Fabricarea uleiului din floarea soarelui

1
CUPRINSUL
CAPITOLUL I
INTRODUCERE...............................................................................................................4
CAPITOLUL II - PROCESUL TENOLO!IC............................................................"
2.1 Consideraii teoretice asupra presrii.....6
2.2 FIuxul tehnologic al prelucrrii seminelor de floarea-soarelui...11
2.3 re!entarea principalelor etape din procesul tehnologic.................................13
CAPITOLUL III - SCE#A DE !ENERARE A DE$EURILOR............................%"
3.1. re!entarea de"eurilor.................................................................................................1#
3.1.1. Co$i si impuriti de la seminele de floarea-soarelui....................................1#
3.1.2. %roturile.........................................................................................................1&
3.1.3. 'm(ala$e....2)
3.1.* aleii deteriorai2)
3.1.+. ,-ligii u!ai si filtrele cu plci "i rame..2)
CAPITOLUL I&- !ESTIONAREA DE$EURILOR DE $ROT DIN PROCESUL
DE O'(INERE A ULEIULUI DE FLOAREA-SOARELUI)))))))))..*%
*.1. re!entare de"eu..21
*.2. .odul de colectare a de"eurilor..22
*.3. /epo!itare0 transport0 -alorificare..23
*.*. 1alorificarea "rotului..2+
'I'LIO!RAFIE)))))))))))))))))))))))))))..*+
2
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
'gricultura a a-ut dintotdeauna un rol deose(it de important in de!-oltarea
economiei0 indeplinind o serie de functii cu caracter economic si social.
2n rol aparte in aceasta grupa de materii prime -egetale il constituie uleiul
-egetal. 2leiul -egetal este lipsit de colesterol "i conine aci!i gra"i nesaturai0 stimulea!
meta(olismul lipidic "i acti-ea! ficatul0 scade colesterolul0 se diger u"or. ,re(uie
folosit cel preparat prin presare la rece0 din semine ne3ncl!ite 4ulei de msline0 de
porum( sau floarea--soarelui - 3n acest ca!0 dac se specific pe etichet5.
2leiurile "i grsimile -egetale 4fig.15 se gsesc 3n natur 3n esutul plantelor0 fiind
concentrat 3n semine0 3n pulp0 3n s6m(urele fructelor0 3n tu(erculi sau 3n germeni. entru
ara noastr principal materie prim o repre!int plantele oleaginoase productoare de
semine.
/intre plantele oleaginoase 3n care uleiul este concentrat 3n semine amintim7
floarea soarelui0 soia0 rapia8 ca plante productoare de fructe oleaginoase7 mslinul0
cocotierul0 palmierul8 tu(erculi oleagino"i produc arahidele0 iar germeni oleagino"i
conine porum(ul.
Ca materii prime 3n 3ntreprinderile de ulei din 9om6nia se folosesc seminele
plantelor oleaginoase "i germenii de porum( 4de"euri oleaginoase5.
:eminele oleaginoase se compun din dou pri principale7 mie!ul "i coa$a.
.ie!ul cuprinde em(rionul0 dou cotiledoane "i esutul nutriti-0 denumit
endosperm. Cotiledoanele "i endospermul cuprind su(stane nutriti-e de re!er-0 care se
consum 3n perioada iniial a de!-oltrii plantei noi din em(rion.
Coa$a constituie 3n-eli"ul exterior al seminelor "i are rolul de a le apra 3mpotri-a
deteriorrilor de ordin mecanic 4"ocuri50 chimic 4aciunea ga!elor "i aerului5 "i (iochimic
4aciunea en!imelor5.
3
9aportul cantitati- 3ntre mie! "i coa$ -aria! 3n limite destul de largi. 'stfel7 la
seminele de floarea soarelui0 coninutul de coa$ este 23 ; 2<=.
Compo!iia chimic este alctuit din7
>ipide sunt esteri ai alcoolilor cu aci!ii gra"i. ?n funcie de natura alcoolilor
coninui 3n molecula lor0 lipidele se clasific astfel7 lipide simple "i lipide complexe.
roteinele se cumulea! mai ales 3n mie!ul seminelor0 3n timp ce coa$a conine o
cantitate mic de proteine. ?n timpul pr$irii seminelor0 proteinele sufer modificri
structurale0 dintre care cea mai important o constituie denaturarea termic.
@liceridele sunt grsimi -egetale0 care dup starea lor de agregare se 3mpart 3n7
grsimi lichide sau uleiuri "i grsimi solide la temperatura mediului am(iant. >a r6ndul
lor uleiurile se 3mpart 3n uleiuri sicati-e0 semisicati-e "i nesicati-e. ?n contact cu aerul0
uleiurile sicati-e au proprietatea de a se transforma dup +-6 !ile 3ntr-o pelicul elastic "i
re!istent la intemperii.
