Igiena,disfunctii

si maladii ale
sistemului
circulator!
A elaborat:Samohvalov
Tatiana

Igiena sistemului circulator
Bolile cardiovasculare reprezinta cauza cea mai frecventa de deces(
~ 50% ) azilelor noastre. Cele mai frecvente complicati ale bolilor
cardiovasculare sunt infarctulmiocardic si accidental vascular
cerebral atunci cand o ramura a arterelor se astupa sicelulele din
zona irigata de respective artera mor.
-biologici: virusuri, bacterii, ciuperci care
produc inflamarea muschiului inimii
(miocardita ) sau a pericardului si a
endocardului
-traumatici: ( obiecte ascutite, dure ) ele
determina ruperea vaselor de sange insotite
dehemoragii. Hemoragia poate fi oprita prin
compresiune asupra zonei lezate sau
prinutilizarea unui garou
-alti factori de risc:-sedentarismul-consumul
de tutun si alcool-consumul excesiv de
grasimi animale-hipertensiunea arteriala-
varsta.
Factori de risc cardiovasculari sunt:
Scaderea circulatiei sangelui spre creier duce la
aparitia lesinului manifestat prin pierderea cunostintei
pentru o durata scurta de timp si fara modificari ale
pulsului. Oprirea circulatiei sangelui spre creier insotita
de oprirea pulsului se numeste sincopa.
.Factori
de risc:
Maladii ale sistemului
circulator:
Flebita
Hiperten-
siunea
Varicela
Ateroscleroz
a
Anemia
FLEBITA
Flebita este inflamarea unei
vene, care afecteaza, n general,
membrele inferioare.
Ea este expresia mniei si
frustrarii datorate unei diminuari
a bucuriei de a trai. Suntem
nclinati sa-i acuzam pe ceilalti
de propriile noastre lipsuri si de
situatia penibila de blocaj emotiv
si energetic n care ne aflam.
Pentru a trata
flebita este necesara cresterea
energiei din atriul drept. In acest
scop se va mentine palma
dreapta in dreptul piciorului, la o
distanta de 10-20 de centimetri
fata de acesta, iar palma stinga
va fi indreptata spre inima, la o
distanta de 30-40 de centimetri
fata de corp.
Aceasta modalitate de mentinere
a palmelor mai poate trata
senzatia de greutate ce apare in
picioare dupa strabaterea unei
distante mai mari pe jos sau
pentru cei care depun efort fizic
intens. Se vor mentine palmele
in modalitatea descrisa timp de 3
minute, zilnic.
HIPERTENSIUNEA
La adulti, hipertensiunea este definit drept o presiune sistolic mai
mare sau egal cu 140 mm Hg, ori o presiune diastolic mai mare
sau egal cu 90 mm Hg. Presiunea sanguin are o distributie
continu in rndul populatiei, fr o linie clar de demarcatie intre
normotensivi si hipertensivi. Hipertensiunea este principala cauz a
afectiunilor cardiace, care reprezint factorul major de deces in
lumea occidental.
Una din relatiile fundamentale ale fiziologiei
circulatorii este reprezentat de faptul c "presiunea sanguin
arterial = fluxul cardiac x rezistenta periferic". Dac fluxul cardiac
sau rezistenta periferic se ridic, indiferent de cauz, si presiunea
sanguin creste. Exist mai multi factori siguri care contribuie la
hipertensiune, dar nu exist o cauz singular. Vrsta, modul de
viat, predispozitia genetic, toate joac un rol important.
VARICELA
n situatia n care venele nu mai asigura o circulatie
corespunzatoare a sngelui, se pot dilata, dnd nastere la
veritabile "lacuri" de snge. Cnd sunt situate superficial,
aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea
simptome caracteristice - oboseala, senzatia de greutate
sau durere n membrul respectiv. n cazurile severe,
varicele se pot rupe, sau pot da nastere la leziuni ulcerate,
