RELATIILE MICROORGANISM GAZDA

_se pot stabili inc din viata intrauterin (in acest caz este o situtie patologic);
_relatiile operationale se stabilesc din perioada postnatal, prin colonizare saprofitic sau agresiune din
partea patogenilor.
_ Microorganismele care se localizeaz pe tegument si majoritatea mucoaselor vor constitui microbiota
normal a organismului rol deosebit in aprarea fat de invaziile microbien.e ulterioare
1A MICROBIOTA NORMALA
_ microorganismele din microbiota normal a organismului uman se afl in relatii de:
simbioz (de eemplu unii coliformi intestinali),
comensalism (majoritatea), depinzand nutritional de gazd, fr s determine prejudicii acesteia;
_ ec!ilibrul multora dintre microorganismele din organismul uman este destul de instabil, fiind
modificat de diferiti factori interni sau eterni:
microorganisme conditionat patogene din microbiota normal pot avea la un moment dat activitate
patogen;
cand microorganismele se dezvolt evident in detrimentul gazdei se poate vorbi de parazitism tipic:
_ obligatoriu (M"cobacterium leprae, #reponema pallidum),
_ facultativ ($lostridium tetani, %almonella t"p!i)
MICROBIOTA ORGANISMULUI UMAN
_ microbiota permanent (rezident, care se gseste organism mod regulat, se diferentiaz dup
regiunea corpului si dup vst,este caracteristic si se restabileste prompt atunci cand este cazul;
_ microbiota tranzitorie (poate coloniza gazda perioade scurte de timp, de la cateva ore la cateva
sptmani si provine din mediul ambiant al organismului gazd).
_ Colonizarea organismului animal cu diferite specii de microorganisme:
incepe la nastere,
proces benefic atat pentru microorganisme, cat si pentru gazd,
ftul este steril in uter, dar se infecteaz in cursul nasterii de la mam si de la orice surs din mediu la care
este epus.
_ &a sugarul !rnit la san primele bacterii din sistemul digestiv sunt cele din genul &actobacillus, urmate
dup ' ( ) zile de cele din genul *ifidobacterium,
_ +lterior se instaleaz specii facultativ aerobe (,sc!eric!ia coli, %treptococcus faecalis),
_ Modificarea microbiotei este important cand se trece la alimentatia solid, aprand in intestinul gros
bacterii strict anaerobe.
MICROBIOTA PIELII
_ numr mic de microorganisme comparativ cu alte !abitate ale organismului uman;
_ unele rezidente pe suprafata pielii, altele tranzitorii, provenind din mediul etern, altele sunt endogene;
_ pe suprafata pielii sunt mai numeroase bacteriile in raport cu levurile, in special cele -ram pozitive;
_ temporar se pot intalni pe piele coliformi si stafilococi patogeni, care nu prezint manifestri evidente de
agresivitate;
_ microorganismele prolifereaz in mediul umed, de aceea pielea fetei, zona ailar, aria perirectal sau
perigenital au o microbiot mai comple.
MICROBIOTA TRACTULUI RESPIRATOR
in cile respiratorii superioare (nri si nazofaringe): %tap!"lococcus aureus si specii coagulaz(negative
($or"nebacterium, .eptostreptococcus, /usobacterium),%treptococcus (01!emolitici);
in cile respiratorii inferioare sunt sterile.
MICROBIOTA TRACTULUI DIGESTIV
microbiota bucal si a faringelui: coci si bacili -ram pozitivi si negativi, aerobi si anaerobi, de origine
aerian sau alimentar: %treptococcus salivarius, .eptostreptococcus, %. p"ogenes care poate coloniza
temporar persoanele sntoase), $andida albicans care se gseste aproape la toti indivizii umani;
Stomacul 1 considerat steril, poate contine microorganisme ingerate odat cu alimentele si apa; bacterii
acidotolerante: &actobacillus, %treptococcus, 2elicobacter p"lori (cauza ulcerului gastric, asociat
cu malignitatea gastric);
n intestinul subtire microbiota este limitat, predomin3nd anaerobii (&actobacillus, %treptococcus,
$andida albicans);
n intestinul gros 1 c3teva sute de specii bacteriene; cele alo!tone devin semnificative dac depsesc'45
celule6g continut intestinal , provin din alimentele ingerate sau din tractul digestiv; microbiota normal a
intestinului realizeaz fermentatia bolului intestinal, grbeste tranzitul digestiv, e barier antiinfectioas,
furnizeaz vitamine din grupul *.