Aaharurile sunt su(stane extracti-e nea!otate0 care se gsesc 3n seminele
oleaginoase0 sunt mai u"or sau mai greu asimila(ile0 3n funcie de grupa din care fac
parte.
'pa se gse"te 3n seminele oleaginoase 3n proporie -aria(il0 3n funcie de
categoria seminelor "i calitatea lor.
rin industriali!are0 dupa extragerea uleiului 4fig.15 0 rm6n "roturile0 utili!ate ca
sursa de protein in hrana animalelor si materie prim pentru concentrate de proteine 3n
industria me!elurilor. /in co$ile seminelor se fa(ric furfurolul folosit 3n industria
fi(relor artificiale0 a maselor plastice. .cinate0 co$ile se folosesc la fa(ricarea dro$diei
fura$ere0 circa 1+) Bg Cton produs.D1E
*
Fi,. %- Ulei de floarea-soarelui .+/
CAPITOLUL II
PROCESUL TENOLO!IC
*.% Considera0ii 1eore1ice asu2ra 2res3rii
resarea este operaia prin care se separ su( aciunea unor fore exterioare
componentul lichid 4uleiul5 dintr-un amestec lichid-solid 4 mcintur oleaginoas5. >a
presare re!ult uleiul (rut de pres "i (rochenul. Fperaia de presare este cunoscut ca
cea mai -eche metod de o(inere a uleiurilor -egetale comesti(ile. ?n pre!ent ea se
reali!ea! cu prese mecanice de mare randament0 cu funcionare continu0 fiind practic
a(andonat utili!area preselor discontinui0 hidraulice. rin procedeul de presare se poate
o(ine o separare a uleiului de p6n la #)G#+=0 restul uleiului fiind o(inut prin
extracie cu di!ol-ani. /in aceast cau! sunt supuse procesului de presare numai
materiile prime oleaginoase a cror coninut in ulei dep"e"te 3)=. Cele cu un coninut
mai mic sunt supuse direct procesului de extracie0 deoarece randamentul sc!ut nu
$ustific cheltuielile materiale generate de aceast metod de o(inere a uleiului (rut.
rocesul de presare a mcinturii oleaginoase are loc su( influenta forelor de
compresiune ce iau na"tere in presele mecanice. ?n aceste condiii particulele de
mcintur fiind presate unele de altele0 3ncepe procesul de separare a uleiului de fa!a de
gel. >a 3nceput au loc separarea uleiului reinut la suprafaa particulelor de forele de
suprafa ale c6mpului molecular0 prin canalele ce se formea! intre particule. >a o
anumit presiune 3ncepe deformarea "i comprimarea puternic a particulelor0 ceea ce
pro-oac eliminarea uleiului ce se gsea 3nainte 3n capilarele particulelor.
C6nd spaiul dintre suprafeele particulelor de-ine at6t de mic 3nc6t pelicula de
ulei este supus forelor de reinere exercitat de am(ele suprafee ale particulelor0 uleiul
nu mai poate fi eliminat0 pelicula se rupe 3n mai multe locuri0 iar suprafeele particulelor
se ating "i 3ncepe a"a-numita (richetare0 adic formarea (rochenului .
+
resarea mcinturii repre!inta una dintre cele doua operatii finale ale procesului
tehnologic de o(tinere a uleiului (rut. entru fa(ricatiile de ulei care nu au extractie0
presarea incheie procesul de o(tinere a uleiului (rut.
resarea este operaia prin care se separ su( aciunea unor fore exterioare
componentul lichid 4uleiul5 dintr-un amestec lichid-solid 4mcinatura oleaginoas5. >a
presare re!ult uleiul (rut de pres "i (rochenul.
Fperaia de presare este cunoscut ca cea mai -eche metod de o(inere a
uleiurilor -egetale comesti(ile. ?n pre!ent ea se reali!ea! cu prese mecanice de mare
randament0 cu funcionare continu fiind practic a(andonat utili!area preselor
discontinui hidraulice.
rin procesul de presare se poate o(tine o separare a uleiului de pana la #)=-
#+=0 restul uleiului fiind o(tinut prin extractie cu di!ol-anti.
