BALTAGULMihail SadoveanuRoamul este o creatie epica in proza, de mari dimensiuni, cu actiune complexa,desfasurata pe mai multe planuri, in timp sispatiu precizate, antrenand un numar mare de persoaje puternic individualizate !rin multitudinea aspectelor infatisate, romanul ofera oim"ine ampla asupra vietiiRomanul #Balta"ul# prezinta mono"rafia satului moldovenesc de la mute, lumeaarhaica a pastorilor, avad in prim$plan cautarea si pedepsirea celor care l$au ucis pe %echifor Lipan &nsotita de Gheor"hita, 'itoria Lipan reconstituie drumul parcurs de (ar(atul sau, pentru elucidarea si savarsirea dreptatiiRoamn al peroiadei de maturitate de polimorfismul structurii si de tesatura de teme simotive a ocazionat, de$a lun"ul vremii, diferite interpretari ale romanului, unele chiar contradictorii) roman antropolo"ic si politist, roman mitic$(aladesc si realism etno"rafic,reconstituire a #Mioritei#, roamn demitizant, roman initiatic, roamn de dra"oste si o #anti$Miotita#Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale) aspectul realist*reconstituirea mono"rafica a lumii pastorale si cautarea adevarului+ si aspectul mitic*sensul ritual si "esturilor persoanjului principal+ ,rizontul mitic include modul deintele"ere a lumii de catre persoanje, traditiile pastorale, dar si comunicarea om$natura simitul marii treceri-autarea constituieaxul romanului si se asociaza cu motivul la(irintului !arcur"ereadrumului are diferite semnificatii 'itoria reconstituie evenimentele care au condus lamoartea (ar(atului ei *intri"a politista+, ceea ce se transpune intr$o du(la aventura) acunosterii lumii si a cunosterii de sine !entru Gheor"hita, calatoria are rol educativ, deinitiere a tanarului %echifor, persoanj episodic, de initiere , prezentat indirect, apartine planului mitic -autandu$l, 'itoria parcur"e simultan doua lumi) spatiul real, concret sicomercial, dar si o lume #de semne si minuni#, al caror sens ea stie sa$l descifrezeMotivul la(irintului se concretizeaza la nivelul actiunii *cautarea si diferitele popasuri+,dar este un o(ict sim(olic, am(ivalent) arma a crimei si instrumentul actului justitiar,reparator .e remarcat ca in roman acelasi (alta" *al lui Lipan+ indeplineste cele douafunctii Balta"ul tanarului Gheor"hita se pastreaza neatins de san"ele uci"asilor -hiar numele prota"onistilor ar avea semnificatii sim(olice, desemanand victoria dreptatii%aratiunea se face la persoana a &&&$a, iar naratorul omniprezent si omniscientreconstituie in mod o(iectiv, prin tehnica detaliului si o(servatie, lumea satului de muntenisi actiunile 'itoriei .esi naratorul preia rolul naratorului &nteli"enta si calculata, ca #un/amlet feminin#, ea reconstituie crima pe (aza propriilor deductii si o povesteste veridiccelor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa$si recunoasca vina in fata satului si aautoritatilor
Secventele narative sunt le"ate prin inlantuire si alternanta %aratiunea este preponderenta, dar si pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elementede portret fizic, individual *de exemplu) portretul 'itoriei sau al lui Gheor"hita+ si colectiv*muntenii, #locuitorii de su( (rad#+ %aratiunea este nuantata de secventele dialo"ate saude replici ale 'itoriei, cum este laitmotivul rostit de femeie in cautarea sotului, la fiecare popasTimpul derularii actiunii este va" precizat , prin repere temporale) #aproape de SfAndrei# , #in !ostul Mare#,#01 Martie# -adrul actiunii este satul Ma"ura Tarcaului , zona.ornelor si a Bistritei , dar si cel de campie, -ristesti, in Balta 2iijiei 3iind un romanrealist, pentru veridcitate, traseul urmat de 'itoria impreuna cu Gheor"hita, pe urmele lui %echifor, contine toponime existente pe hartaRomanul prezinta saisprezece capitole cu actine desfasurata cronolo"ic, urmarindmomnetele su(iectului!rima parte *capitolele & 4 al &'$lea+ 4 framantarile 'itoriei in asteptarea sotului si pre"atirile de drum 4include expozitiunea si intria"a &n expozitune se prezinta satulMa"ura Tarcaului si schita portretului fizic al 'itoriei, care este surprinsa torcand pe prispasi "andindu$se la intarzierea sotului sau plecat la .orna sa cumpere oi&ntri"a cuprinde framantarile ei, dar si actiunile intreprinse inainte de plecarea