n ultima analiza

Cauza profunda care a determinat,

n ultima analiza, trecerea de la politeism la
monoteism, a fost procesul de unificare a vietii
economice, structurii etnice si a organizarii
social-politice.
B.Martin-Zeii si religiile
Adevarat, sa stiti ca a cazut o piatra din cer, mica era la vedere, dar g
rea la ridicare , ct nu putea sa o ridice nimeni, atunci.Prea sfintitul, patriarh
ul sfintei cetati a Ierusalimului si a toata Palestina a adunat toti Mitropoliti
i si Vladicii, si au facut rugaciuni si denii cu cntari sfinte, trei zile si trei
nopti; atunci veni un glas din cer zicnd:<<Luati piatra cu blagoslovitele minile
voastre si o desfaceti!>>Si daca o desfacura aflara ntr-nsa aceste Dumnezeesti cuv
inte scrise si zicnd:<<Iata, v-am dat aceste epistole mai nti si tot nu v-ati ntors
de la faradelegile voastre;nici nu v-ati pocait precum v-am poruncit, nici nu at
i ascultat cuvintele mele cele sfinte.Pentru aceasta am trimis asupra voastra li
mbi pagnesti de v-au robit fara mila si tot nu v-ati pocait de faptele voastre ce
le rele si spurcate si nu veniti la calea cea dreapta si cuvintele Sfintei Scrip
turi nu le ascultati.Si v-am zis:ca cerul si pamntul vor trece, dar cuvintele mel
e nu vor trece, iar cel ce va fi facut bine, acel om nu va pieri, iar pentru pac
atele voastre trimis-am asupra voastra ierni grele, geruri si vnturi mari, trazne
te si ploi groaznice fara de masura, nct au iesit apele din matca lor si foamete v
-am trimis si moarte n dobitoacele voastre si cutremure mari de pamnt si multe sem
ne v-am aratat ca sa cunoasteti ca este mnia mea asupra voastra pentru rautatile
voastre, pacatosilor si pngaritilor ce sunteti voi.Iar voi nu cunoasteti ca v-am
dat multa pine si vin si miere ntru satul vostru si tot nu va lasati de faptele vo
astre;pentru aceea vrut-am sa pierd pe toti oamenii de pe fata pamntului...>>
Cnd stai sa judeci bine faptele, adevarul o sa-l gasesti, ntotdeauna, unde
va pe la jumatate.Poate ca de aceea se si spune ca el este miezul lucrurilor, nu
?
*
* *
...Eram prea tnar cnd a plecat prima expeditie, nu aveam nca rabdarea medit
atiei si nici stiinta evitarii extremelor.Ca pe toti usuratecii, ideea Intervent
iei m-a entuziasmat;ce putea fi mai frumos, mai naltator dect sa propagi civilizat
ia, sa aduci altora bunastarea si progresul.Cnd Ail-mih mi-a luminat mintea era d
eja mult prea trziu.
- Multe greseli am facut si noi!spunea batrnul.Ne-am cramponat prea mult
de pozitiile vechi, conservatoare.Ni se parea ca lumea e fericita si multumita.
Dar n-am tinut seama si nu v-am nteles pe voi, tinerii, mereu dornici de nou, de
schimbare.Era bine, dar voi vroiati si mai bine.Va-ieh a nteles;s-a pus n fruntea
voastra si iata opozitia ...Nu erati organizati, nu stiati ce vreti, o gloata in
forma stapnita mai mult de instincte.nsa erati si multi fanatici, iar Va-ieh mndru
si ambitios;i trebuia totul deodata si repede...
- Aici Marele Arhan se opri, obosit parca de aducerile aminte.Eram putin
uimit.Nu-l stiam pe batrn ca fiind un mare orator, dimpotriva chiar, dar iata ca
reusi sa ma duca n vremurile acelea, ce-mi pareau att de ndepartate.
- N-ati ncercat nimic?l-am ntrebat.Exista o Adunare, un for decizional, re
prezentati totusi autoritatea suprema.
