Biofotoni: corpul uman emite lumina,

comunica prin lumina si este facut din

lumina
Scris de Alec Blenche in data de iulie 1, 2013 Vizualizari: 296
Tot mai mult stiinta este de acord cu poezia despre experienta umana directa: suntem mai mult
decat atomi si moleculele care ne compun corpul, suntem si fiinte de lumina. Biofotonii sunt
emisi de corpul uman, pot fi eliberati prin intentie mentala, si ar putea modula procese
fundamentale in cadrul comunicatiilor intercelulare si a A!"ului.
!imic nu este mai uimitor decat faptul extrem de improbabil ca existam. Adesea i#noram
acest fapt, uitand de realitatea ca in loc de a fi ce$a acolo, s"ar fi putut sa nu fie absolut nimic,
adica de ce exista un uni$ers %pre#nant de constient de el insusi prin noi& si nu oarece $id
complet inconstient de el insusi'
A$eti in $edere ca din lumina, aer, apa, minerale de baza din scoarta pamantului, si din
informatia de cel putin 3 miliarde de ani continuta in nucleul unei celule zi#ot diploide, este
format corpul uman, iar in corpul acela un suflet capabil cel putin sa incerce sa intelea#a
ori#inile lui corporale si spirituale.
ata fiind nebunia conditiei noastre existentiale, si a incarnarii corporale ca un intre#, si
a$and in $edere ca existenta noastra pamanteasca este partial formata din lumina soarelui si
cere consumul continuu de lumina solara condensata sub forma hranei, nu ar suna prea
exa#erat ca trupul nostru emite lumina.
(ntr"ade$ar, corpul uman emite biofotoni, cunoscuti de asemenea ca emisii fotonice ultra"slabe
%ultra)ea* photon emissions + ,-.&, cu o $izibilitate de 1 000 de ori mai
/oasa decat sensibilitatea ochiului nostru liber.
esi nu $izibile pentru noi, aceste particule de lumina %sau unde, depinde cum le masori& sunt
parte a spectrului electroma#netic $izibil %300"100 nm& si sunt detectabile prin instrumentatie
moderna sofisticata. 213, 223
Ochiul fizic si mental emite lumina
4chiul insusi, care este expus continuu la fotonii puternici ambientali ce trec prin diferitele
tesuturi oculare, emite emisii fotonice ultra"slabe induse de lumina $izibila. 233 5hiar a fost
lansata ipoteza ca lumina $izibila induce bioluminiscenta decalata in cadrul tesutului ocular
expus, furnizand o explicatie pentru ori#inea ima#inii retiniene remanente. 263
Aceste emisii de lumina au mai fost corelate cu metabolismul ener#iei cerebrale si stresul
oxidati$ din creierul mamiferelor. 273 283 Si totusi emisiile biofotonice nu sunt in mod
necesare epifenomenale %secundare ca importanta&. (poteza lui B9**on su#ereaza ca fotonii
eliberati prin procese chimice in cadrul creierului produc ima#ini biofizice in timpul ima#eriei
$izuale, iar un studiu recent a #asit ca atunci cand subiectii si"au ima#inat in mod acti$ lumina
intr"un mediu foarte intunecos, intentia lor a produs o semnificati$a crestere a emisiilor
fotonice ultraslabe. 213 Acest lucru este consistent cu un punct de $edere emer#ent conform
caruia biofotonii nu sunt doar produse secundare celular"metabolice, ci mai de#raba, deoarece
intensitatea biofotonilor poate fi considerata mai inalta in interiorul celulei decat in exteriorul
acesteia, este posibil ca mintea sa acceseze acest #radient %diferenta& de ener#ie pentru a crea
ima#ini biofizice intrinseci in timpul perceptiei si ima#eriei $izuale. 203
Celulele si AD!ul nostru utilizeaza "iofotonii pentru a stoca si comunica
informatie
Aparent biofotonii sunt utilizati de catre celulele multor or#anisme $ii pentru a comunica,
ceea ce faciliteaza transferul de ener#ie:informatie care este de cate$a ordine de marime mai
rapid decat difuzia chimica. -otri$it unui studiu din 2010, ;5omunicatia de la celula la celula
prin biofotoni a fost demonstrata la plante, bacterii, #ranulocite neutrofile animale si la
celulele renale 2<3. 5ercetatorii au fost capabili sa demonstreze ca ;= stimularea prin lumina
de spectre diferite %infrarosu, rosu, #alben, albastru, $erde si alb& la un capat al senzorului
spinal sau al radacinii ner$ului motor a a$ut ca rezultat o semnificati$a sporire a acti$itatii
biofotonice la celalalt capat>. 5ercetatorii au interpretat descoperirea lor su#erand ca
;stimularea prin lumina ar putea #enera biofotoni care circula de"a lun#ul fibrelor ner$oase,
probabil ca semnale de comunicatie neurala>.
