele ta$elelor, ,n situa&ia cea mai simpl, c-nd ta$elul cruia ,i apar&ine
o coloan rezult evident din conte.t, o re#erin& de coloan se poate rezuma, pur si simplu, la numele coloanei,
,n #iecare din urmtoarele instruc&iuni S+L+C" este speci#icat un singur ta$el0 ast#el, re#erin&ele la coloane sunt
lipsite de ec?ivocJ
S+L+C" nume, prenume F)3M pre%edinte
S+L+C" nume, prenume F)3M mem$ru
4ac nu este clar identitatea ta$elului care va #i #olosit, numele coloanelor pot #i precedate de numele ta$elului!
4ac nu este clar nici mcar numele $azei de date care tre$uie #olosit, numele ta$elului poate #i precedat de
numele $azei de date! 4e asemenea, pute&i #olosi aceste #orme mai concrete ,n conte.te lipsite de ec?ivoc, dac
dori&i pur %i simplu s #i&i mai e.plicitJ
S+L+C"
pre%edinte!nume, pre%edinte!prenume, mem$ru!nume, mem$ru!prenume
F)3M pre%edinte, mem$ru
U'+)+ pre%edinte!nume b mem$ru!nume
S+L+C" sampNd$!elev!nume F)3M sampNd$!elev ,n #inal, pute&i com$ina toate aceste tipuri de valori pentru a
#orma e.presii mai comple.e!
"ipuri de operatori
MySQL include numeroase tipuri de operatori care pot #i #olosi&i pentru a com$ina termenii e.presiilor!
3peratorii aritmetici, prezenta&i ,n ta$elul <!1@, includ operatorii o$i%nui&i de adunare, scdere, ,nmul&ire %i
,mpr&ire, precum %i operatorul modulo! 3pera&iile aritmetice se e.ecut #olosind valori ,ntregi 5*I* " =de ;8
$i&i> pentru opera/
torii _/, / si d atunci c-nd am$ii operanzi sunt ,ntregi, precum %i pentru operatorii M %i e l atunci c-nd opera&ia
este e#ectuat ,ntr/un conte.t unde se a%teapt ca rezultatul s #ie unL ,ntreg! )e&ine&i ca, dac o opera&ie implic
valori mari, ast#el ,nc-t rezultatul dep%e%te S domeniul pe ;8 de $i&i, ve&i o$&ine rezultate imprevizi$ile!
"a$elul <!1@ 3peratori aritmetici
3perator
Sinta.
a $
a / $ /a
a d $
a M $
a e $
Semni#ica&ie
(dunare0 suma operanzilor
Scdere0 di#eren&a ,ntre operanzi
Minus unar nega&ia operandului
,nmul&ire0 produsul operanzilor
,mpr&ire0 catul operanzilor
Modulo0 restul rmas dup ,mpr&irea operanzilor
3peratorii logici, prezenta&i ,n ta$elul <!1;, evalueaz e.presii pentru a determina da sunt adevrate =di#erite de
zero> sau #alse =zero>! MySQL include operatorii 6,n stil C1 ``S 11 %i L ca #orme alternative pentru (4, 3) %i
3"! 3$serva&i mai ales operatorul 110 (S^A SQL speci#ic 11 ca operator de concatenare a %irurilor, dar ,n
MySQL are semni#ica&ia unei opera&ii 3) =S(U> logice! 4ac e.ecuta&i urmtoarea interogare %i v a%tepta&i
aceasta s e.ecute concatenarea %irurilor, veri descoperi cu surprindere c returne numrul 0J
S+L+C" 1a$c1 ^^ 1de#1 \V 3
1 a$c1 si 1 de#1 sunt convertite ,n ,ntregi ,n vederea opera&iei, iar am$ele se trans#orm ,n 0! ,n MySQL, tre$uie
s #olosi&i #unc&ia C3C("= 1a$c1, 1de#1> pentru a e#ectua concatenarea %irurilor!
"a$elul <!1; 3peratori logici
3perator
(4, `` 3), ^^ 3", L
Sinta.
a (4 $, a `` $
a 3) $, a ^^ $ 3" a, la
Semni#ica&ie
*ntersec&ie logic0 adevrat dac am$ii operanzi sunt adevra&i
)euniune logic0 adevrat dac oricare din operanzi este adevrat
egare logic0 adevrat dac operandul este #als
3peratorii pe $it, prezenta&i ,n ta$elul <!1D, e.ecut intersec&ii %i reuniuni la nivel de l unde #iecare $it al
rezultatului este evaluat su$ #orma intersec&iei sau reuniunii logicd# $i&ilor corespunztori ai operanzilor! 4e
asemenea, pute&i e.ecuta deplasri ale $i&ilorKl^ st-nga sau la dreapta! 3pera&iile cu $i&i sunt e#ectuate #olosindu/
se valori ,ntregi 5*I*# =pe ;8 de $i&i>!
"a$elul <!1D 3peratori pe $it
3perator Sinta.
` a ` $
a Y $
a _ $
Semni#ica&ie
*ntersec&ie =(4> la nivel de $it0 #iecare $it al rezultatului este setat dac $i&ii corespunztori ai am$ilor operanzi
sunt seta&i
)euniune =3)> la nivel de $it0 #iecare $it al rezultatului este setat dac $itul corespunztor al oricruia dintre