U1ila4e 2en1ru 2resare
?n ca!ul o(inerii uleuilui numai prin presare7
- la o singura treapta se utili!ea!a prese mecanice de prese cu presare
finala0 care reali!ea!a maximum 3-6= ulei remanent in (rochen8
- la doua trepte de presare se pot folosi in prima treapta prese cu presare
moderata0 iar in a doua0 prese de presare finala. In practica sunt
cunoscute tipuri constructi-e care asigura procesul de presare in doua
trepte in acelas utila$0 cu doua camere de presare.
?n figura 2 este repre!entata o presa moderna0 pentru presarea preliminara de tipul
celor constrite in pre!ent in tara noastra. 'ceast pres poate reali!a la prelucrarea
seminelor de floarea-soarelui 1+) t semineC2* ore0 cu 1<= ulei remananet 3n (rochen.
6
Fi,.* Presa 5ecanic3 2en1ru 2resare 2reli5inar3 5odera13 de 5are ca2aci1a1e
1-(atiu8 2-carcasa sistemului de acionare8 3-camera de presare8 *-ax cu melci8 +-con de
reglare8 6-"nec de alimentare8 <-"nec de e-acuare ulei cu !a8 #-e-acuare (rochen.
resa este acionat de un electromotor de 11) BH "i turaia de 1+)) rotCmin0 prin
intermediul unui reductor de turaie.
e axul cu melci cu turaia de 1# - 22 rotCmin 43n funcie de producti-itatea dori5
s3nt montai cu pene paralele o(i"niute0 "ase melci "i trei inele intermediare. :cheletul
camerei de presare se compune din dou $umti simetrice str3nse 3ntre ele cu 3*
"uru(uri de (locare. entru asigurarea rigiditii "i re!istenei camerei de presare la
presiunile 3nalte care se crea!6 3n interiorul acesteia 3n timpul funcionrii0 aceasta este
pre-!ut cu 2) semi(ride din oel. entru u"urarea demontrii camerei de presare0
aceasta se poate roti 3n $urul axului s6u.
Camera de presare are "apte trepte de presare 4din care prima este camera de
alimentare50 pe lungime a-3nd doar dou diametre diferite.
Iaghetele camerei de presare sunt de forma regulat0 fr "liuri "i se fixea! cu
a$utorul (ridelor de str3ngere "i a <# "uru(uri cilindrice. /istana dintre (aghete 4"liuri5
se reali!pa! cu plcue separatoare "i este de )0# mm la treapta I0 de )06+ mm la treapta
II0 de ).*+ mm la treapta III0 de )03+ mm la treapta I1 "i )02) mm la treptele 10 1I "i 1II.
entru e-itarea cre"terii temperaturii 3n camera de presare axul este r6cit 3n interior.
<
,ehnologiile pre!entate schematic 3n figura 3 sunt aplicate la fa(ricarea uleiului
-egetal0 precurirea cu 2= si )0+= impuriti0 presare0 mcinare0 operaii preliminare de
o(tinere a uleiului din floarea soarelui prin presare.D*E
#

Fi,.6 Sc7e5a de 2roces 1e7nolo,ic de ob0inere a uleiului de floarea-soarelui
&
:eminte de floarea-soarelui cu *)=
ulei011= umiditate0 *= impuritati
recurire cu 2= impuriti
/epo!itare
recurire cu )0+= impuriti
resare la rece
/epo!itare
.cinare
r$ire la +)J0 3) min
?m(uteliere
Filtrare 1
Kidratare
Centrifugare
2scare
Filtrare 2
2lei (rut de presa
*.* FIu8ul 1e7nolo,ic al 2relucr3rii se5in0elor de floarea-soarelui.
Fa(ricile de ulei moderne includ 3n fluxul tehnologic de o(inere a uleiului (rut
prin presare utila$e de mare capacitate0 cu randamente ridicate "i un 3nalt grad de
mecani!are "i automati!are. 2tila$ele folosite depind "i de natura materiei prime
oleaginoase trecute la prelucrare.
entru o(inerea prin presare a uleiului (rut din floarea-soarelui0 fluxul tehnologic
este pre!entat schematic 3n fig.*.
/in celulele silo!ului0 seminele s3nt diri$ate cu transportorul 1 "i ele-atorul 2 la
c3ntarul 3 "i de acolo0 3n (unc6rul tampon *. /in acesta0 seminele trec prin curitorul +0
electromagneii rotati-i 60 c3ntarul < 3n (uncrul tampon #. Cu a$utorul ele-atorului &
seminele s3nt ridicate deasupra to(elor de spargere 11 "i reparti!ate 3n ele cu a$utorul
transportorului 1). rin c6dere li(er0 materialul trece pe sitele plane 120 de unde0 cu
transportorul 130 toc6tura este trecut6 direct la -aluri0 3n timp ce restul materialului trece
la separatoarele cu aspiraie 1*. /in acestea0 mie!ul spart cu coa$0 coa$a cu mie! "i coa$a
curat s3nt diri$ate cu redlerele 1+0 16 "i 220 la ma"inile de control 1&0 3n timp ce mie!ul
3ntreg0 cu transportoarele 1< "i 220 ele-atorul 2+ "i transportorul 26 este trecut direct la
-aluri.