TRACTUL UR!"#$TAL
steril, cu eceptia uretrei si a vaginului;
uretra feminin este colonizat de lactobacili, streptococi si stafilococi coagulaz ( negativi;
microbiota vaginal este abundent si diversificat:lactobacilii acidotoleranti predomin, dar se 7nt3lnesc si
anaerobi vaginali (*ifidobacterium,.eptostreptococcus) sau aerobi: %tap!"lococcus,%treptococcus,
$or"nebacterium, M"coplasma,$andida.
1B PROCESUL INFECTIOS
interac8iunea dintre agentul patogen si organismul gazd, 7n care:
microorganismul 1 factorii de patogenitate, determin3nd forta procesului,
organismul 1 mecanisme de aprare antiinfectioas, stabilind intensitatea, etinderea,
gravitatea acestui proces.
totalitatea proceselor biologice care se desfsoar 7n organismul uman ca urmare a ptrunderii si
multiplicrii unor agenti patogeni;
reactivitatea agentului patogen si a organismului 7n timpul infectiei sunt la r3ndul lor influentate de
factorii de mediu.
CONDITIILE DE APARITIE A UNI PROCES INFECTIOS
a% e&istenta unui iz'or de infectie, deoarece conditiile mediului etern (ap, aer, sol) asigur de obicei
numai conditii de supravie8uire, nu si de multiplicare a agentilor patogeni; infectiile pot fi:
zoonoze, afectate doar animalele, omul fiind doar o gazd accidental;
antroponoze, care afecteaz doar oamenii (sifilisul, febrele tifoide si paratifoide, gonoreea);
antropozoonoze, comune omului si animalelor, izvorul de
infectie fiind reprezentat de animalele bolnave: c3inele pentru rabie; bovinele pentru bruceloze, tuberculoz;
sobolanul pentru rabie, pest; psrile pentru encefalite virale, ornitoze;
+nele microorganisme patogene se dezvolt 7n mediul etern si infecteaz doar 7n mod accidental omul
(agentii tetanosului, botulismului).
b% e&istenta unor ci de eliminare a agentilor patogeni din organism, ca s poat fi infectate gazde noi,
conditionat de localizarea specific 7n organism a agentului patogen:
calea intestinal 1 bacterii enterotrope, prin eliminarea materiilor fecale (!oler, dizenteri, febr tifoid,
virusul !epatitei 9, virusul polio);
calea respiratorie 1 prin intermediul aerosolilor eliminati 7n timpul vorbirii, tusei si strnutului (4
:
1 '4
;
celule
bacteriene6strnut); difterie, oreion, grip, guturai;
calea urinar 1 tuberculoz renal, patogenii infectiilor urinare diverse;
prin secretia lactat 1 tuberculoz, bruceloz;
prin rni si supuratii 1 stafilococi, streptococi, bacil piocianic;
prin intermediul unui artropod (ematofag sau prin instrumente c(irurgicale infectate 7n cazul
agentilor patogeni care produc infectii generalizate si nu au o cale natural de eliminare din organism.
c% e&istenta unei ci de transmitere a agentului patogen de la individul bolnav la o gazd sensibil:
prin contact direct: musctur, supt, srut, contact cutanat, contact seual;
indirect, printr1un factor neanimat (ve!icul) sau un organism (vector):
) prin produse alimentare provenite de la animale infectate sau contaminate prin manipulare de
ctre o persoan bolnav sau purttoare;
) prin obiectelor folosite de un bolna' 1 agenti patogeni rezistenti la conditiile de mediu;
) prin 'ectori ; deseori vectorul are doar rol mecanic, de transport al agentului patogen, alteori se
realizeaz o transmitere biologic, deoarece vectorul este si el infectat, o parte a ciclului vital al patogenului
desfsur3ndu1se 7n organismul vectorului;
) prin aer 1 picturi infectate cu agenti patogeni;
) prin intermediul apei (transmitere (idric%* 7n cazul infectiilor intestinale;
) prin intermediul solului 1 plgi contaminate cu sol;
<u orice contaminare este urmat de infectie, aparitia sau nu a infectiei fiind conditionat de gradul de
patogenitate si numrul bacteriilor contaminante, precum si de starea de rezistent a organismului si de
accesul agentului patogen la poarta de intrare.
d) eistenta unei pori de intrare in organismpermite agentului patogen s depseasc barierele naturale
protectoare ale gazdei:
_ calea respiratorie,
_ calea digestiv,
_ calea cutanat.
