Corbii i barza Grigore Alexandrescu

1
Corbii i barza Corbii i barza Corbii i barza Corbii i barza
Pe o cmpie
Mare, bogat,
Urm odat
O btlie
Aspr, cumplit, neasemnat,
nct cadavre nenumrate
Zceau grmad nengropate.
Corbii ndat luar tire;
Lacomi de prad, ei nvlir,
i cu grbire
Aci sosir.
i dup ce mncar, i dup ce bur
Mult snge, ncepur
C-un glas ngrozitor
S cnte cina lor.

Barza cea simitoare,
Care pe om iubete
i-n preajm-i se nutrete,
Vzndu-i, de departe
Le strig: "Cum se poate
Aa neruinare?
Corbii i barza Grigore Alexandrescu

2
E locul pentru cin? e ora de plcere,
Pe un pmnt de doliu, n ziua de durere?
Mumele i plng fiii;
Izvorul bogiei,
Cmpul, e ruinat,
Iar voi v ndopai,
i cntai!"
- "D-aceasta ne iertai -
Rspunse deodat,
Ceata ntunecat -
Omului ct i place
Poate fi ruinat,
Dar noi suntem n pace
i mult ne-am ngrat."

Acei ce de-a rii grea soart profitar,
Ce de streini n posturi, n ranguri se-nlar,
Ce prin trdri, basee, snt astzi mari, bogai,
Poate i decorai,
Dup a mea prere, snt corbi neruinai.

Dar a dori s-mi spunei, domnilor cititori,
(Cci eu vorbesc d-o ar
De tot imaginar)
La noi s afl oare astfel de muritori?
Corbii i barza Grigore Alexandrescu

3
Dac avei de oameni idee aa proast,
Las rspunderea toat asupra dumneavoastr.