/e la separatoarele de control0 coa$a curat este diri$at la suflanta 2#0 care o
transport la centrala termic. 'mestecul de semine 3ntregi "i coa$ 3ntreag0 prin
intermediul ele-atorului 320 se trece 3napoi la to(a de spargere pentru retur 33. raful
uleios captat de filtrele cu saci 3) este preluat de transportorul 220 care-1 duce la piciorul
ele-atorului 2) "i de aici la -aluri.
/e la secia de desco$ire0 materialul desco$it este diri$at cu transportorul 26 3n
(uncrul 3+ pentru mie!uri. Cu ele-atorul 360 materialul desco$it este ridicat la c3ntarul
3<0 trece peste electromagnetul 3# 3n transportorul 3&0 care 3l reparti!ea! la -alurile *).
.cintura re!ultat6 la -aluri este adus cu transportorul *1 la pr$itoarele *6 cu a$utorul
ele-atorului *2 "i al trans portoarelor *3 "i *+. /in pr$itoare0 mcintura pr$it trece 3n
presele mecanice *<0 din care re!ult ulei "i (rochen.
2leiul cu re!iduuri se colectea! 3n transportorul *#0 care 3l duce la re!er--orul cu
agitator *&. /in acesta0 cu pompa cu roi dinate +)0 uleiul este adus pe sita -i(ratoare +1
1)
pentru 3ndep6rtarea !aului. 2leiul purificat parial de re!iduri trece la re!er-orul cu
agitator +20 se filtrea! 3n filtrele +* "i se pompea!6 la depo!it0 dup ce 3n preala(il a fost
c3nt6rit la c3ntarul ++.
Fi,. 4. Flu8ul 1e7nolo,ic de ob0inere a uleiului bru1 de floarea-soarelui 2rin 2resare
10 1)0 130 1+. 160 1<0 1#0 210 220 230 2*0 260 2<0 320 3*0 3&0 *10 *30 *+0 *#- transportor
redler sau elicoidal8 20 &0 2+0 310 320 36. *2-ele-ator8 30 <0 2<- c3ntar cu cup8 *0 #0 3+-
(uncr tampon8 +-curitor semine8 60 3#0 **-electromagnei8 110 33 - to(e de spargere8
12 - site plane8 1*- separator pneumatic8 1&0 2) - ma"ini de control8 2#-suflant pentru
coa$8 2&- conduct pentru transport coa$8 3) - filtre cu saci8 *) - -al8 *6 ; pr$itoare8 *<
; pres mecanic8 *&0 +20 +6- re!er-or colector ulei8 +)0 +30 +<-pompe de ulei8 +1-sit
-i(ratoare8+*- utila$ pentru separarea !aului8 ++-re!er-or (ascul. D3E
11
*.6 Pre9en1area 2rinci2alelor e1a2e din 2rocesul 1e7nolo,ic
Precur30irea- seminele sunt curaate pentru 3ndepartarea impuritilor organice
neoleaginoase0 organice oleaginoase4 semine seci0 semine car(oni!ate0 sprturi sau
semine din alte sorturi decat cel receptionat5. Curirea se face in doua etape7 inainte de
depo!itare si la trecerea in fa(ricatie. rocedeele de separare a impuritatilor sunt
urmatoarele 7 separarea pe (a!a diferentei de marime0 pe site cu miscarea rectilinie0
circulara0 -i(ratorie si separarea pe (a!a de masa -olumica cu a$utorul aerului. 2tila$ele
folosite la curarea seminelor sunt urmatoarele 7 -i(roaspiratorul :agente0 care se
foloseste la precurire si care indepartea!a +)= din impuritati0 postcuratitorul Iuhler0
etc.
#3cinarea- mcinarea este operaia o(ligatorie in pregatirea materialului pentru
extragerea uleiului. .cinarea reali!ea!a ruperea mem(ranelor si destramarea structurii
oleoplasmei celulare care contine uleiul. ,ehnic macinarea reali!ea!a o deteriorare a <)-
#)= din celule. 2tila$ul de mcinare 3l repre!inta -altul al carui organ de lucru este
ta-alugul de macinare ; un cilindru gol in interior ; cu peretele gros pentru sporirea
re!istentei la u!ura. :emintele care cad intre doi ta-a ligi sunt macinate in functie de felul
suprafetei ta-aligilor si de -ite!a acestora. rocesul de macunare se reali!ea!a in trei
etape 7 deformatia elastica0 care are loc pana la aparitia primei crapaturi 8 deformatia
plastica0 cand materialul se aplati!ea!a si se compactea!a 8 destramarea materialului si
aparitia de celule sparte.