_ unii agenti patogeni au mai multe porti de intrare in organism, determinand infectii diferite in
functie de poarta de intrare;
_ poarta de intrare este locul de colonizare primar si de ptrundere a patogenului inorganism;
COLONIZAREA
_ inmultirea la poarta de intrare, care permite atingerea unui numr adecvat de entitti infectioase pentru a
realiza infectia;
_ adaptarea bacteriei la conditiile noi oferite de poarta de intrare; dac acestea sunt favorabile bacteria se
multiplic si secret factori enzimatici de virulent si toine;
_ consecinta direct a colonizrii este producerea unei reactii inflamatorii locale intr1un focar de inflamatie,
unde se aglomereaz leucocite si se formeaz puroi.
TIPURI DE INFECTIE
=n functie de momentul 7n care se realizeaz infectia:
germinal 1 7n cazul 7n care spermatozoidul sau ovulul sunt purttorii agentului patogen, pe care 7l
transmit celulei 1 ou;
transplacentar (intrauterin) 1 a fost demonstrat si la om;
intrapartum 1 se produce 7n timpul nasterii, c3nd ftul traverseaz tractul genital matern (oftalmia
gonococic a noului nscut);
postpartum 1 infectia produs dup nastere, asa cum sunt majoritatea infectiilor omului si animalelor;
=n functie de originea microorganismelor care produc infectiile:
e&ogene 1 produse de agenti infectiosi care ptrund 7n organism pe o cale adecvat;
endogene 1 produse de microorganisme indigene, potential patogene, din microbiota normal a
organismului; aceste infectii nu produc de obicei un rspuns imun detectabil si au tendinta de a evolua
lent.
MODALITATI DE MANIFESTARE A PATOLOGIEI INFECTIOASE
_ in organismul infectat microorganismele patogene produc:
alterri primare sau directe, determinate de factorii de patogenitate ai agen8ilor patogeni (intoicatii,
toiinfectii, infectii invazive);
alterri secundare, mediate de anticorpi, care reprezint fenomene de sensibilizare.
_ A. $nto&icatia de natur bacterian fr infec8ie 1 situa8ie de eceptie; in botulism,$lostridium botulinum
se multiplic in alimente conservate si consumul alimentelor respective determin intoica8ia prin toina
bacterian;
_ +. To&iinfectiile 1 produse de bacterii care se multiplic la poarta de intrare si elibereaz toinele, care
difuzeaz in organism ($lostridium tetani in plaga anaerob, toina ajunge in motoneuronii medulari;
$or"nebacterium dip!teriae in mucoasa faringian, toina se fieaz la distant, pe celula nervoas,
miofibrila cardiac si glandele suprarenale);
_ C. To&iinfectiile alimentare 1 determinate de consumul de alimente infectate, in care bacteriile s1au
inmultit si au eliberat toine (carne, lapte ou, infectate cu %almonella sp., %tap!"lococcus aureus, *acillus
cereus); odat cu efectul toinelor se manifest si procesul infectios determinat de celulele bacteriene
ingerate.
_ ,. $nfec-ia localizat .nein'azi'% 1 produs de agen8i patogeni localiza8i la poarta de intrare;
eventualele toine difuzate pe cale sangvin; infec8ia local are caracterul unei toiinfec8ii; infec8ia de
focar este so8it de o reac8ie inflamatorie minim la nivelul focarului, dar reac8ii morbide la distan8
(reumatismul produs de streptococul localizat la poarta de intrare).