5hiar si cand a/un#em la ni$elul molecular al #enomului nostru, si A!"ul poate fi identificat
ca o sursa de emisii biofotonice. ,n autor propune ca A!"ul este atat de dependent de
biofotoni, incat are proprietati asemanatoare laserului excimer, dandu"i putinta sa existe intr"o
stare stabila departe de pra#ul echilibrului termic. 2103
Tehnic $orbind, un biofoton este o particula elementara sau o cuanta de lumina de ori#ine
non"termica in spectrul $izibil si ultra$iolet, emisa de un sistem biolo#ic. Se crede in #eneral
despre ei ca sunt produsi ca rezultat al metabolismului ener#etic in cadrul celulelor noastre,
sau mai formal ca un ;= produs secundar al reactiilor biochimice in care moleculele excitate
sunt produse prin procese bioener#etica care implica specii de molecule reacti$e continand
oxi#en> 2113
#roducerea circadiana de "iofotoni a corpului
eoarece metabolismul corpului se schimba intr"o maniera circadiana, emisiile de biofotoni
$ariaza de asemenea de"a lun#ul axei temporale diurne. 2123 5ercetarile au cartat locatiile
anatomice distincte din cadrul corpului unde emisiile biofotonice sunt mai puternice si mai
slabe, depinzand de momentul zilei.
(n #eneral fluctuatiile numaratorii fotonilor in cadrul corpului au fost mai mici dimineata
decat dupa"masa. ?e#iunea torace"abdomen emitea mai putin si mai constant. .xtremitatile
superioare si re#iunea capului emiteau cel mai mult si tot mai intens de"a lun#ul zilei. Analiza
spectrala a emisiilor /oase, intermediare si inalte din partea superioara frontala a piciorului
drept, a fruntii si a palmelor in #ama de sensibilitate a fotomultiplicatorului a aratat o mai
lar#a contributie a domeniului 620"610 din spectrul emisiilor spontane decat la mana in
toamna:iarna. Spectrul luminiscentei decalate de la mana a aratat emisii ma/ore in acelasi
domeniu ca emisiile spontane.
5ercetatorii au concluzionat ca ;datele spectrale su#ereaza ca masuratorile ar putea la fel de
bine sa furnizeze date cantitati$e asupra modelului indi$idual al proceselor peroxidati$e si
anti"oxidati$e in $i$o>.
$editatia si plantele afecteaza producerea "iofotonilor
5ercetarile au #asit ca o diferenta oxidati$a mediata de stres la emisia biofotonica intre cei ce
mediteaza fata de cei ce nu mediteaza. 5ei ce practica re#ulat meditatia tind sa aiba o mai
/oasa emisie fotonica ultra"slaba %,-. + ultra")ea* photon emission&, ceea ce se crede a fi
rezultatul ni$elului mai scazut de reactii ale radicalilor liberi petrecandu"se in corpurile lor.
(ntr"un studiu clinic implicand practicanti ai @editatiei Transcendentale, cercetatorii au #asit
ca: cele mai /oase intensitati ,-. au fost obser$ate la doi subiecti care meditau re#ulat.
Analiza spectrala a ,-. umana a su#erat ca emisia ultra"slaba este probabil, cel putin partial,
o reflectie a reactiilor radicalilor liberi dintr"un sistem $iu. S"a documentat faptul ca $ariatele
schimbari fiziolo#ice si biochimice urmeaza practica pe termen lun# a meditatiei si se deduce
ca meditatia ar putea a$ea impact asupra acti$itatii radicalilor liberi. 2133
(nteresant, o planta binecunoscuta pentru utilizarile ei in reducerea stresului %incluzand
micsorari masurabile ale cortizolului& si asociata cu stresul oxidati$ amplificat, a fost testata
clinic in reducerea ni$elului de biofotoni emisi in subiectii umani. 5unoscuta ca rodiola, un
studiu publicat in 200< in /urnalul -hAtotherapeutic ?esearch %5ercetarea Bitoterapeutica& a
#asit ca cei ce consumau planta pentru o saptamana a$eau o descrestere semnificati$a in
emisia de fotoni comparati$ cu cei din #rupul placebo. 2163
#ielea umana ar putea capta ener%ia si informatia de la lumina soarelui
-oate cea mai extraordinara dintre toate este posibilitatea ca suprafata corpului nostru sa
contina celule capabile de a capta eficient ener#ia si informatia din radiatia ultra$ioleta. ,n
studiu publicat in Curnalul de Botochimie si Botobiolo#ie %Cournal of -hotochemistrA and
-hotobiolo#A& in 1<<3, intitulat ;(radierea artificiala cu lumina solara induce emisii fotonice
ultra"slabe in fibroblastele pielii umane>, a descoperit ca atunci cand lumina de la o sursa
artificiala de lumina cu spectru similar celui solar a fost aplicata fibroblastelor, atat celor de la
subiectii normali, cat si celor de la cei cu afectiunea xeroderma pi#mentosum, caracterizata de
mecanisme deficitare de reparare a A!"ului, a indus emisii mult mai puternice %de 10"20 de
ori& de fotoni ultra"slabi la #rupul de xeroderma pi#mentosum. in acest experiment
cercetatorii au tras concluzia ;aceste date su#ereaza ca celulele xeroderma pi#mentosum tind
sa piarda capacitatea eficienta de stocare a fotonilor ultra"slabi, indicat existenta in celulele
umane a unui eficient sistem intracelular de captare a fotonilor>. 2173 5ercetari mai recente au
mai identificat diferente masurabile in emisia biofotonica intre celulele normale si cele ale
melanoamelor %tumorilor canceri#ene ale pielii&. 2183
@elanina este capabila de a transforma ener#ia luminii ultra$iolete in caldura printr"un proces
cunoscut ca si ;con$ersie interna ultrarapida>D mai mult de <<,<E din radiatia ,F absorbita
este transformata din lumina ultra$ioleta #enotoxica %care deterioreaza A!"ul& in caldura
inofensi$a.