operanzi este setat
4eplasare la st-nga a lui a cu $ pozi&ii de $it 4eplasare la dreapta a lui a cu $ pozi&ii de $it
3peratorii de compara&ie, prezenta&i ,n ta$elul <!19, includ operatori pentru testarea mrimii relative sau a
aranArii le.icogra#ice a numerelor %i a %irurilor, precum %i operatori pentru sta$ilirea coresponden&ei cu un
model si pentru detectarea valorilor ULL! 3peratorul \bV este speci#ic lim$aAului MySQL %i a #ost introdus ,n
MySQL 2!<2!
"a$elul <!19 3peratori de compara&ie
3perator
*
5+"U++
L*]+
3" L*]+ )+I+BP
Sinta.
a b $
a Lb $, a \V $
a \ $
a \b $
a Vb $
a V $
a * =$1, $<, !!!
a 5+"U++ $ (4 C
a L*]+ $
a 3" L*]+ $
a )+I+BP $
3" )+I+BP a 3" )+I+BP $
*S ULL
*S 3" ULL
a \bV $
a *S ULL
a *S 3" ULL
Semni#ica&ie
(devrat dac operanzii sunt egali (devrat dac operanzii sunt di#eri&i (devrat dac a este mai mic dec-t $
(devrat dac a este mai mic sau egal cu $ (devrat dac a este mai mare sau egal cu $ (devrat dac a este mai
mare dec-t $ > (devrat dac a este egal cu oricare din termenii $l, $<,!!! (devrat dac a se a#l ,ntre valorile
lui $ si c, inclusiv $ %i c
Coresponden& cu modelul ,n SQL0 adevrat dac a corespunde cu $
Coresponden& cu modelul ,n SQL0 adevrat dac a
nu corespunde cu $
Coresponden& cu o e.presie regulat e.tins0 adevrat
dac a corespunde cu $
Coresponden& cu o e.presie regulat e.tins0 adevrat
dac a nu corespunde cu $
(devrat dac operanzii sunt egali =c?iar dac au valoarea ULL>
(devrat dac operandul este ULL (devrat dac operandul nu este ULL
3peratorul 5*()O este disponi$il ,ncep-nd cu MySQL versiunea 2!<2 si poate #i #olosit pentru conversia unui
%ir ,ntr/un %ir $inar, ast#el ,nc-t s #ie sensi$il la di#eren&a ,ntre
maAuscule %i minuscule ,n cazul compara&iilor! Prima dintre urmtoarele compara&ii miK este sensi$il la di#eren&a
,ntre maAuscule si minuscule, dar a doua si a treia suntJ
1a$c1 b 1($c1 1
5*()O 1a$c1 b 1($c1 3
1a$c1 b 5*()O 1($c1 3
u e.ist nici o conversie corespunztoare 3" 5*()O! 4ac dori&i s #olosi&i o coloana at-t ,ntr/un conte.t
sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule, c-t si ,ntr/un conte.t #r aceast caracteristic, #olosi&i un tip
de coloan care nu este sensi$il la di#eren&at ,ntre maAuscule %i minuscule %i utiliza&i 5*()O pentru acele
compara&ii pe care le dori&iW sensi$ile la di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule!
Compara&iile sunt ,ntotdeauna sensi$ile la di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule pentru, coloanele pe care le
declara&i #olosind un tip de %ir $inar =C'() 5*()O, 7()C'() 5*()OK %i tipurile 5L35>! Pentru a o$&ine
o compara&ie care nu este sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule si minuscule pentru un asemenea tip de coloan,
#olosi&i UPP+) => sau L3U+) =>K pentru a converti am$ii operanzi la aceea%i mrime a litereiJ
UPP+)=numeNcoloana> \ UPP+)=1lonescu1> K
L3U+)=numeNcoloana> \ L3U+)=1lonescuK> R12
Pentru compara&ii ,ntre %iruri care nu sunt sensi$ile la di#eren&a ,ntre maAuscule %0 minuscule, este posi$il ca mai
multe caractere s #ie considerate ec?ivalente, ,n #unc&ii de setul dumneavoastr de caractere! 4e e.emplu, + si +
s/ar putea s #ie tratate identiY= ,n cadrul opera&iilor de compara&ie %i ordonare! Compara&iile $inare =sensi$ile la
di#er renta ,ntre maAuscule si minuscule> se e.ecut #olosind valorile (SC** ale caracterelor!
Coresponden&a cu un model v aAut s cuta&i valori #r a #i o$ligat s speci#ica&i o valoari literal e.act!
MySQL #urnizeaz coresponden&a cu un model din SQL #olosind operato/R nil L*]+ %i caracterele de ,nlocuire
e =corespunde oricrei secven&e de caractere> si N =cores/i_ punde oricrui caracter individual>! 4e asemenea,
MySQL #urnizeaz coresponden&a cu model $az-ndu/se pe operatorul )+I+BP %i pe e.presiile regulate e.tinse