_ ". $nfec-ia in'azi' 1 produs de agenti infectiosi cu factori de virulent, care dup o multiplicare initial
la poarta de intrare se rspandesc pe diferite ci la distant; determin leziuni tisulare si modificri c!imice in
focarul de infectie, in jurul cruia se formeaz un focar inflamator, ceea ce uneori duce la supuratie. >nfectiile
invazive pot fi:
_ /% infectii la poarta de intrare (tegumente, mucoase); infectii cutanate, respiratorii, gastro1intestinale,
genitale, urinare;
_ 0% infectii generalizate:
_ prin contiguitate 1 multiplicare intracelular, cu infectarea celulelor vecine;
_ prin continuitate ( prin sistem canalicular preeistent; infectia se etinde din aproape in aproape;
_ pe cale limfatic 1 frecvent datorit reactiei inflamatorii a vaselor limfatice;
_ pe cale sangvin 1 bacteriile diseminate pot dobandi localizri secundare unice sau multiple, care pot
evolua spre infectii generalizate;
_ 1% localizri secundare, care initiaz noi procese infectioase, odat cu ajungerea bacteriilor in circulatia
sangvin; pot fi unice sau multiple; orice focar infectios secundar devine la randul lui surs de bacteriemii
sau septicemii.
_ +acteriemia 1 prezenta in torentul circulator a unui numr mic de bacterii, pentru o perioad strict limitat
de timp;
_ prezenta bacteriilor in sange semnific eliberarea lor dintr1un focar de infectie, atat de abundent incat
temporar depseste capacitatea protectoare a mecanismelor de aprare;
_ Septicemia 1 eistenta stabil a unui numr mare de bacterii in sange, ce poate fi insotit de toemie, ca
urmare a difuziei toinelor din focar.
_ 2. 2enomenele de sensibilizare alergic sau imunopatologic se instaleaz 7n unele infectii dup
aparitia anticorpilor; pot determina:
cronicizarea alergic a infectiei ( 7mpiedic sterilizarea focarelor de infectie si favorizeaz necrozele
tisulare;
complicatii alergice postinfectioase, care apar dup sterilizarea bacteriologic a organismului, datorit
persistentei unor antigene bacteriene sau a formrii de autoantigene; pot evolua acut sau cronic.
POSIBILITATI DE EVOLUTIE A INFECTIEI BACTERIENE
$nfectia inaparent 1 absen8a manifestrilor clinice; 7n organism se produc modificri celulare si umorale;
dac mecanismele de aprare ale gazdei sunt blocate, infectia inaparent poate fi mortal; se detecteaz
prin teste imunologice: reactii serologice in vitro sau reactii de !ipersensibilitate in vivo..
semne imunologice (instalarea rezistentei la o nou infectie cu acelasi agent infectios);
aparitia de sensibilizri;
$nfectia aparent 1 ansamblu de semne clinice subiective si obiective, specifice si nespecifice,determinate
de prezenta agentului patogen si activit8ile sale:
semne nespecifice subiective: stare de ru, slbiciune, anoreie, cefalee, dureri musculare si articulare,
imposibilitate de concentrare;
semne nespecifice obiective: febr, frisoane, leucocitoz, ta!icardie;
semne specifice microbului infectant:
semne specifice de organ: tuse, diaree;
semne imunologice specifice.
?in punct de vedere al gradului de specificitate a factorilor microbieni, se disting:
"ntittile clinice infectioase 1 determinate de microorganismele 7nalt patogene; simptome foarte
caracteristice, deoarece factorii de patogenitate au specificitate de fiare si alterare a unui organ sau tesut.
Sindroamele 1 determinate de obicei de agenti conditionat sau accidental patogeni, care pot contamina
organismul peci foarte diferite, boala evolu3nd cu simptome caracteristice de organ.
+olile infectioase prezint urmtoarele caracteristici:
sunt produse de microorganisme vii sau de toinele acestora;
pot determina o imunitate specific de durat variabil;
organismul bolnav constituie surs de 7mbolnvire pentru cele sntoase;
aceeasi maladie este produs 7ntotdeauna de acelasi agent etiologic, c!iar dac manifestrile clinice mai
pot varia.