- Aceasta a fost Interventia, mareata idee civilizatoare:o meschina specul
atie politica.Ea a dat un tel opozitiei si i-a permis lui Va-ieh luarea puterii.
Paru ca ntelege ntr-un trziu si ntrebarea mea. Zmbi sters.
-Sigur ca ne-am mpotrivit, am ncercat totul.n Consiliul Restrns aveam majori
tatea, dar n Adunare erau tinerii;tinerii si nflacararea lor gratuita.Le spuneam c
a nu e nici macar moral ceea ce vor sa faca, nimeni nu le da dreptul de a se juc
a printre destinele altora, dar mi rdeau n nas, gasindu-mi mereu contraargumente sti
intifice.Lumea este albastra, spuneau ei, nu va tinde niciodata spre bine fara un aj
utor din afara, chiar daca la nceput va fi greu si dureros pentru ea .Oare nu tot
asa chirurgul umple de suferinta pe bolnav pentru ca mai apoi sa-l salveze?Combi
narea cuvintelor a fost o arta n care n-am stralucit de loc!si Ail-mih, marele Ar
han clatina din cap cu amaraciune.
*
* *
...si iata ca va zic ca, de nu va veti pocai, lua-voi roadele de pe pamnt,
pentru pacatele voastre si pomii vostri se vor usca si vitele nu vor da rod mul
t;apoi voi lua apele de pe suprafata pamntului;dupa aceea sa stiti ca n munca iadu
lui va veti munci n veci, ca v-ati facut rai, zavisnici, mincinosi, si nu va iubi
ti unul pe altul, si vecini pe vecini purtati pizma si de raul altuia va pare bi
ne si va nselati unul pe altul, ca Eu v-am dat lege sfnta, iar voi, railor, nu o p
aziti si nu ascultati de poruncile Mele cele sfinte si de aceea voi sa judec pe
toata lumea si voi da fiecaruia dupa faptele sale, iar cine va fi facut bine, pe
acela l voi pune la dreapta Mea si l voi trimite n rai de va mosteni acolo pe veci
, iar acei care vor fi facut rau voi grai lor:duceti-va, blestematilor, n focul c
el de veci nestins, n munca si n viermii cei neadormiti, unde este gatit locul vo
stru, cu diavolii, cu pgnii si cu facatorii de rele!
*
* *
De mult voiam sa-i pun batrnului o ntrebare, stupida la prima vedere, dar
teribil de actuala n esenta ei.Nu reuseam nsa niciodata sa-l gasesc ntr-un moment f
avorabil si-mi era teama de raspunsul lui.ncercam sa-l prind descoperit si sa-l ng
hesui n coltul sinceritatii fara oprelisti.Iar pentru asta l provocam la discutii,
l puneam sa-si aminteasca si sa povesteasca despre orice, din trecut binenteles.A
sa am adus vorba si de celebrele texte directoare.Textele de propaganda(17 dosare
imense) fusesera alcatuite n timpul primei expeditii de un grup de reputati lingv
isti condus Ril-gav, o somitate n materie. La vremea lor provocasera chiar un mic
scandal de care marele Arhan si amintea cu placere, doar avusese si el un rol de
jucat.
