Sunteți pe pagina 1din 10

Berea

Efectuat de: Tiron Mihaela


TAP-121
Berea este o butur alcoolic obinut din 4 produse
naturale: drojdia de bere, mal, hameii ap. Aceasta are
aproximativ 5% alcool; aa-numita bere fr alcool are
ntre 0 i 0,5% alcool.
Temperatura ideal de consumat berea este cuprins ntre 6
i 8 C.
De obicei energia berii provine din grne, dar poate s vin
i din energia cartofilor sau a mazrii. Se poate spune c i
japoneza sake se poate ncadra n definiia berii. n Rusia,
berea se ncadreaz oficial la categoria buturilor non-
alcoolice.

*Berea este o butur natural, obinut prin zaharificarea
plmezii de orz germinat (mal), fierberea cu hamei i
fermentarea alcoolic a mustului obinut
*Din punct de vedere organoleptic se apreciaz aspectul,
mirosul, aroma, gustul, volumul, fineea i perisabilitatea
spumei.
* Aspectul berii trebuie s fie de lichid limpede, fr
sediment sau impuriti
* Mirosul trebuie s fie plcut, caracteristic fiecrui tip, cu
arom de hamei sau mal, fr influene strine
* Gustul trebuie s fie caracteristic fiecrui tip, amrui
* Berea turnat n pahar trebuie s formeze o spum
compact i persistent
Pentru fabricarea anumitor sortimente de bere maltul poate fi
inlocuit partial cu zaharul nerafinat,faina de porumb, brizura de
orez sau alte surse de zaharuri.
Hameiul este planta, ale caror flori dau berii gustul amarui, aroma
specifica si limpezime. Calitatea berii este determinata de calitatea
apei, care trebuie sa aiba o duritate redusa, pe cind culoarea ei
depinde de tipul maltului folosit. Astfel berea blonda este obtinuta
din malt uscat neprajit in proportie mai mare. Berea bruna se
fabrica din malt brun sau negru, prajit la temperaturi pina la
200C.
Fermentarea plamezii se face in doua etape: fermentare
principala(primara) si cea secundara. Fermentarea principala se
face cu drojdii la temperatura joasa in vase deschise cind se
produce cea mai mare parte de alcool. Fermentarea secundara se
realizeaza in tancuri de fermentatie inchise,sub presiune,la rece si
dureaza pina la 90 de zile. In timpul fermentatiei secundare
bioxidul de carbon rezultat se dizolva in bere. Respectarea duratei
de fermentatie are o mare influenta asupra calitatii berii.
Berea are o compozitie chimica valoroasa: substante nutritive, reprezentate prin
zaharuri, ramase nefermentate, proteine, substante minerale, acizi organici, vitamine
hidrosolubile, substante amare, substante tanante. Zaharurile nefermentate formeaza
extractul solubil in proportie de 4..8 %. Concentratia alcoolica este redusa (0,86 %),
iar mirosul placut si intepator este datorat continutului de bioxid de carbon(,350,45
%).
Clasificarea berii:
Din punct de vedere al coninutului de alcool, berea se clasific n:
*far alcool;
*slab alcoolizat: 0,5-1,5% vol;
*obinuit: 3, 4, 5% vol;
bere cu peste 4,5% vol.
Verificarea calitii berii const n: aspectul, mirosul i aroma, gustul, volumul,
fineea i perisabilitatea spumei, iar dintre caracteristicile fizico-chimice se disting:
extractul primitiv, concentraia alcoolic, aciditatea total i coninutul de bioxid de
carbon.Verificarea calitii se face cu ajutorul paharelor de sticl incolor.











Ambalarea i depozitarea:
Berea se ambaleaz n sticle colorate de 500 ml, 300 ml, de plastic de 2000 ml
in doze de aluminiu.Sticla deine o pondere important n sectorul ambalajelor
datorit unor avantaje pe care le prezint: ofer bun protecie( bariera de gaz,
lichide ), prezint stabilitateridicat fa de alcali i acizi, este un material
igienic, uor de splat care suportsterilizarea, nu are miros, nu modific gustul
alimentelor, are o bun rezisten la presiuniinterne ridicate, duritate ridicat, nu
este un mediu prielnic pentru dezvoltareamicroorganismelor ; este un material
reciclabil.Fiind ambalat n sticle colorate, berea este ferit astfel de radiaiile
ultravioletecare-i pot modifica anumite caracteristici fizico- chimice i, implicit
calitatea.
Tinerii prefer n special berea comercializat in recipiente de aluminiu,
deoarece este unambalaj mai comod si modern i este mai usor n raport cu
sticla.Berea ambalat in sticle este pstrat n navete de 20 de produse la locuri
ferite delumin, la o temperatur constant ( nu trebuie sa sufere variaii brute
de temperatur ) nspaii rcoroase si ntunecoase.Stabilitatea berii la pastrare
poate fi mic ( la berea nepasteurizat) imare(la cea pasteurizat ).