ETAPELE UNEI BOLI INFECTIOASE
_ perioada de incubatie 1 intre momentul contaminrii si debutul maladiei, fr simptome clinice; durata
variabil; agentul infectios se multiplic si se localizeaz la situsul specific, unde gseste conditii optime de
dezvoltare;
_ debutul bolii 1 declansat de acumularea la un nivel critic a agentilor infectiosi si a toinelor; brusc sau lent,
simptome nespecifice de tip mialgii, febr, frisoane, cefalee; agentii patogeni invadeaz noi zone sensibile si
determin inceputul perioadei de stare;
_ perioada de stare 1 prezint semne caracteristice: curba febril cu anumite particularitti, fenomene
respiratorii, circulatorii, digestive, nervoase, eruptii, cu amplitudinea decisiv pentru prognosticul bolii; poate
surveni decesul; organismul se imunizeaz cu antigene ale agentului patogen si se sintetizeaz anticorpii
specifici; dac acestia nu sterilizeaz bacteriologic organismul, agentul patogen fiind in focare greu
accesibile efectorilor rspunsului imun, infectia devine cronic; la sfarsitul perioadei de stare (defervescenta)
simptomele dispar brusc (in crisis) sau lent (in lysis), iar organismul se poate steriliza sau poate s rman
infectat pentru o perioad nedefinit de timp;
_ con'alescenta 1 perioada in care organismul isi repar leziunile si isi reface potentialul avut inainte de
inbolnvire;
_ 'indecarea 1 poate fi complet sau cu sec!ele, in functie de gravitatea leziunilor produse de agentul
patogen.
CONSECINTELE INFECTIEI
$munizarea 1 7n timpul infectiei inaparente sau aparente are loc sinteza de anticorpi si se instaleaz starea
de rezistent specific fat de agentul patogen ce a declansat infectia;
Starea de sensibilizare se instaleaz concomitent cu imunizarea;
$nfectia cronic 1 stare de ec!ilibru 7ntre agentul patogen si organismul gazd; uneori vindecarea clinic nu
este 7nsotit de sterilizarea bacteriologic a organismului; infectii latente (fr simptome) sau cronice, cu
reacutizri intermitente la diferite perioade;
Starea de purttor 1 consecint a infectiei cronice sau a persistentei 7ndelungate a unui focar de infectie 7n
organismele clinic sntoase; purttorii sntosi sunt foarte greu de depistat si constituie o problem pentru
epidemiologia bolii bacteriene.
TIPURI DE EVOLUTIE EPIDEMIOLOGICA A INFECTIEI
sporadic, cu cazuri izolate 7n timp si spatiu;
endemic, cu cazuri sporadice de infec8ii care se mentin constante din punct de vedere numeric 7ntr1o
colectivitate; apar cu regularitate, deseori sezonier; majoritatea indivizilor populatiei sunt imunizati fat de
agentul infectios;
epidemic, cu numr mare de 7mbolnviri 7ntr1o colectivitate, 7ntr1o perioad scurt de timp; evolutie rapid;
pandemic, maladia infectioas se etinde foarte rapid pe un teritoriu foarte larg (tri, continente, glob), cu
un numr mare de cazuri clinice.
/at de un anumit agent patogen, de obicei absent 7ntr1un areal, populatia poate fi initial foarte susceptibil,
declans3ndu1se o epidemie eploziv; odat cu instalarea strii de imunitate specific, incidenta maladiei
scade. ,pidemiile sunt conditionate de standardul de viat al comunit8ii si sunt favorizate de posibilitatea
deplasrilor pe distante foarte mari.
PROPRIETATILE MICROORGANISMELOR PATOGENE
A. 3atogenitatea 1 proprietatea unui microorganism de a determina apari8ia unui proces infec8ios, de
obicei decelabil clinic, la o gazd sensibil, 7n condi8ii normale sau eperimentale; determinat genetic si
este un atribut de specie:
nalt patogene*
conditionat patogene*
nepatogene.
Patogenitatea bacteriilor implic:
ptrunderea si localizarea 7n organismul gazd,
multiplicarea si invazivitatea 7n tesuturile gazdei,
rezistenta fat de mecanismele de aprarea ale gazdei,
producerea leziunilor tisulare, care se pot manifesta clinic.
9gentii patogeni care se transmit prin ap sau alimente trebuie s se adapteze at3t conditiilor din organism,
c3t si conditiilor din mediul etern. $ei cu patogenitate 7nalt supravietuiesc mai greu 7n natur,
pe c3nd cei care provoac infectii usoare sunt mai bine adaptati pentru a supravietui.
_ +. 4irulenta 1 gradul de patogenitate diferit eprimat cantitativ in cadrul unei specii; proprietatea unui agent
patogen de a se adapta, de a coloniza, de a se multiplica si eventual de a invada organismul gazd sau de a
produce toine, care s determine fenomene morbide in organismul gazd.