Nervos si agitat, mereu dornic sa se impuna, Va-ieh recurse la arma crit
icii, urmnd dictonul:Nu exista lucru perfect, trebuie sa aibe si defecte!Si n prima
sedinta lua cuvntul:
- De ce limbajul textelor este asa de...ciudat, ntortocheat, dezlnat?nseleg
, destinatarul, intelectual vorbind, nu se ridica la un nivel la care sa i te po
ti adresa nici macar la obiect!Totusi!Vorbaria asta.... Demonstrativ, luase un d
osar si-l aruncase jos.Roti privirea taioasa asupra auditoriului apoi continua:
- Ca sef al acestei expeditii cer anumite explicatii.V-am pus la ndemna ti
mp, mijloace, fonduri! Si rezultatul?...Toti se ntoarsera atunci spre Ril-gav, si
ngurul n masura sa dea replica adecvata.Acesta ntelese mesajul mut al celorlalti s
i reactiona n consecinta.Plescai din buze, dupa un vechi si urt obicei si ncet de t
ot se apleca si ridica dosarul azvrlit (ntmplator)lnga scaunul lui.Abia apoi raspuns
e sacadat si rece:
- Limbajul textelor este conceput la nivelul lor de dezvoltare.Este absc
ons pentru a deruta si intimida pe mediocri, pentru a pregati astfel cristalizar
ea elitelor.Repetitiile, intentionat exagerate au menirea de a nradacina ideile s
i din nou, pentru a deruta.Indivizii derutati(egal nehotarti)sunt mai usor manevr
abili, deci se vor ncadra mai usor n sistem.Modul de exprimare grabeste spargerea
granitelor existente si faciliteaza mai justa mpartire a oamenilor si conceptiilo
r, exact ceea ce preconizeaza programul interventiei noastre.Asadar, timpul, mij
loacele si fondurile nu au fost irosite!
- N-am fi cheltuit nimic daca i lasam sa se descurce singuri, ataca atunc
i Ail-mih, neputnd lasa sa-i scape prilejul.Va-ieh riposta imediat:Universul treb
uie stapnit, altfel nu ne-am mai numi fiinte rationale;iar ca sa-l stapnesti actio
nezi asupra lui, l transformi.Ei(apartin Universului)sunt niste salbatici, dar poat
e cndva ne vor fi folositori si deci trebuie sa-i ajutam sa evolueze.Asta facem:i
ajutam!
- Pe noi o sa ne ajute cineva?sustinu batrnul ceea ce mai spuse si alta data.Prea
aducea cu o
proorocire ca sa-l cred, nsa mi-am dat seama ca venise Momentul.Nu l-am lasat sa
treaca.
- Mare Arhan!am nceput eu solemn, ce rost mai are sa continuam.Lumea noas
tra nu mai exista, s-a sinucis stupid si brusc.Ai fost printre cei ce s-au opus
proiectului de interventie si m-ai convins si pe mine de absurditatea lui.De ce
tocmai noi, acum, cnd ceilalti nu mai sunt, de ce tocmai noi sa ne chinuim sa-l
ducem la capat?
Ail-mih a zmbit.Un zmbet amar, obosit.
- Pna acum n-am reusit niciodata sa-mi explic exact ceea ce se ntelege prin civiliz
atie.Credeam ca-i un cuvnt bun numai sa produca entuziasm, un balon mare si frumos
, dar att de gol pe dinauntru...
- Iar acum?l-am ntrerupt nerabdator.
- Acum noi doi si cusca asta zburatoare suntem toata civilizatia care a mai rama
s.Trebuie sa o
lasam cuiva care s-o nteleaga sau care odata si-odata va sti s-o nteleaga.Eisunt sin
gurii pe care i cunoastem, ei, salbaticii de pe planeta apelor albastre.Mecanic, fa
ra sa se opreasca din vorbit, a luat de pe masa un dosar cu texte.Al saptespreze
celea, ultimul.
- Proiectul?Va-ieh a ncercat sa-i uneasca n jurul unei entitati supreme, a
l unui singur zeu, un Dumnezeu puternic, violent si temut, chiar simbolul lui, u
n Dumnezeu al fortei, al dominatiei si al supunerii oarbe..., teroare si brutali
tate...
...si sa stiti ca de acum nainte nu voi mai trimite alte epistole si cnd nu
va veti aduce aminte, deschide-voi portile cerului si voi da ploaie de foc, de
va voi arde de vii de pe fata pamntului...
S-a oprit, a nchis dosarul si si-a trecut mna peste fata, gestul lui refle
x prin care-si aduna ideile si le ordona dndu-le coerenta.