aca melanina poate con$erti lumina in caldura, nu cum$a ar putea de asemenea transforma
radiatia ,F in alte forme de ener#ie folositoare din punct de $edere biolo#ic:metabolic' Acest
lucru s"ar putea sa nu para exa#erat cand se ia in consideratie ca pana si radiatia #ama, care
extrem de toxica pentru ma/oritatea formelor de $iata, este o sursa de subzistenta pentru
anumite tipuri de fun#i si bacterii.
#roducerea de "iofotoni de catre corp este %u&ernata de fortele solara si
lunara
Se pare ca stiinta moderna abia acum a/un#e sa recunoasca abilitatea corpului uman de a
primi si emite ener#ie si informatie direct de la lumina pro$enita de la Soare. 2113
@ai exista si o tot mai mare realizare a faptului ca Soarele si Guna afecteaza emisiile
biofotonice prin influentele #ra$itationale. ?ecent, emisiile biofotonie de la #ermenii de #rau
din Hermania si Brazilia au fost #asite ca fiind sincronizate transcontinental potri$it ritmurilor
asociate cu mareea lunisolara. 2103 e fapt, forta mareica lunisolara, la care Soarele
contribuie cu 30 E si Guna cu 80 E din acceleratia #ra$itationala combinata, a fost #asita ca
re#ularizand un numar de trasaturi ale cresterii plantelor pe -amant. 21<3
'ntentia ca forta &ie a fiziolo%iei
5hiar si insasi intentia umana, asa"numita fantoma din interiorul masinii, ar putea a$ea o baza
empirica in biofotoni.
,n comentariu recent publicat in /urnalul Investigatie clinica si intitulat ;o$ezi despre
puterea intentiei:.$idence about the po)er of intention> adreseaza urmatoarele cu$inte in
le#atura cu acest subiect:
(ntentia este definita ca un #and directionat pentru a executa o actiune determinata. Handurile
tintite catre un scop pot afecta obiecte neinsufletite si practic toate entitatile $ii, de la
or#anisme unicelulare pana la fiintele umane. .misia de particule luminoase %biofotoni& pare
sa fie mecanismul prin care o intentie isi produce efectele. Toate or#anismele $ii emit un
curent constant de fotoni ca un mi/loc de a indrepta semnale nonlocale instantanee de la o
parte a corpului la alta si catre lumea exterioara. Biofotonii sunt stocati in A!"ul
intracelular. 5and or#anismul este bolna$, se produc schimbari in emisiile biofotonilor.
(ntentia directa se manifesta pe ea insasi ca o ener#ie electrica si ma#netica producand un flux
ordonat de fotoni. (ntentiile noastre par sa opereze ca frec$enta puternic coerente capabile sa
schimbe structura moleculara a materiei. -entru ca intentia sa fie efecti$a, este necesar sa se
alea#a timpul potri$it. e fapt fiintele $ii sunt sincronizate reciproc intre ele, dar si cu
pamantul si cu schimbarile lui constante ale ener#iei ma#netice. S"a aratat ca ener#ia #andului
poate de asemenea schimba mediul. Iipnoza, fenomenul sti#matelor si efectul placebo pot fi
de asemenea considerate ca tipuri de intentie, ca instructiuni catre creier, date in timpul unei
anumite stari de constiinta. 5azurile de $indecari spontane sau la distanta ale unor pacienti
extrem de #ra$ bolna$i reprezinta situatii de o intentie extraordinar de intensa, de a controla
boala ce ne ameninta $ietile. (ntentia de a $indeca, dar si con$in#erile persoanei bolna$e in
le#atura cu eficacitatea influentelor $indecatoare fa$orizeaza $indecarea acesteia. (n
concluzie, studiile asupra #andurilor si constiintei reies ca aspecte fundamentale si nu ca
simple epifenomene, si care duc rapid la o profunda schimbare in paradi#mele biolo#iei si
medicinei.
eci aici ne aflam. Stiinta este tot mai mult in acord cu experienta umana directa: suntem mai
mult decat atomii si moleculele din care suntem compusi, mai suntem si fiinte de lumina.