_ corelat cu particularitti de structur, compozitie c!imic, fiziologice, metabolice;
_ proprietate multifactorial, poate varia c!iar si pentru aceeasi tulpin, in perioade diferite de timp;
_ factorii care conditioneaz virulenta bacteriilor patogene sunt:
infectiozitatea (capacitatea de colonizare),
agresivitatea (invazivitatea),
toxigeneza.
$nfectiozitatea 1 capacitatea unui microorganism patogen de a depsi mecanismele de aprare ale gazdei,
colonizand tesuturile sntoase si determinand un prim focar de
infectie; adezine;
Agresi'itatea .in'azi'itatea% 1 proprietatea care asigur ptrunderea agentului infectios prin bariera
epitelial in interiorul tesuturilor organismului gazd, multiplicarea si rspandirea agentului patogen,
determinand modificri in integritatea tesutului conjunctiv; invazine, apendice celulare (flageli, fimbrii);
bacterii neagresive 1 infectii localizate si bacterii agresive 1 infectii generalizate;
To&igeneza 1 capacitatea unui agent patogen de a elabora in cursul metabolismului su o serie de
substante toice, care actioneaz cazuri selectiv, avand anumite structuri tint in organismul gazd; dou
treimi din totalul toinelor sunt sintetizate de bacterii -ram pozitive; toinele sintetizate de celulele bacteriene
trebuie s fie eliberate din celule si s fie solubilizate in umorile organismului;
"&oto&inele bacteriene5
toicitate deosebit, at3t 7n stare brut, c3t mai ales 7n stare purificat;
bacteriile rm3n la poarta de intrare 7n organism, unde se 7nmultesc, sintetizeaz eotoine eliberate din
celule si diseminate 7n organismul gazd, action3nd la distant;
majoritatea proteice si termolabile;
efectul letal se manifest 7n doze foarte mici, toina botulinic ? este de trei milioane de ori mai puternic
dec3t stricnina;
toicitatea variaz cu specia si tulpina bacterian, calea de administrarea a toinei, greutatea, seul si
v3rsta organismului gazd.
"ndoto&inele
componente ale peretelui celular la bacteriile -ram (1),
mai putin toice dec3t eotoinele, fiind relativ lipsite de specificitate;
legate de corpul bacteriilor, nu pot fi eliberate din celul dec3t prin moartea si liza bacteriei; glucido1lipido1
polipeptide;
termenul de endoto&in se refer de fapt la compleul lipopoliza!aridic (&.%) de la nivelul membranei
eterne a patogenilor: to&icitatea este asociat cu lipidul 9, iar imunogenitatea cu componenta
poliza!aridic;
simptomatologie nespecific
ANTIBIOTICELE SI MECANISMELE DE REZISTENTA LA ANTIBIOTICE
_ principiul fundamental al c!imioterapiei antiinfectioase const in utilizarea unor substante cu toicitate
specific si selectiv, care s in!ibe multiplicarea agentului patogen,fr s altereze functionalitatea celulelor
organismului uman si animal;
_ agentii c!imioterapeutici interactioneaz selectiv cu sistemele metabolice active ale microorganismelor,
dar nu si cu acelea ale celulelor gazdei;
_ Antibioticele si chimioterapicele antibacteriene reprezint un grup de medicamente capabile s distrug
sau s stanjeneasc multiplicarea unor organisme patogene, implicate etiologic in variate boli si sindroame
infectioase.
Antibioticele 1 produse 7n marea lor majoritate de mucegaiuri din sol, dar si de bacterii;
C(imioterapicele antimicrobiene ( substante c!imice preparate prin sintez; au actiune selectiv asupra
microorganismelor patogene, similar antibioticelor;
=n functie de provenient, 7n mod obisnuit, 7nc se mai face distinctia 7ntre antibiotice si c!imioterapice,dar o
delimitare net 7ntre cele dou categorii de substante antimicrobiene nu mai este nici posibil,nici justificat.
MECANISME DE ACTIUNE ANTIMICROBIANA
_ >n!ibarea biosintezei peretelui celulei bacteriene, mec!anism caracteristic betalactaminelor, prin
interferen8e cu formarea peptidoglicanului; active doar in timpul diviziunii, cand se sintetizeaz peretele
celular;
_ Modificarea permeabilittii sau distrugerea membranei celulei 1 realizat de ctre antibioticele polienice
(amfoterina *,nistatina);
_ >n!ibarea sintezei proteice bacteriene se realizeaz prin actiunea asupra subunit8ilor ribozomale @4 %
sau ;4 % bacteriene de ctre aminoglicozide, tetracicline, cloramfenicol, macrolide;
_ >n!ibarea formrii acizilor nucleici este realizat de ctre rifampicin, c!inolone, sulfamide, prin mecanisme
diferite:rifampicina in!ib 9A< polimeraza 9?< dependent, c!inolonele bloc!eaz 9?< giraza, sulfamidele
si trimetoprimul interfer in sinteza acidului (tetra!idro)folic.