Pr34irea- are drept scop 7 s im(unatateasca conditiile de separe a uleiului sin
macinatura0 prin reali!area ulei plasticitai optime 8 reducerea -asco!itatii si tensiunii
superficiale ale uleiului din macinatura la presare 8 reali!area unei elasticitati suficiente a
macinaturii. 2tila$ele de pr$ire folosite sunt urmatoarele 7 pr$itori -erticali cu corp
cilindric0 pra$itoare ori!ontala0 pra$itoare cu pat fluidi!at0 etc.
Presarea- se reali!ea!a cu a$utorul unei prese mecanice moderat de mare
capacitate. resarea este operaia prin care se separ su( aciunea unor fore exterioare
componentul lichid 4uleiul5 dintr-un amestec lichid-solid 4mcinatura oleaginoas5. >a
presare re!ult uleiul (rut de pres "i (rochenul.
12
Fil1rarea ; este operaia de separare a fa!elor ului amestec eterogen solid-lichid
prin trecerea amestecului printr-o suparafata sau printr-un strat filtrant0 care retine fa!a
dispersa 4sedimentul solid5 si lasa sa treaca fa!a dispersanta 4filtratul5. 1ite!a de filtrare
depinde de mai multi factori0 ca 7 presiune0 structura si grosimea stratului de sediment0
-arco!itate0 respecti- temperatura la care se face filtararea. 1ite!a de filtrare scade o data
cu cresterea -asco!itatii care0 la randul ei0 -aria!a in-ers proportional cu temperatura
lichidului. In practica0 cresterea temperaturii de filtrare este limitata de considerente
tehnologice. 'stfel la filtrarea uleiului (rut de presa0 temperatura maxima de filtrare
tre(uie sa fie de <)JC. In ca!ul filtrarii uleiului (rut0 !atul ud 4impuritatile5 astupa repede
porii filtrului si opreste filtrarea. Filtrele de presa sunt de doua feluri 7 cu placi si cu rame
si placi. entru uleiul de presa se intre(uintea!a0 de o(icei0 filtre presa cu rame si placi.
Uscarea- pentru uscarea seminelor se foloseste ca agent termic aerul. >a toate
tipurile de uscatoare0 conditia de (a!a este reducerea umiditatii semintelor la ;*=0 cu
consum energetic sca!ut0 fara ca semintele sa depaseasca temperatura de <)JC 0 deoarece
peste acesata -aloare ar a-ea loc o crestere a indicelui de peroxid al uleiului sin seminte.
,ipurile de uscatoare utili!ate sunt urmatoarele 7 uscatorul rotati-0 coloana de uscare
Iuhner0 uscatorul su( -id0 etc.
:5bu1elierea- do!area uleiului de face in am(ala$e din plastic de 2> si + >
utili!6ndu-se ma"ina de do!at fr presiune 4 fig. +5. D*E
Fi,. ;- A5balarea uleiului de floarea soarelui ."/
13
De2o9i1area ; se reali!ea! prin sistemul paleti!are0 3n maga!ii rcoroase0
aerisite0 curate0 ferite de 3nghe0 depo!itate la intuneric sau la lumina !ilei la temperatura
de 2)-21
)
C "i o umiditate relati- a aerului de maxim #+-&)= 4fig. 65.
Fi, " - Pale1area a5bala4elor de ulei floarea soarelui."/
CAPITOLUL 6
SCE#A DE !ENERARE A DESEURILOR
1*
:chema de generare a de"eurilor o(inute 3n cadrul procesului de o(inere a
uleiului de floarea-soarelui este pre!entat 3n figura <.

1+
:eminte de floarea-soarelui cu *)=
ulei011= umiditate0 *= impuritati
:eminte floarea-soarelui
I52uri1a1i < co4i. res1uri
din floarea soarelui=
Fi, +. Sc7e5a de ,enerare a de>eurilor.