incautarea sotului) tine post ne"ru douasprezece vineri, se inchina la icoana Sfintei Ana de lamanastirea Bistrita, anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru aface rost de (ani de drum, pe Minodora o lasa la Manastirea 'aratec, iar lui Gheor"hita iiincredinteaza un (alta" sfintit!artea a doua *capitolele al '&&$lea 4al 5&&&$lea+ contine desfasurarea actiunii si relevadrumul parcurs de 'itoria si fiul ei, Gheor"hita, in cautarea lui %echifor Lipan 6ireconstituie traseul lui %echifor, facand o serie de popasuri) la hanul lui .onea de la GuraBicazului, la crasma domnului .avid de la -alu"areni, la mos !ricop si (a(a .ochia din3arcasa, la 'atra .ornei, apoi spre !altinis, Brosteni, Borca , de unde drumul parasesta apaBistritei .e asemenea, intalnesc o cumetrie, la Borca si o nunta, la -ruci Succesiuneaacestor mari momente din viata omului, da de "andit 'itoriei si anticipeaza mormantarea infinal&ntre(and din sat in sat, ea isi da seama ca sotul sau a disparut intre Suha si Sa(asa -uajutorul cainelul re"asit, Lupu, munteanca descopera intr$o rapa ramasitele lui Lipan , indreptul -rucii Talienilor!artea a treia *capitolele al 5&'$lea 4al 5'&$lea+ prezinta sfarsitul drumului) ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui %echifor Lipan si pedepsirea uci"asului-o(orarea in rapa si ve"hea nocturna a mortului marcheaza maturizarea luiGheor"hita, dovedita in infaptuirea actului de dreptate la parastas!unctul culminant este momentul in care 'itoria reconstituie cu fidelitate scena crimei,surprinzandu$i chiar su pe uci"asii &lie -utui si -alistrat Bo"za !rimul isi recunoaste vina,insa al doilea devine a"resiv 6ste lovit de Gheor"hita cu (alta"ul lui %echifor si sfasiat decainele Lupu, facandu$se astfel dreptate
.eznodamantul il surprinde pe Bo"za, care$i cere iertare #femeii mortului# si$sirecunoaste fapta'itoria este o femeie puternica, hotarata, curajoasa, lucida &nteli"enta nativa sistapanirea de sine sunt evidentiate pe drum, mai ales la parastas, cand demasca uci"asiiApartinand lumii arhaice, patriarhale, 'itoria transmite copiilor respectul tradiilor sieste refractata la noutatile civilizatiei -a mama, ii interzice Minodorei sa se indeparteze detraditie si contri(uie prin calatorie la maturizarea lui Gheor"hita Respecta o(iceiurile decumetrie si de nunta si ve"heaza la indeplinirea oranduielior din ritualul inmormantarii) prive"hiul, drumul la cimitir, (ocitul, sluj(a reli"ioasa, pomana, prazniculSotie iu(itoare, pornenste hotarata in cautarea (ar(atului Tipatul dinaintea co(orariicosciu"ului si "esturile concentreaza iu(irea si durerea pierderii sotului!ersonajul complex este realizat prin tehnica (asoreliefului si individualizat princaracterizare directa si inderecta *prin vor(e, fapte, "esturi, relatii cu alte persoanje, nume+!ortretul fizic releva frumusetea persoanjului prin tehnica detaliului semnificativ%atura devine si cutie de rezonanta a sentimentelor femeii, indrumand$o in cautareasotului sau) la .orna, dar si la -rucea Talienilor, vantul o anunta ca se afla pe drumul cel (un!ersoanjul secundar, Gheor"hita, reprezinta "eneratia tanara, care tre(uie sa ia locultatalui disparut Roamnul poate fi considerat initiatic, deoarece drrumul prezintamaturizarea lui Gheor"hita%echifor Lipan este caracterizat in a(senta, prin retrospectiva si remorare sisim(olizeaza destinul muriot al oamenilor!ersoanje episodice sunt) Minodora, fiica receptiva la noutatile civilizatiei este trimisala manastire pentru purificare7 mos !ricop, parintele .anila 4 personaje reprezentaitve pentru lumea satului arhaicRomanul are caracter mono"rafic deoarece infatiseaza viata muntenilor, ocupatiile,o(iceiurile, traditiile si principalele lor trasaturi) muncitori, vesseli, iu(itori Trasturile persoanjului colectiv, muntenii, sunt surprinse inca de la inceput, in le"enda pe cre o(isnuiasa o spuna Lipan, rememorata de 'itoria3amilia Lipanilor este parte a acestei colectivitati) ima"inea lui %echifor pastrata inmemoria celorlalti, portretizarea ampla a 'itoriei, ca exponent al acestei lumi arhaice sitinerii receptivi la noutatile civilizatiei, Minodora si Gheor"hita Concluzie : Romanul #Balta"ul# de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitc