Autoritatile administratiei publice sunt autoritatile care realizeaza
administratia publica. Organizarea administratiei de stat ca fenomen a aparut odata cu statul. Teoriile stintifce despre aceasta s au conturat mai tarziu, odata cu aparitia si dezvoltarea dr admin si a stiintei administratiei din sec XIX. In doctrina domina teza potrivit careia autoritatile ce formeaza puterea executiva sunt studiate la dr constitutional sub aspectul rolului politic iar la dr admin sub aspectul rolului administrativ. otiunea de admin de stat in sens organic desemneaza seful de stat, apoi guvernul si ministerele, si alte struct centrale de specialitate a!ate in subordinea guvernului sau a ministerelor, precum si ramifcatiile acestora in teritoriu. otiunea de admin locala in sens organic desemneaza autoritatile locale autonome alese " consilii locale, primari, consilii #udetene $. %ste identifcat astfel un sistem al org admin publice. otiunea de autoritate publica & orice organ public, colectiv organiz de oameni care exercita prerog de putere publica fe intr o activitate statala fe intr o activitate din administratia locala. Autoritatea sau organul admin publice repr acea structura organizationala care potrivit Constitutiei si legii are personalitate de drept public si actioneaza din ofciu pt executarea legii sau prestarea serviciilor publice in limitele legii, sub controlul direct sau indirect al parlamentului. 'upa criteriul modului de formare distingem autoritati ale admin pub alese & presedintele, primarul, consiliul local & si autorit ale admin pub numite. 'p criteriul naturii lor & organe ale admin publice colegiale si org ale admin pub individuale. (p criteriul competentei " teritoriala $ & organe ale admin publice centrale si organe ale admin publice locale.) " materiala $ & org cu competenta generala & guvernul si org cu competenta speciala & ministerul educatiei. (arcinile, competenta si capacitate autoritatilor administratiei publice 'e regula in doctrina notiunile de competenta si capacitate sunt analiz la dr admin iar not de sarcini e analiz la stiinta administratiei (arcinile admin publice repr ansamblul necesitatilor sociale obiectiv determinate evaluate politic si consacrate prin norme #uridice, necesitati care reprezinta ratiunea de a f a acestor organe Atribut unui organ al admin publice sunt mi#loacele #uridice de realizare a sarcinilor. %le reprezentand in ansamblu "atributiile$ competenta & notiune esentiala pt dr admin analizata in raport cu capacitatea. " unii pun semnul identitatii califcand capacitatea drept aptitudinea de a f titular de dr si obligatii in raport cu admin, elem determinat al competentei. $. 'octrina de o maniera ma#oritara a stabilit insa o distinctie intre cele * concepte aratand ca+ in timp ce capacitatea este proprie doar autoritatilor administrative in ansamblul lor, competenta pot avea atat autoritatile cat si structurile ce le compun $ capacitatea presupune a actiona in nume propriu, competenta nu presupune o astfel de independenta. Atributiile ce formeaza continutul categoriei de competenta pot f delegate. Capacitatea nu poate f transmisa altui subiect de drept. Competenta desemneaza ansamblul de atributii stabilite de constitutie sau de lege ce confera dr si obligatii pt a desfasura in nume propriu si in realizarea puterii publice o anumita activitate administrativa. Capacitatea repr aptitudinea organelor admin publice de a f subiecte in raporturile #uridice administrative reclamate de realizarea competentei lor. Caracterele competentei+ & caracter legal+ treb intotdeauna stabilita prin lege & caracter obligatoriu+ executarea atributiilor ce o compun e obligatorie, nu e lasata la indemana autoritatilor. & caracter sutonom+ consta in dreptul autoritatii administratiei publice de a&si realiza atributiile si corelativ obligatia celorlalte autoritati de a asigura independenta necesara Clasifcarea competentei & materiala+ desemneaza sfera si natura atributiilor & teritoriala+ semnifca limitele teritoriale in care poate actiona o autoritate a admin publice & temporala+ desemneaza limitele de timp in care o autoritate a admin pub isi poate exercita atributiile. 'e regula autorit admin pub au o competenta temporala nelimitata. %xista si struct care au o competenta te,porala delimitata. ,olul presedintelui si implicatiile privind califcarea regimului constitutional actual. -otrivit unei axiome a dr public statul nu poate f conceput fara un sef oricat de simbolic ar f rolul acestuia. Ideea sefului de stat e leg de forma de guvernamant.&. cine exercita puterea statului/ O sg pers & monocratie) un gr de pers & oligar0ie) poporul in mod direct & democratie. 'p forma de guvernamant distingem monar0iile " seful statului desemnat ereditar $ si republici " seful statului & presedinte & este ales pe o perioada determinata, fe de popor prin vot direct sau indirect de catre parlament. Constitutia din 12 a proiectat un presedinte de republica pt a satisface pe de o parte necesitatea de reprezentare iar pe de alta parte necesitatea de arbitra# intre puterile statului, intre stat si societate. Continutul art 34 din C ce consacra rolul presedintelui repr rezultatul disputei dintre adunarile constituante dintre cele * puteri care s au confruntat cu privire la forma de guvernamant+ cel monar0ic si cel republican. 'octrina romaneasca apreciaza ca presedintele apare in postura de sef al statului, sef al executivului alaturi de premier, garant al Const. si mediator intre puterile statului. 'octrina a clasifcat regimul constitutional actual ca find un regim semiprezidential atenuat sau parlamentarizat raportandu se la prevederile constitutionale. 5ai recent se utilizeaza si sintagma de regim mixt sau semiparlamentar. In doctrina postdecembrista pornind de la dispoz constitutionale privind raporturile dintre autoritatile publice care realiz funct legislativa si funct executiva, au fost formulate argumente prin care e #ustifcata aceasta califcare. Atat parlamentul cat si presedintele sunt organe reprezentative la nivel national alese prin vot direct, dar doar parlamentul este califcat ca find organul reprezentativ suprem al poporului roman "art.627C$. 'reptul presedintelui de a dizolva parlamentul presupune indeplinirea cumulativa a unor conditii aproape imposibil de realizat. Constitutia consacra o forma de raspundere politica a presedintelui prevazand suspendarea acestuia din functie urmata de referendum pentru demitere. -resedintele poate cere poporului sa si exprime vointa cu privire la probleme de interes national prin referendum numai dupa consultarea parlamentului. 8uvernul in intregul sau raspunde politic doar in fata parlamentului. u doar presedintele, ci si fecare camera poate cere urmarirea penala a membrilor guvernului pt faptele savarsite in exercitiul functiei lor. -resedintele poate dispune suspendarea acestora din functie daca s a cerut urmarirea penala.