ANTIBIOTICELE SI MECANISMELE DE REZISTENTA LA ANTIBIOTICE
spectru antimicrobian:
ngust ;
larg (tetraciclinele si cloramfenicolul), active pe bacili si coci -ram pozitivi si -ram negativi, leptospire,
spiroc!ete, ricBettsii, c!lamidii si micoplasme;
larg si extins 1 familia betalactaminelor
REZISTENTA LA ANTIBIOTICE
capacitatea unor germeni de a supravietui si de a se multiplica 7n prezenta antibioticelor;
rezistent:
natural (spontan, de specie)
dob3ndit (prin aparitia de mutante rezistente)
+n microorganism este 7ntr1adevr rezistent c3nd in vitro (7n urma efecturii antibiogramei) antibioticul se
dovedeste incapabil s 7i opreasc multiplicarea sau c3nd in!ibarea multiplicrii este realizat numai de
concentratii foarte mari de antibiotic, care in vivo ar impune doze toice, practic inutilizabile la bolnavi.
Rezistenta dob6ndit este rezultatul unor modificri genetice si al unor procese de selec8ie :
rezistenta cromozomial, rezultatul unor muta8ii spontane 7n locusul de pe cromozomul
bacterian care controleaz susceptibilitatea la un anumit c!imioterapic; eist dou modalitti de aparitie a
rezistentei de acest fel:
brusc (single step) pentru streptomicin, rifampicin, eritromicin, izoniazid, acid nalidiic, gradul de
rezistent fiind mare si independent de concentratia c!imioterapicului;
lent (multiple step) pentru majoritatea penicilinelor, cefalosporinelor, cloramfenicol, polimiine, sulfamide,
nitrofurani, caz 7n care selectionarea suselor cu rezistent mare depinde de concentratia antibioticului.
rezistenta e&tracromozomial se transmite prin plasmide, care pot contine secventa de 9?< ce
codific rezistenta (factor A) si secvente de 9?< care codific informatiile necesare conjugrii a dou bacterii
(factorul A#/, de transfer al rezistentei).
_ .e baza inrudirii c!imice a familiilor de antibiotice, in mod frecvent se instaleaz o rezistent simultan la
mai multe produse antimicrobiene, rezistenta incrucisat, care poate fi total sau partial. ?ac eist
suspiciunea de rezistent incrucisat fat de dou antibiotice, nu se recomand combinarea acestora in
terapia infectiei.
_ 3olirezistenta germenilor este frecvent produs de antibioticele cu spectru larg si poate fi responsabil de
cresterea numrului de infectii nosocomiale (intraspitalicesti) foarte greu de tratat. .seudorezistenta se
manifest situatia in care la bolnavul tratat cu antibiotice nu se obtine efectul antimicrobian capabil s
opreasc infectia. /enomenul pseudorezistentei este reversibil, eercitandu1se numai in vivo.
mecanisme prin care microorganismele pot de'eni rezistente la antibiotice5
producerea de enzime care distrug substanta activ (eemplu betalactamazele);
modificarea permeabilittii si a transportului membranar pentru c!imioterapicul respectiv, de eemplu 7n
cazul rezistentei la tetraciclin, meticilin, cloramfenicol;
alterarea tintei 7n care actioneaz antibioticul, de eemplu alterarea proteinelor specifice de pe subunittile
ribozomale @4 % sau ;4 %;
dezvoltarea de ctre microorganisme a unei ci metabolice alternative, care scurtcircuiteaz reactia
in!ibat de ctre c!imioterapice;
sinteza de ctre microorganisme a unei enzime alterate, care 7si 7ndeplineste functia metabolic, dar este
mult mai putin afectat de c!imioterapic (de eemplu 7n cazul rezistentei la sulfamide este alterat afinitatea
di!idropteroat ( sintez bacterian).