16
recurire cu 2= impuriti
/epo!itare
recurire cu )0+= impuriti
resare la rece
/epo!itare
.cinare
r$ire la +)J0 3) min
?m(uteliere
Filtrare 1
Kidratare
Centrifugare
2scare
Filtrare 2
2lei (rut de presa
:eminte floarea-soarelui
:eminte floarea-soarelui
fara 2= impuritati
:eminte floarea-soarelui
fara 2= impuritati
:eminte floarea-soarelui
fara impuritati
:eminte floarea-soarelui
fara impuritati
:eminte floarea-soarelui
fara impuritati
2lei0 crud
2lei filtrat
2lei 0 am(ala$e
'm(ala$e cu
ulei0 paleti
Se5in1e? co4i? i52uri1a1i
Se5in0e 2ierdu1e
Se5in1e? co4i? i52uri1a1i
Se5in1e? co4i? 5ie9
Se5in1e? co4i? 5ie9
Se5in1e
Ulei? sro1
Ulei? sus2ensii
Ulei 2ierdu1
A5bala4e de1eriora1e?
e1ic7e1e? ulei
Pale1i s1rica1i?
a5bala4e u9a1e? ulei
2lei0 crud
2lei0 crud
2lei 0 agent
termic
2lei
Ulei
Ulei? sus2ensii
6.%. Pre9en1area de>eurilor
6.%.%. Co4i si i52uri130i de la se5in0ele de floarea-soarelui se gsesc 3n
proporie de #-12= din totalul cantitii de materie prim .
Caracteristicile semintelor de floarea-soarelui se pot o(ser-a 3n figura #7
- marime7 mica-medie8
- form7 u"or alungit8
- culoare7 cenu"iu spre negru8
- textura7 fin.
Fig. #. Co$i de semine D<E
?n industria uleiurilor si grasimilor -egetale a tarii noastre co$ile semintelor de
floarea ; soarelui constituie primul deseu -aloros pentru economia nationala0 deseu care
apare in procesul tehnologic de prelucrare a semintelor in -ederea o(tinerii uleiului0 in
urma operatiei de decorticare.
>a decorticare0 3nsa nu toate co$ile se indepartea!a din mie!ul oleaginous0 ci0
functie de procesul tehnologic aplicat in mie! se lasa # ; 12 = coa$a. :emintele de
floarea ; soarelui cu continut ridicat de ulei0 asa cum este ca!ul soiului romanesc
L9ecordM care se prelucrea!a curent in fa(ricile noastre contin 22 ; 2< = co$i. .asa
hectolitrica a co$ilor este 1+ ; 2) BgChl.
?n general co$ile seminelor de floarea ; soarelui se folosesc la ora actual drept
com(usti(il ieftin in ca!anele generatoare de a(uri din centralele termice ale fa(ricilor si
in focarele instalatiilor de uscare a semintelor cu ga!e de ardere. D2E
Compo!itia chimica elemetara a co$ilor 4 in = 5 7
- car(on +10)
1<
- hidrogen +0&
- oxNgen si a!ot *+0)
- sulf )01
6.%.*. $ro1urile 4fig. &5 sunt su(produsele cele mai importante ale industriei
uleiurilor -egetale. 'ceasta se explica prin cantitatile mari re!ultate 4 3) ; *) = la
semintele decortica(ile si 6) ; <) = l cele nedecortica(ile 50 precum si prin faptul ca
sriturile contin un procent mare de su(stante nutriti-e0 proteine si hidrati de car(on
4glucide50 usor asimila(ile de organismul animal constituind astfel nutreturi -aloroase.
?n ce pri-este compo!itia calitati-a a sroturilor ele contine totdeauna aceleasi
component principale si anume 7 proteine0 glucide0 ulei0 apa0 celulo!a si saruri minerale.
'fara de aceste componente0 in unele sroturi se gasesc su(stante specifice.
roprietatile fi!ice ale "rotului7
- deseu7 nepericulos8
- aspectC stare fi!ica7 turtaC turta8
- culoare7 maro spre negru8
- miros7 de semine. D3E
Fi,. @. $ro1 din se5in0e floarea-soarelui .+/
6.%.6. A5bala4e care intr 3n categoria de"eurilor sunt acele pet-uri care se
deteriorea! 3n urma procesului de 3m(uteliere0 "i 3n timpul depo!itrii. 'cestea se
1#
depo!itea! 3ntr-un container de form cu(ic cu dimensiunea de 1 m. et-urile sunt
transportate la fa(rica de o(inere a acestora la o perioad de 3) !ile.
6.%.4. Pale0ii de1eriora0i.
aleii 4fig.&5 deteriorai se repar la atelierul de t6mplrie0 iar resturile rmase se
-or depo!ita 3n maga!ia de lemn "i se -or transporta ulterior la o fa(rica de lemn pentru
construcia mo(ilei sau a altor o(iecte din lemn.