deschise, la suprafata pielii. Localizarea cea mai frecventa
a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la gambe si
coapse. Varicele pot aparea att la femei ct si la barbati la
orice vrsta, nsa cel mai frecvent afecteaza femeile n
perioada cnd au copii si mai trziu. Antecedentele
familiale de varice si naintarea n vrsta cresc riscul de
aparitie a varicelor. Cauzele varicelor nu sunt complet
ntelese. n unele cazuri, absenta sau slabirea valvelor
venoase care previn scurgerea retrograda a sngelui n
sens gravitational pot duce la o proasta circulatie venoasa.
n alte cazuri este vorba de slabirea peretilor venosi. Mai
rar varicele sunt consecinta unor boli ca flebita sau a unor
anomalii congenitale ale venelor.Bolile venoase varicoase
sunt n general progresive si nu pot fi prevenite
complet. Cu toate acestea, s-a constatat ca purtarea
ciorapului elastic, mentinerea unei greutati corporale n
limite normale si exercitiul fizic regulat pot fi benefice.
ATEROSCLEROZA
Ateroscleroza reprezinta procesul
patologic de obstructie (stenozare) a
lumenului arterial, din cauza depunerilor
succesive de strate de lipide plasmatice,
cheaguri de sange, colesterol, acumulari
de calcar etc. Desi, in stare incipienta
poate exista inca din stadiul intrauterin,
ateroscleroza debuteaza cu precadere in
jurul varstei de 20-25 de ani, se agraveaza
progresiv pana la 50-60 de ani, dupa care
incepe sa se manifeste pregnant prin
simptomele bolii coronariene.
Ateroscleroza este un proces lent si
de lunga durata, de aceea a fost
obligatoriu asociata imbatranirii,
varsta la care apar. Acum se
cunoaste ca ea apare
dupa un numar de ani, depinzand de
agresivitatea factorilor de risc,
moment care corespunde
intamplator batranetii. Cand se
asociaza mai multi factori favorizanti
ai aterosclerozei, efectele lor nu se
aduna, ci se multiplica.
ANEMIA
Anemia - este o deficien calitativ sau
cantitativ a hemoglobinei, molecul ce segsete
in globulele roii. Deoarece hemoglobina
transport oxigenul de la plmni la esuturi,
anemia conduce la hipoxie (lipsa de oxigen) n
organe. Perturbarea poate fi datorat maimultor
condiii, unele ereditare dar majoritatea rezultatul
unei alimentaii necorespunztoare. Cele mai
comune forme de anemie nutriional sunt cea
datorat lipsei de fier, de acid folic ide vitamina
B12.
Modalitati de
preventie
a bolilor
sistemului
circulator
Exercitiile fizice regulate
Renuntarea la fumat
Reduceti aportul de sodiu
Consumati o dieta
sanatoasa pentru inima
Cei mai multi oameni au nevoie sa
adauge mai multe fructe si legume in
dieta lor
Mentineti o greutate
corporala normala
Faceti controale
medicale regulate
Principalele investigatii pentru
depistarea bolilor cardiovasculare
sunt:


Testarea tensiunii arteriale. Testarea tensiunii
arteriale ar trebui sa se faca inca din copilarie.
Tensiunea arteriala optima ar trebui sa fie mai
mica de 120/80 mmHg.
Testarea nivelului de colesterol. Adultii trebuie sa isi
masoare colesterolul cel putin odata la 3 ani,
incepand de la varsta de 20 de ani.
Investigatii pentru diabet. Deoarece diabetul zaharat este un
factor de risc pentru dezvoltarea bolilor de inima, luati in
considerare efectuarea unui test pentru diabetul zaharat. In
functie de factorii de risc, cum ar fisupraponderabilitatea sau
istoricul familial de diabet zaharat, medicul va poate recomanda
testarea pentru diabetul zaharat, incepand de la varsta de 30 de
ani.