- Tu!(Stia ca nu mai are mult de trait!)Nu vei urma acest proiect!Pastre
aza partea buna:uneste-i pe oameni!Dar uneste-i n jurul altui Dumnezeu, un Dumnez
eu al iubirii si ntelegerii.Glasul i tremura si ochii i se ncetosara.Marele Arhan p
lngea, dar maretia din vorbele lui, ilara n alte mprejurari, rascolea totul n jur.St
iu ca pare ciudat, paradoxal, dar sentimentul acesta, imposibil de definit, iubi
rea, este singura trasatura prin care se remarca si se demarca o fiinta rational
a!Si-a trecut nca o data mna peste fata si continua:asta va fi expeditia Ta de int
erventie:iubeste-i pe oameni si fa-i sa iubeasca!Ma uitam la el si ncercam sa-mi
birui emotia.Ail-mih.Fostul razboinic falnic si nenduplecat, acum un batrn chircit
si neputincios.Daduse tot din el;tot ce avea el mai bun.
...Am cobort pe malul unui ru si batrnul muri n acceasi zi.Tot n aceeasi zi a
m ntlnit primul grup de oameni.Am plecat cu ei...Peste trei ani aveau sa ma rastig
neasca!
*
* *
Filozofulsi scoase nasul din hrtii, un nas mare, ncovoiat cu un neg maroniu c
ocotat n vrful lui.Gurile rele spun ca acest nas ar fi cel mai perfectionat detect
or de alcool si afaceri murdare, neavnd concurenta pe trei continente.Dar aceleas
i guri rele sunt nsa obligate sa recunoasca n Filozofpe cel mai bun redactor din ora
s.Ziarul i se vinde ca pinea calda si ideile lui, poate si din snobism, ajung ful
gerator subiecte mondene.
- E o teorie traznita, nsa mie mi place!Sunt nsa si unele stridente.l fixa l
ung cu privirea, dar tnarul din fata sa continua, absent, sa nvrteasca ntre degete p
aharul cu sifon.Uite, de exemplu...Arhan, cel mai amart lingvist ti-ar demonstra ca
arhanghel vine din grecescul arhanghelos, nsemnnd aproximativ mai mare printre ngeri!A
nghelos-angel-nger, nu?
Tnarul blond nu raspunse.Continua sa se joace cu paharul.Putin iritat, Fil
ozofulsi pipai negul din vrful nasului,
- Nu era necesar sa fantazezi ca ar avea radacina etimologica ntr-un titl
u de nu stiu ce ordin cavaleresc al nu stiu carei civilizasii.Ca si numele propr
ii Iehova, Gavrila, Mihail, toate si au originea lor, alta dect cea pe care o pro
pui dumneata!O noua pauza n care mai mult de stinghereala dect de pofta redactorul
dadu pe gt o suta de coniac.Nu primi nici un raspuns.
- La urma urmei n-o sa-ti placa nici ideea ca fara un Christos-Robinson
cosmic, omenirea ar fi ramas ntr-un stadiu de barbarie.Cititorii au si ei vanitat
e, ce naiba?...Filozoful se ntrerupse, caci tnarul ridica privirea.Dar nu spuse nimi
c.E bine sa demitizezi, e chiar la moda si apoi astazi lumea nu mai poate si nic
i nu mai vrea sa fie prostita si..., brusc ziaristul si dadu seama ca ncepe sa se n
curce.
Vru sa se reculeaga, sa-si ordoneze ideile, dar nu avu timp.Tnarul se ridica de l
a masa si si strnse hrtiile.Vorbi!Egal si fara inflexiuni:
- Am sa va raspund tot cu o ntrebare!Una singura!Spuneti-mi, nsa, de unde
vine grecescul arhanghelos?La fel de calm se ntoarse, si iesi.
*
* *
...Filozofull-a revazut mult mai trziu pe tnar.Avea acum plete lungi, barbit
a si purta o haina alba ce-i ajungea pna la pamnt.Era pictat sus, n pronaosul biser
icii unde redactorul intrase ntmplator. Din ochii albastrii, maiestria pictorului
facuse sa iradieze o lumina superba, plina de bunatate si blndete. Dar Filozoful n
u vazu n ei dect dispret!
MARINESCU CRINU-EMILIAN
noiembrie 1988