Fi,. %A. Pale0i."/
6.%.;. T3B3li,ii u9a0i si fil1rele cu 2l3ci >i ra5e
,-lugii u!ai sunt confecionati din material inoxida(il0 iar filtrele cu placi si
rame sunt confectinate din fonta si pan!a. ,a-alugii rupti dar si filtrele cu placi si rame se
colectea! "i depo!itea! 4separat5 3ntr-un container de form cu(ic cu dimensiunea de
1m0 dup care se transport la o secie de fa(ricare a acestora. D*E

CAPITOLUL I&
1&
!ESTIONAREA DE$EURILOR DE SROT DIN PROCESUL DE
O'(INERE A ULEIULUI DE FLOAREA-SOARELUI
4.%. Pre9en1are de>eu
$ro1urile sunt su(produsele cele mai importante ale industriei uleiurilor -egetale.
'ceasta se explica prin cantitatile mari re!ultate 4 3) ; *) = la semintele decortica(ile si
6) ; <) = l cele nedecortica(ile 50 precum si prin faptul ca sriturile contin un procent
mare de su(stante nutriti-e0 proteine si hidrati de car(on 4glucide50 usor asimila(ile de
organismul animal constituind astfel nutreturi -aloroase.
?n ce pri-e"te compo!iia calitati-a a sroturilor ele contine totdeauna aceleasi
component principale si anume 7 proteine0 glucide0 ulei0 apa0 celulo!a si saruri minerale.
'fara de aceste componente0 in unele sroturi se gasesc su(stante specifice.
roprietatile fi!ice ale "rotului7
- deseu7 nepericulos8
- aspectC stare fi!ica7 turtaC turta8
- culoare7 maro spre negru8
- miros7 de semine. D3E
Instalaiile pentru o(inerea uleiului de floarea-soarelui funcionea! doar +
!ileCsptm6n 3n trei schim(uri a c6te # ore fiecare.
,otal !ile lucrate 3ntr-un an O + x +3 saptm6ni O 26+ !ile 415
entru o funcionare continu a instalaiilor este necesar o cantitate de 1 tonaC!i
de materie prim 4semine5.
/in aceast cantitate de materie prim se o(tine ++)Bg "rot.
1tC!i floarea-soareluiO ++) Bg "rotC!i 425
Cantitatea de "rotC or
h kg C &1 . 22 2* ++) =
435
2)

tura kg C 2# 0 1#3 # &1 0 22 =
4*5
4.*. #odul de colec1are a de>eurilor
Colectarea de"eurilor industriale repre!int operaia ce 3nsumea! acti-itile de
str6ngere0 prelucrare "i transport a acestor de"euri 3n -ederea reutili!rii sau -alorificrii
lor.
Fperaia de colectare a de"eurilor industriale se reali!ea! su( urmtoarele forme7
recolectarea0 care este o operaie de str6ngere "i depo!itare pe timp limitat a
de"eurilor industriale0 reali!at prin ser-icii organi!ate 3m cadrul 3ntreprinderii
industriale8
Colectarea propriu-!is0 care este operaia de ridicare "i transport a de"eurilor de
la punctele de precolectare la centrele de colectare sau instalaiile de -alorificare0
reali!at prin ser-icii sau 3ntreprinderi de colectare reali!ate. D2E
%rotul este colectat 3n containere speciale de form cilindric cu diametru de 1 m
"i 3nlimea de 106 m0 confecionat din metal "i * roi pentru un transport mai u"or.
@olirea containrului se face !ilnic.
h r V h A V
cilindru bazei cilindru
= =
2
4+5
3 2
))) . 2+6 . 1 16) +) cm V
cilindru
= =
3
2 0 1 m V
cilindru
=
Cderea "rotului 3n container se face imediat dupa ce acesta a trecut prin fa!a de
presare.
4.6. De2o9i1are? 1rans2or1? Balorificare
21
/epo!itarea primar a "rotului se face 3n containere de 6 m
3
3n hal de depo!itare
a-6nd urmtoarele dimensiuni7 lungimea de < m0 limea de *m0 3nlimea de * m.
Containere sunt achi!iionate din comer "i sunt pre-!ute cu roi pentru un
transport mai u"or "i confecionate din metal.
Cantitatea de "rot colectat 3n + !ile7
++) Bg "rotC!i x + !ileCsptm6n O 2<+) Bg s6m(uri colectaiCsptm6n 465
V
m
=
4<5
=500kg/ m
3
4#5
1olumul de "rot colectat pe !i7

m
V
V
m
= =
4&5
3
1 0 1
+))
++)
m V = =
"rotC!i 41)5
/in relaia 41)5 se o(ser- c -olumul de "rot colectat pe !i 3ncape 3n containerul
de 101 m
3
. entru a colecta cantitatea de "rot pe parcursul 3ntregii sptm6ni sunt necesare
+ containere de 101 m
3
.