care sunt simil0 celor #olosite ,n programele U*B precum grep, %ed si vi! "re$uie s #olosi&i unul dim ace%ti
operatori de sta$ilire a coresponden&elor cu un model pentru a e#ectua sta$ili coresponden&ei cu un model0 nu
pute&i #olosi operatorul b! Pentru a inversa sensul uni opera&ii de sta$ilire a coresponden&ei cu un model, #olosi&i
3" L*]+ sau 3" )+I+BP!
Cele dou tipuri de sta$ilire a coresponden&ei cu un model di#er su$ dou aspecte import tante, dincolo de
utilizarea unor operatori di#eri&i %i a unor caractere de model di#eriteJ!,
L*]+ nu este sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule si minuscule dec-t dac minimum operand este un %ir $inar!
)+I+BP este sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule si minuscule1d
Modelele SQL corespund cu valoarea gsit numai dac ,ntregul %ir corespunde +.presiile regulate corespund
dac modelul este gsit oriunde ,n interiorul %irului!
10 ,ncep-nd de la versiunea 2!<2!8, )+I+BP nu mai este sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule %i mimi cule dec-t
dac minimum un operand este un %ir $inar! / !(!
Modelele #olosite cu operatorul L*]+ pot include caracterele de ,nlocuire e %i N! 4e e.emplu, modelul 1elee1
corespunde tuturor %irurilor care ,ncep cu 1ele1J
1elevat1 L*]+ 1elee1 d 1
1elementar1 L*]+ 1elee1 d 1
Caracterul de ,nlocuire e corespunde oricrei secven&e de caractere, inclusiv cu secven&a vid, deci 1elee1
corespunde lui 1ele1J
1ele1 L*]+ 1elee1 tV 1
(ceasta mai ,nseamn c modelul 1e1 corespunde oricrui %ir, inclusiv %irului vid! "otu%i, 17 nu va corespunde
valorii ULL! 4e #apt, orice sta$ilire de coresponden& cu un model care con&ine un operand ULL va e%uaJ
1ele1 L*]+ ULL 3 ULL
ULL L*]+ 1elee1 d ULL
3peratorul L*]+ din MySQL nu este sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule %i minuscule, dec-t dac unul din
operanzii si este un %ir $inar! (st#el, 1elee1 este ec?ivalent ,n mod presta$ilit at-t cu %irul 1elevat1 c-t %i cu %irul
1+levat1, dar ,ntr/o compara&ie $inar va #i ec?ivalent numai cu unul din cele dou %iruriJ
1+levat1 L*]+ 1elee1 d 1
1elevat1 L*]+ 1elee1 o 1
5*()O 1elevat1 L*]+ 1elee1 o 1
5*()O 1+levat1 L*]+ 1ele7 \d 3
(cest lucru nu se ,nt-mpl ,n cazul operatorului L*]+ din (S* SQL, care este sensi$il la di#eren&a ,ntre
maAuscule %i minuscule!
Caracterul de ,nlocuire poate #i speci#icat oriunde ,n interiorul modelului! 4e e.emplu, 1eat1 este ec?ivalent cu
1$irocrat1, 1colorat1 sau 1aristocrat1! Pe de alt parte, 1eate1 este ec?ivalent cu toate %irurile de mai sus, dar si
cu %iruri gen 1crater1, 1atent1 sau 1straturi1!
Cellalt caracter de ,nlocuire permis pentru L*]+ este N, care corespunde oricrui caracter
individual!NNNcorespunde oricrui %ir #ormat din e.act trei caractere, 1aNr1 corespunde cu 1aer1 %i 1aur1 %i c?iar
cu 1aNr1, deoarece N este ec?ivalent cu el ,nsu%i!
Pentru a dezactiva semni#ica&ia special a caracterelor de ,nlocuire e si N, pentru a corespunde instan&elor
literale ale acestor caractere, preceda&i/le cu un $acGslas? =He sau HN>J
1a$c1 L*]+ 1aec1 \d 1
1a$c1 L*]+ 1aHec1 W 3
1aec1 L*]+ 1aHec1 \d 1
Cealalt #orm #olosit ,n MySQL pentru sta$ilirea coresponden&elor cu un model #olose%te e.presiile regulate!
3peratorul este )+I+BP, nu L*]+! =)L*]+ este un sinonim pentru )+I+BP!> Caracterele de model cele mai
#olosite ,n cazul e.presiilor regulate sunt urmtoareleJ
corespunde oricrui caracter individualJ
1a$c1 )+I+BP 1a!c1 o 1

Mysql 100

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mysql 100

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

100 Partea l Utilizarea general a sistemului MySQL

coloanaAnea b 5*()O 1(5C1 Sensi$il la di#eren&a ,ntre maAuscule si minuscule 1^

S-ar putea să vă placă și