2mplerea containerului se face7
1
container
C 1
srot
O perioada 3n care se umple containerul 4115
1 0 1
6
3
m

+ !ile 4125
22
,ransportul de"eului aflat 3n containere se face cu a$utrul unui motosti-iutor ce se
afl 3n cadrul societii0 p6n la container mai mare.
/epo!itarea final se face 3n containere mari 4fig 115 cu o capacitate de umplere
de aproximati- 2) m
3
. ,ransportul acestora se face cu o ma"in special p6n la ferma de
porci.
Fig. 11. Container cu capacitate de 2) m
3
.D6E
*.*. 1alorificarea "rotului
23
%roturile au fost utili!ate in ultima -reme ca fura$ cu precadere su( forma
amestecurilor in nutreturi com(inate.
?n procesul de o(tinere si prelucrare a uleiurilor -egetale re!ulta o serie de
su(produse si deseuri0 care se utili!ea!a asta!i pe scara mare. /espre o -alorificare
rationala a acestora in tara noastra se poate -or(i a(ia dupa nationali!are. 1alorificarea
complexa a intregii game de su(produse si deseuri are ca urmare o sensi(ila reducere a
pretului de costal uleiului finit si mareste renta(ilitatea intreprinderilor din ramura
industriei de uleiuri -egetale. In plus0 in cantitati importante de su(produse si produse de
-alorificare a deseurilor sunt li-rate la export.
%roturile se folosesc in !ootehnie ca unul din componentele de (a!a ale fura$elor
concentrate pentru hrana animalelor. 2nele sroturi contin su(stante cu character toxic sau
cu gust neplacut ceea ce impune ca la desol-enti!are si toastare sa se faca un tratament
hidrotermic suplimentar.
Pxist o mare -aria(ilitate a compo!iiei chimice a "roturilor "i a turtelor.
'"a dup cum se o(ser-0 dac seminele de floarea soarelui nu sunt decorticate0
"roturile care re!ult dup extragerea uleiului au un coninut mai redus 3n protein "i mai
ridicat 3n celulo!. roteina din aceste "roturi este deficitar 3n li!in0 dar are un coninut
ridicat 3n metionin.
Calitatea acestor "roturi depinde de cantitatea de co$i pe care o conin0 acestea
fiind (ogate 3n celulo! "i chiar 3n lignin.
>a monogastrice0 acest coninut 3n celulo! are efect negati- asupra digesti(itii
su(stanelor nutriti-e "i a energiei "i din aceast cau! se recomand utili!area acestora 3n
hrana rumegtoarelor. %roturile de floarea soarelui au un coninut redus 3n Ca.
Comparati- cu alte oleaginoase0 seminele de floarea soarelui nu conin factori
antinutriti-i. Condiiile tehnice de calitate ale "rotului de floarea soarelui0 utili!at ca
materie prim 3n industria de fura$e com(inate0 impun respectarea urmtoarelor
caracteristici7 un aspect de mas mcinat0 fr particule arse sau mucegite0 de culoare
al(-cenu"ie0 cu un miros specific 4nu de mucegai0 de acru sau 3ncins50 cenu" (rut
maximum &= "i minimum 3)= protein (rut. D+E

?n figura 12 este pre!entat schema de -alorificare a srotului.
2*


Fi,. %*- Sc7e5a de Balorificare a >ro1ului
Ii(liografie
2+
/epo!itare
1alorificare
Container 2) m
3

Ferma de animale
1. Ira(ie @. ; Lrocedee "i tehnologii mecanice de prelucrare "i -alorificare a de"eurilor
industrialeM ; note de curs pentru cicluri de studii postuni-ersitare0 Iacu0 1&&&8
2. Cio(anu /. ; L.inimi!area sc!mintelor tehnologice 3n industria alimentar prin
-alorificarea su(produselor "i de"eurilorM- -ol II0 Ia"i0 Pco!one0 2))+8
*. Qedeff 1.0 9a-eica I.0 .o"neguu P. ; L.a"ini "i instalaii pentru protecia factorilor
de mediu "i prelucrarea "i -alorificarea de"eurilorM04catalogul european de de"euri5
Iacu0 1&&& 8
+. Ioeru @.0 u!drea /. ;L ,ehnologia uleiurilor -egetaleR0 Iucuresti0 Pd. ,ehnic0 1&#)8
6. xxx ; images.google.ro8
<. xxx - SSS.scri(d.com.
26